VARIAŢIILE VITEZEI VÂNTULUI ÎN ZONA PODIȘULUI CENTRAL AL REPUBLICII MOLDOVA

VARIAŢIILE DIURNE ALE VITEZEI VÂNTULUI

ÎN ZONA PODIȘULUI CENTRAL
AL REPUBLICII MOLDOVA

Conf. dr. ing. Ion SOBOR1, Conf. dr. ing Andrei. CHICIUC1,
Ing Ana. AZAROV2, Ing., MSc Vasile RACHIER1
1
Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău, R. Moldova
2
Institutul National de Standardizare şi Metrologie, Chişinău, R. Moldova

REZUMAT. Seriile de date despre vânt măsurate în zona centrală a Republicii Moldova pe parcursul a doi ani în
stratul limitrof, cuprins între 10 și 60 m deasupra solului, au fost procesate și s-au determinat
caracteristicile vitezei și direcţiei vântului. Sunt prezentate vitezele medii lunare pentru un an și doi ani,
variaţiile diurne ale vitezei vântului la diferite înălţimi pentru diferite perioade: un an, doi ani și sezoniere.
Cele mai mari viteze medii ale vântului au fost înregistrate iarna, cele mai mici – vara. Cu cât înălţimea
deasupra solului este mai mică cu atât mai pronunţate sunt varaţiile diurne ale vitezei vântului. S-a constatat
o tendinţă evidentă: odată cu creșterea înălţimii se modifică caracterul variaţiei diurne – are loc o deplasare a
vitezelor maximale spre orele de seara-noapte.
Cuvinte cheie: energie eoliană, viteza vântului, variaţii diurne, direcţia vântului. Distribuţia Weibull.
ABSTRACT. Measured wind data series in the central area of Republic os Moldova over two years in the 10-60
m layer above ground level were processed and wind speed and direction characteristics were determined.
Monthly average speeds are given for one year and two years and diurnal variations of wind speed at different
heights for different periods: one year, two years and 4 seasons. The highest average wind speeds were
recorded in winter, the lowest - in the summer. As the height of wind measurements above ground level
increases the diurnal variation of the wind speed decreases. There was a clear trend: with increasing height
changes character diurnal variation - there is a maximum speed shift towards evening and night hours.
Keywords: wind energy, wind speed, diurnal variation, wind direction, Weibull distribution.

1. INTRODUCERE in caracterul vântului, totodată în această regiune sunt

amplasamente bune pentru construcţia Centralelor
Dezvoltarea energeticii eoliene presupune cu- Electrice Eoliene (CEE). Autorii Atlasului European al
noașterea potenţialului eolian atât la nivel de ţară, cît Vâtului [1] menţionează că extrapolarea rezultatelor
și la nivel local. Pentru a estima producerea energiei măsurărilor vitezei vântului într-o zonă de câmpie
electrice într-o zi, o lună sau un an sunt necesare către un punct situat într-o zonă accidentată (în cazul
nostru), poate conduce la erori semnificative în
variaţiile vitezei vântului măsurate la diferite înălţimi.
estimările potenţialului energetic eolian și a producerii
Aceste variaţii se obţin ca rezultat a prelucrării
de energie electrică de o CEE.
seriilor de date măsurate pe perioade mari de timp fie
în cadrul Serviciului Hidrometeorologic (de obicei la
înălţimea de 10 m deasupra nivelului solului), fie în
cadrul unor campanii de măsurări specializate.
Obiectivul studiului este prezentarea rezultatelor
măsurărilor caracteristicilor vântului în zona Codrilor
(fig. 1). Zona în cauză este o parte a Podișului Mol-
dovei situat în părţile de est și nord-est ale României,
continuându-se dincolo de Prut, în Republica Mol-
dova și Ucraina. Relieful este alcătuit dintr-o alter-
nanţă de culmi, depresiuni și culoare orientate spre
sud-est. În partea de nord-est, relieful este alcătuit
din dealuri scunde despărţite de văi largi și joase,
orientate spre sud-vest. În partea centrală și sudică
este un relief de coline joase și o succesiune de
dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile sunt
adânci cu versanţi înclinaţi, lărgindu-se spre sud.
Particularităţile reliefului induce modificări majore Fig. 1. Punctul în care s-au efectuat măsurări.

