Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Structura
Țesutul conjunctiv grăsos din regiunea
mamară se împarte în două straturi: unul
situat înaintea glandei - țesut gras,
premamar, mai dezvoltat și care dă
formă glandei -, altul situat posterior
glandei - țesutul gras retromamar -, mai
puțin dezvoltat. Aceste două straturi
comunică între ele printre parenchimul
glandei. Ţesutul glandular este de tip
tubuloacinos. Un grup de acini
constituie un lobul, iar un grup de lobuli
un lob glandular. Canaliculele
glandulare cuprind un strat de celule
mioepiteliale și unul sau mai multe
straturi de celule cubice. Lobulii au o
dispoziție radiară, fiecare deschizându-
se printr-un canal lactifer la nivelul
mamelonului, prezentând înaintea
deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer. Glanda mamară este îmbrăcată într-o
fascie rezultată din diferențierea hipodermului, care, topografic, este împărțită într-o
fascie premamară și o fascie retromamară.
Dezvoltarea glandelor mamare începe din viaţa embrionară timpurie, prin apariţia
a doua îngroşări ectodermice lineare, numite crestele mamare, care converg din fosele
axilare către radacinile coapsei, trecând prin regiunea mamară, coboară apoi tangent la
marginea externă a muschilor drepţi abdominali şi ajung pe părţile laterale ale muntelui
Venus. Crestele mamare prezintă de-a lungul lor 5-7 noduli care cresc şi se rotunjesc, iar
părţile intermediare ale crestelor se atrofiază. Acesti noduli vor constitui punctul de
plecare al viitoarelor glande mamare şi care persistă sau dispar în număr variabil, după
1
numărul de mamele pe care-l are fiecare specie animala. La embrionul uman persistă
numai câte un singur nodul de fiecare creastă - mugurele mamar primitiv. Acesta se
dezvoltă şi se înfunda la vârf, constituind depresiunea lactată. Fundul depresiunii este
format de o proliferare epidermică - placa Langer-iar marginile sunt determinate de o
îngrosare a der-mului. în luna a ll-a de viaţa intrauterină depresiunea se accentuează,
formand o punga mamara, iar in luna a lll-a incepe sa apara elementul glandular. Din
placa Langer se desprind 15-20 muguri epiteliali care pătrund în ţesutul
conjunctisubcutanat. La început aceşti muguri sunt plini, apoi în luna a V-a, a Vl-a apare
un lumen central, se ramifică şi emite muguri secundari, luând naştere canalele
galactofore. Spre sfârşitul lunii a Vll-a se formeaza acinii glandulari.
Glanda mamara este identică structural la nastere la cele doua sexe, diferenţele
sexuale apar numai la pubertate. Atinge cea mai mare dezvoltare in timpul ultimilor luni
de sarcină şi în perioda de lactaţie.
Reflexul prolactnic
2
Procesul de ejecţie (coborâre) a laptelui este un act reflex neurohormonal şi
psihosomastic, care constă în expulzia bruscă a laptelui din mai multe alveole şi canale
galactofore odată în sinusuri, sub acţiunea oxitocinei (reflex oxitocinic, de ejecţie),
hormon secretat de hipofiza anterioară.
• Este declanşat de suptul sânului şi de plânsul sugarului sau apropierea orei de alăptare şi
apare după câteva secunde sau minute după începerea suptului.
3
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: