UNIVERSITATEA „BABEȘ BOLYAI” CLUJ NAPOCA

Facultatea de sociologie si asistenta sociala

Master ” Managementul Serviciilor Sociale”

Schimbarea macrosistemelor și
inovația. Evaluarea macropracticii în
asistenţa socială
Conf. dr. Nicoleta Neamţu

Masterand:

Platon Florin Vasile

Cluj Napoca Mai 2014

 ASISTENTA SOCIALA ÎN MEDIUL RURAL

În general, observatorii chestiunilor si problemelor sociale sugereaza ca incidenta

problemelor în acest domeniu, intensitatea lor, precum si complexitatea vietii cresc
proportional cu gradul de urbanizare sau metropolizare. De aceea nu surprinde faptul ca
serviciile de asistenta sociala se vor îndrepta spre zonele urbane, metropolitane unde se vor
dezvolta mai bine decât în comunitatile rurale. Însa, realitatea româneasca se
caracterizeazaprintr-un numar foarte mare de oameni care traiesc în zone rurale si nu
urbane/metropolitane, desi, în ultimul timp, procentul lor s-a micsorat.
Probleme în zonele rurale
Lipsa serviciilor
Ceea ce caracterizeaza zonele rurale, neurbanizate, în masura mai mare decât marile
orase, este rata mare a somajului. Majoritatea serviciilor publice si a celorlalte surse de
angajare functioneaza deficitar sau nu functioneaza deloc în zonele rurale. Însa cea mai acuta
problema a zonelor neurbanizate este în domeniul serviciilor de sanatate. Pur si simplu nu
sunt suficienti medici, asistente, farmacii si paturi de spital pe cap de locuitor comparând cu
marile orase sau alte zone urbanizate.
Majoritatea cadrelor medicale si a celorlalti lucratori din sanatate, prefera sa lucreze cu
oameni cu dare de mâna si în zone în care sa aiba suficienti pacienti sau clienti pentru a putea
sustine financiar cabinete specializate si unde ar beneficia de servicii publice si scoli bune
pentru familiile lor. Acestea sunt motivele pentru care majoritatea profesionistilor în domeniu
prefera sa se stabileasca în zonele urbane si nu în cele rurale. Una dintre problemele de baza a
ruralitatii si a comunitatilor din aceste zone implicit o reprezinta lipsa mijloacelor de
transport, mai ales a mijloacelor de transport în comun.
Rezidentii marilor orase au avantajul accesului la autobuze, troleibuze si metro care la un pret
relativ redus, asigura mersul lor la serviciu, la biserici, la locurile destinate recreerii si
divertismentului.
Zonele rurale sunt deficitare în acest domeniu datorita numarului mic de mijloace de
transport în comun de care dispun. Cei care se bazeaza pe taxiuri pentru a se deplasa
considera alternativa ca fiind foarte scumpa, de aceea, cei care îsi permit o accepta ca atare,
cei care nu încearca eliminarea ei sau stricta limitare. Multi se bazeaza pe prieteni sau vecini
pentru ajutor în trans- port, dar la un moment dat si asta se poate dovedi scump. Singurul
mijloc de transport sigur si practic (excluzând carutele si bicicletele), îl constituie
autoturismele proprietate personala care paradoxal poate este si cel mai scump daca luam în

2
calcul pe lânga pretul de achizitie si întretinerea în stare de functionare a autoturismului,
carburantul folosit, precum si asigurarea acestuia.
Asigurarile sociale ca factor economic
Desi problema nu este des luata în discutie în literatura de specialitate, asigurarile sociale
(somajul si alocatiile copiilor) au puternice implicatii economice în diferite comunitati. În
zonele rurale, programele de ajutor social sunt de multe ori cel mai important factor economic
în comunitate. Programele de asigurari sociale ca venit suplimentar în anumite situatii,
ajutorul temporar pentru familiile în dificultate, alocatiile, somajul pot constitui cel mai
important (cantitativ vorbind) venit al membrilor comunitatii.
Lipsa locurilor de munca
Cele mai multe comunitati mici sunt de fapt orase mono- sau bi- industrializate, orase ale
unor companii. Bineînteles, ocupatia rurala de baza a fost si este agricultura si în anumite
zone mineritul. Totusi exista si alte tipuri de industrii dezvoltate în comunitati rurale, turism,
agroturism, diferite activitati ale pensionarilor, mici afaceri de familie, bazate pe lucruri create
în casa si apoi vândute.
Cele mai multe comunitati mici nu ofera o diversificata oferta de angajari, desi majoritatea
tinerilor pleaca sa-si gaseasca serviciu în alte locuri sau se multumesc cu oferta limitata de
surse de venit pe plan local, adaptându-se.Chiar si pentu cei educati, aceste comunitati nu pot
oferi serviciu decât în scoli, eventuale licee, biserici si agentii de asistenta în servicii.
Cei mai multi angajati din mediul rural fac naveta. Trenurile si autobuzele nu prea ajung
prin cele mai mici localitati, de aceea naveta se face cu propriul automobil sau autostopul,
ambele fiind destul de nesigure si costisitoare.
Somajul în zonele neurbanizate sau în micile orase este mult mai ridicat decât în marile
orase, desi, în general se presupune ca situatia este inversa.
Viata de familie în tranzitie
Viata de familie în comunitatile rurale era traditionala, familiile extinse reprezentau ceva
comun. Tatal lucra în afara casei, iar mama era sau casnica sau ajuta în mica afacere a
familiei. Membrii familiei erau înconjurati mereu de parinti, bunici, unchi, matusi, verisori si
prieteni ai caror ochi omniprezenti ajutau micile comunitati sa mentina vii normele, regulile
comportamentului social si favorizau instituirea unei mosteniri spirituale, a unei traditii si
comuniuni. Strazile erau sigure, usile erau majoritatea timpului deschise, neîncuiate, iar copiii
împânzeau strazile si aleile fara frica.
În orase viata de familie, incluzând familia extinsa, este înca importanta, dar bazele ei
încep sa se subrezeasca si sa se faca simtit acest lucru. Multi tineri se îndreapta spre marile

3
orase, parasind astfel familia extinsa. Alti membri ai familiei sau mor sau parasesc micile
orase pentru a li se alatura copiilor “expatriati”. Craciunul, Pastele, si reuniunile scolare înca
aduna membrii familiilor acasa, totusi legaturile sociale nu sunt la fel de puternice. “Retelele”
sociale se slabesc încet dar sigur, tendinta de ajutor reciproc implicit pierde din importanta, iar
masurile de control si sistemul informal de reguli în cadrul comunitatii face loc unui set mai
formal de masuri, cum ar fi largirea fortelor de politie si instituirea de centre pentru îngrijirea
sanatatii mentale. Strazile au devenit nesigure, usile încuiate, iar din ce în ce mai multi
locuitori au început sa puna la îndoiala posibilitatile oferite de viitor.
Limite sociale si recreationale
Aceste limite includ lipsa de facilitati de recreere si de programe care sa stimuleze
contactele sociale între membrii comunitatii. Locuitorii comunitatilor mai mici gasesc stilul
de viata plictisitor si nu tocmai usor de tolerat datorita cercului restrâns al contactelor sociale.
Intra în contact doar cu oameni foarte bine sau bine cunoscuti: rude, vecini în situatii mult
prea familiare pentru a constitui sau oferi vreo provocare sau stimulent.
2. Activitatea de asistenta sociala în zonele rurale
Calitatea esentiala a activitatii de asistenta sociala în zonele rurale este modul în care
aceasta meserie este practicata. Dezvoltând teoriile asistentei sociale în comunitatile mici,
ceea ce se evidentiaza clar este ca, pentru a fi eficienti, practica trebuie adaptata nevoilor
specifice micilor comunitati. Cei care au dezvoltat aceste teorii au ajuns la concluzia ca micile
comunitati beneficiaza de mai putine resurse umane în comparatie cu cele mai mari, mai ales
în domeniul social, daca ne gândim la lucratori profesionisti în cadrul serviciilor sociale.
Din aceasta cauza, lucratorii în cadrul serviciilor sociale din aceste comunitati trebuie sa
stie câte putin din toate domeniile, pentru a se putea descurca, sau, cel putin cum sa puna cam
totul la dispozitia clientilor din aceste comunitati. Neluând în considerare amplasarea,
lucratorul/asistentul social trebuie sa asigure o consiliere directa sau sa se ocupe de cazuri
anume, sa se implice în viata comunitatii si sa aiba abilitati administrative si competenta în
cercetare. Asistentul social care lucreaza în zone rurale, trebuie de asemenea, sa poata analiza,
dezvolta si implementa politici sociale de diferite tipuri.
Unul dintre paradoxurile asistentei sociale în micile comunitati este ca, desi de cele mai
multe ori nu exista profesionisti, iar atragerea lor este dificila, profesionistii în asistenta
sociala, psihologie, medicina, asistenta medicala si alte domenii care încearca sa se stabileasca
în aceste zone, nu se bucura de acceptarea imediata din partea localnicilor, doar pentru ca
serviciile lor sunt dezirabile sau necesare. Comunitatile mai mici opereaza cu o baza

