Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Boala Vasc A MB Inferior

    Enviado por

    Mihaela Bubulac
    12 visualizações24 páginas
    mb inf

    Título original

    Boala Vasc a Mb Inferior

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    mb inf

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    12 visualizações24 páginas

    Boala Vasc A MB Inferior

    Enviado por

    Mihaela Bubulac
    mb inf

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 24
    GYR} BOALA VASCULARA PERIFERICA A MEMBRULUI INFERIOR ‘Susan Knapton si Geetha Pandian Boala vasculara periferica a membrului inferior include Doli arteriale, venoase si limfatice (Caseta 56-1). Boala arterial a membrului inferior poate fi cauzati de ateros- lerozi, twomboza, embolie, vasospasm, disecte arteriala sau vasculit, Boala venoasi a membrulu inferior include staza venoast, romboza venoasa profunds, tromboflebita 4 insuficenta venoasa. Bolile limfatce ale membrului inferior includ limfecemul primar si secundar. Medicii de medicina fiica colaboreaza cu internist chirurgi si alt specialisti pentru ingriiea pacientilor cu boala vasculara perifericl. Medicul de medicina fizica va intalni pacienti cu boli vasculare in salonul de reabilitare ‘cu internare, in salonul de ingrijri acute sau in ambulato- riu, Scopul medicului de medicina fica in ingrijireaaces- tor pacienti vasculari este de a ameliora functionalitatea, dea crestecalitatea vieti, de a diminua durerea, de a vin- deca plagile side a reduce riscul de amputatie Boala arterialé a membrului inferior Anatomia arterialé a membrului inferior Gunoasterea anatomiei arteriale a membrului inferior este necesard pentru a putea injelege mai bine procesul de boala si imbunatai evaluarea pacientului si manage- mentul ingriiriiacestuia. Aorta abdominals se imparte in cele dua artere iiace comune de Ia nivelul cele de-a patra vertebre lombare, Arerleiliace comune se impart ‘mai apoi, in arteeleiliace intend si externa, Aner iliac externa trece pe sub ligamentul inghinal si patrunde apoi in coapsa, ca artera femural3 comund, care se imparte in arterele femurale superfcala si profunda. Atunci cind arterafermuralt superfcala ajunge la nivelul genunchiului, se transforma in arera poplitee. Artera poplitee se imparte sub genunchi, devenind arteree tibial anterioara si poste- rioara, Artera tibiald anterioard di nastere arerei dorsalis pedis (Figura 56-1) Boala arteriald perifericé cu afectare aterosclerotic’ Epidemiologia 5 factorii de rsc 0 boll arteriole periferice cu afectare ateroscleroticd Boala arteriala periferica (BAP) cu afectare aterosclero- (ica cauzeazd obstructia pantiala sau completd a artere- lor picioarelor. Poate fi proximala sau distal, focali sau dlifuza. BAP face parte dint-un proces de boala sistemic si reprezintéo principala cauza de morbiditate si de morali- tate in inteaga lume, Medici de medicina fizicatrebuie st oat recunoaste BAP, dleoarece i afeceaza pe mult dine Paclentii care sunt consultafi in. mod frecvent, din cauza cotelatei sale cu alte boll vascular precum atacul vascu lar cerebral. De altfel, BAP se integreaz8 bine in peisajul tmedicineifizice, deoarece afeceaza functionatea fica si calitatea viet BAP este frecventa in Statele Unite, afectand in jur de 8 rilioane de american.” Barbatii se prezinta la medic mai des. tunci cand indivziiasimptomatici sunt supusi scree- ningului, ins, femeile pars fie afectate in aceeasi masura «a batbafi. Persoanele de culoare sunt afecate mai mult decit cele de alté rast! Fumatul este cel mai important factor de isc pentru BAP. Fumdtori sunt mai expusiriscu lui de BAP, care se poate instala lao varstd mai micd decat incazul nefumatorilor* Diabetul este un alt principal fac torde rise pentru BAP. Riscul de BAP creste cu 26% pentru fiecare crestere de 196 a hemoglobinei Alc.