AMBALAREA INTELIGENTĂ A

PRODUSELOR ALIMENTARE

București
-2019-
Cuprins
1.Definitie si caracteristici ............................................................................................................................ 3
2.Tehnologiile de activare ............................................................................................................................. 6
3.Inovații în ambalarea alimentelor .............................................................................................................. 7
4.Ambalaje inteligente potrivite pentru produse lactate ............................................................................... 8
5.Utilaje destinate ambalarii produselor alimentare...................................................................................... 9
6.Bibliografie: ............................................................................................................................................. 14

2
 AMBALAREA INTELIGENTĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE

Definitie si caracteristici
Ambalarea inteligentă reprezintă capacitatea de a urmări şi a monitoriza starea produselor
ambalate, prin detectarea şi măsurarea unui atribut al produsului, a atmosferei interioare a
ambalajului sau a mediului de transport, pentru a furniza informaţii, a extinde durata de viaţă, a
creşte siguranţa, a îmbunătăţi calitatea produsului ambalat.

Dispozitivele de ambalare inteligentă sunt fie suporturi de date, de exemplu etichetele cu

coduri de bare şi identificare prin frecvenţă radio, fie indicatori de timp, temperatură, gaze,
microorganisme sau molecule (biosenzori). Aceste dispozitive inteligente pot fi încorporate în
materiale de ambalaj sau atașate în interiorul sau la exteriorul unui ambalaj.

Paradoxal, în timp ce, în prezent, noţiunea de ambalare activă şi inteligentă este

considerată modernă, de fapt ea aparține unor tradiții străvechi în toate zonele tropicale ale lumii.
Astfel, în regiuni din Africa, Asia şi America de Sud, frunzele de plante au fost utilizate şi încă
mai sunt utilizate pentru ambalarea tradiţională a alimentelor comercializate în pieţe dedicate.
Dincolo de aspectul de „barieră”, frunzele sunt utilizate pentru capacitatea lor de a transfera
produselor alimentare arome, coloranți, enzime (de exemplu papaină) sau substanţe
antimicrobiene (de exemplu uleiuri esenţiale).

Ambalajele din frunze de plante interacţionează cu alimentele pentru modificarea

texturii, proprietăţilor organoleptice sau pentru a încetini procesul de alterare microbiană. De
asemenea, sunt folosite pentru capacitatea lor de modificare a culorii în funcţie de temperatură
şi/sau timp, având astfel rol de indicatori de gătire sau de prospețime. Se folosesc până la patru
tipuri diferite de frunze ca straturi succesive, fiecare cu funcţie specifică.

Sistemele inteligente de ambalare sunt cele care monitorizează starea produselor

alimentare ambalate, pentru a furniza informații privind calitatea produselor alimentare în timpul
transportului și depozitării. Determinarea gazelor de suprafață, prin utilizarea senzorilor de gaz, a
senzorilor de oxigen pe bază de fluorescență și/sau a biosenzorilor, oferă un mijloc prin care
calitatea unui produs din carne/lapte și integritatea ambalajului în care este menținută pot fi
stabilite rapid și ieftin.

Alți senzori, cum ar fi sistemele de diagnosticare vizuală, încorporează anticorpi într-un

ambalaj din plastic pe bază de polietilenă, care sunt capabili să detecteze agenții patogeni. Mai
putem aminti sistemele de biosenzori capabile să detecteze continuu contaminarea, prin reacții
imunologice care apar ca parte a unui cod de bare care poate citi prezența de substanțe
contaminante. Biosenzorii sunt dispozitive de analiză care transformă un răspuns biologic într-un
semnal electric. Utilizarea lor în ambalarea inteligentă a alimentelor permite detectarea
patogenilor şi a altor contaminanți pentru asigurarea siguranţei alimentelor.

3
 Fig.1 Biosenzori

Atunci când sunt utilizați în ambalarea inteligentă a alimentelor, biosenzorii au

dezavantajul că, adesea, nu pot monitoriza mod continuu calitatea produselor alimentare. De
asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată efectelor periculoase posibile ale componentelor
biologice din biosenzori asupra produselor alimentare conținute în ambalajele inteligente
prevăzute cu biosenzori.

