UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI - FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SECTIA GEOGRAFIA TURISMULUI

Analiza geodemografica a statelor

Africa de Sud si
Turkmenistan

Autor:
 Grupa 213

2006- 2007

REZUMAT: Prin intermediul acestui articol, propunem un studiu geodemografic

comparativ si de perspectiva intre doua state reprezentative pentru stadiul de dezvoltare
economica: Africa de Sud ca stat dezvoltat si Turkmenistan ca stat subdezvoltat. Acest
studiu va evidentia diferentele propriu-zise, cauzele acestora, precum si felul in care
factorii economici, istorici si culturali-politici influenteaza latura demografica.
ABSTRACT: This aricle proposes a geodemographical and perspective comparative
study between two states which are higly relevant for the developement stage they each
represent: South Africa as a developed country and Turkmenistan as un undeveloped
country. This study will emphasise all the diferencesand their causes as well as the ways
in which the economical, historical and cultural-political factors have influenced the
demography.
CUVINTE CHEIE: populatie, sructura populatiei, dinamica populatiei, Africa de Sud,
Turkmenistan.
KEY WORDS: population, population structure, population dynamic, South Africa,
Turkmenistan.

METODOLOGIE:

S-au folosit urmatoarele metode: graficele liniare, diagrama in benzi verticale, cronograma, piramida
varstelor,nomograma, tabelele, diagrama circulara. Acestea au fost folosite astfel incat modul de ilustrare a
fenomenului demografic studiat sa fie cat mai sugestiv. Cronograma a fost utilizata pentru o mai buna
intelegere a fenomenului de evolutie in timp, de exemplu evolutia numerica a populatiei. Benzile verticale
si graficele liniare au fost cel mai des utilizate pentru evidentierea evolutiei diverselor fenomene de natura
demografica. In comentariile graficelor s-a incercat o paralela intre istoria statului respectiv si valorile
demografice inregistrate. Acest lucru nu numai ca ajuta la o mai buna intelegere a variatiilor valorilor
inregistrate, dar coreleaza si evolutia demografica realitatii istorice care a dus la atingerea respectivelor
valori.
Unde fenomenele sunt studiate în procente s-au încercat imagini grafice cât mai sugestive cum ar fi
diagramele circulare. În cazul nomogramelor, acestea au fost alese deoarece nu numai că ilustrează
procente dar arată şi evoluţia acestora în timp.
2
 Piramida varstelor este o metoda clasica de prezentare grafica a repartitiei populatiei pe grupe de
varsta si sexe. In articolul de fata s-a optat pentru prezentarea populatiei ca structura in anii 1950 si 2025.
astfel se poate face mai usor o comparatie intre cele doua perioade de evolutie. De asemenea aceste
piramide ale varstelor sunt cele mai sugestive pentru a arata importanta factorului istoric in determinarea
fenomenelor demografice.
Datele utilizate sunt date culese in perioada 1950-2005 cat si date prognozate pentru perioada 2005 –
2025. S-au folosit atat date referitoare strict la un anumit an cat si date pentru perioade mai lungi de un an.
Sursele datelor sunt: World Population Prospects 2002 (vol. I,II), World Urbanisation Prospects
2003, Indicators on the Labour Market, Human Developement Report 2005 si Enciclopedia statelor lumii
2001.
Lucrarea isi propune sa faca o incursiune in problematica diferentelor demografice conditionate
economic si istoric. Acest articol poate fi comparat cu un eseu deoarece nu se incearca o epuizare a
problemei, o analiza pe toate planurile si din toate punctele de vedere, ci o extragere a problemelor
esentiale, fapt datorat dimensiunii pea mari a materialului (fiecare indicator demografic poate avea
propriul sau studiu comparativ).
INTRODUCERE:
Africa de Sud si Turkmenistan pot fi considerate reprezentative pentru cele doua categorii de tari
respectiv dezvoltate si subdezvoltate. Multe din fenomenele demografice analizate sunt determinate de
anumite evenimente istorice, sociale si economice. Prin urmare este necesara o incursiune in activitatea
din ultimii 50 de ani ai celor doua state .
Africa de Sud este un stat situat in extremitatea sudica a continentului African cu o suprafata de