4
superpersonalizata. Se bazeaza pe principalele institutii cum ar fi biserica, familia si membrii
societatii cei mai înstariti pentru a-si institui o scala de valori si pentu a-si lua deciziile.
Oamenii din comunitatile rurale prefera sa lucreze cu cei pe care îi cunosc de o viata, mai
ales daca acestia trebuie sa le ofere servicii de natura personala. De aceea, profesionistii
eficienti în mediul rural, din toate domenile, trebuie sa petreaca mult timp în interiorul
comunitatii pentru a-icunoaste regulile, membrii si sa permita comunitatii sa-i cunoasca
înainte dea-si exercita profesia si de a se ocupa de responsabilitatile proprii.
Profesionistii eficienti, din toate disciplinele, petrec o parte din primele lor saptamâni într-
o comunitate mica vizitând agentiile înrudite în domeniu si devenind familiari cu
profesionistii existenti deja, viitorii colaboratori. Aceste vizite fac parte din efortul lor de a
învata cum se lucreaza în comunitate si de a câstiga acceptul comunitatii în calitate de
persoane care pot sa-sidesfasoare munca.
În comunitatile mai mici, a deveni integrat în viata comunitatii înseamna mai multe
lucruri:
- evitarea ofensarii în vreun fel a conducatorilor agentiilor sociale publice si a
membrilor influenti ai comunitatii, în general
- exprimarea oarecum confuza a propriilor crezuri social-politice
- participarea la activitatile sociale cum ar fi slujbele religioase, festivitatile populare,
adunarile populare
- a fi conventional în general
Calitatea, de fapt cerinta esentiala pentru un lucrator social într-ocomunitate mica este sa-
si acorde timp pentru a se adapta comunitatii suficient înainte de a încerca sa creeze un impact
si sa se integreze în acea comunitate. Membrii comunitatilor mici sunt mult mai asezati decât
aceia ai comunitatilor mai mari care par a se grabi tot timpul. Ei gasesc timp sa converseze, sa
reflecteze sa se gândeasca la cea mai buna metoda a rezolvarii problemelor lor. De cele mai
multe ori, aceste comunitati nu au avut parte de serviciile lucratorilor sociali sau ale altor
specialisti. În unele cazuri comunitatile nu au avut servicii la un nivel oficial, de aceea nici nu
cunosc sau înteleg ca acele servicii le sunt necesare, ce înseamna si cum le pot fi asigurate.
Desi noile programe de asistenta sociala si noile servicii sociale pot parea lipsite de
concurenta sau conflicte, realitatea este ca în cadrul multor dintre serviciile sociale si agentiile
însarcinate cu ajutorul social de stat au actionat si functionat locuitori ai acelor comunitati, iar
agentiile au fost locale, desi, poate rolul si activitatea lor nu au fost definite în mod oficial ca
servicii.

5
 De exemplu daca într-un oras mic se deschide un centru care se ocupa cu cei cu sanatate
mentala deficitara, este putin probabil ca în acel oras sa nu fi existat nici un fel de asistenta
pentru cei cu probleme mentale înainte. Un membru al bisericii sau un medic, un consilier
scolar tot trebuie sa se fi ocupat ani de zile de sanatatea mentala a comunitatii.
Pe de alta parte, una din dificultatile cu care se confrunta practicantii în micile comunitati este
lipsa de stimulare din partea colegilor de meserie. Cei din zonele rurale pot face eforturi
deosebite pentru a participa la întruniri profesionale, pe când cei in orase mari se confrunta cu
astfel de evenimente mai des si beneficiaza de contacte profesionale zilnic.
Adaptarea necesara zonei rurale
Asistentii sociali din mediul rural trebuie sa-si adapteze obisnuitele abordari ale muncii
lor la diferite circumstante, uneori neprevazute. Este necesara uneori si o modificare a
învataturilor primite pentru a-si putea practica eficient meseria în comunitatile rurale.
De exemplu o problema majora în zonele rurale este confidentialitatea. Este foarte dificila
evitarea aducerii la cunostinta întregii comunitati cine beneficiaza de serviciile oferite atunci
când sunt putine birouri care ofera servicii si când acestea sunt slab frecventate. Cine vine si
cere ajutor, poate foarte usor deveni stirea zile în astfel de circumstante. Asemanator, vizitele
la domiciliu pot fi cu greu mentinute confidentiale, atunci când localitatile sunt mici iar
vecinii cunosc si recunosc imediat orice nou venit. Pe lânga toate acestea vecinii pot sti ca
unul din ei are probleme în casnicie sau face abuz de diferite substante înca dinainte ca acesta
sa ceara sau sa caute ajutor.
Într-un fel, pentru asistentul social din comunitatile mici confidentialitatea însemna a avea
grija cât si în ce masura revelarea unei parti din informatiile despre clienti se poate întâmpla si
cum sa nu o faca într-o maniera neadecvata. Revelarea unor anumite informatii este, de cele
mai multe ori limita superioara a confidentialitatii pe care o poate oferi un lucrator social în
aceste zone, protejând intimitatea clientului si confidentialitatea cazului.
Astfel, asistentul social trebuie sa fie extrem de atent în evitarea relatiilor duale conflictuale
sau problematice chiar daca evitarea lor în întregime poate fi aproape imposibila. Asistentii
din mediul rural pot întâmpina dificultati în separarea muncii de activitatea, viata zilnica. Nu
este ceva neobisnuit ca un asistent sa fie abordat în legatura cu o problema de serviciu la o
petrecere, la cumparaturi sau pe strada. Slujba nu este o chestiune care se rezuma la 40 de ore
saptamânal, timp de cinci zile pe saptamâna. Este întreaga identitate a individului, iar
comunitatea asteapta ca asistentul sa lucreze permanent sau, cel putin, sa vorbeasca
permanent de slujba sa. În comunitatile rurale, se asteapta din partea asistentului social sa fie
prezent si activ în activitatile religioase, ceea ce nu s-ar întâmpla într-un oras mare.

6
 Satisfactii ale asistentei sociale în mediul rural
Dar sa nu ne lasam impresionati de comentariile asupra problemelor si provocarilor cu
care se confrunta asistentii sociali din mediul rural. De altfel, prin însasi natura ei, meseria de
asistent social este plina de provocari si probleme oriunde ar fi ea practicata.
Asistentii sociali din marile orase se confrunta cu alte probleme, mult mai diferite de cele
din mediul rural sau al oraselor mai mici, însa ele sunt cel putin la fel de delicate si dificile ca
cele in mediul rural. Asistenta sociala ofera satisfactii semnificative celor care lucreaza în
mediul rural. Acestea sunt o parte dintre ele:
1. Independenta:
Asistentii sociali din marile orase sunt de cele mai multe ori responsabili de foarte multe
si diferite chestiuni pe lânga ocupatia lor de baza. Pe lânga aceasta ei sunt trasi la raspundere
de structurile administrative si superioare cu care intra în contact sau sub a caror jurisdictie se
afla. Activitatea lor este monitorizata îndeaproape, fiind nevoiti sa raporteze ceea ce fac sau
au facut diferitelor organizatii si sa se raporteze cererilor acestor organizatii.
Asistentii sociali din mediul rural sunt mai autonomi pentru simplul motiv ca aceste
agentii au doar o mâna de oameni angajati si nu sute ca în marile orase.Cei mai ambitiosi
prefera comunitatile mici.
2. Rezultate tangibile:
În comunitatile mici de multe ori se întâmpla ca asistentii sociali sa poata observa rezultate
tangibile ale muncii lor. Fiind independenti pot constata impactul personal pe care l-au avut
asupra vietii celor din comunitate.
Mai greu se poate observa impactul atât la micro-nivele cât si la macro- nivele în
comunitati mari.
Recompensa personala
Fiind independenti, oamenii în ale caror vieti s-au implicat, le multumesc personal
asistentilor sociali (de multe ori în public) si îi considera personal responsabili de
îmbunatatirile aduse vietii lor. Uneori devin eroii comunitatilor respective.
3. Recunoasterea:
În timp ce unii prefera anonimatul, altii se bucura de faima pe care o dobândesc, iar în
micile comunitati asistentul social este cunoscut de toata lumea, devenind o persoana destul
de importanta în interiorul comunitatii.
În marile orase asistentul social s-ar pierde în anonimat.

7
 DATE GENERALE PRIVIND STAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A
COMUNEI SĂRMAŞ

Teritoriul

Figură 1 asezare geografica in cadrul judetului

Prima menţiune documentară certă a localităţii Sărmaş descoperită până în prezent este
1787, dată când a fost luată în evidenţă numerică populaţia aşezată în afara vetrelor de sate pe
hotarele localităţilor Ditrău şi Remetea. Documentul menţionează că localitatea Subcetate
avea 40 de gospodării româneşti iar Sărmaşul, cu denumirea “Maroslako” (localităţi de peste
Mureş), un număr de 50 de gospodării.
Înmulţind cu cifra cinci, numărul mediu al membrilor unei familii, putem aprecia că
la sfărşitul secolului al XVIII-lea Sărmaşul număra în jur de 250 de suflete.
Societate rurală din acele timpuri era condiţionată de o tehnică agrară tradiţională,
creşterea animalelor realizându-se prin folosirea resurselor naturale. Ca nouă sursă de venit se
semnalează apariţia plutăritului.
Hotarul comunei se compune doar din terenurile îngrădite din jurul caselor, unde se
cultivă legumele necesare. Se seamănă numai orz şi ovăz de primăvară, puţin porumb, cartofi,
linte şi mazăre. Pământul de aici necesită mai puţin gunoi. Se ară cu patru vite trăgătoare.
Meseriaşi nu sunt decât 3 ori 4 cojocari. Torsul şi ţesutul îl practică femeile. Din când în când
se practică pescuitul şi vânatul, făcându-se bani din aceste îndeletniciri.
Fân făceau mai mult pe locurile îngrădite. Cei care au mai multe vite arendează teren
de la secui şi comunităţile din vecini, pentru care plătesc bani ori brânză şi unt.
Munţii aduc mare venit prin păşunat. În acest caz sunt amintiţi munţii Giugeului. Sunt

8
păşunate mai ales oi dar şi vite şi porci. Munţii sunt arendaţi oierilor pe sume de bani, daturi
de berbeci, caş, tiocuri de răşină, de scoarţă, de sămânţă de brad.
Locuitorii din partea de nord a Giurgeului în secolul al XVIII-lea erau vânători şi
păstori, în slujba familiei Lazar, numiţi de documentele din epocă “nestatornici”, dar structura
gospodăriei ţărăneşti era asemănătoare cu cea a familiilor de iobagi sau jeleri.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea situaţia social – economică a ţărănimii
sărmăşene nu suferă schimbări. Conform conscripţiei urbariale din 1820 putem avea o
imagine a stratificării sociale a locuitorilor Sărmaşului. Potrivit acesteia, de exemplu, domnul
de pământ Puskas Alois avea şase iobagi, fiecare având în folosinţă o suprafaţă de 4,5 jugăre
arătură şi 3,5 jugăre fânaţe. Acelaşi domn de pământ mai avea un număr de trei jeleri şi un
subjeler care deţineau în intravilan numai curte şi grădină.Ceea ce caracteriza societatea
românească în această primă jumătate de veac este “revoluţia”demografică. Acest fenomen
este caracteristic întregii Europe şi se datorează în primul rând sporului natural.
În anul 1848, în studiul “Falu, Varos, Civilizatio" de Egyed Ákos se face menţiunea
despre familiile de iobagi şi jeleri din scaunele Ciuc, Giurgeu şi Caşin, cu precizarea
numărului de supuşi din Sărmaş (Maroslaka). Potrivit acestuia, în acest an figurează un număr
de doi iobagi şi 104 jeleri, respectiv 106 capi de familie, deci aproximativ 530 de locuitori.
Comparativ cu numărul populaţiei la 1820, când potrivit conscripţiei existau în Sărmaş 87
capi de familie, deci o populaţie de 350 de locuitori, în numai 28 de ani numărul populaţiei a
crescut cu 180 de locuitori, ceea ce reprezintă un proces de creştere de 51%.
Revoluţia de la 1848 a înlesnit dezvoltarea economiei capitaliste, creind condiţiile
apariţiei păturii oamenilor liberi, lipsiţi de posibilităţi şi care se vor angaja în industria
capitalistă. Ca o confirmare a acestui fapt, patentele urbariale din 1853 şi 1854 au legiferat
transformarea proprietăţii feudale în “proprietate privată de tip capitalist’’.
În ceea ce priveşte numărul de case, clasificarea locuitorilor pe genuri şi naţionalităţi, o primă
statistică publicată este recensământul din anul 1850. Potrivit acestuia, în Sărmaş existau un
număr de 172 de case şi un număr de 861 de locuitori. Pe naţionalităţi situaţia era astfel: 799
români (92%), 54 secui (6,2%) şi 8 ţigani (0,9%).
După constituirea Comitatului Ciuc, pe baza legii XXXIII/1876, Sărmaşul făcea parte
din plasa Ditrău, împreună cu localităţile Ditrău, Remetea, Lăzarea şi Subcetate. Potrivit
acestui indicator satul Sărmaş avea 243 case şi 964 de suflete, toţi greco – catolici.Un alt
recensământ maghiar, mai detaliat, a fost realizat în anul 1892. Acesta ne oferă următoarele
date privind populaţia din Sărmaş: 1198 de români, 69 de unguri, 8 germani, alte limbi 12.
Satul avea 298 de case locuite şi o suprafaţă de 3432 de jugăre.

9
 Figură 2 identificarea hotarelor

In prezent Comuna Sarmas este unitatea administrativ teritorială de bază care cuprinde
populaţia rurală, reunite prin comunitatea de interese si tradiţii, situată pe valea Mureşului
superior, la aproximativ 50 de km de la izvoarele acestui râu, aproape la jumătatea distanţei
dintre cunoscutele municipii Topliţa şi Gheorgheni, în depresiunea Giurgeului din Carpaţii
Orientali, localitatea Sărmaş face parte din sectorul Nordic al judeţului Harghita. Aceasta se
întinde cca. 13-16 km de la valea Mureşului spre munţii Gurghiului pe văile afluenţilor de
dreapta şi stânga ale Mureşului. În partea de nord localitatea se învecinează cu localitatea
BORSEC , în partea de est cu localitatea DITRĂU , în partea de sud cu localitatea

Figură 3 distributia pe sate la nivel de localitate

SUBCETATE şi GĂLĂUŢAŞ iar la vest se învecinează cu Municipiul Topliţa. Cu o

suprafaţa totală de 7012 hectare, din care 1250 hectare teren arabil, 2038 hectare păşune, 2049

10
ha fâneţe şi 1230 ha păduri , 140 ha curţi construcţii şi 305 ha neproductiv, comuna Sărmaş
este alcătuita din cinci sate componente: satul SĂRMAŞ , care este satul reședința a
comunei; satul RUNC, satul PLATONEŞTI, satul FUNDOAIA si satul HODOŞA . Pe
administrativul altor localităţi comuna Sărmaş mai deţine în proprietate păşuni şi pădure.
Preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea,
descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de
convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de
dezvoltare economică şi socială a ţării.
În perspectiva următoarelor decenii, situaţia şi evoluţia familiilor trebuie cercetate mai
complex, în multiplele lor corelaţii demografice şi social-economice, având în vedere faptul
că o dezvoltare umană durabilă nu poate omite rolul pe care familia îl are şi îl va avea în
evoluţia societăţii.