Microorganismele cel mai frecvent detectate de către biosenzori sunt bacterii patogene
precum Salmonella typhimurium în lapte degresat, Staphylococcus aureus în lapte, coliformi, în
special Escherichia coli sau Salmonella enteritidis şi virusuri ca Vibrio cholera.

Un alt sensor este denumit International Sensor FQSI sau, prescurtat, Senzor Q, sistemul
nu este altceva decât un dispozitiv aplicat pe ambalaj, dispozitiv care citește toate caracteristicile
cărnii crude dar și nivelul bacteriologic existent în interiorul pachetului

Fig.3 Senzor FQSI

Sistemele active de ambalare, denumite si ambalaje inteligente, utilizeaza din plin

necrofagii de oxigen, necrofagii de dioxid de carbon si ai emisiilor, agenti de control ai umiditatii
si tehnologii antimicrobiene. In acelasi timp, sistemele inteligente de ambalare sunt cele care

4
monitorizeaza starea produselor ambalate, pentru a oferi informatii cu privire la calitatea lor in
timpul transportului si depozitarii. Senzorii incorporati ambalajului pot indica integritatea,
prospetimea si indicii de temperatura (inglobati in marcajul TTI). Prin identificarea frecventelor
radio (RFID), pot fi evaluate calitatile produsului.

Ambalajele inteligente pot oferi numeroase informatii audio sau vizuale privind produsul
in sine, dar nu numai atat. In conditiile in care s-a apelat la tehnologii de imprimare magnetica,
producatorii isi pot afisa pe ambalaj spoturi publicitare, mesaje adresate consumatorilor sau orice
alta informatie.

Deosebit de utile s-au dovedit a fi informatii precum modul de gatire a produsului (in
conditiile in ambalajele active se preteaza inclusiv pentru carnea proaspata), continutul sau
nutritiv protejand produsul impotriva elementelor de alterare cum ar fi apa, emisiile,
microorganismele, praful, deteriorarile mecanice etc. Cu siguranta, ambalajul inteligent poate fi
si un elemente de fidelizare a clientului fata de un produs sau brand, lucru care nu are cum sa nu
multumeasca procesatorii care aleg aceasta modalitate de ambalare a produselor.

Fig.2 Biosenzori tip Desktop

Pentru realizarea modificării atmosferei din ambalaj, s-au stabilit mai multe tehnici prin
caresă se atingă scopul propus. Printre acestea se numără şi:

- ambalarea în vacuum,
- ambalarea în atmosferă modificată de gaze,
- ambalarea în atmosferă modificată la echilibru (EMAP),
- ambalarea activă.

Ambalarea în vacuum – ambalajul este golit şi închis, păstrând o cantitate foarte mică de
aer,în special oxigen, în contact cu alimentul. Această metodă este foarte des utilizată în industria
cărnii şi a preparatelor din carne şi chiar în industria produselor lactate, însă în industria
panificaţiei utilizarea ei este limitată datorită efectului de strivire asupra produselor de

5
panificaţie. La produsele vegetale induce trecerea de la respiraţia aerobă la respiraţia anaerobă
(fermentaţie).

Ambalarea în atmosferă modificată de gaze – înseamnă că în ambalaj este creată o atmosferă cu

o compoziţie a gazului diferită faţă de aer. Această tehnologie a fost în mod special eficientă la
alimentele slab acide cu termen mic de garanţie, în special minimal procesate şi alimente înalt
perisabile şi semiperisabile. Este aplicată produselor proaspete sau alimentelor preparate cum ar
fi:legume, produse din carne şi produse de panificaţie, pentru creşterea duratei de viaţă şi o mai
bună menţinere a calităţii.