1.219.090 kmp si cu o populatie de cca 42.718.000 locuitori, avand o economie dezvoltata comparativ cu
celelalte state din Africa, bazata pe exploatarea si prelucrarea unor resurse de minereu extrem de variate si
bogate. Anii petrecuti sub tutela Coroanei Britanice fac din Africa de Sud un stat prosper, din punct de
vedere agricol cat si din punct de vedere al resurselor minerale recent descoperite. Prin infrastructura
destul de dezvoltata are o balanta constant excedentara, principalii parteneri fiind Marea Britanie, Statele
Unite ale Americii, Italia, Germenia si Japonia. Aceasta este una din putinele tari africane in care serviciile
au o pondere ridicata in economie. Africa de Sud se bucura de resurse naturale bogate in ceea ce priveste
minereurile feroase si neferoase pe care le exploateaza din plin (peste 4/5 din rezervele mondiale de
mangan, 2/3 din cele de platina, peste ½ din cele de aur si crom), este unul din principalii producatori de
diamante, uraniu, carbuni superiori, minereuri de fier, metale rare (titan, vanadiu, antimoniu s.a). Productia
agricola contribuie si ea substantial la nivelul de trai al populatiei aceasta reprezentand 5% din P.I.B, cca
15% din populatia activa a tarii cu o mare varietate de situatii (de la fermele ultramoderne la agricultura de
subsidenta), prezentand un echilibru intre cultura plantelor (cereale, trestie si sfecla de zahar, bumbac,
3
tutun, citrice si vita de vie) si cresterea animalelor (ovine- locul 1 in Africa, ca efective si ca productie de
lana-, apoi caprine, bovine si porcine). Balanta agricola excedentara, Africa de Sud fiind unul dintre
principalii exportatori mondiali de produse agricole. Africa de Sud are si o retea de transporturi bine
dezvoltata (30% din reteaua feroviara si, respectiv 45% din parcul de autovehicule ale Africii), porturi
active si aeroporturi internationale ce asigura legaturi cu restul lumii. Toate acestea ridica statul pe locul
21 in lume, avand un produs intern brut de 456,7 miliarde de dolari si un P.I.B/loc de 10.700$ ocupand
locul 53.
Turkmenistan este un stat situat in Asia Centrala, ce are o suprafata de 488.100 kmp (locul 51) si o
populatie de aproximativ 4.863.000 loc (locul 111). Pozitia sa geografica a facut ca acest stat sa fi fost
unul infloritor in trecut, fiind situat la o importanta rascruce geografica pe stravechiul „drum al matasii”
care leaga Extremul Orient de Europa. In prezent, Turkmenistan este dependent din punct de vedere
economic de hidrocarburi (in zona Marii Caspice si in desertul Karakum) si bumbac, care impreuna
asigura peste 80% din exporturi. Rezervele sunt mari, petrol cca 6,5 mld. t si gaze naturale cca 1.430
mld.m³ (locul 5 pe glob) acestea avand si o productie mai ridicata in functie de posibilitatile de export
catre Europa Occidentala. Turkmenistan dispune si de alte resurse minerale ca sare gema, mirabilit,
bentonina, fosforite s.a. Agricultura antreneaza peste 40% din populatia activa si contribuie cu ¼ la PIB,
este specializata in cresterea ovinelor si cultura bumbacului; se mai cultiva cereale, legume, citrice, si vita
de vie. In domeniul transporturilor , prin construirea caii ferate Tedjen- Mesched (Iran) s-a finalizat
varianta feroviara a celebrului „drum al matasii”. Balanta comerciala este excedentara (in anul 2003
exporturile au reprezentat 135% din valoarea importurilor), cea mai mare parte a importurilor si
exporturilor realizandu-se cu tarile CSI (Ucraina, Rusia s.a), Turcia si Iran. Turkmenistanul a avut in trecut
o istorie tumultoasa facand parte din imperiul Mongol, apoi anexat Rusiei si din toate fostele republici
URSS, Turkmenistanul frapeaza prin cel mai autoritar regim piolitic; din 2002 este adoptata o politica de
inasprire a represiunii fata de orice opozitie interna si se accentueaza izolarea tarii fata de exterior. Aceste
politici nu au promovat economia statului, el fiind considerat unul subdezvoltat.
Ambele state au puncte forte si puncte slabe. Ele pot fi observate pe scurt in descrierea facuta
anterior dar pe parcursul acestei lucrari vom vedea care sunt acestea mai pe larg si influenta tuturor
factorilor enumerati asupra populatiei si evolutiei anumitor indici.

ANALIZA DEMOGRAFICA A STATELOR Africa de Sud si Turkmenistan:

1. Evolutia numarului de locuitori :
Evolutia numarului de locuitori surprinde caracterul ascendant al numarului populatiei in fiecare
dintre cele doua state. Atat Africa de Sud cat si Turkmenistan inregistreaza o crestere a populatiei, dar,
diferite din punct de vedere valoric. . Turkmenistan isi pastreza aproape constant numarul de locuitori,
4
diferentele fiind de ordinul zecilo sau sutelor de mii de locuitori. In cazul Africii de Sud insa cresterea este
semnificativa inregistrandu-se aproape o dublare a populatiei totale de la un an la altul.
Astfel, in Africa de Sud , de la o populatie totala de 13.683 de locuitori in anul 1950 se estimeaza ca
in anul 2025 numarul locuitorilor sa ajunga la aproximativ 50.000 de locuitori (48.297 loc.), in timp ce in
Turkmenistan de la o populatie de 1.211 loc in 1950 se estimeaza ca in 2025 numarul locuitorilor sa
creasca la putin peste 6.000 loc. (6.068 loc.). Iata deci o diferenta semnificativa la nivelul celor doua state,
diferenta ilustrata si in fig.1.

Evolutia numarului de locuitori

Fig. 1. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

2. Densitatea populatiei:

Densitatea populatiei reprezinta un raport intre numarul populatiei la un moment dat si suprafata
teritoriului locuit de aceasta, calculat dupa formula: D= P/S. Dupa cum se poate observa in figura nr. 2,
densitatea populatiei in cele doua state analizate este foarte diferita. Observam cu usurinta in Africa de
Sud o densitate cu o crestere accentuata urmand sa se stabilizeze, iar in Turkmenistan o densitate cu o
usoara crestere. Dierenta densitatii intre cele doua state este foarte mare, astfel in Africa de Sud densitatea
variaza de la 11 loc/ kmp in 1950 pana la 40 loc/ kmp in 2025 comparativ cu Turkmenistan unde densiatea
in 1950 este de 2 loc/kmp si se estimeaza ca in 2025 aceasta sa ajunga la 12 loc/kmp. Se poate considera
ca densitatea este dependenta de rata natalitatii, iar aceasta in ambele state este in continua scadere.

5
 Densitatea populatiei

Fig. 2. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

3. Dinamica populaţiei:

3.1. Rata natalităţii:

Natalitatea arata frecventa sau intensitatea nasterilor in interiorul unei populatii. Aceasta se masoara
prin rata natalitatii, indicator calculat prin raportarea numarului total de nascuti vii la populatia medie.
Rata natalitatii in cele doua state sunt oarecum apropiate avand aceeasi directie de orientare. Cele doua
state pornesc aproape din acelasi punct, Turkmanistan avand o evolutie mai sinuoasa. Astfel, in 1950 in
Africa de sud se intalnea o rata a natalitatii de 43,3 ‰ preconizandu-se ca in anul 2025 rata natalitatii sa
coboare la 19,4 ‰. In Turkmenistan, in anul 1950 rata natalitatii era de 43,2‰ si in anul 2025 se va
ajunge la 16,5 ‰. Aceasta scadere semnificativa se datoreaza evolutiei economiei ambelor state si totodata
cu aceasta evolutie emanciparea femeii. Femeia ocupa un alt statut in viata sociala, aceasta fiind
preocupata de o cariera profesionala, si nu numai de a intemeia o familie. In ambele state se poate observa
si o intarziere a casatoriilor, acestea evoluand de la varsta de 16- 18 ani la 24- 30 de ani. Viata religioasa
nu mai are un impact pronuntat in viata enoriasilor. Datorita dezvoltarii sistemului sanitar tinerele femei
incep sa cunoasca metodele contaceptive. Totusi, in Africa de Sud exista o mari probleme medicale in
6
randul populatiei precum flagelul HIV/ SIDA, care acapareaza aproximativ 19,9% din populatia adulta
(cei declarati, insa multe alte persoane nu s-au declarat infectate). Evolutia ratei fertilitatii este evidentiata
in figura nr. 3.
Rata natalităţii

Fig. 3. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

3.2. Mortalitatea:
Rata mortalitatii reprezinta un indice demografic care masoara intensitatea sau frecventa deceselor in
sanul unei populatii sau subpopulatii, fiind determinata prin raportarea numarului deceselor dintr-o
perioada, la numarul mediu al populatiei din perioada respectiva. Din 1990 Africa de Sud a inregistrat o
scadere treptata a ratei , iar prin 1990- 2000 s-a inregistrat o constanta urmand sa se inregisttreze o cestere
semnificativa. Se presupune ca in anul 2025 rata natalitatii in Africa de Sud sa ajunga la valoarea de 18,8.
Aceasta valoare nu este prea mica fata de valoarea deja inregistrata in 1950 aceasta fiind de 20,3. In
Turkmenistan se inregistreaza o scadere treptata din 1950, urmand ca rata mortalitatii sa scada busc prin
anii 1995-2000 apoi ingegistrandu-se o constanta urmand din nou o scadere busca prin anii 2010- 2015.
Rata mortalitatii in Turmenistan inregistreaza in anul 1950 valoarea de 16,2 urmand ca in 2025 sa se
preconizere o inregistrare de 7,5. In fig. 4 se observa oscilatiile ratei mortalitatii inregistrate in ambele
state analizate : Africa de Sud si Turkmenistan. In Africa de Sud oscilatia este cauzata de mai multe
conflicte rasiale, iar in Turkmenistan rada mortalitatii este determinata de numeroase conflicte

