Ancu Sandu Tomasevschi

{r,'rd:,lu;"

Elementede arhitecturi
Curs universitar

[--;InTv?fr Tr;Xielq-iEir-il-rre]Tl'-
k ,-.' ,'...r.,?\l?J*'o"dl{rLrr1r,g r I
|,-'
*- *
I
'lrl 1\
i'u' - _Il
i " i :tY - -=-
_

-2002-
 Lucrarease adreseazd,cu precddere de la
studentilor
Bucuresti
Tehnicflde Constructii
Universitatea

CIPa BiblioteciiNationale
] Descrierea
Anca SanduTomagevschi
Elementede arhitecturd- curs universitar
146pg.;21cm

tsBN 973-0-02830-3

Tipdritla ECASTradeS.R.L.
$os. MihaiBravu108
Tel.:252.75.18:
Fax:252.75.19
 J'r,

, ,Hk+n
- ;..: 4H:
,.*
\N

':I'
: .:4n" -.
+'
':
r1

Cuprins
lmportanta arhitecturii
ca act interdisciplinar,
Teoriaarhitecturii
in evolutie,5
Functiunea, 8; Tehnican9; Estetica,11
Celemai vechispatiigi structuriarhitecturale,15
Constructii mesopotamiene, 19
Structurigi semnificatiile
lor in EgiptulAntic,24
Arhitecturdpe relief.Creta,30
Elemente de arhitecturiin GreciaAntici, 33
Fortificatii
9i cupolemiceniene,33
Epocacivilizatiei anticegrecegti,34
Tehnici, materiale gispatiulinteriorinRomaAnticd,4il
Mari acoperigu riinarhitecturapaleo-cregtine,54
StructurimasivegidinscheletinEvulMediuoccidental,60
Statica romanici,6l
Dinamica gotici,66
Arhitectura romdneasci in EvulMediu. 71
Ordineaconstruitiin Renagtere, 76
Quatrocento, T6
Cinquecento, S3
Unoragpeapi,89
Epocamarilorsisteme.Arhitectura baroci,92
"Arhitectura inginerilor" giopozifia,101
Ciutiri tradilionaliste, 101
Epocanoilorprograme gitehnologii,
104
inceputulArhitecturiiModerne, 107
Noiorientdriin Europa, 107
Traiectoria americani, 110
StilulIntemational - FuncJiune 9itehnici,112
Expansiunea Modernismului in Europaanilor' 30,123
Rom6nia vremurilor 1840-1940, 124
F o rmeg i co n ce p tec ontempor ane, 132
A rh i te ctu rad u pi 1950,132
Arhitecturain Rominia dupi rizboi, 140
Bibfiografie,144
 lmportanfa arhitecturii ca act interdisciplinar
Locul Arhitecturii in calitatea viefii
Acum, in Romdnia,seformeazdsocietateain carevor trii generafiileviitoare.
Din p6cate,intreagasocietate romdneascS, clecigi cei implicafiin creareamediuluiconstruit,nu au
a\ut accespinl de curAndla informafii, cuno;tinfefundarnentaleqi experienfe,de carecetifenii
societdtilordezvoltatebeneficiazdin mod curent.In ultirnelecinci decenii,1drilelibereau evoluat,in
timp ce specialigtiinogtri,fbrdvina lor, nici nu au cunostintdde schirnbirilede conceptiegiuneorinici
nu le mai pot asirnila.Iar societatea, in ansamblu,esteignorantdinproblemelearhitecturii5i nu-qidI
seamacit dernult suferdastfelcalitateavielii noastre.ln plus,cum seintAmpldin generalin cazul
ignoranlei,earefuzdsbfie adrnisdchiardecltre oameuiide decizie.
Aceastdsitualieva fi remediatS,iar una din primele solufii esteaceeaa educdriitinerilor, cei care
vor avearesponsabilitatea viitorului nostrumediudeviat6.
r CALITATEA VIETII oameniloresteo chestiunede imensdimportan!5,carepAnXacum
c61ivaani erainvooatddeniagogic, fiind de fapt total ignorat[.Datoritdins[ condiliilorin careau tr[it
ultimeletrei generafii,mulli oameninici nu gtiuce presupune ,,calitateaviefii" intr-o localitate.
Unele caracteristiciale caliti{ii viefii sunt:Jiecareom trebuiesd aibd o locuintd; accesulla
locul activitdlii cotidienetrebuie sdfie.fucil; toute dotdrile publice trebuiesd"fieaccesibileirt
deplind siguranld, ziua Si noaptea;Si localitd1ilerurale sd ofere condi\ii de confort.fizic la nivelul
civilizaliei generale; ntediul construit trebuie sd.fiede calitate; cetd\eniisd beneJiciezede unJiu-
mosnrcdiunatural extraurban,ugoraccesibil;poluarea de trafic Si industrictldsdJie limitatdetc.
r CALITATEA MEDIULUI CONSTRUIT esteo courponentdesen{iali a calititii viefii. Din
rnediul construit fac parteconstrucliile qispaliile neconstruite,spaliilepublice qi celeprivate etc.
Iat[ unelecondilii ale mediului construitde calitate:calitatealocuirii sd nu coboareniciodatii sub
minimumacceptabil;calitateaspaliilor puhlice,sdJiela cotetnalte,prin realizareacorilinuitdlti
pietonale,a rela(iei controlatefntre spaliulpublic gi celprtvat, a unor imagini urbanediversificate,
cu caracterlizibil, memorabilSiktcuri personalizate;mobi.lierurban actual; obiectede arhitecturd
de calitate,indiferentde dimensiuniSiamplasatnent;calitateadetalittlui * eleganldla scard micd;
Itmitareatndu,strializdrii,pentru evitarearnonotonieiSia sdrdcieiexpresive;limitarea activitdlii de
construirea noi clddiri pe spaliile rdmaselibere; reamenajareantediuluide.jaconstruit;prezervarea
Sireinn othtceree,pe cdtpo,sibil,u stntcturii orasului traditrionaleuropean,cn lesuturbartomogenSi
ntonumenteinrlividualizate;prezennrea centreloristoriceSirefunclionalizarealor; sttztcturqrea
policentricd a oraselormari; relalionareecoerentda centruluicu suhurbiile;pertferii la cotele
dernnitftii ttmane;descurajareatraficului cu autontohilulSideplasareusa,pe cdtposibil,ln
e.xtraurban;i suhteran;strtorireanumdrului de spalii pietonaleSisemipietonale;dezvoltareaSi
ctntrolul turisnrului;rolul cresa.ttal urhiteclilor pei,sagistilorSidesigterilor in stubilireastrategiilor;
urniirirea rJenoltdrii durabile; rolul crescutal criticii.
r CALITATT,A ARHITECTURII.Arhitectura esteesenlamediului construit.Ea este
denumitdSiAna Amenajdrii Spafiului.Mer'gionezcdpnnspaliuinfelegernorice,,cuprins"pe careil
experimentim,acoperitsaudescoperit,incepdndcu camerade locuit,clddiri gi ansambluripublice,
domeniiurbanegiteritorialecurnsuntcartierul,piafa,strada,localitatea,regiuneaetc.
ArhitecturdSiconstrucfii.Arhitectura,caartda amenajiiriispaliului,nu trebuieconfundatdcu
simplaactivitatededesenarea unor proiecte,dup[ cerinlesociale,cunogtinlespecificeginormede
pr<riectare.Rezultatularfi o simpldconstruc.lie, carenumeritdnurneledearhitecturd.Arhitecturaeste
produsulunei activitdlideconceplie,esteIDEE, incdrcatide semnificafiiqi apoimaterializat6in
obiectegi spatriiqi arhitecturale.Estecrealiettrtisticd,incarcdeterntinanfiulilitariSifizici obiectivi,
impreun5cu nevoispiritualeale contunitdtriisuntsolulio nateprin personalitateaoriginald a
arhitucmlui.
 mednil
ObiectcleArhitecturd esteoriceproclusproiectat6i/sautealizatcaintervenJieasupra
organizateh
<leviafi. Esteo structurdalcatuitd dinelententedearhitecturdsi relalii dintre acestea,
acordcu o ldeearhitecturald.Orice ohiectde arhitecturd estetotodatdelement de arhitectttrdin
din
cadrulunui alt obiectde arhitecturdcare-lcuprinde.Spaliile exterioaresuntalcituite
tehnice intra sau
ar*itecturdcum suntcl[<tiri gi mobilierurban,poduri,baraje,altestructuri
poatearnenaja
extraurbane,amplasateintr-o atent[r'elafiecu mediul construitqilsaunatural.Se
cuprind elemente de
spafiulurbanfrG a-l suplimentacu noi construcfii.Spdliile interioare
de arhitecturi
arhitecturdcum suntperefii,ferestrele,mobilieml, lumina,piesede design.Obiect
gi materializal€aunorproiectede urbanism,peisagisticd9i amenajareteritoriald.
Arhitectura de calitatepresupune:valoare esteticdSi culturald; calitdli fizice controlate;
ctdecvctrea tehnici.isi a mateiielelor; adea,aresociald; furabilitate; adecvareecologicd;flexi-
etc'
bilitatefunc1ionald; httegrarein merliulculural; confortpsihic Si influenld comportttmentald
utilitate, tehnicd qifrumusele-
calitatea esentialia arhitecturii rdmanevechiul acorddintre