®® Ali factor asociati cu BAP includ hipertensiunea, dislipidemia, insu ficienta renala cronica, biomarkeri inflamatori crescuti si hipethomocisteinemia (Caseta 56-2) Prerentarea clinica boli arteriale periferice cu “ofectore ateroscleroticé Diversele prezentariclinice ale BAP includ claudicajia intermitenta (Cl), asimpiomatic ischemia critica a mem- brelor (ICM) si ischemia acuta a membrelor, de cele mai multe or, asimptomatic (Caseta 36-3). Doar aproximativ 109% dint persoane cu BAP raponteaza simplome de Cl. aig SECTIUNEA Aspect se dagrostaarpectce Arterial * Bola antral priferca aerosclerotica + Tromboangeitaobliterant, numita si boala hui Buerger * Hoalavasospasticd(fenomenul Raynaud, lived reticu- lars, acrcianoc3) = Venos. * Insufcenga venoasa cronica * Tromboflebita superficial * Tromboemibola venoas, include tromboza venoast profunds si embolia pulmonara = Limrauc + Limfederul primar + Limfederul secundar foe ‘tesa comun— ‘anes ack exon —| eral elses eens pew ised creontans | porcine Upenent ghia coma ta tural sonar —— ptr femur pots ‘ramfeape sce pear forur Heeteas ‘rr poster ruchil bio- pri eer i areca snera t postereat saa peed FIGURA 56-1 Anatom areralt a membrane [D7 Aim A, A sen D: The peer sare (Ste vr peter) are ‘a eto Dogue mig esas deed) 35 PN Aproximativ jumatate dintre pacientii cu BAP raportezzt simptomne ale picionslui atele deca claudicaia. 40% din ‘we persoanele cu BAP nu raportaz’ niciun fel de simp- tome ale picorului?* Persoanele asimptomatice. Majortatea pacienjilor cu BAP nu prezints simptomeleclasce ale CI. Absenja simp- tomelor nu sugereazd un curs benign. Un studiu a iden- tficat ocluzia completé a principale’ arere a piciorulu la o treime din pacientii cur BAP asimptomatici? Lipsa + Fumatul * Diabetul + Mars, «+ Nivlulridiat de proteind Creativ * Hipethomoristeinemia ‘ Insuficenjarenalacronica Disipidemia «+ Hipertensiunea * Asimptomatica * Claudicatieimermitent: dere reproduetbia la nivel membrulu inferior prin efor, care dspare rapid in repaus * Ibchemie acuti a membruluio seidere bre’ a peruzinit ‘membrului, eu tse de pietdere a membrului ‘ Ischemie etica a membrulu:ischemie cronic ce cauzeazd fie dutere de repaus, fie pigi simptomelor se datoreaza nivelului redus de activitate fizica mai degraba decit boli usoare. Deficiema functio ‘ala poate fi prezenti in ciuda lipsei simptomelor.* Decl ‘ul functional s-a aritat af corelatcuindicele de presiune slezns-brat(IGB) chiar gi absenta simptomelor 2” Claudicatia intermitenta, Cl casica reprezintd o durere 2 piciorului manifesta la efor si ameliorata in repavs. Caudicatia produce ischemie a mugchiului afectat, cate genereaz’ durere. in funcie de loalizarea boli acral, ‘gambei Sau abe pci centului de a merge, ceea ce perturba acivtatile in comu- nitate si capacitatea de exerciiu. Pacientii cu claudicatie prezinti o viteza gio distanta de mers reduse, precum si 6 fnctionare a piciorului diminuata. S-a raporiat ca Cl afeceazi functionarea fica a pacientlor mai mult decat antrita, cancer sau boala pulmonara cronica * Ischemia acuta a membrutui. Ocluzia arterala acuta a membrului inferior poate fi cauzaté de trombozi, embo- lie sau disecie (Figura 56-2). Aceastareprezinta urgent rmecicalé ce ameninga functionarea membrulu. Incidenta este de aproximativ 140 de cazuri noi pentru fieare milion ddepersoane pe an. Pacienti se prezinta cu durere, poikilo- termie si pulsimpatpabil. Ar putea prezenta, de asemenea, simptomele asic de paloare, paresteze si paralizie.Simp- tomele sunt, de obicei, prezente timp de citeva ore sa ile pané la momentul adreséri pacientului citre medic, Dacd simptomele au fost prezente pentru mai putin de dou siptimani, se considera cd este vorba despre o ischemie acuta a membrulu. Ischemia acutd a membrului necesté f evaluare chirurgicalé vascularé de urgent si tatament adecvat. La fel cain cazul infarctului miocardic si al ata cului vascular cerebral, reperfuzarea tebuie si aiba loc cit :mai repede posibil, pentru a se impiedica pierderea tisulara CCAPITOWLS6.Boakascir pera membruaifenar_| FIGURA 56-2 Algoral de dagresteare 9 vaamerparrvun pace cudurere std meribrs Scop ror ee ear tears berguUarter ceamering st presi pees rere inevesibila(pierdere muscular, nervoash sau a membnu- lui). La pacing atent select, se pot efectua emboleco- mie si rombolizi. Pind la 30% din pacing cu ischemic ‘cull a membrulu vor necesita amputare in prima luna de Ja prezemare* Ischemia crticd a membrului ICM est ischemia cronicd (Figura 56-3). ICM este acea ischemie a membrului cu 0

    Você também pode gostar