7
interreligioase si de o politica bazata pe o conducere cu o mana de fier din 1990. Pe viitor, rata natalitatii
in Africa de Sud tinde sa scada iar in Turkmenistan tinde sa se stabilizeze.
Rata Mortalitatii - Evolutie intre statele Africa de Sud si Turkmenistan

Fig. 4. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

3.3 Sporul natural:

Sporul natural sau bilantul natural reprezinta diferentele care exista intre nivelul natalitatii si cel al
mortalitatiiunei populatii. In figura 5 se poate observa o evolutie diferita din punct de vedere al sporului
natural in cele doua state analizate. Se poate considera ca acestea sunt apropiate (diferentele dintre valori
nu sunt atat de mari), dar totusi Turkmenistanul are un spor natural mai ridicat avand aceeasi tendinta de
scadere ca si in Africa de Sud. Africa de Sud in anul 1950 inregistreaza un spor natural cu valoarea de 23,0
urmand sa aiba o evolutie usor oscilatorie pentru ca incepand cu anul 1985 , sporul natural sa inregistreze
o scadere brusca. Se presupune ca in anul 2025 sporul natural sa inregistreze valoarea de 0,6, avand
tentinte de stabilizare. In Turkmenistan, in anul 1950 se inregistreaza un spor natural de 27,0 urmand o
perioada cu cresteri si scaderi bruste a sporului natural. Dupa anul 1995 sporul natural in Turkmenistan
inregistreaza o scadere accentuata pana in anul 2005, urmand ca ulterior valoarea sporului natural sa scada
treptat. Specialistii aiu preconizat ca in anul 2025 valoarea sporului natural in Turkmenistan sa ajunga la
9,0 si sa fie in continua scadere. Aceasta diferenta a sporului natural se poate pune pe seama emanciparii
femeii. In statul Turkmenistan au fost cateva mitinguri „importiva valului” organizate de femei. In acele
actiuni femeile cereau dreptul la studii, burse, si locuri de munca egale cu barbatii. In Africa de Sud,

8
scaderea semnificativa a sporului natural se poate pune in seama flagelului HIV/SIDA care afecteaza o
mare parte din populatia statului.
Evolutia sporului natural in Africa de Sud si Turkmenistan

Fig. 5. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

Africa
3.4. Mortalitatea de Sud Turkmenistan infantila:
Perioada mortalit mortalitate
ate infantila
infantila
1950-1955 96.1 150.0
1955-1960 91.3 140.1
1960-1965 86.5 130.3
1965-1970 83.6 120.4
1970-1975 77.2 110.6
1975-1980 70.6 100.7
1980-1985 60.0 90.9
1985-1990 50.0 81.0
1990-1995 45.7 74.1
1995-2000 42.6 75.9
2000-2005 42.7 78.3
2005-2010 38.9 74.7
2010-2015 33.0 68.5
2015-2020 28.3 62.0
2020-2025 24.7 56.2

9
 Tabel 1: Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

Rata mortalitatii in cele doua state analizate se mentine in parametrii mari. Evolutia ratei natalitatii
este asemanatoare, liniile de evolutie caracteristice celor doua state fiind aproape paralele. Cel mai
elocvent grafic (Fig. 6) pentru diferenţierile economice dintre statele studiate este cel al mortalităţii
infantile. Gradul de dezvoltare a unei societăţi depinde foarte mult de acest indicator.
Rata mortalitatii infantile este foarte ridicata in Turkmenistan, acest lucru datorandu-se numarului
mic de medici la o mie de locuitori. Din cauza indisponibilitatilor medicale tinerele mame sunt nevoite sa
nasca la domiciliu, de multe ori acest lucru fiind fatal pentru fat. Totusi pe viitor se poate observa o
scadere a ratei mortalitatii in randul nou nascutilor in ambele state, ajungand de la valoarea de 96,1 in
1950 la 24,7 in 2025 in Africa de Sud si in Turkmenistan de la impresionanta valoare de 150,0 in 1950 la
56,2 in 2025, aproape de trei ori mai mica.