Societatea raportati la arhitecturi

Din punct de vedereal rapofiului fa!6de arhitectur[,societateasecompunedin:
in
r public, adici utilizatori, observatoriqi conternplatoriai arhitecturii,in funcJiede ipostaza
Nivelul
carese afl6. Ipostazeleil fac pe om sd fie mai mult saurnai putin receptiv la arhitecturd.
educafiegi culturdpermit un discerndmAnt Sio judecatl complexd,comparativcu aprecieriie
simplisteale ignorantului.
r Autorii intervenfiilori caresunt: I . specialistii(arhitecfi,ingineri,economigti,sociologi'' ').
de avizare$
integrafi in colective interdisciplinarede proiectare,cercetareqi execufie;2.fontrile
rlecizie'(politicieni, b5nci,ministere.. .) qi3. investitorii(promotorii,capitalul privat 5i de stat).
Dup6 cum arhitecliisgntobligafi sdfind cont de criteriilepragmaticeale inginerilor9i
fie pregdtili sd
econo'rigtilor, acegtispecialigti,,tehnici" angrenafiin actul arhitecturaltrebuie sd
lgnorareare
infeleagdgi s6respectecriteriile arhitecfilor,caresuntmai pu{inexplicite,dar a cdror
dintre speciali$
iniirnp-erecteprofund negative.Faptul cd nivelul de informare cultural6 al unora
gi al factorilorde decizie- politicieni gi funclionaripublici - nu depdgegte adeseanivelul comun.
are drept rezultat calitateadiscutabildpAnSla dezastruoasia multor interven{ii.
Realitateathtrd.IJnadintreproblemelecontemporane de mareimporlanfdo constituie
de
intervenfiiie asupramediului consiruit guvemateexclusiv clecStremecanismeleeconomiei
pot
piaf6.Abso lutizireacriteriilor precumcregtereagi eficienla econotnicdsauconcurentrialitatea,
clegradamediul construit.Raportul mare intre prelul investiliei gi beneficiu, standardizdrilesi
comunitiJii.
opt-irniz6riletehnicepot diuna calitdtii estetice,diversit[fii givalorilor culturaleale
Binele comunal cetdfenilorestelegat de un cadru construit de calitate-
Condiyiitesen,sihile.
sd setind col
structuratpe principii cum sunt durabilitatea, adecvarea,pldcerea esteticii.Trebuie
dar qi dc
de nevoia comunitdfii de continuitateistoricd, asiguratdde patrimoniul construit existent,
afacerilor
aspiraliade emancipare,prin racordareala valorile universale.Pe de altdparte,lumea
esiefoarte puternicdgi va trebui reglementatdde coduri noi de eticd in afaceri-
r Critica estecel mai eficient instrumentprin care seechilibreazd,,tealitateadurd" cu
(critici de arhitectur[,sociologi,istoricide
,,.ofiqiil. sensibile".Din eafac parteatdtspecialigti
asocia{iide
artd...), c6t qi reprezentanticredifili ai publicului (urnaligti, grupuri de iniliativd,
de viat6.
locataii.. .). Criticajoaci un rol de participantactiv la alcdtuireamediului nostnr
mediude
Rolul arhitecfilor, designeritor gi urbanigtilor esteesenfialin alcdtuireaacestui
strategiilor urbane stabilite'
,i"te. i, pri'r.il:rand, ei suntcei careconcepmediul construit,confonn
tehnice9i' in fine
Ei au competent[in megtequgulproiect[rii, capacitateade a coordonaspecialitdfile
de a da produseiorde arhitectur-d valoareesteticdgi culturald.Ei suntcapabili sdacordecriteriile
qi estetice-
strict arhitecturalecu celeale altor speoialit[fi,precumgi cu celesociale,politice, culturale
Cu alte cuvinte,sdacorde,,realitatea dur6" cu ,,datelesensibile".Iar specialiqtiidin cadrul
colectivului. cu discerndmAntin ajudecavaloareaarhitectului,vor fi de parteasa'
4
Teoria
arhitecturii
in evolulie

Vitruvius, cetdteanal
Romeiantice,a scrisin anul 13
i. Ch. un tratatnumit, P e
architectura",diflcare afl[m c6
aunui edificiu, cdtmai curind cunogtinfeleqi
prin arhitecturderinpl.!.unoutat rearizareapalpabilS nu
incredinfezeo comandd'Arhit^ctones(athitectul)
meqtegugulcareil frceau pe arhitectapt.sai se problemele
ci el qiuceniciilui aveaude rezolvattoate
frceaparteatuncidincolective interdiicipii;, El
unei constructii,dela chestiunilepractice_, a".*"."ti., pala la celede esteticagi confortpsihic'
de tott't*t1it' despreclimd 9i fenomenele naturale'
trebuias[ aib6.rrnoqiint.J.rp..'
desprelegile fizicii, i;;;; locuitori ai casei,despieigil1 9i sdndtate'1o13mie li
-ut..raiele
"iitoriiqiproporfii, despreistorialoiului, despreconstruc]iianterioarecu
rentabilitate,desprematematic[
aceeult dearhitecturd
aobiectului
structurald
{lffiriiii descompunere
ceamaicelebra
"n"n*e obiectul
acestetrei componentecompun
in uTILITAS, FIRMITAS gi vENUSTAS. El susfinei[
nimeni nu comanddo lucraredecit in m[sura in
arhitecturalgi cd ele suntstr'inslegate,pentruc[
frzic decdtdacae rezorvatdtehnic,qi pentru cd numai
caree utld, pentrucdo construclii nu iezistd cu alte
indeplinireaacestorJo,ra permiteairngereascopuluifinar: arhitecturafrumoasd'
"orraitii necesaredar nu suficientepentrua
cwtnte,Juncliunea(utilitas) qi rezistenla lliriltotlsuntcondifii (venustas)'
atrnsdfrumuselea
realizaoarhitecturi valoroasl. Pentruaceastatrebnre
incdt constituieobiectulunei qtiinfede
Conceptuldefrumuseleesteinsd itit i3complex,
pentrunoi insdun lucru estecert:tipurile de frumusetes-auschimbat
naturdfilozof,rca:esietica.
gi gusturepociior.Atdt confinutul,cit gi interpretarea
mereugi continuf,sdsemodelezedupdspiritul
iir frumuseleaarhitecturiitrebuiepermanentsdse
conceptului deJrumuselesuntsupuseevoluliei,
acordeqi cu nevoil" fu;d;de ale societ[tii $i.cuposibilitd]iletehnicearetimpului.
desprearhitectur[ constituiede fapt un
vom vedeain continuarecum intreaguirto.t. 1 lgorigi
joc in care,consid o condifie"indiscutabil6, cdndfrumuselea,c?tndfuncliuneaa'tr
"ti"ffiirts reciproc'
delin rt supremalia,uneorinedreptdlindu-se
a acestortrei condilii ale arhitecturiibune'
Antichitat ea arealizato excelentd,armonizare
Mai intii, ain rr.uoilio;1u,'.i19|i|tli sociaiesl spirituale,arhitecfii9i artigtii greci au constmit
AP9i, cdrturariiau desprinsdin aceste
edificii exemplare,carecontineaumsprrafie,ciriar q.ltl anticds-a
originile in cultura greacd,estetica
creafiiuneleprincipiiesteticegrpractice.iu'anarr-qio".i
axatpevizualitate,pereguliformaledecompozifie,generatoaredeefecteoptice.Piatraunghiularaa
definilii pe careo dd Platon, compoziliaeste
esteticiiformaleo constituiacompoziria.conror- ""ei
maioricdieia ti sunt subordonatetn ordine
o crealieunitard, oirAtrita afnft-un elementde interes
compozilieisuntastferregatetntre ele,tncdt
ierarhicd toatecererarteeremente.Tbateerementere
orice adaosori eliminaresd deranjezeansamblul'
suntdispusedupl o disciplindintern6,ale c[rei
in cazularhitecturii,elementelea. .""rt ".fie
cadenla,;meftia: dispozilia' euritmia' echilibrul'
categoriiesteticesttnt:armonio,proportria,ritmul,
,ii"moeste justa aqe"urea p6r[iloE cu exactitate9i
decot:aspectus,ffictus, elegantia"t.. arir.i, r
privitorului9ipretinde
nuintimplator.nuiitioi-J"orrt defelulcumformaii apare "t!t-t:"T1ll.^r-
pnn
elementeleunei arhitecturiau fost consacrate9t
u$oarecorecfii,,onto* urrrruluis[u sim]. cand etc'
Armoniase obtinepnnproporlli reuqite
obiceiuri gi natur6,autoritateaei senumegte decor
5