Ambalarea în atmosferă modificată la echilibru (EMAP) – în condiţii optime, impune

utilizarea unor filme de ambalare care să aibă permeabilitate pentru O2 şi CO2 astfel încât rata
transmisiei acestor gaze prin folie să egaleze rata respiraţiei produselor.. Această tehnică este
folosită pentru păstrarea pe o perioadă mai mare a produselor vegetale proaspete cărora li se
asigură un nivel redus de O2 şi unul mărit de CO2. Acest tip de ambalare duce la reducerea ratei
normale de respiraţie prelungind astfel conservabilitatea produsului.

Ambalarea activă – compoziţia atmosferei din ambalaj poate fi schimbată prin plasarea în
ambalaj a unor materiale absorbante (absorbanţi de O2,CO2, etilenă sau umiditate) sau
generatoare (generatori de CO2 sau etanol) de diferite substanţe sau prin utilizarea altor mijloace
speciale.

Tehnologiile de activare
Activarea unui ambalaj inteligent face apel la tehnologii care tin de fizica si mecanica
materialelor utilizate, la biologie, chimie sau la interactiunea dintre ambalaj si produs, dar si la
interactiunea dintre ambalaj si consumator. Cele mai frecvente ambalaje inteligente care se
utilizeaza in prezent sunt acelea care au prevazute sisteme de anihilare/absorbtie/curasare a
oxigenului. Sistemele pot fi interne sau activate din exterior, cu ajutorul unei surse de lumina
UV.

La randul lor, ambalajele inteligente pot cuprinde sistemele active in interiorul pachetului, prin
amplasarea de micro-placi (pad) sau plicuri active. O alta modalitate de fabricare a ambalajelor
inteligente este aceea de a incorpora ingredientele active in insusi materialul din care este
confectionat pachetul.

Pentru absorbtia emisiilor sunt frecvent utilizate plicuri sau tampoane, tehnologia acestora fiind
pusa la punct inca din 1970, in Japonia. Pentru eliminarea coridoarelor de oxigen din interiorul
ambalajului sunt folosite plicuri ce contin ingredientele active, acestea actionand impotriva
oxidarii produsului. Necrofagii de oxigen sunt produsi, de regula, cu ajutorul tehnologiei
enzimelor, iar absorbantii de oxigen sunt produsi cu ajutorul pulberii de fier sau a acidului

6
ascorbic. Se considera ca acidul ascorbic este mai eficient. Absorbantii de oxigen sunt utilizati
cel mai des in ambalajele destinate produselor din carne de porc sau vita si carne de pui.

Unele sisteme-plic absorb dioxidul de carbon, ele fiind capabile de emisia de etanol care,
la randul sau actioneaza ca antimicrobian, dar si impotriva umiditatii. La randul lui, sistemul de
picurare prin tamponare este utilizat in ambalajele care contin carne proaspata, susceptibila la
scurgeri, in urma fluctuatiilor de temperatura. Utilizand un polimer superabsorbant, plasat intre
doua straturi de polimer microporos, pad-urile de picurare previn formarea mucegaiurilor sau a
bacteriilor. In schimb, sistemele descrise mai sus nu pot actiona pentru ambalarea lichidelor.
Totodata, nu pot fi utilizate in pachetele realizate din folii flexibile, foliile lipindu-se de sistemele
active, impiedicandu-le sa-si indeplineasca rolul.

Inovații în ambalarea alimentelor

Tehnologii noi de ambalare a alimentelor sunt în curs de dezvoltare ca răspuns la
cerințele consumatorilor şi tendințele producției industriale față de alimente prelucrate minim,
conservate uşor cu mai puțini sau fără conservanți şi produse proaspete, gustoase și convenabile,
cu perioada de valabilitate prelungită și calitate controlată. În plus, schimbările în practicile de
comerț cu amănuntul (cum ar fi globalizarea pieței cu rezultat distribuirea mai lungă a
alimentelor) sau modul de viață al consumatorilor (mai puțin timp petrecut pentru cumpărarea
alimentelor proaspete de la piață și pentru gătit), reprezintă provocări majore ale industriei
ambalajelor și acționează ca forțe motrice pentru dezvoltarea de metode noi și îmbunătățite de
ambalare, care să extindă durata de viață menținând și monitorizând, în același timp, siguranța și
calitatea alimentelor.