Rata mortalitatii infantile in Africa de Sud si Turkmenistan

Fig. 6. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

3.5. Fertilitatea:
Fertilitatea se refera numani la acea parte a populatiei care participa direct la procesul de
reproducere, respectiv la populatia feminina de varsta fetila caonsiderata intre 15 si 49 de ani. Rata
fertilitatii este un indicator calculat prin raportatea numarului total de nasteri la populatia de varsta fertila.
In Africa de Sud se inregistreaza o continua scadere treptata incepand din 1950 cand rata fertilitatii era de
6,5 si va ajunge ca in anul 2025 sa inregistreze o valoare de 2,23. In Turkmenistan in perioada imediat de
dupa cel de-al doilea razboi mondial se inregistreaza o crestere brusca a ratei feritilatii urmand ca dupa
anul 1970 sa se inregistreze o scadere treptata. Astfel, in anul 1950 rata fertilitatii masoara 6,00 apoi la
scurt timp in perioada 1960- 1965 sa atinga 6,75‰. Dupa aceasta perioada se inregistreaza o scadere
10
treptata pentru ca in anul 2025 sa se ajunga la valoarea de 1,95. Pentru anul 2025 preconizarile pentru
ambele state sunt in scadere, totusi valorile mentinandu-se apropiate.

Rata ferilitatii in statele Africa de Sud si Turkmenistan

Fig. 7. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

3.6. Speranţa de viaţă la naştere:
Speranta de viata la nastere reprezinta durata medie a vietii , numarul de ani pe care il poate trai o
generatie fictiva, presupunand ca numarul total de ani este impartit in mod egal intre supravietuitori, iar
conditiile de mortalitate observate vor ramane aceleasi.
In Africa de Sud se poate observa in fig. 8 o evolutie diferentiata a sperantei de viata la nastere
pentru cele doua sexe. Incepand cu 1950, dupa perioada celui de-al doilea razboi mondial, speranta de
viata este in continua crestere pentru ambele sexe, dar se remarca o detasare a sexului feminin. Aceasta
detasare se poate pune in seama conditiilor grele de munca pe care le au barbatii. Incepand cu anul 2000
se inregistreaza pentru ambele sexe o scadere a sperantei de viata la nastere, urmand ca pentru barbati sa
se preconizeze o crestere mai pronuntata fata de cea a femeilor. Totusi, valorile se mentin paralele si
apropiate. Punctul de intersectie a celor doua valori se poate situa in dreptul anului 2010. Africa de Sud
este un stat aflat intr-o continua expansiune economica, si acest lucru ridica nivelul de trai al locuitorilor si
totodata si speranta de viata la nastere a acestora.

11
 Evolutia sperantei de viata la nastere in Africa de Sud, barbati si femei.

Fig. 8. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

Intr-o analiza comparativa a celor doua state se poate observa cu usurinta ca ambele state se afla
intr-o crestere din punct de vedere a sperantei de viata la nastere. Totusi se observa in cazul Africii de Sud
o evolutie oscilatorie, apropiindu-se de Turkmenistan in 1995. Dupa acest punc se inregistreaza o scadere
treptata urmand ca pe viitor, incepand cu 2015 sa se inregistreze din nou o usoara crestere. Aceasta
oscilatie a sperantei de viata la nastere in cazul Africii de Sud poate fi pusa pe seama disputelor inter-
rasiale si culturale din acest stat.
Evolutia sperantei de viata la nastere in Africa de Sud si Turkmenistan

Fig.9
12
 In Turkmenistan se observa un paralelism al evolutiei sperantei de viata intre cele doua sexe. Acest
lucru se poate justifica prin nivelul de trai destul de scazut in comparatie cu celalalt stat Africa de Sud si
prin gradul de periculozitate crescut in munca barbatilor.

Evolutia sperantei de viata la nastere in Turkmenistan, barbati si femei.

Fig. 10. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

3.7. Migraţiile:
Rata
migratiei Rata migratiei
Perioada nete in nete in
Africa de Turkmenistan
Sud
1995-2000 1.70 -2.30
2000-2005 0.20 -0.40
2005-2010 0.20 -0.40
2010-2015 0.20 -0.40
2015-2020 0.20 -0.40
2020-2025 0.20 -0.30
Tabel 2: Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

Migratiile in cele doua state sunt la poluri opuse. Astfel in Africa de Sud se inregistraza o rata a migratiei
scaduta dar pozitiva in timp ce in Turkmenistan se inregistreaza o rata a migratiei negativa. Pentru africa de Sud
valoarea mica a ratei migratiilor poate fi pusa pe seama adaptabilitatii dificile la conditiile biogeografice si