Buletinul AGIR nr. 1/2013 ● ianuarie-martie 139

 EDUCAŢIE ŞI INGINERIE
Tabelul 1. Specificaţia traductoarelor utilizate
Traductor Destinaţia Producător Model Mod de calibrare Înălţimea,
m
Anemometru Viteza vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG #40 Otech Tunnel ID: WT1C 30, nord
Anemometru Viteza vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG #40 Otech Tunnel ID: WT1C 30, sud
Anemometru Viteza vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG #40 Otech Tunnel ID: WT1C 20, nord
Anemometru Viteza vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG #40 Otech Tunnel ID: WT1C 20,sud
Anemometru Viteza vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG #40 Otech Tunnel ID: WT1C 10, nord
Anemometru Viteza vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG #40 Otech Tunnel ID: WT1C 10, sud
Giruetă Direcţia vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG# 200P - 29, nord
Giruetă Direcţia vântului NRG Systems, Inc. SUA NRG # 200P - 29, sud
Termometru Temperatura aerului NRG Systems, Inc. SUA NRG 110 S 2

2. MIJLOACE DE MĂSURARE UTILIZATE Achiziţia datelor, pre-procesarea şi stocarea aces-

În tabelul 1 este prezentată specificaţia mijloa-
celor de măsurare utilizate.
Campania de măsurări a demarat la 27 iulie 2010
și a continuat pe o durată de 2 ani. În calitate de stâlp
de măsurări s-a folosit un turn cu zăbrele – propri-
etate a companiei StarNet, figura 2. Anemometrele
au fost montate la trei înălţimi: 30, 20 şi 10 m. La
fiecare înălţime s-au montat câte două anemometre
alineate în direcţia nord-sud. În acest scop s-au
folosit braţe speciale recomandate de compania NRG
systems [2]. Lungimea braţului este egală cu 1,53 m.
Traductoarele de direcţie (giruetele) au fost montate
doar la înălţimea de 29 m şi aliniate în direcţia nord-
sud. O astfel de montare a traductoarelor ne permite să
excludem efectul de umbrire produs de construcţia
turnului: dacă direcţia vântului este de la sud spre nord,
atunci anemometrul direcţionat spre sud va măsura
viteza reală a vântului, iar cel direcţionat spre nord va
măsura viteza vântului distorsionată de construcţia
turnului şi invers, pentru cazul când direcţia vântului
este de la nord spre sud. În cazurile când direcţia
vântului este est-vest sau vest-est ambele anemometre
vor înregistra una şi aceiaşi viteză.
Fig. 2. Stâlpul de măsurări.
tora pe o dischetă specială cu o capacitate de 16 MB
este efectuată de registratorul de date (Logger) NRG
Symphonie PLUS™. Intervalul de eşantionare este
egal cu 2 s, interval de mediere – 10 min. Totodată,
datele colectate și stocate în memoria Loggerului pe
o perioadă de 24 h sunt transmise beneficiarului prin
intermediul reţelei GSM în forma unui fişier ataşat.
Această funcţie este realizată de echipamentul iPack
GSM/GPRS. Fișierul conţine serii de date din 10 în
10 min ale valorilor medii, maximale, minimale și
abaterile standard.
3. REZULTATELE MĂSURĂRILOR
ȘI DISCUŢII
Vitezele medii lunare. Cunoașterea variaţiilor
lunare ale vitezei vântului oferă încredere în disponi-
bilitatea energiei eoliene în diferite luni ale anului.
În figura 3 se prezintă vitezele medii lunare ale
vântului la înălţimea de 30 m pentru două perioade
de timp – un an și doi ani. Pentru ambele cazuri se
atestă viteze maximale în sezonul rece al anului:
6,43 m/s în februarie 2011 și 6,63 m/s (perioada de
2 ani) în noiembrie. Vitezele minimale s-au înre-
gistrat în sezonul cald: luna iulie - 4,03 m/s în 2011
și respectiv 4,98 m/s pentru perioada de 2 ani. Pe
perioada de 2 ani viteza medie lunară a vântului întot-
deauna a rămas egală sau mai mare de 5 m/s ceea ce
înseamnă că o turbină eoliană cu viteza de pornire de
3,5 m/s va produce energie în acest amplasament pe
parcursul tuturor lunilor. Viteza medie pentru
perioada de 2 ani este egală cu 5,25 m/s.
Variaţiile diurne și sezoniere. Variaţia vitezei
vântului este legată, în principal, de încălzirile diferite
ale aerului. Evoluţia zilnică şi sezonieră poate fi
influenţată de schimburile turbulente şi de condiţiile
orografice locale. În stratul limitrof de până la apro-
ximativ 100 m viteza vântului crește în timpul zilei
cu atât mai mult cu cât încălzirea suprafeţei terenului
este mai intensă. Caracterul variaţiei diurne, ca
regulă, prezintă o simplă oscilaţie, cu un maxim

