ANUL I. No. 10 si11 OCTOMVRIE~NOEMBRIE 1922 REVISTA PETRY POPYLARIZARA 2 ARTELOR FLASTICE = ARHITECTYRA : SCULPT RA: PICTYRA : 29 ARTA JECORATIVA = ++ S¥B PATROMAJYL ceRcyLyi, ARHITECTYL JON MINCY FEEL EET AT LUORARILE DE ARTA PovTR SBRBARILE. NGORONARIL- Marele eveni- nent al incoro- drei a trecut cu spre mul- jumirea tuturo- Gin toate unghiu- rile {arei, a fost atat de solemn si de inaitato in cat lacrimi de bucurie si rece, a micgo- t intra ¢ de fericire se ectul artistic a amestecau cu Jecorului lacrimile ce ca- tul tre- deau de sus, ci Regelui tue ca stropii_unei Romani- aghesme_bine- in fruntea cuvantate irapele Ne facem dar a 0§ avi, © pliicuta da- torie fata de cititorii revistei noastre, sd re- Producem ca ti- tlude document, pe cat cadrul ei ne permite cate-va din lu- Ferdinand 1, primind felicitirl dup8 actal Incoronsrei A. S, Regeleae ae 138 ARTELE FRUMOASE Clopotnija Cotedrolei din Albs Jala, Arhitect Victor $tephinescai Pe ARTLLE FROMOASE 130 le de art’ cari au com- Si poate n/ar fi nici un pacat turd: Biserica de Incoronare de pus cadrul acestor serbari, si cd aceastd pagind nu este o la Alba lulia sd fie inspirala cw executate de artisti romani. icoana fidel’ a epocei noastre fidelitate dupa biserica domnea- In general, ‘toate aceste lu istorice, daca in comisiunea de sca din Targoviste, amintind e- crari de arjntec- poca voevodu- Jui Mihai; iar ar- cul detriumf din Bucuresti, si fie © expresiune a artei moderne romanesti, cu motive inspirate din trecutul nos- tru istoric si ar tistic Intra cat s’a realizat acest ogram care tn fond cuprin- dea intentiuni Aan cuulplur, pictura si arta decorativa — p\ tem fost concepute ne au bune intentiuni trecutul nostru oric siartistic purtand fieca din ele distinct ota personala tistului res- pectiv, de er i trebuit at de frumoase po pecetia si judicioase? : epocei cari le-a Critica. sA-gi creiat, e cuvantul Caci Noi, de la a najorita ceast4 tribund, crarilor de pic- ri, sculptura i decoratiuni, am_ sustinut- si sust m cu cc re tai ales pentru on executate cu a: east ocaziune EE menea lu la Alba lulia $i CP crari unice 3s Bucuresti, au ur BH viata unui po- caracter provi- por, ar fi trebuit oriut, apoi cele sd fie consultata de arhitectura infreaga genera sunt te fie de artisti finit be- pentru ca ele si ton, cdrdmida si fieade presiune artisti cA a epocei din zilele noastre, Aceastii ge- viitoare, istoria timpului cari le-a _organizare drilor, nu era nerafiune de arhiteci — ar- jurit, vor fi o mérturie vie a cel mai mare istoric al neamului tisti — crescuti in mare parte rtei din vremea noastra, o pa- romdnesc, care de la inceput a la scoala romaneased “de mai ind de istorie din epoca no: rilor de arhitec- bine de un sfert de veac —a