Astfel de obiective, deopotrivă generoase, dar şi complexe, nu pot fi abordate fără

informaţiile preţioase ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, mai pregnant
orientat spre asigurarea de informaţii pertinente şi foarte detaliate, care să poată fi utilizate în
lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele
privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor
de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale
utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de
locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.

În plus, cerinţele prioritare ale fundamentării strategiei şi programelor de dezvoltare

regională, precum şi a programelor de dezvoltare economică şi socială a unor regiuni şi zone
defavorizate, vor putea fi satisfăcute prin valorificarea corespunzătoare a informaţiilor
disponibile ale recensământului.

Aceste informaţii nu pot fi obţinute decât printr-o participare şi cooperare

responsabilă a tuturor locuitorilor României, prin răspunsuri oneste la întrebările
recenzorilor, ştiut fiind că toate aceste informatii se bucură, în conformitate cu Legea
statistică, de confidenţialitate absolută, că ele nu pot fi folosite în nici un fel de circumstanţe
altfel decât în scopuri statistice.

Populaţia României a cunoscut, în ultimele decenii, modificări semnificative şi

totodată îngrijorătoare, cu tendinţe negative pe termen lung. Începând din anul 1990,
populaţia totală a scăzut an de an, într-un ritm mediu anual de 0,2%. Cea mai accentuată

11
scădere s-a înregistrat în perioada 1992 – 2002, când populaţia a scăzut cu 1,1 mil. locuitori.
Valorile negative ale sporului natural, combinat cu cele ale soldului migraţiei externe, au făcut
ca populaţia să se diminueze în perioada 2002 – 2007 cu 268 mii persoane.

Evoluţiile demografice ale ultimilor ani au condus la reducerea populaţiei tinere în

vârstă de 0 – 14 ani şi la creşterea ponderii populaţiei vârstnice, în vârstă de 65 ani şi peste.
Datele arată o scădere cu 8,3 puncte procentuale a tinerilor în perioada 1990 – 2007 (23,7% în
1990, respectiv 15,4% în 2007), precum şi o creştere cu 4,6 puncte procentuale (10,3 în 1990,
respectiv 14,9 în 2007) a populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste.

Populaţia potenţial activă, cu vârstele cuprinse între 15 - 64 ani, care oferă forţa de
muncă a României, a oscilat între 66,0% în 1990 şi 69,8% în 2007.

Schimbări semnificative au fost înregistrate în ceea ce priveşte structura pe vârste a

populaţiei în vârstă de muncă, şi anume:

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

La o populaţie totală de 21.584.365 locuitori, România a înregistrat în anul 2007 o rată

a natalităţii de 10,2 născuţi vii la mia de locuitori faţă de o rată a mortalităţii generale de 11,7
decedaţi la o mie de locuitori. În perioada 2004-2006, speranţa medie de viaţă în România a
fost de 72,2 de ani, cu diferenţe sensibile între populaţia masculină şi cea feminină (68,7 ani
pentru bărbaţi şi 75,5 ani pentru femei), faţă de media UE-27, situată în jur de 75 ani la
bărbaţi şi peste 80 ani la femei.

12
 Situaţia reală a numărului de locuitori de la nivelul comunei Sărmaş în urma
numeroaselor recensăminte efectuate la nivel naţional se prezenta astfel :

Nr.crt Anul Nr. locuitori

1 1850 861
2 1857 1104
3 1869 964
4 1880 1123
5 1890 1287
6 1900 1485
7 1910 1597
8 1930 3640
9 1941 3802
10 1956 3852
11 1966 4076
12 1977 4297
13 1992 4283
14 2002 4119

La ultimul recensământ din anul 2002 înregistrat comuna Sărmaş avea o populaţie
totală de 4119 de locuitori. Împărţirea acesteia pe sexe se prezintă astfel :

Nr. Denumire sat Nr. Bărbaţi femei

Crt locuitori
1 SĂRMAŞ 750 345 405
2 PLATONEŞTI 500 170 330
3 RUNC 620 280 340
4 FUNDOAIA 680 370 310
5 HODOŞA 1569 945 624
TOTAL 4119 2110 2009

13
 Avand in vedere faptul ca in anul 2011 a fost organizat Recensamantul Populatiei, insa
datele nu au fost centralizate si aprobate la nivel national, datele reiesite in urma acestuia le
putem folosi ca si date existente.

Populatia pe sate se prezinta astfel :

Nr. Denumire Numar Numar Numarul POPULATIA

Crt sat persoane persoane persoanelor plecate STABILA(persoan
apartinator prezente temporar pe o perioada ele prezente +
absente( indelungata (mai persoanele
mai putin mult de 1 an ) temporar absente )
de 1 an )
1 Sarmas 639 64 28 768
2 Runc 588 52 20 652
3 Platonesti 478 25 10 478
4 Fundoaia 578 29 6 700
5 Hodosa 1020 120 31 1390
TOTAL 3603 300 95 3998

Structura etnica si distributia pe culte religioase:

Structura etnica a populatiei conform recensamantului din 2011.

Nr. Denumire sat apartinator Denumirea etniei Numarul

crt
1 Sarmas Romani 589
Maghiari 88
Rromi 0
Alte etni 1

2 Runc Romani 474

Maghiari 149

Rromi 3
Alte etni 0
3 Platonesti Romani 474
Maghiari 4
Rromi 0
Alte etni 0

14
4 Fundoaia Romani 579
Maghiari 20
Rromi 0
Alte etni 1
5 Hodosa Romani 957

Maghiari 424
Rromi 9
Alte etni 0

TOTAL Romani 3073

Maghiari 685

Rromi 12
Alte etni 2

Distributia pe culte religioase :

Nr. Denumire sat Denumire cult religios Nr. persoane

crt declarate
1 Sarmas Ortodocsi 584
Romano-catolici 86
Greco-catolici 0
Musulmani 0
Baptisti 2
Penticostali 4
Adventisti de ziua a saptea 0
Alte culte 0
Reformati 2
2 Runc Ortodocsi 391
Romano-catolici 155
Greco-catolici 29
Musulmani 0
Baptisti 51
Penticostali 0
Adventisdti de ziua a saptea 0
Alte culte 0
Reformati 0
3 Platonesti Ortodocsi 461
Romano-catolici 4
Greco-catolici 1
Musulmani 0

15
 Baptiști 9
Penticostali 0
Adventisti de ziua a saptea 1
Alte culte 2
Reformati 0

4 Fundoaia Ortodocsi 567

Romano-catolici 20
Greco-catolici 0
Musulmani 2
Baptisti 8
Penticostali 1
Adventisti de ziua a saptea 0
Alte culte 0
Reformati 2
5 Hodosa Ortodocsi 940
Romano-catolici 428
Greco-catolici 3
Musulmani 0
Baptisti 0
Penticostali 6
Adventisti de ziua a saptea 1
Alte culte 1
Reformati 11
TOTAL Ortodocsi 2943
Romano-catolici 693
Greco-catolici 33
Musulmani 2
Baptisti 70
Penticostali 11
Adventisti de ziua a saptea 2
Alte culte 3
Reformati 15

Intre cele doua recensaminte 2002 si 2011 s-a inregistrat o scadere semnificativa a
numarului populatiei la nivelul comunei Sarmas dar si la nivel national .

Astfel daca in anul 2002 populatia inregistrata a fost de 4119 de locuitori iata ca
in anul 2011 aceasta a scazut la numarul de 3998 de locuitori.