t.-
 Din pdcate,cu timpul, acestecategoriiesteticegi principiile de manipularea lor au devenit
reguli desprecarepreamult timp s-acrezutcd dacdsuntrespectate,frumuseJeaestegarantat[.in
realitate,principiile esteticiiclasicetrebuiecunoscutegiutilizate ca repere,darnu aplicatedogmatic.
Evul Mediu. Regulile anticeasuprafrumosului s-autransmispestesecole,ele avdnd
autoritateqi in austerulev mediu.Nu erauins[ aplicatearhitecturiicurente,locuinfelorgi altor
constructiilaice obignuite,ci bisericilor qi catedralelor,asupracdroraeraconcentratdaten\ia. Ele erau
gdnditeconform regulilor numerice,pe careteologii le considerauca fiind dictatede divinitate.
Teoriaarhitecturii,controlati de teologi, ca de altfel intreg domeniulintelectual,erain Evul Mediu
dogmaticd,gi nu flexibili qi ancoratdin realitatecum fuseseriaprecierileanticilor.
Renagterea gi-aaduscontribuliala teoriaarhitecturiimai cu seamdprin tratatullui Leon
BattistaAlberti,,Dere aedificatorid", scrisin 1450.ConcepJia luiAlberti - o dezvoltarea gdndirii
antice- a devenitconcepfiaRenagterii, prin careconcinitas (armonia) esteconceptulde bazdal
frumusetiiarhitecturaleqi sereferdla repartifiaqiproporfionareapdrfilor intr-un ansamblu.Armonia
esteadaptareaplr'filor intre ele gi impreundla intreg, astfelincdt nimic nu poatefi addugatsau
inldturatfbri a deterioraintregul...eraactualizareaunui gind vechi,uitat intre timp. Proporliile
armonioasesuntdictatede naturdprin legi, ce trebuiedescoperitegi aplicatede om. Astfelfrumosul
esteo proprietateobiectiv[ a lucrurilor, qi nu o reacfiesubiectivda omului, sespunea.
Secolul 17 - prima disidenf5. PolemicaPewault-Blondela fostprima disput[ public[ pe
temafrumusetiiarhitecturalecarentltantdacompozilieidirijatd de reguli. ClaudePerraultapus in
discufieideeacdpropo(ia ar fi o proprietateobiectivi a cl[dirilor, afirmdndc[proporfiile consi
frumoasesuntdoaro chestiunede obiqnuinfd.Propo(iileutilizate de greci gi promovateca modele
nu erauuniceleacceptabile, ci doarniqteproporfiifrumoasecu careochiul s-aobignuit?n1800de
ani. El susfineacd, de fapt, existddoudtipuri de frumusefe:ceaobiectivd,const0ndin materiale
frumoasegi execufieexemplardgi frumuseteasubiectivd,pe care,dintr-o infinitate deproporfii
frumoaseposibile,o decidearhitectul,in calitateasade artistgi om debun gust.
Secoful 19 - a doua disidenfi. Din antichitategi pind in secolul19,intreagateoriea
arhitecturiis-aconcentratpe temafrumusefiica imagine vizuald",privit[ carezultatcompozilionalal
unor relafii intre pdrfile formei. In secolul 19,in academiise dezbdteachestiuneaordinelor de
arhitecturdgrecegtipdndla epuizare,ajungdndu-sela prescripfiiabsurde(caredictaupAndgi ce stil
de coloanesuntpermisela noile programede arhitecturd).CAnd,datoritdpresei,dezbateriledespre
arhitecturdau depdgitcadrulacademiilorgi in disculieau intervenitlaicii (urnaligtii, scriitorii,
inginerii), aureap[rut ?naten]ieceledou[ categoriianesteticeale arhitecturii,intre timpuitate:uti
qifirntitas. S-adeclanqatcelebradiscutiedespreintdietateadintrefunc1iune-Si-formd.
Secolul19,secolulrevoluliei industrialegi al dezvoltirii capitalismului,a adusmari
transform[ri socialegi politice, mai alesin modul de viafd in ora$e.Arhitectura aveade rezolvat
acumgi alteprobleme,mult mai acutedecAtchestiuneacompozilieifaladelor.Populafiaoragelors-a
dublat,iar oragele,cu arhitecturalor traditional[, nu fbceaufa]6 noii aglomerdri.Tehnicaa evoluat
au apdrutalte nevoi sociale,alteprogramede arhitectur[ gi a apdrutdeci nevoiaunor forme noi de
arhitecturd,caresdle satisfaci.Nevoile practiceau ndscutaganumita,,arhitecturda inginerilor" -
construcfiilemetalice:poduri, gdn,halede fabrici, halemari pentrucomerf,structuri,,gratuite"ca
Tour Eiffel. Ele aduceauun nou fel de frumusefe,iniJial greu acceptatdca atare.
Atunci au ap[rut in tratateleunor teoreticienitemenoi: responsabilitatea arhitectuluifald de
societateamodemd;rdspunsularhitecturiila nevoileutilitare; adaptareanoilor tehnici qimateriale
(metalul,apoi betonularmat)la noile dimensiunigi obiectiveale arhitecturiietc.Cei mai prestigiogi
teoreticieniai secolului 19 au fost: EugdneViollet le Duc, JohnRuskin, Gottfried Semper,William
Morris g.a.in esenfS,teoriile lor ralionaliste aftm1: Cevanepracticnupoatefifrumos. Vechile
forme nu mai suntpractice, deci e nevoiedeforme noi, care vor promova un alt tip defrumusele.
Oameniifuseserdins[ obignuificu certitudinileseculare,din a c[ror destabilizares-aniscut
derutagi intrebarea:Dacd nu maifacem clddirile dupd reguli Simodelestilistice din arhitectura