140 Buletinul AGIR nr. 1/2013 ● ianuarie-martie

 VARIAŢIILE VITEZEI VÂNTULUI ÎN ZONA PODIȘULUI CENTRAL AL REPUBLICII MOLDOVA

după-amiaza şi un minim noaptea spre dimineaţă. perioada de un an, respectiv – 2 ani. Constatarea
[3,4]. În figura 4 sunt prezentate variaţiile diurne ale menţionată mai sus se confirmă, în deosebi, pentru
vitezei vântului pe o perioadă de un an și pentru înălţimea de 10 m: viteza minimală s-a înregistrat
întreaga perioadă de 2 ani. Pentru comparare sunt între orele 4-7 dim ineaţa, iar viteza maximală între
prezentate și valorile medii ale vitezei vântului pe orele 13-14.

7
6,43 6,63
6 5,77 5,88 5,77
5,45 5,37 5,52 5,07 5,39 5,43
4,96 5,21
4,9 4,9 5,07 4,98 4,98 4,99 5,08
4,87
5
4,38
Viteza vântului, [m/s]

4,03
4

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Luna
Perioada 01-12. 2011 Perioada 08-12.2010+01-07.2012

Fig. 3. Variaţiile anuale ale vitezei vântului.

5,50
5,50

5,00
5,00
Viteza vântului, m/s

Viteza vântului, m/s

4,50
4,50

4,00
4,00
00:00
01:00
02:00
03:00
04:00
05:00
06:00
07:00
08:00
09:00
10:00
11:00
12:00
13:00
14:00
15:00
16:00
17:00
18:00
19:00
20:00
21:00
22:00
23:00
00:00
01:00
02:00
03:00
04:00
05:00
06:00
07:00
08:00
09:00
10:00
11:00
12:00
13:00
14:00
15:00
16:00
17:00
18:00
19:00
20:00
21:00
22:00
23:00

Ora
Ora
Variația vitezei, 30 m Variația vitezei, 20 m Variația vitezei, 30 m Variația vitezei, 20 m
Variația vitezei, 10 m Viteza medie, 30 m Variația vitezei, 10 m Viteza medie, 30 m
Viteza medie, 20 m Viteza medie, 10 m Viteza medie, 20 m Viteza medie, 10 m

Fig. 4. Variaţiile diurne ale vitezei vântului la diferite înălţimi: în stânga – pe o perioadă de un an;
în dreapta – pe o perioadă de doi ani

Cu creșterea înălţimii amplitudinea variaţiei vite- maximală. Autorii prezentului studiului consideră că
zei (diferenţa dintre viteza medie și maximală în și pe teritoriul Republicii Moldova are loc același
valori relative sau procente) scade de la 9,4 % la fenomen. Pentru confirmare propunem să comparăm
3,7 % pentru perioada de un an și, respectiv, de la variaţiile vitezei vântului la înălţimea de 10 m (fi-
8,6 % la 3,6 % pentru perioada de doi ani. Totodată, gura 4) cu variaţiile la înălţimea de 50-60 m pre-
cu creșterea înălţimii, se modifică și caracterul vari- zentate în figura 5. Ultimele a fost obţinute pe baza
aţiei: vitezele maximale se deplasează spre orele de măsurărilor efectuate în anii 2002-2003 în loca-
seară-noapte. La înălţimea de 30 m între orele 11 ziua lităţile Baurci și Ratuș. La înălţimea de 10 m viteza
și 02 noaptea viteza vântului este mai mare decât vântului este mai mare decât cea medie ziua pe o
viteza medie, figura 4 din dreapta. Acest fenomen durată de 8 h între orele 8-9 dimineaţa și 16-17 după
corelează perfect cu rezultatele măsurărilor efectuate amiază. În cazul al doilea durata crește până la 10 h
la înălţimi de peste o 100 m [5]. În acest caz ca- pentru Ratuș și la 12 m pentru Baurci. Viteza
racterul variaţiei vitezei vântului se inversează – ziua vântului este mai mare decât cea medie între orele
se contată viteza minimală iar în perioada de noapte – 12-01 (Baurci) și 15-02 (Ratuș). Altfel spus,

Buletinul AGIR nr. 1/2013 ● ianuarie-martie 141

 EDUCAŢIE ŞI INGINERIE

vitezele mari se deplasează spre orele de seară – 4. DISTRIBUŢIA WEIBULL

noapte. ȘI DIRECŢIILE PREDOMINANTE
Tabelul 2. Gama de variaţie a amplitudinilor ALE VÂNTULUI
vitezei vâtului

Gama de variaţie a amplitudinii, % Distribuţia Weibul se folosește frecvent pentru

Anotimpul Amplitudinea Amplitudinea modelarea vitezei vântului, inclusiv, a funcţiei den-
pozitivă negativă sitate de probabilitate. Pentru cele trei înălţimi, în
Iarna 5,6-6,4 7,7-8,9 figura 7 sunt prezentate funcţiile densitate de pro-
Primăvara 9,2-13,5 6,4-9,0
babilitate a vitezei vântului. Intervalul de eșantionare
Vara 8,7-10,7 8,4-13,0
este egal cu 1 m. Factorul de scară A a distribuţiei
Toamna 6,3-7,8 7,0-7,6
Weibul crește odată cu crșterea înălţimii, iar factorul
În figura 6 sunt prezentate variaţiile diurne pentru de formă K este aproximativ constant. Circa 75 %
cele patru anotimpuri. Cele mai mari variaţii ale din perioada unui an viteza vântului la înălţimea
vitezei vântului se constată primăvara – vara, cele 10 m este egală sau depășește valoarea de 4,0 m/s,
mai mici – iarna - toamna. Se confirmă influenţa respectiv, 81,3 % la înălţimea 20 m și 83,4 % la
temperaturii asupra vânturilor locale. Valorile relative înălţimea 30 m. Direcţiile predominante ale vântului:
ale amplitudinilor pozitive și negative sunt prezentate sud-nord – 20 %, nord-sud – 11 %, nord-est – 12 %,
în tabelul 2. nord-vest- 10 %.

7,00 7,00

6,50 6,50
Viteza vântului, [m/s]
Viteza vântului, [m/s]

6,00 6,00

5,50 5,50

5,00 5,00

4,50 4,50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223
Ora
Ora
Variația vitezei, [m/s] Viteza medie, [m/s] Variația vitezei Viteza medie

Baurci Ratuș

Fig. 5. Variaţiile diurne ale vitezei vântului la înălţimea de 50 m pe o durată de 11 luni (în stânga)
și 60 m pe o durată de 14 luni (în dreapta).

6,00 6,00

5,50 5,50
Viteza vântlui, [m/s]

Viteza vântului, m/s

5,00 5,00

4,50 4,50

4,00 4,00
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223
Ora Ora
Variația vitezei, 30 m Variația vitezei, 20 m Variația vitezei, 30 m Variația vitezei, 20 m
Variația vitezei, 10 m Viteza medie, 30 m Variația vitezei, 10 m Viteza medie, 30 m
Viteza medie, 20 m Viteza medie, 10 m
Viteza medie, 20 m Viteza medie, 10 m

Iarna Primăvara

Fig. 6. Variaţiile diurne sezoniere.

142 Buletinul AGIR nr. 1/2013 ● ianuarie-martie

 VARIAŢIILE VITEZEI VÂNTULUI ÎN ZONA PODIȘULUI CENTRAL AL REPUBLICII MOLDOVA

5,50 5,50

5,00 5,00

Viteza vântului, m/s

Viteza vântului, m/s

4,50 4,50

4,00 4,00

3,50
3,50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011121314151617181920212223
Ora
Ora
Variația vitezei, 30 m Variația vitezei, 20 m Variația vitezei, 30 m Variația vitezei, 20 m
Variația vitezei, 10 m Viteza medie, 30 m Variația vitezei, 10 m Viteza medie, 30 m
Viteza medie, 20 m Viteza medie, 10 m Viteza medie, 20 m Viteza medie, 10 m

Vara Toamna

Fig. 6 (continuare). Variaţiile diurne sezoniere.

10 m 20 m 30 m 29 m

Fig. 7. Distribuţiile Weibul pentru diferite înălţimi și roza vâturilor.