ANUL NASTERI DECESE CĂSĂTORII

2010 22 40 18
2011 26 43 15
2012 28 29 14

16
 Forța de muncă

Evoluţia societăţii de-a lungul ultimilor ani a fost influenţată de reformele economice
care au generat profunde transformări pe piaţa muncii din România. Condiţiile sociale au
determinat reducerea sporului demografic natural şi accentuarea migraţiei temporare şi
definitive, ceea ce a condus la rândul lor la scăderea constantă a populaţiei şi implicit a
populaţiei active. Analizând structura populaţiei active pe grupe de vârste se constată evidente
tendinţe de îmbătrânire a acesteia. Ponderea cea mai mare este deţinută de persoane cu vârste
de peste 35 de ani.
Principalele provocări pe termen scurt şi mediu ale pieţei muncii sunt: efectele
procesului de restructurare economică, participarea redusă a tinerilor şi a grupurilor
vulnerabile pe piaţa muncii, rata de ocupare semnificativă în sectorul agriculturii şi nivelul
calitativ al resurselor financiare.
Şomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care afectează o parte din
populaţia activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă. Şomeri sunt toţi acei apti de
muncă, dar care nu găsesc de lucru şi care pot fi angajaţi, parţial sau în întregime, numai în
anumite momente ale dezvoltării economice.
Somajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a întâlnirii şi confruntării
dintre cererea şi oferta de muncă. Noţiunea de şomaj se poate traduce direct prin ’inactivitate’.
Şomerii sunt un grup de persoane, din cadrul populaţiei active a unei ţări. Populaţia activă din
punct de vedere economic include toate persoanele cu vârsta mai mare sau egală cu 15 ani,
apte de muncă, şi care, într-o perioadă de referinţă specificată, furnizeaza forţă de muncă
(utilizată sau nu) pentru producerea de bunuri sau servicii în cadrul economiei naţionale.

17
 Astfel, populaţia activă neocupată (sau şomerii) reprezintă acel segment din populaţie
care sunt în cautarea unui loc de muncă, nedeţinând unul în prezent, dar fiind disponibile să
înceapa lucrul în următoarele 15 zile.
În concluzie, şomajul reprezintă un fenomen social, o urmare a unui dezechilibru
existent pe piaţa muncii, între cererea şi oferta de muncă.
La nivelul comunei Sărmaş din datele comunicate de către Agenţia Judeţeană o
Ocupare a Forţei de Muncă Harghita ne-a comunicat un număr de 120 de persoane ce
beneficiază de ajutorul de şomaj însă la numărul acesta se adaugă şi a celor care sunt în
căutarea unui loc de muncă dar nu beneficiază de ajutor de şomaj, persoanele casnice, cu alte
cuvinte situaţia nu este prea roz.
S-a ajuns din păcate la acest lucru ca urmare a faptului că în cursul anului 2010 unul
dintre cei mai mari agenţi economici ce îşi desfăşura activitatea pe raza comunei Sărmaş şi
care asigura un număr semnificativ de locuri de muncă cetăţenilor noştri a intrat în faliment ,
este vorba despre SC INDUSTRIAL GROUP SRL, firmă care pe perioada cât şi-a desfăşurat
activitatea a asigurat un trai decent multor familii din comuna noastră având angajaţi chiar şi 2
sau 3 membri dintr-o familie.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu SC COLEMN GĂLĂUŢAŞ SA care deasemenea
asigura o parte din locurile de muncă ce erau ocupate cu cetăţeni ai comunei noastre.
La ora actuală singurele locuri de muncă rămase sunt câteva firme mici ce îşi
desfăşoară activitate pe raza comunei şi care asigură poate 1-10 angajaţi la care se adaugă cei
care lucrează la diferite firme din alte localităţi.
Dintre cele mai importante firme la nivel de comună amintim SC GENEX SRL, SC
GENEX FORST SRL ce au data câteva locuri de muncă cetățenilor comunei noastre.

18
Principala activitate şi sursă de venit a populaţiei comunei Sărmaş rămânând agricultura şi
creşterea animalelor, în urma căreia cetăţenii comercializează produsele animale în special
lactate la cele câteva lăptării deschise în cursul anului 2010 pe raza comunei de către agenţi
economici din alte localităţi.
Astfel arătând situaţia noastră să nu vă mire faptul că tinerii aleg să plece din localitate
mai exact în străinătate în căutarea unui loc de muncă .

Învățământul

În primul rând cel mai important aspect legat de învăţare este că aceasta are loc
într-un mod mult mai eficient şi natural când constituie o plăcere. Desigur, este imposibil ca
unui elev să îi facă plăcere să înveţe la toate materiile, indiferent de cum ar fi construite
programele sau de cum ar prezenta profesorii conţinutul acestora, însă se pot face paşi
importanţi în această direcţie şi este esenţial să se întâmple acest lucru. Materia trebuie să fie
în sine organizată astfel încât să fie cât mai captivantă, iar profesorii trebuie, cu ajutorul
talentului pedagogic, să depună eforturi pentru a o prezenta într-un mod cât mai atrăgător.

Rolul educaţiei şi învăţământului într-o societate civilizată este foarte important.

Educaţia contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii individuale. Totodată nivelul de
dezvoltare economică al unei ţări depinde şi de nivelul de educaţie a cetăţenilor, de aceea este
nevoie de o concepţie clară despre rolul educaţiei într-o societate.

19
 Şcoala trebuie să cultive sensibilitatea elevilor faţă de problematica umană şi de
valorile moral civice, asigurând cultivarea dragostei faţă de ţară, de trecutul istoric şi de
tradiţiile poporului român, prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare, susţinute
de ştiinţele educaţiei şi practica şcolară. Incă din primii săi ani, un copil trebuie să aibă acces
la o educaţie care să îl pregătească pentru viitorii paşi care ii va urma în viaţă. Începând cu
părinţii, care îi oferă aşa-zişii cei 7 ani de acasă şi continuând cu învăţătorii, dascălii şi
profesorii, el strânge anumite informaţii care vor compune bazele culturii sale pe viitor.

Putem fi mândri de faptul că la nivelul comunei Sărmaş în cursul anului 2012

situaţia şcolilor nu s-a schimbat cu privire la numărul acestora avem 5 şcoli şi 5 grădiniţe cu
program normal, astfel în satul Platoneşti funcţionează şcoala generală clasele I-IV şi o
grădiniţă cu program normal, în satul Sărmaş există şcoala generală Sfântul Andrei clasele I-
VIII şi o grădiniţă cu program normal, satul Fundoaia o şcoală clasele I-IV şi o grădiniţă cu
program normal, în satul Hodoşa Gară există o şcoală clasele I-VIII şi o grădiniţă cu program
normal iar în Hodoşa Sat o şcoală clasele I-IV şi o grădiniţă cu program normal.

În anul şcolar 2012-2013 situaţia efectivelor de elevi pe fiecare şcoală în parte se

prezintă astfel :

Unitatea de învățământ Nr.elevi Nr.preșcolari

Șc.Gimnazială Sf.Andrei Sărmaș 180 46
Șc.Gimnazială Hodoșa Gară 62 27
Școala Primară Fundoaia 19 7
Școala Primară Platonești 12 19
Școala Primară Hodoșa Sat 21 23
TOTAL : 294 122
416

Privit de pe poziţiile orientării tradiţionaliste, rolul profesorului este de a păstra

cunoştinţele şi a le transmite generaţiilor tinere. Cu alte cuvinte, profesorul apare ca un
mijlocitor menit a străbate spaţiul spiritual dintre generaţii pe acelaşi drum bătătorit,
condamnat a rămâne,în acest fel,împreună cu cei pe care îi educă, într-o stare continuă de pre
caritate culturală şi de cunoaştere.

Profesorul este un agent social dinamic, participant activ şi responsabil nu numai la

viaţa şcolii, ci şi la cea a comunităţii sociale din care face parte, contribuind prin munca sa la
toate prefacerile ce au loc in ea. Din datele existente rezultă că această orientare se impune
azi, tot mai insistent, pentru toate popoarele atente la viitorul lor.

Infrastructura medicală
Calitatea serviciilor medicale este un principiu din ce în ce mai important în domeniul
sănătăţii, deoarece creşte gradul de informare al pacienţilor, concomitent cu progresele
tehnologice şi terapeutice.