13
bioclimatice. In aceasta tara temperaturile sunt foarte ridicate si conditiile de munca ingreunate. In Turkmenistan
valorile negative pot fi justificate prin politica adoptata de acest stat- una de izolare fata de celelalte state.
Rata migratiei nete in statele Africa de Sud si Turkmenistan

Fig. 11. Sursa: International Migration Raport 2002, Revision ( vol.2)

Rata migratiei nete in statul Africa de Sud

Fig. 12. Sursa: International Migration Raport 2002, Revision ( vol.2)

14
 In Africa de Sud in anul 1995 se inregistreaza o valoare ridicata a ratei migratiei de 1,70, urmand ca
dupa anul 2000 aceasta sa inregistreze o scadere spectaculoasa pana la 0,20 . Pana in anul 2025 rata
migratiei se pastreaza constanta.

Rata migratiei nete in statul Turkmenistan

Fig. 13. Sursa: International Migration Raport 2002, Revision ( vol.2)

In Turkmenistan la nivelul anului 1995 se inregistreaza o valoare foarte scazuta a ratei migratiei de
-2,30 urmand ca in decurs de numai 5 ani aceasta sa creasca cu 1,9 unitati ajungand la valoarea de 0,40.
Aceasta valoare sa pastreaza constanta pana in anul 2025 cand va creste pana la 0,30.

3.8. Varsta mediana:

Varsta mediana in statele Africa de Sud si Turkmenistan

15
 Fig. 14. Sursa : World Population Prospects 2002 Revision (Vol. I)

Varsta mediana reprezinta media varstelor unei populatii concrete, care se determina pe baza datelor
unui recensamant al populatiei dupa formula generala a mediei aritmetice: Vm= ∑ V/P, unde Vm- varsta
medie, V- varsta in ani a fiecarui locuitor si P- populatia totala. In fig. 14 putem observa ca statele au
evolutie apropiata, ambele avand o tendinta excedentara treptata. In Africa de Sud la nivelul anului 1950
se inregistreaza o medie de varsta cu valoarea de 20,9 ani, urmand ca aceasta sa aiba o tendinta de usoara
scadere, stabilizare si o continua urcare. Se preconizeaza ca varsta mediana a populatiei din Africa de Sud
sa ajunga la valoarea de 25,8 ani. In cazul Turkmenistanului in 1950 se inregistreaza o valoare mai ridicata
fata de cea a Africii de Sud, de 23,5 ani. Evolutia imediat urmatoare anului 1950 este intro usoara scadere,
ajungand in 1975 la 17,6ani. Din acest punct varsta mediana a populatiei din acest sta incepe sa creasca
treptat preconizandu-se ca in anul 2025 sa se inregistreze o valoare de 29,1 ani. Aceasta evolutie
semnificativa a varstei mediane din ambele state poate fi determinata atat de o crestere a nivelului de trai
cat si de o imbunatatire a serviciilor medicale.

4. Structura populaţiei 1950-2005:

4.1. Structura populaţiei pe grupe de varstă si sexe (piramida varstelor):

Piramida varstelor in Africa de Sud in anul 1950

16
 Fig. 15. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

In Africa de Sud in 1950 se observa o piramida in forma de triunghi cu baza foarte dezvoltata. Acest
tip de piramida este caracteristic statelor subdezvoltate si prezinta o baza extinsa deoarece nataliatea este
ridicata, flancuri concave si varf ascutit datorita faptului ca numarul varstnicilor este redus. Totodata,
această figură (fig.15) arată o populaţie în plin avânt demografic, într-un stadiu primitiv al legii tranziţiei
demografice. În 1950, Africa de Sud se incadra intr-o creştere accentuată a populaţiei dar incă nu
cunoştea o dezvoltare economico-socială pozitivă pentru a oferi condiţii de rezistenţă bătranilor (sistemul
medical era nedezvoltat, numarul medicilor era foarte redus).

Piramida varstelor in Africa de Sud in anul 2000

Fig. 16. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

In anul 2000 se observa o piramida a varstelor specifica statelor in curs de dezvoltare. Si aceasta
piramida are baza foarte dezvoltata, dar scade treptat. Se inregistreaza pentru varsta a doua valori mai mari

17
si pentru varsta a treia o continuitate. Aeasta piramida este determinata in special de o crestere
semnificativa a nivelului de trai si al economiei tarii.

Piramida varstelor in Turkmenistan, anul 1950

Fig. 17. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)
In Turkmenistan se observă o fluctuaţie a numărului populaţiei. Deplina maturitate observată pană la
nivelul anilor 1920 (fig.17) este brusc intreruptă de o regresie demografică, ce este cauzată de razboiul ce a
măcinat întreg mapamondul în anii ’30-’40.

