LITURGICA GENER ; cu #! z NOTIUNI DE ARTA BISERICEASCA. ARHITECTURA $I PICTURA CRESTINA TIPARITA CU BINECUVINTAREA, ‘PREA FERICITULU! PARINTE { | TEOCTIST | PATRIARHUL BISERICH ORTODOXE ROMANE EDITIA A IFA REVIZUITA $1 COMPLETATA ed EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE AL BISERICH ORTODOXE ROMANE ‘BUCURESTI — 1903care Scurte notiuni despre calendar 1, Introducere. Timpul ca dimensiune a vieii Bisericit Viata omului se scurge in intre cele doua termene sau hotare este o dimensiune a existentel, cedru firesc al Pia crestind timpul a fost creat odaté cu lumea sed cum tempore» (Lumea n-a fost mp, el odata cu timpal) cee Ferietal Augustin visurarea si divizarea timpului si despre care vom vorbi in cele ce urmeazi. 1, PS. XL, col. a72, : 2 Cp. P. Evdokimov, VOrthodoxie, Neuchatel (Suisse) 1965, p. 200-208, 241.122 EEE errunaica orwerata - 2. Ce este calendarul ? Cunostinje elementare de astronomie si cronologie Calendarul este_un sistem de masurare a timpulul, care ji rata gi subdiviziunile lui, Termenul de calendar-vine-de-la cuvint esc kalendae la ahi — a chema, a convoca, lat. cala prin care romat prin viu grat, Tucruri ic-cetitenesc, Primele calendare au luat nastere din nevoia pe care au simtit-o oa in timp sarbatorile religioase si de a introduce o regu- in ocupatiile lor din viata zilnicé. Ele se intemeiazi pusi de El «sa fie semne, si deosebeascti timpuril precum zice Car- tea Sfinta (Facere I, 14. — Cf. $i Si si ocupati ie completa a pamintul in jurul axei sale. Ca orice unitate de masurd, ziua solard medie are si ea inultipli gi subm si anume = ) Orele (ceasur inutele si secundele de timp : ziua e impartita {in 24 ore, ora in 60°, minutul in 60” ; ‘b) Stptimina, adicd intervalul de timp di ve ale lunii de pe cer : dintre luna noua si trarul prim la luna plind, de Ia lund plind la val care dureaza apro adica intervalul de timp in ca- wrul. soarelui sau rast ea s-a adoptat ca fl sau calendaristic, care in fond e un an con- iropic prin inl&turarea fractiu re le exact cu cel tropic (astronot tat si se aduci din ti imp corectari calendarului, in diferite mo- duri, pentru a se restal inci ‘il cu anul_astronomie, Asa s-a nascut problema calendarului. Greutatea de care se izbegte adicd yrice calendar sau orice sistem de Inregistrare side misurare a timp Tuleste sf se giseasci © modalitate sau9 formuld, duph care anul- cil are ¢ Intrebuinfat in uzul ante gi care, opereazd num vile tniregi, s4 fie adus in acord cit mai mult cu anul tropic sau cerest Gea mal bund formull calendaristici va fl decl accea care” va Izbutt s facd aga ca durata anului calendaristic si echivaleze cit mai mult pe primul calendar Grecit si romani aveau i ei ici organizat dupa mersul luni duraté cu luna lunard, adie Inceputi luna noui. Un asemenea calend $.a.), in viata lor religioasa. fe popoare (ca, de exemplu, evre pe miscarea aparenta a soarelui_pe bol a pimintului. El a fo: de romani, prin calendarul 3, Originea calendarulul crestin si structura lui Jendarul de care se serveste astiizi atit toata lumea crestind, « ni ate, este de origine roman (p ind). Ele alcatuit, la anul 46 a.Hr., de astronomul alexandrin Sosigen ee vremes-imptratalul roman Tull Ceeor, pentru care & $l fost numit-¢ ian. Sosigene a Intocmit cel dintii calendar solar stiintific, ad sparent al soarelui si pe cunoast conform datelor stiintei astron ia. Prin reforma calend pe lendar pe 46 secunde, cu care dura fnului civil sai calendaristi si se adauge cite 0 yom avea deci cite . lis). In fetul acesta, coincidenta (echivalenta) anu sa se restabileasca dupa fiecare 4 al ciel durata or au ‘acestea, unele at altele cite si dece