20
 Calitatea serviciilor medicale are numeroase dimensiuni, dintre care cele mai
importante sunt reprezentate de eficacitate, eficienţă, continuitatea îngrijirilor, siguranţa
pacientului, competenta echipei medicale, satisfacţia pacientului, dar şi a personalului
medical.
Conform legii, Ministerul Sănătăţii Publice reglementează şi aplică măsuri de creştere
a calităţii serviciilor medicale, adoptarea unor măsuri concrete ce vor contribui la asigurarea
continuităţii actului medical, prin creşterea ponderii îngrijirilor la domiciliu, a asistenţei
medicale primare şi a serviciilor de specialitate acordate în ambulatoriu se referă la: creşterea
ponderii asistenţei medicale primare, informatizarea sistemului de servicii de sănătate şi
urmărirea parcursului pacientului, realizarea unor programe de îngrijiri la domiciliu, creşterea
gradului de informare, educare şi comunicare a pacientului pentru prevenirea afecţiunilor
cronice netransmisibile/ schimbarea de comportament a populaţiei către un comportament
sănătos, dezvoltarea capacităţii instituţionale responsabile de evaluarea calităţii şi acreditarea
furnizorilor de servicii medicale.
Deşi nu există standarde unice ale îngrijirilor medicale, Uniunea Europeană consideră
dreptul cetăţenilor la îngrijiri de înaltă calitate, ca pe un drept fundamental şi sprijină politicile
naţionale pentru introducerea măsurilor de garantare a produselor, serviciilor şi
managementului de cea mai înaltă calitate în interiorul sistemului de sănătate.
Un alt element care contribuie la îmbunătăţirea calităţii actului medical se referă la
creşterea competenţelor profesionale ale personalului medical. Resursele umane sunt cele mai
importante componente în furnizarea de îngrijiri de sănătate. Planificarea resurselor umane, şi
în special a medicilor, trebuie să constituie o prioritate în domeniul politicilor din sectorul
sanitar. Medicii sunt cei care influenţează în cea mai mare măsură calitatea şi costurile
serviciilor de sănătate.
Starea de sănătatea a unei naţiuni corelează cu multiple dimensiuni ale calităţii vieţii:
venit, loc de muncă, locuire şi utilităţi, echitate şi calitate a serviciilor de sănătate şi educaţie
şi nu numai. Conform definiţiilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, adoptate în ultimii 30
de ani, sănătatea unui om nu ar trebui să se rezume doar la o lipsă a bolii, ci la o stare de
prosperitate atât fizică, cât şi mentală şi socială. Prin această definire modernă, sănătatea
individului este strâns legată de conceptul de calitate a vieţii, mai mult ca niciodată.
Pornind de la această viziune, în ţările dezvoltate oferta de servicii de sănătate este
combinată cu succes, în prezent, cu servicii de consiliere psihologică sau de asistare socială,
cu servicii la domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale, pentru persoane cu
dizabilităţi sau persoane cu alte tipuri de probleme medicale şi sociale, în acelaşi timp.

21
Politicile sociale în domeniul sanitar se combină, eficient, cu alte tipuri de politică socială,
pentru o investire cât mai adecvată în recuperarea capitalului uman al respectivei comunităţi.
Ne punem deseori întrebarea cum putem identifica starea de sănătate ? şi cum altfel
decât printr-un control periodic la medicii specialişti, dar până a ajunge la specialişti, ajutorul
nostru pleacă de la medicii de familie care sunt alături de noi la orice oră din zi sau noapte,
neobosiţi de problemele noastre, fie ele grave sau mai puţin grave .
În cursul anului 2012 problemele noastre multiple de sănătate au fost preluate şi
încercat a fi tratate de către cei 2 medici de familie Dr. Biro Rozalia şi Dr Urzică Mariana .
Aceşti doi medici cărora le mulţumim pe această cale pentru serviciile acordate îşi desfăşoară
activitate ajutaţi de cele 3 asistente medicale încadrate cu contract de muncă.
Activitatea acestor medici pe o perioadă de un an întreg , consider eu, că este
imposibilă însă a-şi dori doar să vă subliniez câteva dintre cele mai importante pentru fiecare
medic în parte , astfel:
A) Dr. Biro Rozalia
Deşi în cursul anului 2010 d-na. Dr. Biro a devenit pensionară a ales să servească
comunitatea în continuarea după o activitate foarte vastă încă din anul 1974 medic de familie
la noi în comună .
D-na Dr. este îndeaproape ajutată de către cele 2 asistente medicale Vîlcan Livia şi
Petrescu Marilena Melania, personal credem noi prea puţin pentru nevoile unei comune ca a
noastră.
Acest lucru îl confirmă cele 6300 de consultaţii medicale acordate în cursul anului
2012 de aceste cadre medicale în incinta Dispensarului Umane la care s-au adăugat şi 315de
consultaţii efectuate la domiciliu acelor persoane netransportabile .
În urma consultaţiilor efectuate cadrele medicale au constatat unele dintre cele mai
frecvente boli întâlnite , spre exemplu : hipertensiune arterială, cardiopatii ischemice cronice,
insuficienţă circulatorie , insuficienţă venoasă, spondiloze, discopatii, viroze respiratorii,
bronşite, pneumonii, tumorile .
Din păcate aceste boli au lăsat şi urmări dintre cele mai grave cum ar fi decesele, în
urma cărora s-au eliberat de către acest medic de familie un număr de 15 certificate
constatatoare de deces.
Cu toate că aceşti medici minunaţi au participat efectiv la solicitările celor suferinzi ,
posibilităţile lor de tratare au fost depăşite şi în acest sens au apelat la Serviciul de Ambulanţă
pentru 50 de pacienţi ce au fost transportaţi la spitalele de specialitate, pentru diferite afecţiuni

22
: fracturi, sindrom febril, pneumonii, crize de accident vascular cerebral, crize hipertensive,
arsuri, plăgi, etc.
Să nu uităm însă şi de obligativitatea acestor medici de a monitoriza starea de sănătate
în şcolile de pe raza comunei noastre, în acest sens d-na. Dr. Biro a efectuat un număr de 209
de consultaţii la grădiniţe şi şcolile de pe raza comunei cu elevi clasele I-VIII. În urma cărora
s-au constatat unele probleme de sănătate ale școlarilor și preșcolarilor ce au necesitat tratarea
acestora , însă o problemă majoră indentificată a fost cele de natură stomatologică.
În cursul anului 2012 d-na Dr. Biro a eliberat şi un număr de 15 certificate prenupţiale
pentru tinerii ce au hotărât să formeze o familie nouă.
A administrat deasemenea vaccinuri:
 Copiilor de vârstă 2 luni administrat un număr de 10 vacine
 4 luni -13
 6 luni -16
 1 an -17
 4 ani -16
Deasemenea s-a administrat și un număr de 30 de vacin antigripal și 40 de vaccine
administrate elevilor de clasa a II și a III –a .
B) Dr. Urzică Mariana
D-na dr. Urzică Mariana care îşi desfăşoară activitate în comuna noastră în această
calitate încă din anul 1993, şi a făcut-o foarte bine până la ora actuală, în cursul anului 2010 s-
a specializat dobândind diploma de Medic Primar Generalist , diplomă care nu face altceva
decât să ne bucure enorm pe noi cetăţenii comunei Sărmaş .
Activitatea acestui medic este deasemenea foarte vastă la cele 5910 de consultaţii
efectuate la dispensar împreună cu d-na Frăsinaru Maria singura asistentă de ajutorul căreia
beneficiază. Împreună cu aceasta a efectuat şi un număr de 300 de consultaţii la domiciliu.
Lista bolilor celor mai frecvent întâlnite se suprapune cu cea a d-nei dr. Biro .
Pentru persoanele consultate s-au solicitat şi ajutorul ambulanţei pentru 41 de persoane
care au fost transportaţi la spitale fie ele Topliţa, Gheorgheni sau chiar Targu Mureş.
Având în vedere că pe raza comunei Sărmaş există şi 5 şcoli privind învăţământul
primar şi gimnazial în cadrul acestora s-au efectuat consultaţii medicale la 208 de copii
pentru care s-au dat tratament unde a fost cazul.
Se cunoaşte faptul că medicul de familie trebuie să fie prezent şi la cei ce părăsesc
această lume astfel în anul 2012 au fost eliberate de către d-na Dr. Urzică Mariana un număr