Piramida varstelor in Turkmenistan, anul 2000

Fig. 18. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)
Pentru anul 2000 piramida varstelor indica o scadere a bazei ceea ce ne arata ca rata nataliatii este in
scadere si o „sugrumare” a piramidei in dreptul varstei de 55- 59 de ani pentru ambele sexe. Putem incadra
aceasta piramida intr-o forma de triunghi. In prezent, la nivelul anului 2005, tendinţa de creştere a
populaţiei se menţine constantă, cu aceleaşi caracteristici ale creşterii populaţiei de varstă mică, populaţia

18
mai in varstă fiind in continua scadere. Putem observa că la nivelul anului 2005 (fig.15), a crescut numărul
total al persoanelor.

4.2. Structura socio-economică a populaţiei:

Africa de Sud are ce-a mai evoluata economie din Africa si are un PIB mult ridicat fata de cel din
Turkmenistan. Populatia activa a Africii de sud se imparte astfel: cca 15% din populatia activa ocupa
locuri in sectorul primar, cca 25% din populatie lucreaza in sectorul secundar si cea mai mare pondere a
populatiei active se intalneste in sectorul tertiar cu o pondere de 60%. Prin fig. 19 putem intelege ca Africa
de Sud se afla intr-o continua crestere economica, si cele trei ramuri profesionale tind catre o stare de
echilibru. In Turkmenistan sectorul primar (agricultura) ocupa o pondere insemnata, avand 40% dim
populatia activa. Sectorul secundar si cel tertiat impart cu aproximatie in mod egal procentele ramase. Prin
nomograma Turkmenistan (fig.20) putem deduce ca aceasta tare are tendinte de ridicare economica, si ca
se va putea incadra in statele in curs de dezvoltare. Stectorul tertiar este slab dezvoltat, dar nu inexistent.

Africa de Sud

Fig. 19. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

19
 Turkmenistan

Fig. 20. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

4.3. Structura pe medii-urban/rural:

Nivelul diferit de dezvoltare a celor doua tari a dus la concentrari diferite de populatie la nivel urban
si rural. Intre cele doua tari se poate observa o diferentiere majoira, Africa de Sud fiind mult superioara in
fata Turkmenistanului. Populatia rurala este in crestere pana in anul 2000 in Africa de Sud urmand ca dupa
acest an populatia rurala sa scada semnificativ. In Turkmenistan se inregistreaza o crestere usoara , dar
constanta, preconizandu-se ca din 2010 sa se inregistreze valori constante.
Populatia rurala din Africa de Sud si Turkmenistan

20
 Fig. 21. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

Populatia urbana din Africa de Sud si Turkmenistan

Fig. 22. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)
Populatia urbana in Africa de Sud are o crestere accentuata iar in turkmenistan se poate observa o
crestere la fel de redusa ca si in cazul populatiei rurale. Odata ce a crescut populatia in Africa de Sud s-au
dezvoltat si orasele, pe cand in Turkmenistan inca nu exista o urbanizare.

Diferenta dintre rural - urban in Africa de Sud

21
 Fig. 23. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

In Africa de Sud , din fig. 23 se poate observa o evolutie a procentului populatiei urbane. Acest
lucru se poate datora cresterii nivelului de trai si dezvoltarea nivelului educational. Desi relieful si
conditiile climatice nu sunt chiar favorabile, aceasta tara are o tendinta de continua crestere la nivel
economic si acest lucru atrage dupa sine si o crestere a numarului de locuitori in marile orase si centre
economice. Africa de Sud prezinta si o retea de telecomunicatii destul de dezvoltata comparativ cu
Turkmenistanul. Cele mai mari orase se intalnesc in partea sudica a teritoriului si de-a lungul coastelor
oceanice (porturi). Se poate observa ca pe viitor Africa de Sud va avea un procent mai ridicat al populatiei
urbane, fapt ce va permite o extindere si modernizare a spatiului deja locuit. Cele doua curbe de evolutie
rual- urban sunt in interdependenta una de cealalta si simetric opuse (fig 23).
Pentru Turkmenistan se poate observa o detasare majora comparativ cu celalalt stat (fig.22). Acest
lucru poate fi justificat prin relieful majoritar de tip desertic si muntos ceea ce nu poate permite o
dezvoltare urbana, si totodata prin economia in curs de dezvoltare. Se observa si aici o crestere amai putin
semnificativa a populatiei urbane (fig.24).

Diferenta dintre rural - urban in Turkmenistan

Fig. 24. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

4.4. Structura socio-culturală:

22
 4.4.1. Structura etnică:
Dupa cum se observa in fig. 25, pe teritoriul Africii de Sud inatalnim mai multe categorii etnice.

