Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
"Primul desen al unui copac înclinat poate fi realizat în diferite moduri, în botanică
fiind suficient să legi un susţinător de o plantă ce este în creştere, pentru ca planta
să fie îndreptată. În anatomia umană trebuie să ţinem cont de mişcare şi de
maturizare. Îndreptarea este mai complexă decât cea cu un simplu susţinător fiind
necesară o hipercorecţie. Pentru aceasta propun o mică modificare în schema
clasică a copacului şi a susţinătorului său. Susţinătorul trebuie să fie desenat cu o
curbură în direcţie opusă faţă de cea a copacului pentru ca la final adaptarea să
evidenţieze o adevărată cameră de expansiune. Susţinut de sprijin şi stimulat de
presiunile corectoare pacientul trebuie să prezinte o hipercorecţie, condiţie necesară
reducerii deformaţiei la zero. Corecţia obţinută se găseşte intre două valori –
hipercorecţia exercitată şi deformarea prezentă la începutul tratamentului."
Jacques Cheneau
52
Capitolul 4. UTILIZAREA CORSETULUI ÎN
TRATAMENTUL SCOLIOZEI
53
toracică, ci doar de cei a căror curbură este prea mare pentu folosirea unui corset toraco-
lombo-sacral.
Câteodată rolul corsetului în tratamentul scoliozei este confuz. Dacă, spre exemplu, un
copil de 10 ani se prezintă la doctor cu o curbură scoliotică de 30˚ şi îi va fi prescris un corset
care să o reducă la 15˚, iar la 14 ani prin renunţarea la corset curbura va reveni la 30˚ atunci
care mai este rolul corsetului? Singurul lucru realizat în acest caz este prevenirea operaţiei.
Curburile scoliotice nu dau naştere complicaţiilor grave decât decât după 70˚, deci o curbură
de 30˚ nu prezintă riscuri pentru sistemul cardio-pulmonar. Lonstein si Carlson au demonstrat
că o curbură de 30˚ la un copil de 10 ani va progresa în majoritatea cazurilor iar Weinstein a
demonstrat că o curbură de 30˚ la un adult nu va progresa aproape niciodată. Dacă nu s-ar
urma tratamentul prin corset pentru copilul cu curbura de 30˚, aceasta, mai mult ca sigur, va
progresa depăşind probabil 45˚ iar copilul va necesita intervenţia chirurgicală.
Dr. Patwardhan împreună cu colegii lui a realizat un studiu teoretic pentru curburile
scoliotice de până la 60˚, care a arătat că există o corelaţie între amploarea curburii şi
progresul ei. Acest studiu a explicat de ce nu sunt încorsetaţi copiii cu curburi scoliotice de
15-20˚ iar cei cu curburi ce depăşesc 25˚ sunt încorsetaţi. Dr. Patwardhan a arătat prin studiul
său că curburile mai mici de 20˚ progresează doar în unele cazuri. Acest studiu a explicat
deasemenea de ce curburile de peste 45˚ la copii se agravează chiar şi în cazul urmării
tratamentului ortopedic prin corset.
Presupunând că pacientul a renunţat la corset atunci când a ajuns la maturitate osoasă
iar curbura scoliotică a revenit la amplitudinea iniţială există încă şanse ca ea să progreseze,
intervenţia chirurgicală fiind iminentă. Progresul curburilor este în strânsă legătură cu
procesul de maturizare, motiv pentru care copiii mai mici ce nu prezintă curburi grave au
şanse mai mari ca acestea să progreseze comparativ cu persoanele adulte.
54
4.3. Generalităţi
Corsetele de corecţie sau tratament sunt de obicei personalizate realizate după mulaj
orientat şi fabricate din material plastic termoformabil. La interior sunt capitonate cu spumă
de polietilenă iar ca sistem de închidere sunt folosite de obicei benzi autoagripante ce oferă o
închidere uşoară şi rapidă. Aceste corsete controlează mişcarea în toate planurile, forma lor
putând fi modificată în funcţie de scopul pentru care au fost prescrise. Pot fi de structura
mono-,bi- sau polivalvă.
În funcţie de principiile folosite corsetele de corecţie sau tratament se împart in trei
categorii:
a. Corsete active – autocorecţia activă antrenează o reducere progresivă a deformaţiei
iar tracţiunea este totală şi directă. Ex. Corsetul Milwaukee
55
b. Corsetele pasive – corecţia se obţine prin strângerea progresivă a presiunilor de pe
gibozitati. Ex. Corsetul Cheneau, Lyonaise, Boston
c. Corsetele activo-pasive – corecţia se obţine printr-o strângere progresivă, elastică, cu
caracter activ în timpul respiraţiei. Ex. Corsetul 3D
Baza corsetului este întotdeauna centura pelviană.
5.1. Descriere
Corsetul CTM a fot creat în anul 1970, Cheneau inspirându-se in realizarea lui, din
corsetul gipsat creat de Abbot şi Cotrel în anul 1911. Spre deosebire de acesta, corsetul
Cheneau este fabricat din material plastic termoformabil. La interior este capitonat cu spumă
de polietilenă. Este un corset monovalv ce acoperă toracele de la centura pelviană până la
umeri. Fixarea (închiderea) se realizează cu bandă autogripantă, iar în zona sternală cu zavor
rigid ce împiedică migrarea corsetului.
De-a lungul timpului corsetul a suferit diferite modificări. Începând cu anul 1987 Dr.
Cheneau a început să analizeze deformările scoliotice ale corpului pe zone. În funcţie de
aceste deformări scoliotice, Cheneau a împărţit şi corsetul pe zone numerotându-le de la 1 la
43. Unele zone se dublează în funcţie de caracteristicile scoliozei. Spre exemplu zona 1/D
56
reprezintă zona de sprijin toracic sau toraco-lombar în scoliozele cu o singură curbură majoră,
iar zona 1’/G reprezintă sprijinul lombar în scolioza cu două curburi majore. Cheneau a
asociat literele D (droite) şi G (gauche) părtilor dreapta respectiv stânga ale corsetului.
În continuare sunt:
- zona 2G – reprezintă zona de sprijin lombar stânga jos, în scolioza cu o curbură, şi se
învecinează cu zonele 16 şi 35 în faţă, 5’ în spatele si la dreapta (toraco-lombar), si 8 în
jos.
- zona 3’ – reprezintă zona de sprijin sub-axilar spre dreapta şi se învecinează cu zonele
8 în sus şi 11 la dreapta.
- zona 4 – reprezintă zona de sprijin de sub sânul stâng, se învecinează cu zonele 5 în
spate (expansiunea celor două camere), şi 8 în sus.
- zona 14D – reprezintă zona de sprijin care face ca crestele iliace să migreze spre stânga
în cazul scoliozei cu două curburi în S, se învecinează cu zonele 14G în stânga şi 8’ în
dreapta.
- zona 14G – reprezintă zona de sprijin care face ca crestele iliace să migreze spre
dreapta, în cazul scoliozei cu o singură curbură, se învecinează cu zonele 14D în
dreapta şi 8’ în jos.
- zona 20 – reprezintă zona sprijinului care respinge spre centru corpului ţesuturile,
foarte proeminente, ale cartilagiilor costale stângi şi a zonelor învecinate. Se
învecinează cu zonele: 5 în stânga spate, 5’ (scolioza cu două curburi în S) sau 6
(scolioza cu o singură curbură), 35 înspre înăuntru şi foarte în jos şi 8’ în jos.
- zona 21 – reprezintă zona de sprijin de la stânga sânului stâng, se învecinează cu
zonele 5 în stânga spate şi 8 în sus.
- zona 34 – reprezintă sprijinul pe fesa dreaptă, proeminentă datorită rotaţiei bazinului;
se invecinează cu zona 36 înaintea şi deasupra zonei inghinale dreapta, care nu trebuie
acoperită de corset.
- zona 37 – reprezintă sprijinul abdominal inferior dreapta, care este punctul de întălnire
a numeroase convexitaţi de elipse. Se invecinează cu zonele 5’ (scolioza cu două
curburi în S) sau 6 (scolioza cu o singură curbură), 35 şi 16 înainte si la stânga, 7 şi 19
deasupra la dreapta până la umărul drept (zona 10), 36 şi 8’ în jos.
57
- zona 38 – reprezintă sprijinul din zona sub-pubiană stânga, pentru derotaţia pelvisului;
se învecinează cu zonele 33 pe fesa stângă, 35 înainte şi mai sus şi 8’ în jos.
- zonele 39 şi 40 – reprezintă sprijinul dintre cei doi sâni, migrând spre dreapta urmărind
formele; se învecinează cu zonele 5 în spate şi 8 în sus.
- zona 41D – există numai în cazul scoliozei cu două curburi în S; se învecinează cu 8’
în jos şi se opune zonei 14G.
- zona 41G - există numai în cazul scoliozei cu o singură curbură; se învecinează cu 8’
în jos şi se opune zonei 14D.
De-a lungul timpului, pe măsura progresului, repartizarea acestor zone a suferit mai
multe modificări, dar nici până în ziua de azi nu s-a reuşit introducerea unei nomenclaturi
logice.
După părerea mea, nu denumirea acestor zone este impotantă, ci ceea ce ele reprezintă,
motiv pentru care înşiruirea de mai sus cuprinde doar zonele mai importante pe care Cheneau
le descrie pe corsetul lui.
5.2. Principii
58
scopul de a corecta deformările. Camerele de expansiune sunt prevăzute cu ferestre. Se
realizeaza contrapresiuni anterioare cu efect de derotare.
59
Acesta este unul din motivele pentru care se recomandă exercitarea unei presiuni abdominale
considerabile dinspre medial spre spina iliacă antero-superioară. Contracţiile muşchilor
peretelui abdominal, foarte frecvente, exercită pe corset o presiune în sus şi în lateral. Aceste
două acţiuni eliberează zona 14/D de o parte a presiunii.
Camera de expansiune
60
de expansiune se micşorează considerabil în inspiraţie completă sau atunci când se realizează
mişcări extreme de corecţie.
Corsetul pe care Dr. Cheneau l-a realizat este în conformitate cu “legile” lui Abbot.
Astfel sunt întâlnite 9 mecanisme ce se completează unul pe altul:
61
Respiraţia este deasemenea un factor de
înrăutăţire în lipsa tratamentului. Pacienţii
scoliotici neîncorsetaţi respiră “spre
gibozitate“, astfel agravând curburile, încet dar
sigur . Presiunile realizate de respiraţie se opun
migrării ţesuturilor din zona gibozităţii. Este
important ca fizioterapeutul să realizeze
importanţa efectului compensator concav al respiraţiei şi să-l facă pe pacient să-l practice.
62
este făcută de la subsuară spre în lateral: direcţionată la aproximativ 30˚. Suprafaţa este mai
mult direcţionată din spate spre faţă.
63
În funcţie de caracteristicile scoliozei tehnicenii ortoprotezişti combină şi folosesc
aceste principii, conferind un aspect unic corsetului pentru fiecare caz clinic în parte.
Scopul corsetului Cheneau este acela de a permite copiilor suferinzi de scolioză (aflaţi
încă în creştere) un tratament de prevenire a agravării afecţiunii evitându-se astfel intervenţia
chirurgicală.
O cunoaştere mai aprofundată a evoluţiei naturale a scoliozei idiopatice a îmbunătăţit
tratamentul acesteia prin corset. Acesta se aplică atunci când se preconizează evoluţia
scoliozei.
Pacientul cu o curbură uşoară, apărută în ultimul stadiu de creştere, este puţin probabil
să aibă o viitoare evoluţie a scoliozei, si prin urmare nu poate beneficia de avantajele purtării
corsetului. Pacienţii cu vârsta de până la 14 ani, ce prezintă o curbură moderată (aprox. 30˚),
prezintă un risc mare de avansare a scoliozei, şi pot avea mari beneficii prin urmarea
tratamentului. Pentru adolescentul care prezintă o curbură de 45˚, şi în plin stagiu de
maturaţie, purtatea corsetului poate în cel mai fericit caz să stopeze evoluţia curburii, rezultate
mai bune putând fi obţinute prin intervenţie chirurgicală. Din studiile efectuate pe
adolescenţii, aflaţi în creştere, care prezintă curburi intre 30˚ şi 45˚, s-a observat că în 50 %
din cazuri s-a stopat progresul curburii, la 30 % din cazuri s-a reuşit chiar reducerea ei, iar la
restul de 20 % curbura şi-a continuat evoluţia. Dacă tratamentul cu corset se face însa pentru
curburi mai mari, acesta nu are ca efect decât amânarea intervenţiei chirurgicale.