23
de 9 de certificate constatatoare de deces. Dar și un număr de 6 certificate prenupțiale
eliberate tinerilor .
A administrat deasemenea vaccinuri:
 Copiilor de vârstă 2 luni administrat un număr de 12 vacine
 4 luni -13
 6 luni -7
 1 an -7
 4 ani -10
Deasemenea s-a administrat și un număr de 25 de vacin antigripal și 40 de vaccine
administrate elevilor de clasa a II și a III –a .
Cei doi medici de familie au fost ajutaţi de asistentul medical şi Îngrijitorul la
domiciliu de la Centrul de Îngrijire la Domiciliu CARITAS , ce au răspuns prompt la orice
solicitare din partea oricărei categorii de persoane de pe raza comunei Sărmaş.
Organizaţia CARITAS îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei încă din anul
2005 având un rol important la nivelul comunităţii prin activităţile intreprinse de către aceştia.
Având un autoturism în dotare aceste 2 persoane au putut răspunde solicitărilor
persoanelor nevoiaşe în orice domeniu fie el medical, social şi chiar gospodăresc. Printre cele
mai frecvente activităţi ale acestora se numără monitorizarea Tensiunii Arteriale tratament
injectabil pansare a plăgilor, frecţii medicale , spălarea pacientului totală, exerciţii de mişcare.
La toate aceste activităţi se numără şi multe altele pe linie medicală , dar să nu uităm pe cele
gospodăreşti duse la îndeplinire de către Ingrijitorul la domiciliu ce are un rol deosebit în viaţa
persoanelor vârstnice ce locuiesc singure , persoane ce au fost ajutate în activităţile zilnice
cum ar fi spălarea lenjeriei, spălarea veselei, îndepărtarea gunoaielor menajere , ajutor la
prepararea hranei calde, aprovizionare cu apă, ajutor cu maşina din dotare pentru a deplasa
bolnavul la o consultaţie la medicul de familie, cumpărarea de medicamente, ajutor la
cumpărarea de alimente şi produse personale împreună cu bolnavul sau singur, plata unor taxe
şi obligaţii la diferite instituţii.
Toate aceste activităţi sunt doar o parte din activitatea foarte vastă şi foarte importantă
pentru omul de rând.
În centrul comunei Sărmaş există deasemenea şi un cabinet stomatologic în care îşi
desfăşoară activitatea un medic Dr. Berstein Vasile , având un rol deosebit având în vedere că
alt medic stomatologic se află doar la distanţă de 10 km în Municipiul Topliţa.

24
 Ne bucură în egală măsură faptul că există o armonie deplină în relaţia pacient-medic
precum si cu autorităţile administraţiei locale ceea ce evident este în folosul celor mulţi.
Cu toate că în cursul anului 2010 clădirea Dispensarului Uman a fost reabilitată total
din fonduri alocate de la bugetul local şi Consiliul Judeţean Harghita , valoarea proiectului
ridicându-se la 254.378, 14 lei activitatea medicilor este îngreunată din lipsa unor aparaturi
medicale , cum ar fi : tensiometre, tub de oxigen, ocugraf, instrumentar, sterilizator , etc.
Distribuția de medicamente

Din punct de vedere al distributiei de medicamente, in Romania este utilizat in

continuare modelul traditional de distributie, in cadrul caruia producatorii isi distribuie
produsele prin intermediul unuia sau mai multor distribuitori, in baza unor contracte de
distributie sau a unor conditii generale acceptate de distribuitori.
Farmaciile fac parte integranta din sistemul asistentei de sanatate. Farmacistii sunt
profesionisti autorizati pentru asistenta de sanatate si isi desfasoara activitatea in conformitate
cu legislatia si reglementarile in vigoare, precum si cu reguli profesionale stricte. Aceasta este
viziunea organizatiilor internationale: OMS si Comisia Europeana(OMS, 1989; Com. UE,
1994).
Asistenta de sanatate desfasurata de farmacisti este denumita asistenta farmaceutica.
Asistenta farmaceutica(pharmaceutical care) este un termen cu recunoastere internationala,
definit ca fiind practica in care farmacistul practician isi asuma responsabilitatea pentru
nevoile pacientului referitoare la medicament si se considera raspunzator pentru satisfacerea
acestor nevoi.

25
 Asistenta farmaceutica presupune asistarea pacientului, dezvoltarea planului de
asistenta si evaluarea rezultatului In acest sens, farmacistul poate acorda asistenta
farmaceutica in:spital;farmacie de comunitate;la domiciliul pacientului.
In interesul pacientului, farmacistul trebuie sa cultive relatii: de incredere cu pacientul,
caruia trebuie sa-i fie sfetnic in utilizarea medicamentelor; de colegialitate cu medicul, caruia
trebuie sa-i fie consilier in domeniul medicamentului.
Farmacistul, ca si medicul trebuie sa respecte deontologia medicala si sa asigure
confidentialitatea informatiei primite de la pacient. Pacientul trebuie informat si asigurat
asupra utilizarii corecte a datelor sale si strict in scop terapeutic.
Medicamentul prezinta rol dublu si anume de:factor de sanatate;bun de consum
Acest rol dublu antreneaza liberalizarea accesului la medicament, intr-o rata
exponentiala, ce poate deveni periculoasa pentru sanatatea populatiei, prin facilitarea
abuzului. Facilitarea abuzului este posibila daca procesul de liberalizare scapa de sub control,
fiind accelerat datorita maximalizarii rolului de bun de consum al medicamentului in corelatie
cu legea cererii si ofertei si minimalizarii conditiilor stricte in care medicamentul isi poate
exercita rolul de factor de sanatate, cu maxima siguranta.
Farmacistul este profesionistul pregatit pentru ghidarea experta a automedicaiei si
pentru sfatul impartial.
Protectia pacientului este eliminate in situatia in care medicamentele OTC sunt
vandute in afara farmaciilor, ca oricare alt produs de larg consum (aliment etc). Studiile de
farmacovigilenta si de farmacoepidemiologie au evidentiat aceasta.
La nivelul comunei Sărmaș există în prezent 2 farmacii particulare deschise în
sprijinul bolnavilor noștri. Existența acestora este mai mult decât necesară deoarece distanța
până la următoarea farmacie este de 11 km.

Aspect sociale

26
 Sistemul de asistenţă socială din România, şi-a propus prin introducerea schemelor de
venit minim garantat ca mijloc de prevenire a sărăciei şi excluziunii sociale, în primul rând
prevenirea deprecierii materiale extreme şi în al doilea rând să asigure o integrare pe termen
lung a persoanei în dificultate. Provocarea majoră se referă la ce reprezintă „nivelul minim
garantat” şi aici sunt preocupări continue pentru a putea distribui resursele pe categorii
specifice de beneficiari şi de a dezvolta un sistem de evaluare şi monitorizare a eficienţei
acordării acestuia.
Cele mai afectate de riscul excluziunii sociale, aşa cum arată datele statistice
disponibile, sunt familiile cu copii (în special familiile monoparentale şi familiile cu mulţi
copii). Ţinând cont de faţeta multidimensională a cauzelor excluziunii sociale, un răspuns
adecvat ce va contribui la prevenirea acestui fenomen în rândul familiilor cu copii nu se poate
constitui decât prin dezvoltarea unor strategii complexe, şi printr-o coordonare între toate
nivelele de decizie, pentru a facilita implementarea acesteia. O soluţie efectivă şi totodată
eficientă este dată de menţinerea unui venit adecvat în familie, iar pe termen lung accentul să
se pună pe dezvoltarea unui sistem de prevenire a unor astfel de situaţii.
Identificarea şi dezvoltarea competenţelor pe care o persoană le are, nu poate duce
decât la creşterea şanselor acesteia de a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă, de a-şi găsi un loc de
muncă adecvat care să-i asigure un trai decent.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să garanteze şi să
promoveze respectarea drepturilor copiilor din unităţile administrativ-teritoriale, asigurând
prevenirea separării copilului de părinţii săi, precum şi protecţia specială a copilului lipsit,
temporar sau definitiv, de îngrijirea părinţilor săi.
Este cunoscut faptul că eficienţa unei bune conduceri din partea aleşilor locali se
apreciează în funcţie de principalul indicator al acesteia, respectiv starea socială a populaţiei.
Noi toţi , prin calitatea pe care o avem, respectiv de oameni civilizaţi avem un rol
important în stabilirea nivelului de trai al semenilor noştri. Acest lucru se poate face doar prin
asigurarea unor servicii primare cu rol principal de a preveni situaţiile care pot conduce la
marginalizare sau excluziune socială, au drept scop identificarea unor situaţii de dificultate
ori vulnerabilitate care pot afecta familiile sau persoanele singure. Serviciile primare sunt
forme de suport şi interventie calificată în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor
vulnerabile şi de prevenire a instituţionalizării acestora.
Principalele categorii de servicii primare cunoscute şi sub denumirea de servicii de
preventie utilizate de noi sunt:

27
 - activităţi de identificare ale nevoii sociale individuale, familiale şi de
grup;
- activităţi de informare despre drepturi şi obligaţii;
- măsuri şi acţiuni de conştientizare şi sensibilizare socială;
- măsuri şi acţiuni de urgenţă în vederea reducerii efectelor situaţiilor de
criză;
- măsuri şi acţiuni de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a
persoanelor în dificultate cum ar fi cantinele sociale, centrele de zi şi altele asemenea;
- măsuri de consiliere;
- măsuri şi activităţi de organizare şi dezvoltare comunitară în plan
social, cum ar fi încurajarea asociativităţii, participării şi solidarităţii sociale;
- orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea
unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune
socială;
Dezvoltarea şi diversificarea acestor forme de suport crează premisele necesare
eficientizării cheltuirii fondurilor alocate pentru sistemul de servicii sociale având în vedere
că este mai ieftin să previi decât să tratezi mai târziu efectele.
Compartimentul de asistenţă socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea
creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de
nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susţinere a coeziunii sociale, a bunăstării
comunităţii, a unităţii familiale, precum şi a persoanei în mediul propriu de viaţă, familial şi
comunitar.
Prin intermediul acestui compartiment reuşim cât de cât să ţinem legătura cu pătura
socială ce are mai multă nevoie de ajutorul celor din jur. Printr-o colaborare foarte strânsă
între acest compartiment şi celelalte instituţii ale statului s-a putut identifica acele categorii
de persoane ce necesită una dintre formele de protecţie socială fie ea sub forma unor prestaţii
sau doar sub forma unor servicii sociale.
Astfel , în cursul anului 2013 s-au înregistrat un număr de 640 de adrese pe linie de
asistenţă socială, adrese ce privesc fie acordarea unor prestaţii sociale sub formă de bani cât şi
sub forma unor servicii sociale fie ele identificate ca fiind consiliere, îndrumare, suport
legislativ, etc.
La finele anului 2013 numărul beneficiarilor de prevederile Legii 416/2001 privind
venitul minim garantat era de 31de familii şi persoane singura,a căror beneficiari sunt 51 de
persoane .

28
 Deasemenea au fost inregistrate si soluţionate un număr de 28 dosare pentru acordarea
alocaţiei de stat, cunoaşteţi faptul că în cursul anului 2013
Conform O.U.G.148/2005,privind acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului
până la vârsta de 2 ani s-au întocmit un număr de 16 de dosare
Cunoaşteţi faptul că ca alte măsuri guvernamentale se numără şi acordarea alocaţiilor
familiale , pentru care în cursul anului 2013 s-au depus un număr de 22 cereri noi .
Criza locurilor de muncă şi a unor venituri stabile a părinţilor a dus la plecarea la
muncă peste hotare a aunui număr foarte mare de cetăţeni ai comunei noastre şi care şi-au
lăsat odraslele în grija celuilalt părinte asta într-un caz fericit , a bunicilor sau a unei rude .
Astfel în cursul anului 2012, din datele culese în colaborare cu şcolile existente pe raza
comunei şi nu numai a reieşit un număr total de 59 de copii ai căror părinți au plecat la
muncă în străinătate și care au rămas în grija bunicilor ,unuia dintre părinţi în timp ce celălalt
a fost nevoit să plece la muncă în străinătate sau în grija unei rude deoarece proveni dintr-o
familie formată dintr-un singur părinte. Astfel 25 de copii au ambii părinți plecați la muncă în
străinătate , un număr de 32 de copii au unul dintre părinți și 2 copii au unicul părinte plecat
la munjcă în străinătate.
Şi în cursul anului 2013 Consiliul Local Sărmaş a încercat ajutarea unor categori de
persoane aflate în nevoi în preajma sărbătorilor de iarnă prin acordarea în baza unei hotărâri a
unor ajutoare de urgenţă unor persoane clasificate pe anumite categorii de necesitate, cum ar
fi : persoane octogenare(peste 80 ani ) , familii sau persoane cu venituri ce nu depăşesc 400
lei, persoane cu handicap grav , persoane ce necesită intervenţii chirurgicale de urgenţă, etc
În baza acestei hotărâri au fost acordate persoanelor ce se încadrau într-una dintre
aceste situaţii 38.230 lei unui număr de 255 de cereri .
Ca o altă măsură socială acordată la nivel local a fost şi ajutorul pentru încălzirea
locuinţelor cu lemne pentru care în cursul anului 2013 s-au înregistrat un număr total de 369
de dosare pentru care s-au achitat 74.130 lei sumă acordată de la bugetul de stat, se poate
observa şi de această dată o reducere drastică a numărului beneficiarilor de această prestaţie
socială ca urmare a modificăriilor legislative în domeniu prin introducerea unor condiţii noi ce
necesitau a fi îndeplinite de către cei ce depun o cerere în acest sens.
S-au efectuat şi întocmit un număr 23 dosare pentru angajarea unor asistenti personali,
angajaţi în cadrul primăriei Sărmaş, 14 dintre aceştia acordă îngrijire adulţilor cu handicap şi
8 unor copii cu handicap grav, la care se adaugă un număr de 4 indemnizați.
Avem de asemenea daţi în plasament familial la bunici un număr da 3 copii, iar alţi
8copii sunt instituţionalizaţi în centre speciale sau la asistenţi maternali.

29
 Proiectul început în anul 2009 prin Uniunea Europeană privind acordarea unor
ajutoare umanitare unor diferite categorii de familii şi persoane cum ar fi persoane cu
handicap , persoanelor cu venituri sub 400 lei, somerilor şi beneficiarilor de ajutor social a
continuat şi în cursul anului 2012, în baza acestui proiect s-au acordat făină albă, paste
făinoase, făină mălai, biscuiţi, orez şi lapte praf unui număr de 406 de persoane , după cum
urmează:
 Făină albă – 5721 kg.
 Paste făinoase -840 kg.
 Făină de mălai -4006 kg.
 Biscuiţi -447 kg.
 Orez -3523 kg.
 Lapte praf -734 kg.
Produse, care credeți-mă au adus un zâmbet pe buzele multor Sărmășeni.
Reţeaua de telecomunicaţii, comunicații date și Internet

Judeţul Harghita beneficiază de o reţea modernă de telecomunicaţii, având conectate toate

localităţile, cu excepţia a 55 de sate. Numărul abonaţilor telefonici la Romtelecom este de
aproximativ 42.000, o parte a abonaţilor acestoar fiind preluaţi în ultima perioadă de furnizori
ai serviciului de telefonie fixă. Activitatea Oficiului Judeţean de Poştă Harghita este asigurată
în cadrul a 34 de oficii, 67 agenţii, 27 ghişee şi 7 circumscripţii poştale.

30
 La nivelul comunei noastre din fericire funcționează un oficiu poștal ce au în
subordine un număr de 3 angajate cu rol foarte important , deoarece la nivel rural distribuirea
corespondenței, plata pensiilor sau a altor drepturi sociale se face încă în mod tradițional
a) Telefonia fixă și mobilă – la nivelul comunei Sărmaș , furnizorii de
telefonie fixă sunt Compania Romtelecom SA , SC VODAFONE SA și ORANGE România
SA .
Furnizorii de telefonie mobilă existe4nți în anul 2012 au fost SC VODAFONE
ROMÂNIA SA, COSMOTE ROMÂNIA și ORANGE ROMÂNIA SA.
b) Rețeaua Internet –
Accesul la rețeaua internet este asigurat de 5 furniyori
- SC RCS-RDS SRL
- Compania Romtelecom SA –click net
- Sc Vodafone România SA
- SC GLIGA NETSAT SRL
- SC DOLCE SA
c) Mass Media
Radio și televiziune – comjuna Sărmaș beneficiază de televiziune digitală
furnizat de Romtelecom , SC RCS-RDS SRL, Dolce SA, Gliga Netsat SRL.
Dispunând de publicația zonală Adevărul Harghitei și Publicația Harghitei
cetățenii au acces neîngrădit la aceste publicații .

31