Structura etnica in Africa de Sud

Fig. 25. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)
Categoria de „negri” este reprezentata de mai multe tipuri de etnii ca: Zulu, Xhosa, Basotho, Venda,
Tswana, Tsonga, Swazi şi Ndebele. Acest „amestec” de etnii are o origine inca din antichitate cand
teritoriul a fost populat de triburi de bosimani si hetentoti (de culoare neagra). Treptat, de-a lungul
timpului teritoriul devine colonie olandeaza fiind populata de olandezi, germani, hughenoti, si francezi;
mai tarziu in 1806 teritoriu devine colonie a Marii Britanii, participand la cele doua razboaie mondiale
alaturi de aceasta. Toate aceste evenimente istorice au dus la o modificare a populatiei. In prezent exista
mari conflicte inter- rasiale soldate cu morti si raniti.

Structura etnica in Turkmenistan

23
 Fig. 26. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

In Turkmenistan structura etnica are o forma apropiata celei din Africa de Sud. Si aici acest amestec
de etnii se poate justivica prin intermediul istoriei. Astfel Turkmenistanul a fost populat in antichitate
triburi nomade de origine iraniana (sogdieni, saka, parti), apoi inclus in Imperiul Persan. Teritoriul este
ocupat de Imperiul Mongol a lui Gingis Han si din 1869 anexat Rusiei. Rusia a influientat mult acest stat
adat din punct de vedere economica cat si din punct de vedere politic- administrativ.
4.4.2. Structura religioasă:
In cazul structurii religioase se inatalneste in ambele state o pondere majoritara a crestinismului. In
Africa de Sud se intalnesc si alte patru religii, dar intr-o proportie foarte redusa: hinduism, islamism si
mozaism. In Africa de Sud crestinismul include catolici, protestanţi sau anglicani.

Africa de Sud- structura religioasa

Fig. 27. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

In Turkmenistan structura religioasa se imparte intre crestinism si islamism. Islamul are o majoritate
de sunniti, iar crestinismul este reprezentat de ortodoxism. Populatia Turkmena a fost crestinizata odata cu
populatia din Rusia, cand la conducere era tarul Petru cel Mare.

24
 Turkmenistan- structura religioasa

Fig. 28. Sursa: World Population Prospects 2002 Revision (Vol. II)

4.4.3. Structura lingvistică:

In Africa de Sud limba oficiala este afrikkans dar pe langa aceasta se mai vorbeste engleza si alte 9
limbi neoafricane. In Turkmenistan limba oficiala este doar turkmena.

Concluzii:
Cele două state sunt într-adevăr reprezentative pentru categoriile alese, de stat dezvoltat şi
respectiv subdezvoltat, însă din anumite puncte de vedere este clar că Africa de Sud se află în evoluţie
către un nou stadiu al legii tranziţiei demografice. De exemplu natalitatea a început deja să creasca şi mai
există şi tendinţa usoara de expansiune a sectorului terţiar, plus că Africa de Sud a fost marcată de
conflicte majore şi a avut chiar perioade lungi de razboaie civile si lupte de strada (lupte inter- rasiale si
etnice), ceea ce acum dupa calmarea acestor tendinte o determina sa isi regleze viata sociala si sa treaca la
o noua treapta pe scara dezvoltarii economico-sociala. Oricum, între Africa de Sud si Turkmenistan există
un decalaj de aproximativ 30 de ani, marea problemă a Africii de Sud fiind infectarea a unei mari părţi din
populaţie cu virusul HIV-SIDA, problemă care influenţează puternic toţi indicatorii (mortalitate infantilă
ridicată, speranţă de viaţă scăzută, vârstă mediană mică etc). Turkmenistan este considerat un stat
subdezvoltat datorita nivelului de trai extrem de scazut comparativ cu alte state si cu Africa de Sud.
Populatia turkmena tinde sa creasca in mod considerabil iar ramura de baza va ramane tot
agricultura o buna perioada de timp pentru a putea intretine noii membrii ai comunitatii. Spre deosebire de
Turkmenistan, in Africa de Sud se inregistreaza o scadere a sectorului primar, indreptarea populatiei catre

25
orase, favorizarea dezvoltarii sectorului tertiar, o mai buna situatie financiara, diferita cu mult fata de cea a
unui stat precum Turkmenistan.

BIBLIOGRAFIE:
- Enciclopedia statelor lumii 2001
- World Population Prospects 2002 (vol. I,II)
- World Urbanisation Prospects 2003
- Indicators on the Labour Market 2003
- Human Developement Report 2005
- http://www.wikipedia.org/

26