5. CONCLUZII Direcţiile predominante ale vântului au fost S, N,

Analiza datelor măsurate arată că vitezele medii
anuale au fost egale cu 4,32, 4,87 și 5,25 m/s la
înălţimile 10, 20 și 30 m respectiv. Pe o perioadă de
un an o turbină convenţională amplasată în zona
respectivă la înălţimea de 10 m ar produce energie pe
o durată de 6570 h, la înălţimea de 20 m - 7120 h și la
înălţimea de 30 m - 7300 h.
Cele mai mari viteze medii ale vântului au fost
înregistrate iarna, cele mai mici – vara. Pentru
înălţimea de 30 m diferenţa constituie 22,5 %. Cu cât
înălâimea deasupra solului este mai mică cu atât mai
pronunţate sunt varaţiile diurne ale vitezei vântului.
Cele mai mari variaţii au avut loc primăvara și au
constitut 22,5 %.
S-a constatat o tendinţă evidentă: odată cu creșterea
înălţimii (în cazul nostru de la 10 la 60 m) se modifică
caracterul variaţiei diurne – are loc o deplasare a
vitezelor maximale spe orele de seara-noapte.
NNE și NNV și diferă de cele măsurate la înălâimea
de 10 m și publicate în monografia [3]. Explicaţia este
următoare: la înălţimea de 10 m direcţia vântului este
modificată de orografia terenului – văi și dealuri
direcţionate pe linia nord – vest sau sud-est.
BIBLIOGRAFIE
[1] Ib Troen, Erik Lundtang Petersen. European Wind Atlas.
Directorate General for Sciance, Research and Development,
Brussels, 1989.
[2] www.nrgsystems.org
[3] Lasse G.F. Klimat Moldaskoi SSR. Leningrad, 1978. – 373 p.
[4] Alam Md. Mahbub et al. Wind speed and power
characteristics at different heights for a wind data collection
tower in Saudi Arabia. Wold Rewnewable Energy Congress,
8-13 May 2011, Linkoping, Sweden, pp. 4082-4089.
[5] Rachel Redburna. Tall Tower Wind Iinvestigation of
Northwest Missouri. MSc thesis. University of Missouri–
Columbia, 2007.

Despre autori

Conf. dr. ing. Ion SOBOR

Universitatea Tehnică a Moldovei
Absolvent al Institutului Politehnic din Chișunău, Facultatea de Energetică, specialitatea „Mașini și aparate
electrice“ (1970). A susţinut teza de doctor în tehnică (1979), Harkov, Ukraina. Autor a peste 120 de lucrări

Buletinul AGIR nr. 1/2013 ● ianuarie-martie 143

 EDUCAŢIE ŞI INGINERIE

știinţifice, inclusiv 9 manuale și monografii, 14 invenţii. Conducător de doctorat (2000), specialitatea „Surse noi și
regenerabile de energie„, 2 teze de doctorat finalizate.

Conf. dr. ing. Andrei CHICIUC

Universitatea Tehnică a Moldovei
Absolvent al Universităţii Tehnice a Moldovei (1994), specialitatea „Acţionări electrice şi Automatizarea Proceselor
Tehnologice”. A susţinut teza de doctor (1999) la Universitatea „Politehnica“ din Bucureşti, specialitatea
„Măsurări Electrice”. Autor a peste 60 de lucrări ştiinţifice. Membru al Consiliului Naţional de Metrologie şi al
Comitetului Electrotehnic Moldovean. Conducător de doctorat (2010).

Ing. Ana AZAROV

Institutul National de Standardizare si Metrologie, Chişinău, R. Moldova
Absolventă a Universităţii Tehnice a Moldovei (2011), specialitatea Inginerie si Managementul Calitatii. Inginer la
Institutul National de Standardizare si Metrologie, masterand la a. II, specialitatea Inginerie si Managementul
Calitatii. Autor a 3 lucrări ştiinţifice.

Ing., MSc Vasile RACHIER

Universitatea Tehnică a Moldovei
Absolvent a Universităţii Tehnice a Moldovei (2010), specialitatea „Electromecanică”. Lector asistent la catedra
Electromecanică și Metrologie, teza de master în Inginerie electrică (2012). Autor a 3 lucrări ştiinţifice în domeniul
conversiei energiei eoliene.

144 Buletinul AGIR nr. 1/2013 ● ianuarie-martie