Printre cele mai inovatoare evoluții din ultimele decenii se remarcă ambalarea activă şi
inteligentă, bazată pe interacțiuni deliberate cu alimentul sau cu mediul din jurul alimentului.
Scopul ambalării active este extinderea termenului de valabilitate a alimentului, precum și
menținerea sau chiar îmbunătățirea calității alimentului, în timp ce scopul ambalării inteligente
este să ofere indicații cu privire la prospețimea alimentelor şi să o monitorizeze.

Datorită interacțiunii deliberate cu alimentul şi/sau cu mediul care înconjoară alimentul,

ambalarea activă şi inteligentă prezintă provocări noi pentru evaluarea siguranței sale în raport cu
ambalajul tradițional. Cu toate acestea, şi în acest caz, migrarea substanțelor din ambalaj spre
produsele alimentare este riscul principal. Alte riscuri ar putea apărea prin utilizarea incorectă a
ambalajului ca urmare a etichetării insuficiente sau a aplicării greșite a ambalării inteligente.

Regulamentul (CE) 1935/2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact

cu produsele alimentare conține dispoziții generale privind siguranța ambalajelor active și
inteligente și stabilește cadrul pentru procesul de evaluare a siguranței de către Autoritatea
Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (European Food Safety Authority – EFSA). Conform
acestui regulament, materialele inteligente care vin în contact cu produsele alimentare sunt

7
materiale şi obiecte care monitorizează starea produselor alimentare ambalate sau a mediului
care înconjoară produsele alimentare.

Regulamentul (CE) 450/2009 aduce completări referitoare la materialele şi obiectele active şi

inteligente destinate să vină în contact cu produsele alimentare, stabilind reguli specifice care
trebuie aplicate în plus faţă de cerințele generale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.

Ambalarea inteligentă cuprinde ambalaje cu autorăcire sau autoîncălzire, indicatori ai

scurgerii, indicatori ai microorganismelor patogene, indicatori de timp-temperatură, indicatori de
gaz (oxigen, vapori de apă, etanol şi hidrogen sulfurat), indicatori de temperatură pentru finalul
încălzirii cu microunde, etichete cu cerneală termocromică pentru băuturi, etichete de identificare
prin frecvenţă radio.

Ambalaje inteligente potrivite pentru produse lactate

Sistemele de ambalare inteligentă atașate ca etichete, încorporate în, sau imprimate pe un
material de ambalaj alimentar oferă posibilități crescute pentru monitorizarea calităţii produselor,
urmărirea punctelor critice și oferirea unor informații mai detaliate pe tot parcursul lanțului de
aprovizionare.

Etichetele inteligente, cum este etichetarea electronică, proiectată cu tehnologie de

cerneală într-un circuit imprimat şi etichetele de identitate realizate în baterii de radio-frecvenţă,
toate amplasate în afara ambalajului primar, sunt în curs de dezvoltare cu scopul de a crește
eficiența fluxului de informații și de a oferi funcţii de comunicare inovative.

Indicatorii de diagnostic au fost concepuţi la început pentru a oferi informații cu privire la

condițiile de depozitare a alimentelor, cum ar fi temperatura, timpul, conţinutul de oxigen sau de
dioxid de carbon, și astfel, în mod indirect, informații cu privire la calitatea alimentelor.

In prezent, pentru produsele lactate se utilizează indicatori ai temperaturii critice,

indicatori de timp-temperatură şi indicatori de scurgere. Acești indicatori de primă generație pot
fi considerați „indicatori indirecți” ai prospețimii alimentelor. Ei sunt amplasați în exteriorul
ambalajelor primare sau chiar pe ambalajele de transport.

Indicatorii de timp-temperatură (ITT) avertizează consumatorul dacă alimentele au fost

supraîncălzite. Dacă un aliment este expus la o temperatură mai mare decât cea recomandată,
calitatea alimentului se poate deteriora mai repede.

Un ITT plasat pe ambalajul de transport sau pe ambalajul individual ca o etichetă mică,

autoadezivă se poate modifica ireversibil, de exemplu poate avea loc o modificare a culorii dacă
indicatorul, şi implicit alimentul ambalat, experimentează condiţii abuzive. ITT sunt deosebit de
utili pentru alimente refrigerate sau congelate, la care depozitarea la rece în timpul transportului
şi distribuției este importantă pentru calitatea și siguranța alimentelor. ITT sunt, de asemenea,

8
folosiți ca indicatori de prospețime pentru estimarea termenului de valabilitate al produselor
perisabile.

Tendința în domeniul ambalării inteligente este dezvoltarea indicatorilor direcți ai calităţii

alimentelor datorită capacității lor de a furniza informații mai precise și orientate pe atributele de
calitate. Markerii de calitate specifici pentru produse lactate se bazează pe depunerea, pe codul
de bare, a unui strat de material plastic încărcat cu anticorpi specifici ai microorganismelor
patogene, cum ar fi Salmonella sau Listeria a căror prezență poate fi detectată atunci când este
citit codul de bare.

In ciuda cercetării active în domeniu, punerea în aplicare a sistemelor inteligente în Europa a fost
limitată îndeosebi la utilizarea unor indicatori vizuali de temperatură sau timp-temperatură.
Motivele pentru aceasta ar putea fi costul prea mare al etichetei indicator, restricțiile
legislative și chiar acceptarea de către comercianții cu amănuntul și proprietarii de mărci. Teama
ar putea fi faptul că indicatorii ar dezvălui neregulile posibile care apar, de exemplu, în
administrarea sau la controlul lanțului frigorific. Pe de altă parte, există, de asemenea, câteva
neajunsuri ale acestor indicatori, de exemplu, răspunsul lor la modele de temperatură oscilante.
Problemele de siguranță provin în principal de la indicatorii direcți, din cauza
potențialului de migrare nedorit al componentelor chimice întrucât acești indicatori trebuie
amplasați în interiorul ambalajului primar pentru contact direct cu atmosfera care înconjoară
produsul alimentar sau cu alimentul în sine.

Utilaje destinate ambalarii produselor alimentare

1. Maşina semiautomată pentru sigilat caserole Variovac Rotarius VG

Maşina Rotarius VG oferă o mare flexibilitate deoarece aceasta sigilează toate caserolele
din diferite materiale (polipropilenă, polietilen-tetraftalat, polistiren, aluminiu şi carton acoperit)
pretabile la sigilare. Folia de acoperire trebuie să fie compatibilă cu caserola.

Pentru o prezentare a produsului mai bună, pe Rotarius VG se pot pune şi folii imprimate
pentru anumite scopuri şi folii cu codificări. Înlocuirea formatului de folie se realizează cu
uşurinţă şi fără probleme, nefiind necesare mijloace ajutătoare.

Masa turnantă manuală permite o eficienţă sporită: în timpul în care, la staţia de sigilare/tăiere a
marginilor foliei, are loc înlocuirea atmosferei, caserolele gata sigilate şi cu folia tăiată de jur
împrejur pot fi luate de pe staţia de încărcare/descărcare şi în locul lor se pot aşeza caserole nou
umplute cu produs pentru a fi sigilate.

Folia ştanţată care rezultă la sigilare va fi rebobinată automat.

Prin intermediul ecranului touch screen, uşor de utilizat, datele necesare produsului vor fi salvate
şi vor putea fi accesate.

9
Pot fi utilizate simultan 1 ,2, 4 sau 6 caserole, în funcţie de dimensiunea acestora.

Fig. 4. Variovac Rotarius VG

2. Maşina de ambalat cu termoformare Variovac Optimus

Fig. 5. Variovac Optimus

Descriere şi funcţionare:

- folia inferioară pentru termoformare vine din rolă şi este transportată prin maşină de
lanţul de gheare

10
 - matriţa de formare pentru formarea foliei inferioare în forme
- în zona de încărcare formele sunt umplute cu produse
- senzor fotoelectric (opţional) pentru folia superioară imprimată cu imprimeu repetitiv
- folia superioară este poziţionată pe formele umplute cu produse
- matriţa de sudare pentru evacuarea aerului, introducerea gazului inert şi sudarea foliei
superioare cu cea inferioară
- zona de tăiere este protejată de capac de siguranţă cu balama
- panou touch screen pentru setarea parametrilor şi controlul programelor de lucru
- sistem de răcire integrat (opţional) pentru răcirea matriţelor (fără consum de apă)
-
3. Maşina semiautomată pentru sigilat caserole Variovac Rotarius VG

Descriere:

Maşina Rotarius VG oferă o mare flexibilitate deoarece aceasta sigilează toate caserolele
din diferite materiale (polipropilenă, polietilen-tetraftalat, polistiren, aluminiu şi carton acoperit)
pretabile la sigilare. Folia de acoperire trebuie să fie compatibilă cu caserola.

Pentru o prezentare a produsului mai bună, pe Rotarius VG se pot pune şi folii imprimate pentru
anumite scopuri şi folii cu codificări. Înlocuirea formatului de folie se realizează cu uşurinţă şi
fără probleme, nefiind necesare mijloace ajutătoare.

Masa turnantă manuală permite o eficienţă sporită: în timpul în care, la staţia de

sigilare/tăiere a marginilor foliei, are loc înlocuirea atmosferei, caserolele gata sigilate şi cu folia
tăiată de jur împrejur pot fi luate de pe staţia de încărcare/descărcare şi în locul lor se pot aşeza
caserole nou umplute cu produs pentru a fi sigilate.Folia ştanţată care rezultă la sigilare va fi
rebobinată automat.

Prin intermediul ecranului touch screen, uşor de utilizat, datele necesare produsului vor fi salvate
şi vor putea fi accesate.

Pot fi utilizate simultan 1 ,2, 4 sau 6 caserole, în funcţie de dimensiunea acestora.

11
 Fig. 6. Variovac Rotarius VG

4. Maşini de ambalat prin termoformare

Principii de funcţionare

Formarea, umplerea şi sigilarea se efectuează pe aceeaşi maşină. Maşinile de ambalat prin

termoformare Multivac operează în ciclii. La sfârşitul fiecărui ciclu, maşina trage filmul necesar
ciclului următor.

Fig. 7. Principul de funcţionare al maşinilor de ambalat prin termoformare Multivac

1. Filmul termoformabil este derulat de pe rolă.

2. Este încălzit în matriţele de formare şi modelat după forma acestora.

3., 4. Formele astfel rezultate sunt umplute manual sau automat.

5. Filmul superior sigilează caserolele umplute.

12
6. Aerul este evacuat din matriţele de sigilare, iar în locul său este introdus, dacă este necesar,
gazul de protecţie. Apoi ambalajul este sigilat prin încălzire şi prin presiune.

7. Filmul de pe ambalaje este tăiat transversal

8. Producţia din ciclul respectiv a fost finalizată după operaţiunea de tăiere longitudinală.

Aria de aplicabilitate

Maşinile de termoformare Multivac cu trei cicli (formare, umplere şi sigilare) - FFS sunt ideale
pentru faptul că pot ambala complet automat produse de acelaşi tip (ambalare în vacuum sau cu
atmosferă modificată, ambalaje care iau forma produsului, blistere).

13
Bibliografie:
1.http://www.eurodac.ro/ ;

2. Popa Mona & Belc Nastasia (2003) Ambalare, Întreprinderi Mici şi Mijlocii Nr. 6, Ed. Anima,
Bucureşti;

3. http://www.meat-milk.ro/ambalaje-inteligente-pentru-produse-lactate-2/;

4. Foray D. (2013), The economic fundamentals of smart specialisation, Ekonomiaz 83 (2),55-

78.

14