În scolioza idiopatică juvenilă, tratamentul cu corset se începe atunci când curbura
depăşeşte 20˚. În scolioza idiopatică adolescentină, sunt sugerate următoarele criterii de
aplicare a tratamentului:
Cea mai bună indicaţie pentru corsetul Cheneau este scolioza idiopatică dublă dorso-
lombară, însă acesta este folosit cu succes şi în tratamentul scoliozelor cu o singură curbură
toracală sau toraco-lombară al căror apex se situează sub vertebra T8. Indicaţiile pot fi lărgite
şi în aria traumatologiei coloanei vertebrale cât şi în perioada post-operatorie.
5.4. Contraindicaţii
Una dintre contraindicaţiile tratamentului prin corset este legată de maturitatea osoasă.
În general, dacă sunt mai puţin de şase luni până la definitivarea creşterii, eficienţa
tratamentului prin corset este pusă sub semnul întrebării.
Un grad înalt al curburilor reprezintă deasemenea o contraindicaţie. Curburile mai mari
de 45˚ în general nu răspund favorabil la tratamentul prin corset.
O altă contraindicaţie pentru corsetul Cheneau este tratarea curburilor toracale înalte cu
apexul de-asupra vertebrei T7. În această situaţie tratamentul prin corset nu este eficient
deoarece punctele laterale de contact cele mai înalte se află subaxilar neputând realiza
presiunile necesare reducerii curburii. În aceste situaţii este recomandată folosirea corsetului
Milwakee.
Rigiditatea severă a curburii reprezintă o altă contraindicaţie. În cazul în care curbura
este foarte rigidă, corsetul neputând realiza ameliorarea acesteia, rezultatele obţinute sunt în
cele mai multe cazuri nefavorabile.
Obezitatea excesivă poate face încorsetarea imposibilă. Corsetul este proiectat pentru a
corecta deformările coloanei vertebrale cu ajutorul pelotelor asimetrice, fiind fixat pe oasele
65
bazinului. Obezitatea diminuează efectele pelotelor şi face proeminenţele osoase imposibil de
palpat.
Datorită contenţiei pe care o exercită asupra cutiei toracice, corsetul este de-asemenea
contraindicat persoanelor ce suferă de insuficienţă respiratorie.
Examenul clinic
67
Documentele radiologice
68
Aşa cum am văzut mai sus, atît pentru stabilirea diagnosticului, cât şi pentru observarea
desfăşurării bolii, medicii dispun de imagini realizate cu raze X (Röntgen). Este, însă, ştiut că
radiografierea frecventă poate fi foarte nocivă. Cercetători de la Universitatea din Leuven au
realizat un sistem de imagistică nou, care, pentru reprezentarea coloanei vertebrale, foloseşte
radiaţia luminii. Reflexia luminii este calculată cu ajutorul calculatorului, care oferă apoi o
reprezentare tridimensională. Compararea unui număr de 500 de “fotografii” cu radiografiile
efectuate la aceiaşi pacienţi a arătat că cele două metode au stabilit cu o precizie egală
diagnosticul, cu condiţia ca peste coloană să nu fie un strat prea gros de grăsime. Noua metodă
nu are, însă, nocivitatea celei ce foloseşte raze X.
Mulajul negativ
Pentru fabricarea corsetului Cheneau este necesară realizarea unui mulaj pozitiv pe care
să se termoformeze polietilena. Ţinând cont că mulajul pozitiv trebuie să urmărească formele
pacientului, acesta nu poate fi realizat fără un mulaj negativ prealabil.
La realizarea mulajului negativ se va ţine cont de următoarele repere :
- în anterior şi în lateral : trohanterele, simfiza pubiană, spinele iliace antero superioare,
crestele iliace, procesul xifoid, claviculele, acromionul si zonele subaxilare;
- în posterior : pliul fesier, spinele iliace postero superioare, procesele spinoase ale
coloanei vertebrale, unghiul inferior al scapulelor, spinele scapulelor şi vertebra C7 ;
Mulajul negativ va fi realizat respectând curburile fiziologice în plan sagital.
Se folosesc feşi gipsate de 15 cm pentru înglobarea umerilor iar pentru restul mulajului
de 20 cm. Feşile gipsate sunt derulate, fără a se exercita strângere excesivă, începând cu
centura pelviană şi urcând spre nivelul toracic.
