CAPITOLUL VII
METODICA CERCETARILOR iN GEN!
Studiul eredititii la om
Legitajile de bazi ale mostenirii caracterelor sunt valabile pentru toate organismele vii,
nclusiv omul. Studiul ereditaji la om este mai dificil deoarece morala societajii umane face
mposibila folosirea unor metode experimentale obignuite in geneticd. Din aceasta cauza, studiul
jodului de transmitere si mostenire a caracterelor la om a impus aparitia si dezvoltarea unor
wtode speciale de analiza genetica. Dintre acestea cele mai utilizate sunt metoda analizei
.digriului familial, metoda analizei populationale, metoda studiului izolatelor si a familiilor
Consangvine, metoda studiului gemenilor monozigoti
Prin analiza pedigriului unei familii se poate stabili, in multe cazuri, modul de transmitere
A diferitelor caractere urmarite.
Analiza genetic a unor populafii umane permite cunoasterea distributi
precum si frecventa diferitelor alele.
Studiul familiilor consangvine si al izolatelor poate aduce date importante privitoare la
efectele homozigotarii in populafia umand, iar studiul gemenilor monozigoti permite cunogsterea
" misurii in care mediul contribuie la realizarea anumitor earactere fenotipice.
in afara acestor metode de studiu clasice, genetica umand utilizeaz4, in ultimul timp.
alte metode mai moderne precum: metode citogenetice si metode ce au la bazA ingineria genetis
genotipurilor,
7.1 Metoda analizei pedigriurilor familiale
Pedigriul poate furniza date importante pentru descifrarea modului de transmitere a
numeroase caractere umane. Este evident faptul c4, in cazul omului, mu se pot realiza inerucisiri
-controlate in acest scop. Geneticienii pot investiga ins rezultatele diferitelor tipuri de
imperecheri, in speranta c& unele care sunt de interes s-au realizat din intémplare. O astfel de
investigare a rezultatelor diferitelor tipuri de imperecheri a fost denumita analiza de pedigriu. Un
membru al unei familii care ajunge primul in atenfia geneticianului este denumit propositus. Cel
mai adesea fenotipul acestuia prezinta o anumité particularitate (de exemplu el poate fi pitic).
Geneticianul urméreste apoi istoria caracterului in familia celui afectat, realizdnd un arbore
genealogic al familiei sau un pedigriu, folosind anumite simboluri standardizate (Fig.30).
Numeroase fenotipuri umane sunt determinate de perechi de alele care se mostenese
conform legilor descrise de G.Mendel. Analiza pedigriului poate contribui la stabilirea modului
i de mostenire a caracterului, Pentru a trage ins coneluziile corecte trebuie ca analiza de pedigriu
| sii se realizeze in mod diferentiat in functie de situajie: 2) trasaturile luate in studi sunt variatii
ale accluiasi caracter sau 1) trasdturile sunt fenotipuri contrastante. ‘
101oO Barbat a Barbat afectat
Oo Femeie e Femeie afectata
CHO Cisttorie Individ mort
a Propositus
P
Dizigoti Casttorie
a5 eal C=O comangvina
(gemeni diferiti)
Monozigoti
‘ (gemeni identiciy
> Sex necunoseut
Fig.30 ~ Simboluri standardizate utilizate in vederea alcatuirii pediga
lui
in cazul omului, geneticienii si-au focalizat atenfia in primul rand asupra modului de
transmitere a unor caractere patologice.
7.1.1 Transmiterea autozomalit recesivi
Un numar apreciabil de maladii umane sunt datorate prezenfei unei alele recesive in stare
homozigota. Indivizii stnatosi prezinta alela dominant in stare homozigota sau heterozigota. De
exemplu, fenilcetonuria este datorati prezenfei alelei p in stare homozigota, Indivizii afectati vor
avea deci genotipul pp, in timp ce indivizii sindtosi vor avea genotipurile PP sau Pp. Aceasta
maladie consti in incapacitatea indivizilor afectati de a metaboliza fenilalanina, un aminoacid
aromatic prezent in aproape toate proteinele din hrana noastra. In organismele afectate
fenilalanina este transformati in acid fenilpiruvic, a carui concentratie crescuta influenteazi
negativ dezvoltarea sistemului nervos, ducdnd la intarziere mintala. Daca maladia este depistati
imediat dupa nastere, cantitatea de acid fenilpiruvie poate fi redus& printr-o dietd special
Aceasta consti in diminuarea pan la eliminarea din consum a alimentelor care conjin
102
esis¥
fenilalanina, cea ce va permite 0 dezvoltare normala a sistemului nervos. Prin analiza de
pedigriu se va observa ci indivizii afectati apartin ambelor sexe gi apar cel mai adesea din parin{i
Mindtogi. Urmatorul pedigriu (fig.31) ilustreaza cele menjionate mai sus.
omen
t Fig. 31 - Pedigriu in care indivizii marcati sunt afectati de o maladie recesiva autozomall.
i
Din acest pedigriu putem deduce cu usurinfé modul mendelian de mostenire pentru o alela
tecesiva, responsabila de producerea fenotipurilor afectate. Mai mult, putem deduce faptul ca
fambii parinfi sunt heterozigoti, de tipul 4a, deoarece fiecare contribuie cu o alela a la genotipul
copilului afectat, dar in acelasi timp fiecare dintre parinfi trebuie s& aiba o alela A, intrucat ambii
sunt stindtosi. Pe baza acestui rafionament genotipurile indivizilor din fig.31 sunt
Aa__Aa
Lda
Din analiza unui astfel de pedigriu se observa cA legile mendeliene de transmitere a
caracterelor se respecta, dar proporjile diferitelor fenotipuri nu. in exemplul de mai sus, raportul
fenotipic al descendentei a doi indivizi heterozigoti este de 1:1. Acest fapt este datorat numérului
mic de descendenti pe care il au familiile umane. Dac& cuplul al carui pedigriu l-am prezentat mai
sus ar avea 20 de copii, raportul de segregare ar fi probabil de cca. 15 sanatosi : 5 bolnavi, adic& 3
: 1. In familiile cu numar mic de copii poate fi intalnit orice raport fenotipic.
In cazul maladiilor cu determinare recesiva autozomala, indivizii afectati apar ca niste
cazuri izolate. in familiile mici, atét parintii cat si bunicii sunt cel mai adesea sinatosi, Pentru a
Injelege acest aspect este necesard cunoasterea unor date referitoare la freeventa genelor si
genotipurilor. in mod normal, daca alela este rara in populatie cea mai mare parte dintre indivi
niu o poartd, iar dact o poarta ea se gaseste sub forma heterozigota. Principala cauz& pentru care
heterozigotii sunt mai freeventi in populatie decat homozigotii se poate explica simplu, Pentru a
uparitia unui heterozigot este suficient ca unul dintre parinfi s8 fie heterozigot, in timp ce pentru
aparitia unui homozigot este absolut necesar ca ambii parinti sd fie heterozigoti
Geneticienii pot aprecia cantitativ frecventa unei alele in populajie. Considerand c&
populatia este in echilibru Hardy-Weinberg se poate calcula frecvenja relativa a’ genelor si
enotipurilor. Acceptind conditia de echilibru, freevenfele celor doua alele A si a, vor fi p $i
respectiv g. Frecvenfele genotipurilor posibile vor fi : p” pentru AA, 2pq pentru Aa si q’ pentru
aa, Dac’ frecvenfa unei alele recesive responsabile de o maladie genetica este q = 1/50, frecventa
alelei dominante va fi p = 49/50. in acest caz frecventa homozigofilor recesivi, afectati va fi g? =
(1/S0)*= 1/2500, iar frecventa heterozigotilor va fi 2pq = 2 x 49/50 x 1/50 = aproximativ 1/25
Din exemplul prezentat se poate observa cu usurind faptul c& heterozigofii sunt de 100 de ori mai
frecvenfi comparativ cu indivizii bolnavi (homozigoti recesivi). Acest raport va creste cu cét alela
este mai rara in populafie.
103
A AA