Mulajul în baza lui pelviană trebuie să fie suficient de stabil. Două atele din feşi de 15
cm sunt plasate pe umeri, încrucişându-se la nivel anterior şi posterior astfel încat să înglobeze
baza gâtului şi umerii. La nivel pelvian, mulajul se orientează pe, şi de-a lungul crestelor
iliace, spinelor iliace antero superioare şi postero superioare, pube, de-o parte şi de alta a
feselor, cât şi la nivelul trohanterelor. În cazul gibozităţii lombare se preferă marcarea mai
pronunţată a zonei de deasupra crestei iliace. La nivel toracic mulajul se orientează pentru a
scoate în evidenţă următoarele repere : zonele subaxilare, procesele spinoase, unghiul inferior
69
al scapulelor, spinele scapulelor, claviculele, umerii, acromionul şi procesul xifoid. În timpul
executării mulajului negativ, centura scapulară se va găsi în acelaşi plan cu centura pelviană.
După întărire, mulajul va fi trasat pentru decupare, în vederea scoaterii, pe faţa
anterioară sau prin lateral. Se vor trasa de-asemenea şi linii de nivel, ce intersectează traseul
de decupare. După decupare, negativul este închis rapid, astfel încat liniile de nivel să aibă
continuitate. Ansamblul se fixează cu feşi gipsate. În momentul scoaterii mulajului negativ se
vor evita pe cât posibil deformările acestuia.
În interiorul mulajului se vor marca reperele cu creion chimic astfel încat acestea se vor
transfera pe mulajul pozitiv.
Mulajul negativ se efectuează cu pacientul în picioare, in cadrul ortopedic cu tracţiune
2/3 din greutatea corpului sau în cadrul lui Cotrel.
Realizarea mulajului negativ cu pacientul în picioare se efectuează în poziţie spontană.
Picioarele sunt uşor depărtate pentru stabilitate iar membrele superioare sunt astfel poziţionate
pentru a nu perturba procesul. Pentru realizrea corectă a mulajului este necesară contribuţia a
doi tehnicieni ortoprotezişti.
În ceea ce priveşte realizarea mulajului cu ajutorul cadrului lui Cotrel, deformările sunt
reduse prin tracţiunea instrumentată de chingile specifice cadrului. Mulajul se efectuează cu
pacientul aşezat pe chingi, în poziţie orizontală, favorizând astfel reducerea curburilor prin
suprimarea greutăţii capului şi gâtului de pe coloana vertebrală. Acelaşi efect se întâlneşte şi
în cazul cadrelor ortopedice Sayre sau Risser (fig. ), aici însă corectarea curburilor facându-se
prin tracţiune longitudinală.
Prin turnarea ipsosului în mulajul negativ se obţine mulajul pozitiv. Rectificare acestuia
va fi executată conform fişei de măsuri şi a radiografiilor.
După ce este omogenizat, mulajul este supus rectificării propriu-zise. Aceasta
presupune derularea mai multor operaţiuni:
- Realizarea zonelor de descărcare. Această operaţiune presupune înlăturarea de
material în zonele de “acroşare” şi zonele de presiune ale corsetului. Astfel se va
acţiona asupra: zonei de deasupra crestelor iliace, realizându-se o simetrizare; regiunii
lombare şi pubiene, pentru effect lordozant (dacă este cazul); zonelor cu gibozitate,
formându-se astfel pelotele corsetului; zonelor de contrapresiune; parţilor laterale ale
feselor, pentru a realiza o bună fixare a corsetului pe corp.
Pelotele ar trebui să se întindă, aşa cum am văzut mai sus, de la vertebra limită
inferioară la vertebra limită superioară, maximul de prsiune găsindu-se pe vertebra
apicală. Pentru realizarea corectă a pelotelor este obligatorie urmărirea documentelor
radiologice. De-asemenea zonele de contrapresiune nu pot fi amplasate pe mulaj cu
exactitate fără consultarea radiografiilor.
Tot prin înlăturare de material (gips) va fi armonizată zona coccigelui.
71
Rectificarea mulajului pozitiv
72
tratamentului ortopedic. Un mulaj impropriu rectificat duce la realizarea unui corset defectuos,
a cărui purtare poate agrava rapid starea clinică a pacientului.
73
Polietilena gata de termoformare
Ajunsă în această stare, polietilena se scoate din cuptor şi se aşează pe mulajul pozitiv,
acoperindu-l în totalitate. Prin pornirea pompei de vid, aerul dintre polietilenă şi mulaj este
evacuat, materialul plastic mulându-se pe pozitiv. Este important ca în acest moment mulajul
să fie complet înglobat în polietilenă, pentru a împiedica pătrunderea aerului.
Probă şi adaptare
Scopul realizării unei probe cu pacientul îmbrăcat în corset este acela de a verifica atât
funcţionalitatea cât şi esteticul ortezei. În funcţie de cele constatate la probă corsetul va fi
rectificat şi finisat.
Ortoprotezistul va ajuta pacientul să îmbrace corsetul, asigurându-se că acesta este bine
aşezat pe crestele iliace. Fixarea corsetului la probă se va realiza cu ajutorul unor curele ce
trebuie să permită o bună strângere a ortezei.
Având pacientul în faţă, se va observa dacă bazinul acestuia este echilibrat. În cazul
unei asimetrii a membrelor inferioare aceasta va fi remediată prin introducerea unor cale sub
membrul inferior mai scurt. Privind pacientul din spate se va verifica axul occipital.
Folosind o cariocă vor fi trasate limitele corsetului :
- limita superioară, atât cea frontală cât şi cea posterioară trebuie să nu compromită
funcţionalitatea corsetului. Limita superioară a ortezei va fi diferită la fiecare pacient
în parte, în funcţie de amplasarea deviaţiei coloanei vertebrale şi implicit de
amplasarea pelotelor sau presiunilor prin care se realizează corecţia.
- marginea antero-inferioară trebuie marcată cât mai jos în limitele tolerate de pacient.
Punctul inferior al corsetului, privit din faţă, se va afla la mijlocul pubelui,
acoperind-ul pe acesta când pacientul stă în picioare. Totodată decuparea se face
75
astfel încât pacientul să poată flecta coapsele la 90˚. Limita antero-inferioară porneşte
de la punctul cel mai jos urmărind în sus pliul inghinal.
- limita postero-inferioară a corsetului trebuie să fie situată cât mai jos, permiţând
totodată pacientului să stea aşezat pe scaun. Stabilirea aceastei limite la mai mult de
doi centimetri în sus de intersecţia cu scaunul, atunci când pacientul stă aşezat pe
acesta, va avea ca efect mărirea lordozei lombare.
- limita proximo-laterală (subaxial) trebuie marcată cât mai sus posibil, astfel încât
pacientul să poată realiza adducţia totală a membrelor superioare fără a fi jenat.
- marginile deschiderii anterioare trebuie să fie paralele şi să permită o strângere
ulterioară mai puternică.
- pentru pacienţii de sex feminin, se va degaja zona sânilor.
5.5.4. Finisare
Înaintea livrării corsetului, pacientul este încă o dată îmbrăcat cu acesta iar tehnicianul
ortoprotezist va verifica din nou eficacitatea şi aspectul corsetului dar şi confortul pacientului.
Astfel vor fi inspectate zonele de presiune, marginile corsetului, echilibrul pacientului,
77
posibilitatea acestuia de a efectua mişcările necesare vieţii cotidiene, zonele de expansiune şi
starea la nivel cutanat.
Etapa livrării este un proces complex ce implică atât punerea în posesia pacientului a
corsetului şi încheierea actelor cu privire la garanţia acordată şi conformitatea acestuia cu
standardele în vigoare cât şi acordarea instrucţiunilor şi indicaţiilor pentru purtarea corsetului.
Îngrijirea pielii – este esenţial a preveni rănirea pielii. O eventuală rănire ar putea duce
la imposibilitatea de a purta corsetul. Pentru îngrijirea pielii se va face duş zilnic şi se va masa
cu alcool toată porţiunea corpului ce este îmbrăcată în corset. Se va acorda atenţie zonelor
roşii de pe corp unde corsetul exercită presiune. Deasemenea se va purta întotdeauna pe sub
corset un tricou elastic de bumbac. Orteza va fi purtată strâns. Dacă este lăsat lejer, pe lângă
faptul că nu mai este eficient în tratarea scoliozei, corsetul poate freca pielea ducând la rănirea
78
acesteia. Pentru început nu vor fi folosite creme, loţiuni sau pudre pentru zona corpului ce este
îmbrăcată de corset. Acestea duc adesea la iritarea pielii.
În unele cazuri pielea de deasupra şoldurilor se poate închide la culoare. Acest lucru nu
constituie un semn de îngrijorare. Odată cu terminarea tratamentului coloraţia iniţială a pielii
va revenii.
Concluzii
80