6
 izbutitda trecutului,cumstabilimforma unei clddiri? Careestecriteriul? Aincirdspunsul a fost:
Forma arhitecturaldfrumoasdnu mai esteo valoareautonomd,ci ea trebuiecorelatdcu un
factor mult mai important:funcliunea.Iar arhitectulamericanLouis Sullivana emisceeace avea
sdfie postulatularhitecturiimoderne:Formfollowsfunction.Deciratiunilepractice,celelegatede
utilitateaclddirii gi de folosireanoilor tehnici,suntcelecaretrebuies6-idictezeforma.
Aceastdatitudine,careatacateoriiletraditionale,calcifiatein academii,despresupremafia
frumuseJii,a fundamentatrevoluJiamodemisti a arhitecturii,careoricum avealoc spontan.Astfel,
categoriadebazd,a arhitecturiiadevenitfuncliunea,saucum ar fi spusVitruvius - utilitas.
Arhitectura Moderni. Mai mult dejumdtatedin secolul2},funcliuneaadictatintr-adevdr
forma. $i cum funcfiunilevietii moderneeraupestetot aceleagi- urnare a nivelului generalde
civiliza[ie - gi formele arhitecturale auutilizat pestetot un limbaj unitar, aproapeunic. Din cauza
acesteiuniversalitdtiideologicegi stilistice,arhitecturamoderni s-anumit qi arhitectura
funclionalistdqi Stilul InternalionaLin spiritul filozofiei funcfionalistegi a unitdfii stilisticea fost
creatd?ntre rdzboaieo arhitecturbvaloroasd,dar carea generatqi o marecantitatede arhitecturdde
mdnaa doua.Teoriilevalabilegi utile in secolul19,menitesdinnoiascdarhitecturagi s-o adapteze
laviala modernl, au avut un rol pozitiv in primajumdtatea secolului20. Ele au susJinuto
arhitecturdcaregi-aindeplinitatuncimisiuneagi a ndscutun limbaj formal valabil gi ast[zi.Apoi
insd,absolutizarea determinanfilorutilitari ai arhitecturiia condusla o arhitecturdsecat[de
expresivitate,monotondgi omnipr ezentdin aceleagi forme.
incb din anii '50, se auzeaudin interiorul arhitecturiimoderne,din ce in ce mai multe voci
careacuzauteoriamodemistdde dogmatismgi cereaurdsturnarea dictaturiifunciionalismului,in
teorieqi practicd.Importanfafuncliunii rdmdneaactual6,pe cdt eraqi atuncicdndVitruviusa
inclus-oin triadasa,doarsupremaliasaabsolutdsecerearelativizatl.cdcirestricfionaevolutia il
formei.Teoriilemodemistenu gi-aupierdut,in esenfd,valabilitatea,darsecereaunuanfate.
Teoriile contemporane. Dupdrdzboi,teoriaarhitecturiia fostatraside sistemeleteoretico-
critice europene:strucfuralismul,fenomenologia,postmodernismul, poststructuralismul,
conceptualismul,postconceptualismul. Pede altd parte,arhitecturastereotipdgiurAtda
modemismuluitdrziu,a blocurilor gibulevardelorpoluate,a cartierelordormitor,a spafiilorpublice
necontrolategi a suburbiiloragro-industriale,secereainlocuiti cu o arhitecturdreumanizatdqi
diferenJiatipe regiuni culturale.Ea secereareincdrcatdcu expresivitateqi bogdyiesemanticd,deci
ctfrumusele. A fost decirestauratd,pozifia importantda frumusefiiarhitecturale,cu relativaei
autonomie.Ce-i drept,gustulesteticnu mai poatefi guvematde formeletradi{ionale,dinaintea
functionalismului,ci continudlinia trasati de modernism.Atdta doarcd el estediversificatqi incdrcat
I
cu semnificafiicontemporane.Ca urmarea individualizFdiactului arhitectural,asistim azilao
exploziede teorii critice asupraarhitecturii,pentrucd o unicd teorienu mai poateacopenpluralitatea
formelor contemporaneale arhitecturii.Astfel, aproapecd teoria a devenitcriticd.
O problemd a arhitecturii rdmine acum,mai alesin cadrul Uniunii Europene,armonizarea
celor doudcomponentesociale- culturagi civilizaJia.Civiliza1iaestereprezentatd de nivelul de
evolutieal societdfiiin ansamblu,la un momentdat.Nivelul de civilizaJiein arhitectur[este
reflectatin confort,accesla tehnici etc.Civilizalia estegenerald.Nivelul ei ar trebui sdfie acelagi
la Paris,Bucureqtiqi Filticeni. Cultura estepatrimoniulde valori comuneunei societdfi(locale
saual unui individ), ceeace s-aacumulatin timp, prin evolufiespirituali. Cum societateadin
Provence,ceadin Bucureqtiqi ceadin Moldova au acumulatvalori culturalediferite,gi arhitectura
lor trebuie sdaratein continuarediferit. Culturaparticularizeazd. Arhitectura trebuie sd fie
capabildsdabsoarbdvariaJiileciviliza\iei(tehnologie,cerinJede confort etc.),dar ca mediu de
viatd al unei comunitdli,eatrebuiesi seidentifrcecu ceeace e valorosin culturacomunitdlii,iar
oamenii locului trebuie sd se simtd reprezenta\iprin aceaarhitecturd.
Pdstrdndstructurastabilitd de Vitnrviu, vom analizacele trei componente,consider6nd,gi
noi, cdfuncyiuneaSitehnica sunt conditii obligatorii pentru atingereascopului final:frumuselea.
 Funcfiunea (utilitasl
Conform definiliei, funclia unui elemental oricdrui sistem,estecontribufiasa larealizatea
finalitdtrilorsistemului,rolul sduin cadrul ansamblului.in acestsenssevorbegtedesprefuncfia
ficatului in organism,funclia directoruluiin firm6, funcfia educativdaartei etc.Arhitecfii
utilizeaz|gi ei vocabulain acelaqiinfeles,introducind ins[, de reguld,o delimitare,prin
restringereasa la atributelece fin de utilitar. Ei infelegprinfuncliuneaunui obiect sauelement
arhitecturalmai mult destinaliasa utilitard, decit alte funclii posibile - de rezistenfi, estetice,
sociale...De exemplu,un pereteportant de ziddrienu are doar funcfia de a separadoud spafii,
ci gi pe aceeadea transmitein fundafie sarcinilestaticegi dinamice,apoi de a participa la
creareaambianfeietc. in limbajul arhitecfilorins[, func]ie utilitard e de obicei doarprima
sarcinda peretelui:funcfie specificdarhitecturali.
intr-un senscevamai larg, noliuneade util poateacceptao incdrc[turbmai bogat6,pe care
vom incercasdo discememin continuare.in orice caz,caracteristicaceamai de seamda
funcliunii arhitecturale constdin caracterul sdu explicit, cunoscutde arhitect Si comanditar de la
tnceput,ca obiectiv clar ce trebuierealizat. Factorii carestabilescfuncliuneasunt: beneficiarul,
carehotdrfgtedestinaliaobiectului arhitecturalpe careil comandi; contextulsocial-cultural, in
cazulconstrucliilorpublice,cdndla origine seafld necesitSligeneralsociale(depild6, oragul
Tulceaarenevoiede o clidire de teatru);contextulfizic,cdciplanurileurbanistice(PUG, PUZ,
PUD) qi situafia fizicddin teritoriu determindamplasamentulin acordcu destinatiaobiectului 9i
proiectanlii de specialitate, caredecid funcliunile fieclrui spatiugi elementarhitecturalin detaliu.

Funcfiile arhitecturii
A. Funcfii utilitare. Orice obiectsauelementarhitecturaltrebuiesi acoperenevoi clar
identificate:o clddireoferdaddpostqi favorizeazdanumiteactivitefiumane,o scardasigurd
circulafiape verticald,un pod asigurdtrecereapesteun obstacolliniar (vale,riu, caleferatd...)
Obiectultrebuiesdasigure:
I Controluffizic. O construcfietrebuiesdcreezeconfort frzic,sdrdspund[corectla determinanfi
ca: aspecteclimatice(umiditate,vdnt, temperatur[);statice(zoneseismice,sol nesigur,terenin
pantd);adecvareamaterialelorSi tehnicii; controlul luminii, acusticii;proteclia lafoc etc.
I Orgunizareafunclionald, careconstdin dispunereaqi dimensionareaspafiilor 9i elementelor
arhitecturaleintr-o manierdcit mai convenabil[ pentru utilizatori. Funcfiunile interioareale unei
cl[diri - circulafii, sdli cu destinafiispecifice,inc[peri sanitareetc.- suntconceputeagaincflt sd
ofere, dupdcaz,accesibilitateugoard,izolaresauintimitate, uneori reprezentativitate,alteori
conditriide deconectare etc.).La scar[ urband,amplasareaconstrucfiilorsefacefinAndcont de
nevoi, dar qi de implicaJiilefuncfionirii lor asuprazoneiurbane.Un pod, o gard,primiria,un
circ... impun condilii de mdrime,form6,trafic, accesibilitate.
B. Funcfii socialeEisimbolice.Acesteasuntfuncfii de o oarecaresubtilitate,care,deqi
comandatede beneficiar,suntin generalcontrolateexclusivde cdtrearhitect.Ele sereferdla
faptul c[ un obiect de arhitecturdestegdndit pentru anumili oameni,in conjuncturi specifice
destinafieiobiectuluiqi trebuiesI satisfacdnevoi spirituale.Astfel avem:
I Mediu psiho-social.Un obiectde arhitecturdestegindit s[ r[spunddconditrieisocialeqi
ipostazelorpsihologicealeutilizatorilor sdi.Oricum,in primul rdnd sefine seamade o condilie
fundamental[a unui spa]iu:el poatefrprivat, public saucu regim intermediar
I Simbol cultural au construcfiilecu destinafii comemorativesaude semnal,destinafialor
nefiind una strict utilitard,ci una care se adreseazdmemorieigi atenfiei colective, cu intenlia de a
se constitui in valoare exclusiv spiritualdpentru comunitate(mausoleul,Tour Eiffel, Arcul de
Triumf). Aceasti destinafieesteconsideratdfuncfiune, datoritl caracteruluiei explicit, de temd de
proiectare,clar intenfionatde cdtrebeneficiar gi urmdrit de cdtreproiectant.
8
Funcfiuni ale diverselor obiecte, spafii gi elemente de arhitecturi
r Funcfii ale obiectelor de arhitecturi. Funcfiaprincipalda oricdruiobiectde arhitectur[este
;estinafiasa:gcoalS,pod, locuinJ[unifamiliald,,baraj etc.DestinafiialeconshucJiilor,grupatepe
-rncriteriu comun de funcfiune, alcdtuiescprograme de arhitecturd: clddiri pentru fnvdldmdnt,
- onstruclii rutiere,fluviale, locuinle colective,locuinle unifamiliale, locuinle sociale,clddiri social-
:dninistrative, decomerl,desdndtate,industriale,dotdri sportive,culturale,religioase...
r Funcfii ale spafiilor arhitecturale. Clddirileconfin spafiiinterioarespecificedestinafieilor
in cazuluneiuniversitdli,acesteasuntsilile de curs,laboratoarele, mediateca,biblioteca.. .),
;irculafii (holuri,coridoare,vestibuluri,scdri...),birouri administrative(rector,secretariat...),
.pa1iisanitare(grupurisanitare, vestiare...),anexe(spaJiitehnice,depozite...).Curfilegi grddinile
suntspafiiexterioare, private sausemiprivate,av6nd funcfii gospoddregti saude destindere.
La nivel urban,existdlocalitdlicu funcfii prevalente:orageport,balneare,miniere,gi,evident,
existdzonede oragcaracterizateprintr-o funcfiuneprecumpdnitoare:zonarezidenlialdde lux, zona
bancilor,zonacomercialS,centrulistoric (undedomindfuncJiaturisticd),centrulpolitic etc.
I Funcfii ale elementelorde construcfie: de compartimentareinterioardSi limitare interior-
erterior (pereti,planqee);de deschidere(goluri de ugi, ferestre,arcadede porticuri); de circulalie
erticald(scdri,rampe,elevatoare);finisaje de arhitecturd(invelitori,pardoseli,tdmpldrii,
"
izolalii. ..); structurale(fundafii,perefi,planqee.. .) - obiectdistinctal urmltorului capitoletc.

Tehnica (firmitasl
Componentatehnicdin solufionareaunui obiectarhitecturalcuprinde,din punctul de vedereal
arhitectului,trei aspecte:I. sistemultehnic;II. materialelede construcfie;III. tehnologia.Controlul
asupraaspectuluitehnic Aiacordareacomponentelorsaleducela nevoiapronunfatdde ordine.
I. Sistemul tehnic, adicdstructurade rezistenfda obiectelorarhitecturale,arecdtevafuncfii
aproapegenerale:sdancorezeconstructiain sol; sd,favoizezeinchiderileverticale,in cazulunei
cladiri; sdacoperestructura(inclusiv niveleleconstrucfiei);sdrezolvesarciniconstructivespecifice,
in cazulstructurilorspecialecapoduri, baraje,funeluri,turnuri, canalefluviale. . .
Din punctul de vedereal arhitectului,existddoudtipuri fundamentalede sistemeconstructive:
r Sistemelemasivesuntaceltip de structurdde rezistentd,in careelementelestructurii
tndeplinescconcomitentfuncliastructurald SiJuncliaarhitecturald de separarea spaliilor
Elementeledefinitorii ale acestuisistem suntperelii portanli. Ei pot fr monoli\i - cum sunt
perefiidin chirpici saudiafragmeledin beton armat,ori pot fr din elementecompuse- cum sunt
pereJiidin cdrdmid6,piatrd,bArne de lemn,paiantdetc.
Dincauzd cdperelii au rol structural,planurileacestorconstrucJiisuntcam rigide, greude
articulatspafialgi incapabilesdpermitdo flexibilitatefuncfionald.Ele conducla spafiilimitate,iar
golurileau restricfiide mdrime,pentrucd sl6bescrezistenfa.In general,sistemelemasiveaparfin
trecutului,deqiin Romdniaseconstruiegtegi astdzidestulde mult in acestsistem.Variantanou[
esteinsdimbunitd{itd prin utllizareabetonului armalla plangeu,centuri gi sdmburiinziddrie.
Acoperiqurilepur masivepot fi qi ele alcdtuitedin elementecompuse- cvm suntcelede tip
boltd gi cupold,iar mai recentmonolite- cum estedala groasd.In trecut,acoperireasuprafefelor
mari erao problemi dificili, pentrucd materialeletraditrionale nu rezistdlaintinderi.De aceease
utilizau solutii combinate,in careintinderiledin plangeeeraupreluatede grinz| arcesauferme.
Descoperireabetonuluiarmata fost una de mareinsemndtate, pentruc[ armdturadin placa
monolit[ estecapabili s[ preiaintinderileqi sdconducdforJelein reazeme.
Primaformuldfolositdin timpurile arhaicea fost aceeaa bolfii gicupoleifalse.Rdndurilecircu-
laredin blocuri de lut saupiatrdavansauprogresivcdtrecentrulcercului(din plan),pdn[ cAndvolumul
seinchidea.ipg.r0,16er:; Descoperirea,de citre etrusci,a arculuicu bollari radiali a fost una cruciald,
 pentm cd a prilejuit dezvoltarea,de cdtreromani,a acopeririicu bolli qi cupolecu bollari radiali.
{cest sistemde acoperireevitdintinderileqi rezistdbine la compresiune. Astfel, romanii auputut
creaspaJiiinterioareample.Marile realizdri constructiveale romanilor se datoreazd,inplus, gi
unui excelentmaterialpe caretot ei l-au creat'.betonulroman.(pag.44, s0)
r Sistemedin schelet.Spredeosebirede celemasive,acestestructurisedefinescprin aceea
cd elententelecufunclie structurald sunt diferite de cele cu rol de separarea spaliilor. pentru
arhitecfi,independenfa perelilorde sistemulstructural- asiguratprin schelet- a insemnatun imens
avantaj,pentrucd apermismari libertdfispafiale,funcfionaleqi volumetrice.Fdcdndpartedin
sistem,golurilepot fi tot atdtde mari cdt limita interioarda elementelorstructuraleliniare.
Arhetipul structurii in cadre estemodulul trilitic (pag.l7eizzl,utilizatde-alungul vremii in
piatrd, lemn qi apoi beton arrnat.Exceptdndbazilicatdvdnuit[ (o solufie incd ambigui), primele
mari construcfiicare auutilizatsistemuldin scheletau fost catedralelegotice,prin introducerea
nenrytrilorogivalela bol1i.Datoritdlor, coajaboltitd dintrenervuri a devenitoiimpla membranl
nestructurald. Astfel reduse,eforturiledin boltd preluatede ogive sedescdrcaupe de o partein
sralpi, pe de alta incontraforlii exteriori,eliberdndastfelperetii de impingerile bollii qi permildnd
inallimi gi goluri mari 6ug.6sei6e).Urmdtorul salt tehhicpe linia structurilordin scheleti u,ruflo.
abia in secolul 19,cu osaturametalicda construcfiiloringineregti1pug.105,106). in fine, structurile
pe cadredin beton armatau prilejuit entuziasmularhiteclilormodernigti, care,cu ajutorullor au
putut crealimbajul arhitecturii moderne:peretelecortind, spaliulfluid (cu compartimentdridin
partouri amovibile), construcliape piloli cuparterul liber benzileorizontale de
ferestre,
Rauntplanul. @ue.I l4-t 18)

II. Materialele de construcfie pot fi grupatein: 1) celedin careestealcituiti structurade

rezistenf6,2) celeale altor elementede construcfie- pereli neportanfi,scdri,celulespafiale... 3)
$i
finisajele.Alegerea elaboratda tuturor acestora,in acordcu ldeeaproiectului, d[ misura calitSgii'
arhitectului.in funcfiecaz, deposibilitili, dar pi de ,,frlozofra"autorului,pot d utilizatemateriale
locale,tradiJionalegi/saumaterialenoi. Reabilitirile construcfiilorvechi,depild6,permit
combinafiiinteresante de texturi,,naturale"gi accenteartificialealematerialelornoi.
III. Tehnologiafolositdpoatefi un mijloc de a exprimaculturalocaldqi/saupoate
reprezentaniveluldeperforman[dalepocii.Curentulcontemporanhightech, deeximplu, areca
programideologicoblinereaexpresivitdfiiprin exacerbarea aJpectuluitehnologic, aflaiintr-o cursd
zilnicd,de depdgirea propriului record de ieri.

l, 2. Bolta falsd (en encorbellement) la

mormdntul lui Atreu din Micene
' 3. Arcul cu bollari radiali, invenlie tdrzie a

& civilizaliei etrusce.

 Estetica (venusfas)
Frumuseleaestecategoriafundamental6aesteticii, iar arhitectura,caartdaamenajdrii
spafiului,cadegi eaadeseasubincidenfastudiuluiesteticiiarhitecturale.Dinratiunide cercetare
gi didactice,frumusefeaarhitecturiiva fi descompusd in cadrulacestuistudiu- ca orice categorie
de natur[ filozofici - in doui componente:A. expresia gi B. conlinutul siu. Vom aftma cd":
. expresiafrumuseliio constituieforma obiectuluiarhitectural pe cdnd
tconlinutulfrumuseliiestealcdtuit dinsemnificaliileformei-adicdproblematicaintelectuali
$i trAirilesenzorialede naturdsdcreezereceptorilor
arhitecturiistdriemotionalede ordin superior.

A. Forma obiectului arhitectural

Fotma-purtdtoare a frumuseJii- esteparteamaterialSa obiectuluiarhitectural,aqacum a
fost el prezentatpdndacum,ca o structurdcompusd.Din ansamblultriadic functie-tehnic6-form6,
ultima estecomponentacel mai uqorde separat,estefavoritacreatorilorgi a comentatorilor,este
locul undeseexprimdarhitectuldup[ ce a infelestemaqi undesemdsoardrezultatulmuncii lui.
Cercetatdanalitic,forma seprezintdgi eaca o shucturd,alcdtuitddin elementegi multiple relafii.

I. Elementele formei
I Elemente deMASA suntcorpuri tridimensionaleindependente,carepot fi mdsuratetopometric.
La scaraunui orag,elementede masdobignuitesuntclddirile.in cadrulclddirilor,elementede
masdsuntstdlpii.Din felul in caremanipuleazdarhitectiielementelede masd,rezultd,caracterul
diferit al obiectelorarhitecturale.Segtie,de exemplu,cdo geometriesimpld individualizeazd
obiectul, cd,insiruirile qi repetiliile sugereazdcontinuitatea,simetria concentreazd compoziliaetc.
t Siluetaesteo subdiviziunea masei,caredefinegteconturulobiectuluiproiectatpe un fundal.
Ea sedecupeazdtrangant sauseintegreazd,inleapdcerul,saue greoaie,dinamici, grafioasdetc.
t Gestaltesteun conceptasociatobiectuluiarhitectural judecatizolat,independent
decontextul
sdu.El sereferdla faptul cd noi percepemde obicei obiectulca pe un intreg, frrd a conqtientizain
primd instanfdelementelesalecomponente,ci doar sintezalor,producitoarea unei impresii.
. SPATIUL esteelementulfundamentalal arhitecturii. Omulpercepe spafiul,existd qi aclio-
neazdin spafiu,il gdndeste,ilcreeazdgi igi alcdtuiegteo identitatein raportcu spafiul.Iat[ o
minimaldcatalogarea spatiilor,in funcfiede ipostazeleomului in spatiu:
t spaliulgeometric,adicdun volum mdsurabilin sistemmetric,totodatl mijlocul fizicprin
carearhitectuliqi infrptuiegteintenfiile
t spaliul existenlial,adicdcel al relafieidintre om gi mediul sdu;acestaesteun conceptpsiho-
logic, subiectiv,exprim6ndo opliunede raportarea omului la un anumituniversexistenfial.Ne
putemreferi astfella spatiulbalcanic,spafiulmontan,spafiulex-comunist,spafiulmedieval...
t spaliul arhitectural,careestetotodatdspatiugeometricqi spatiuexistenJial, pentrucd
arhitectulconcepeo structurdgeometrici,avdndinsdpermanentin minte existenlaoamenilorin
locul creatde el. Estedeci concretizareafrzicd,prin mijloaceleproiectdrli,aunui spafiuexistenfial.
O clasificaresimplda spaJiilorarhitecturaleesteceareferitoarelarclaliainchis-deschis:
t spaliul exterior estein generaldefinit de elementede masd(un orag,un campus,o incint[),
t spaliul interior estedefinit de suprafeJe (o ?nc[pere)gi
t spaliul de tranzit intre interior Si exterior, un spatiuacoperit,dar deschisin plan vertical.
Orice spafiuarhitecturalestestructuratintr-un anumit fel, altminteri ar domni haosul vrz:ual.
O manierdde organizareesteceafundamentatdpeelementede orientarespaJial[ca:
centrul - un nucleude forf6,un loc carefocalizeazdinteres;domeniile- zonediferen{iatedin
punctde vedereal unei caracteristicidominante(funcfionale-zonacomerciald;morfologice-
zonade tumuri; sociale- cartierulchinezesc,cel aristocratic.. .) gi cdile de legdturd- itinerarii
alcdtuitedintr-o origine,unparcurs cuinstanleintermediaregiunpunct terminus(strdzi...).

l1
 a SU7RAFAqA esteunelemental formei care,din punct de vederearhitectural,are doar doud
dimensiuni. Suprafelelejoacd in arhitectur[ doudroluri:
r despartspafiile - avdndastfel rol de limite spaliale;in aceastdcalitate,ele se caractetizeazd
in specialprin gradul de opacitate/transparenld/transluciditate, putAndfi chiar imateriale; ele mai
potfi rigide sauarticulate, netede saucutate, ondulate, potfr drepte,curbe, riglate etc.
r definescmasele,caracterizdndu-se in specialpintexturd.Epidermaelementuluide masd-
granulozitateasau netezimea,rugozitatea" duritatea,asprimeasaumoliciuneajoacdunrol impor-
tantatdtin expresivitateadeansamblua obiectului, cit gi in calitateadetaliului.
a LUMINA. Din toate artele vrzuale,arhitecturaesteceamai tributar[ luminii. Ea estenaturald
sauartificiald, directd sauindirectd,de interior saude exterior. Manevrat[ abil de cdtrearhitect,
eapoatecreaefecteesteticegi st[ri psihologicede mareintensitate.
a CIILOAREA. Cagi lumina, culoareaesteun elemental formei arhitecturale,carepune in
valoare spafii, obiectegi suprafefe.Culoareapoatefi naturald (a materialului) sauaplicatd.
Lumina gi culoarea,impreundcu textura gi transparenfele,creeazdambiente9i senzafii.

II. Relafii intre elementele formei

prin anumitemoduri de agezarea elementelorformei, ele intrd in relafii qi creeazddiferite
tipuri de spaliu arhitectural.Acesteraport[ri ale elementelorunele fa][ de altele le-am numit:
t Relalii TOPOLOGICE. Ele pot fr de'.. proximitate (simpl6 vecindtate); t similaritate
(elementeasem[ndtoareagezatein continuare); t dominanld (unelement domind spafiul,restul iqi
pdstreazdneutralitatea); t fuziune (domenii careseintrepdtrund);t circumscriereetc-
I Relalii GEOMETRICE - adic[ acele organizdrielaborate,care se raporteazdlaun element
cu rol de organizatorspafial.Aceste elementeorganizatoare,punctualesauliniare, pot fi:
I ) elementeexistentefizic - o vale,un vdrf de munte, un riu, obiecteconstruitecum ar fi o piaJi
centrald,un tum, un drum etc.sau2) elementeabstracte,cumsuntsistemelede coordonate.
Relaliile geometricecareiau atunci nagtereintre elementepot ft de .centralitate (relativ la
un punct); . axialitate,paralelism, rectangularitate,reflectare(relativ la o axi);
. pLrspectivd, dominanld orizontald sau verticald (referitor la sistemulde coordonate)etc.

III. Comp ozifia esteceamai elaboratdorganizarea unor elemente,intre carese stabilescrelafii

de coordoiare gi subordonare,alcdtuindastfel o structurbunitard si ierarhicd. Compoziliile sunt:
t plane sauspaliale; . democratice(cdndldeea constdin ansamblu,pe4ile fiind relativ autonome,
.rr*. cazuloraguluimodernist)saumonarhice(cind dominantaconfineIdeeamajor[, iarpirfile,
integrate,nu au mare personalitate,cum e cazul oraguluimedieval); t articulate savrigide (evi-
dent, sepreferd astdzistructurileflexibile, carepot fi adaptatein viitor la conJinuturinoi);
t compactesaudifuze(ansamblurimonoblocsauy'avilionare);t continui saudiscontinuietc.
Existd qi citeva reguli clasiceale compozifiei: r intregul arenevoiede pdrfi; r pdrfile sunt
inegale; . inegalitateamerge plnllacontrast; r limita dintre armonie 9i contrasto stabilesc
proporfiile; . echilibrul arenevoie de tensiuni; r continuitateaarenevoie de intrerupereetc.
elementede
{Y Stilul esteo component[ a formei. Operelecu structuri formale asemlnitoare -
saupot fi
&"a qi relaliile dintre ele - determindun stil. Operelepot fi clar integrateintr-un stil
mai mult saumai pufin independentefaf[ de el. Cele mai detagatede stilul consacrat sunt creafiile
revolufionare.Apartenenfaunei operela un stil nu inseamndinsd lipsl de originalitate, pentru cd o
operi nu trebuie niciodatdju decatddoarla nivelul formei. Ea, forma, cu elementeleei organizate,
nu estedecdtmijlocul de exprimarea unor semnificafii diverse,caredau valoare actului artistic.
Operaarhitecturaldvaloroasdesteceacare- ca orice act artistic- gdsegtevocabularulstilistic cel
mai potrivit in raport cu semnificafiile pe careintenfioneazds[ le sugereze.

t2
B. Semnificafiile arhitecturii
Orice formd artisticd- deci qi forma arhitecturald,constituie materializareaunor intenlii, mai
explicitesaumai subtile.O fereastrd,de exemplu,arein primul rAndintenfia de afavoriza
comunicareavizuallintrespafii,apoide a permiteiluminareagi ventilareanaturalda unui interior.
in arhitecturd, amnumit acesteintenfii explicitefuncliuni gi am spuscd solutionarealor este
urmdritdprin proiectare,cdndsestabilescpozilia,forma gi dimensiunileferestrei.Privind ins[
diferite clddiri, vedemferestrecareprivescarogantsprestrad[ ori sugereazdtimiduninterior
enigmatic,unelecaredeschidspafiulinteriorcdtrelume,alteleprin carelumeaesteinvitatd.
Acoperigurilecaselor:pe ldngdfaptul cd inchid un volum, protejAndinteriorulde variatiileclimei,
au fel de fel de atitudini:un acoperiginteapdnorii ca o invocare,altul igi coboari poaleleprotector
asuprafafadelor,uneletaie in aerconfururidecise,altelese retragneobservate. Lumina - ease
poaterevdrsacrud gi indiscretsausepoateinsinuadifuz gi misterios,uneori faceo incizieprin aer,
pentrua ne dezvdluiun detaliu,alteoriseprelingepe suprafefemdngdindu-lerelieful; lumina
nordului apasdtern ca o obsesie,in Italia sejoacd cu contrastele,reflectoarelenocfurnefac din
casefantasmagoriifabuloase,scafelecu lumindcolorati creeazdinterioare senzuale,monumentale
sauincdrcatede aermistic...Vorbim despresemnificaliiale arhitecturii,pe carenoi, receptoriiei,
le interpretdmdupd ce obiectul arhitectural afost realizat. Uneori ele au fost intenfionate dinfaza
de proiect,alteorinu; uneorinici nu au fost congtientizate de citre autor.Din momentulin care
operaa devenitinsdpublici, in scendau intrat ca actoriprincipali receptoriiei - publicul, iar
semnificaliile au devenitobiect de interpretarepentru critici gi pentrupablicul cultivat.
Un obiectarhitecturalaredecifuncliuni explicite,frzicegi funcfionale,din a c[ror rezolvare
optimd rezultd,formacorectd.Existd,insdgi funcfii mai subtile, numite semnfficalii, careconferd
arhitecturii valoare.in limbaj structuralist,funcliile obiectului arhitecturalpot fi numite denotalii -
adicdaceleinfelesuride o naturdoarecumtehnic6,explicite,univoce,precise.Semnificaliilesunt
infelesurileobiectuluiarhitecturalca obiectartisticai pot fi numite conotalii- adicdsensuriimpre-
cise,originale,codificate,plurisemantice. Acestesemnificafiisunt:
f culturale,atuncicdndun obiectde arhitecturd,prezintd, inlelesuricomunepentrusocietate.
Acesteacapdtddemulte ori caracterde simbol,cAndsemnificafiae cunoscutdgi interpretatdla fel
detoatdlumea.Astfel sunt:piramidaegipteand- simbolal eternit[1ii,fortificafiile - defensiva
civicd,catedralamedievali - hegemoniateologiei,structurilehigh techde azi - cursaperformantei
tehnologiceca manifestestetic- construcliireprezentativepentru o anume civilizalie;
I estetice,c6ndse asociazdcu creatiiindividualealeunor arhitecficu personalitateartisticd.
Semnificafiilesuntatuncienigmaticegi fac obiectulunor interpretdridiverse,de celemai multe ori
specializate. O creafieestevaloroasd,cAndconlinutulsduestebogat?nsemnificafii.
Relafiile semantice suntrelafiiledintre o formi qi intelesurileei. Acegtidoi termeniai relafiei
reprezentate de un semnsenumescsemnificanl,respectivsemnificat,in cadrulaceleigtiinfe
numitdsemioticd.De exemplu,forma desenatdsaudenumireascrisdori rostitdconstituie
semnificantulunuiobiectdin realitate,numit semnificat.inartd,,deciqi in arhitecturd,obiectele
stntsemnecomplexe,formelelorreale fiind elementede limbaj specific,carecomunicd
semnificafii.Astfel, de exemplu,piramida egipteandesteun semn,al cirui formd materializatdeste
un semnificantce trebuieasociatcu semnificatul. credin{ain viafa etern6.
in calitateasade obiectculturalgi estetic,orice obiectarhitecturaltransmiteprin forma sa
mesaje,pe carenoi le receptdmmai mult saumai putin. Receptareacompletdsauincompleti
depindepe de o partede noi - de nivelul nostrucultural-intelectual,de predispozifiatemperamen-
taldsauipostazain carene afl[m, pe de altdpartedepindede calitateagi complexitateasemnului.
Receptimimediatmesajelesimple,dar decodificdmuqorgi simbolurileculturale,datoritdunui
cumul cultural. Semnificafiilecontemporaneale artei pretind insd multd informafie, sensibilitategi
efort intelectual,pentruca noi si facemconexiunirelevanteintre formd gi conotafiileei.
Conexiunile obiectului de arhitecturd ca obiect cul tur al pot ft:

l3
l' I Conexiuni empirice - celebazatepe intuifie. De pildd, o seriede aparenfene trimit imediat.
prin intuiJie,la uneleatributeale lor: piatrane sugereazd,rdceala, auriul e asociatcu bogdfiagi lur
I Conexiuni construite - dincare fac partesimbolurile convenlionaleqiformele iconice.
t Simbolurileconvenlionaleauexclusivsemnificatiiculturale,fiind forme carereprezintl
infelesuricunoscuteprin convenfie.Astfel este,de exemplu,culoareagalbendpentrutevile de gaze.
pentruca toatdlumeas[ le recunoascd.Semnulconventionalal cregtinismuluiestecrucea.Nu gtii
convenJia- nu infelegi semnificagiasemnului.Convenfionaledevin insd cu timpul,pinuz, gi alte
reprezentdi.cum ar fi celealerolurilor sociale.Astfel, palatularistocraticeste,datoriti
amplasamentuluigi tratdrii sale,ugorde identificat,ca fiind regedinfaunui personajcu pozitrie
superioariintr-o societate;tot aqa,prin pozitriegi form5,catedraladin oragulmedievalsimboliza
ordineadivind, iar primiria, in oragulrenascentist,ordineacivicd - valori comunitaresu-premela un
momentdat;urbanismulmodernista anulattoateacesteconvenfiitradilionale,introducdndhaosul
vinral; astdzi,oragulcontemporansereprezintdprin edificii caracteristiceepociiqi stdriicomunitilii
locale:in RomAnia,simptomatice faptul cd celemai frumoaseconstrucfiisuntbdncileqi clddirile de
birouri, pe cAndoccidentulfine sdsereprezintemai alesprin clidiri culturale(Muzeul din Bilbao,
Operadin Oslo,Biblioteca din Alexandria.. . - la rAndullor, nu intdmpldtor,acesteultime repere
contemporanesuntsituatein locuri perifericefafd de centreleculturaleeuropene).De asemenea,
funcfiile ierarhiceintr-o institufieau cdpitat,in timp, pozilli qitratamentconvenfional:birourile
conduceriiseafld la etajulintdi, recunoagtemscaunulpreqedintelui...
. Formele iconicesuntcelecareindicdconfinutulsemantic,printr-o anumitdasem[narecu
realitatea.Ca form[ iconicd, obiectul arhitecturalsugereaz[in primul rdnd funcfia sautilitard,
conformprincipiului sinceritdliiformelor - o gardtrebuiesdarateca o gar6,un circ este
intotdeaunarecunoscutprin forma sa,bisericatrebuiesdinspirefaptul cd esteun ldcaqsacru.. .
pentru cdintrefuncliune Siformd trebuiesd existeo perfectd corespondenldstructurald.
Dincolo de acestedoui tipuri de conexiuni,situatepe unprim stratsemantic,formele
arhitecturalesuntcu atdtmai reuqite,cu cdtpermit lecturaunei infinit61ide altesemnificaJii,culturale.
dar mai cu seamdestetice.Obiectul arhitecturalseapropiede conditriade obiect estetic,pe misurd ce
permitedecodificareauneimultitudini de semnificafiimai subtile,particulare,situatein straturi
profundede semnificafie,ale cdror interpretaredevine aziotreabddin ce in cemai speciahzatd,.
I Valoareu.Esteticaarhitecturiistudiazdprincipiile presupusea orientaarhitecturacdtre
valoare,principii grupatein teorii, careau o valabilitateo mai lungd saumai scurtd.Nu ne vom
ocupaacumde ele,ci vom enunladoarcAtevacondilii ale valorii in esteticaarhitecturii.
r Toateelementeleformei sdfie subordonatesemnificafieimajorea obiectuluiarhitectural.De
pildd, dacdurmdrim monumentalitatea,vom utiliza, de regul6,amplasamente in perspectivdascen-
dent[, un corp rzolat,cu o siluetdclar6,cu dimensiunimari, muchii accentuate,cu o compozifie
simetric[, organizatddeo dominanti, vom folosi materialenobile, iar execufiava trebui sdfie
impecabild.Altminteri , contradicliile conducla fenomenulnumitkitscft.Un exempluestelocuinfa
fig[neasc[ unifamiliali cu formd de palat,cu dimensiuniinutil de mari, in caresuntamestecate
detalii istorice realizatecu materialecontemporane,menitesdsugerezebogdfiegiprestigiudupd
tipare din epocamedievald,in carematerialenobile slujescunor funcfiuni prozaicecu iluzia valorii.
r Un obiect estevaloros,atuncicAndformele saleau semnificafiiactive.Partenonul,de
exemplu,eravalorospentrucomunitateaanticddatoritdsensurilorlui spirituale,atit de importante
pentruvechii greci, iar pentrunoi estevaloros astdziprinsemnificafiasaistoricd,evocatoarea acelei
lumi. Dar o copie construitdazidupdmodelul Partenonului,oricit esteel de armonios,fiind lipsitd
de semnificafiiactive,ar fi o formd steril[, o nonvaloare.
r Arhitectura estevaloroas[ atunci cdnd,prin forme simple, rezolvd,funcfiuni pragmaticegi
simultanexprimdc6t mai multe semnificatrii. Nu trebuiesdsegdseascicAteo formd pentrufiecare
semnificafiece sedoregtetransmisi - cum estecazuldecorafieiaplicate,cu intenfiade a conferi
frumusefe,dupd ce au fost rezolvatesarcinileutile.
Ar mai fi multe de comentatla acestcapitol,pentruc[, de fapt, nu e simplu deloc s[ infelegi
arhitectura.Dar merit[ efortul. O sdvedem,in ce mdsurdne invafd cdtecevagi istoria.

t4
 Gele mai vechi spatii gi structuri
Un termenalternativpentru conceptulde arhitecturd, adecvatstudiului
primelor semnede viafd sedentard,esteacelade crealie constructivd.El
implici mai mult dec6tintenliaomuluiprimitiv de addpostire provizorie,ci
presupunecapacitateaomului de a lua in stipinire un spatiunaturalprin
prelucrarealui. AceastdprelucrareestefEcutdin scopulsatisfaceriiunor
nevoi fizice gi funcfionale,dar in mod coordonat,pebazaunor legi ale
ordinii gi chiar ale geometriei.De aceea,noi descifrim in acestemoduri de organizarespafiald
ale cadrului existenfialpreistoric,mesajesemnificativedespreviafa gi formelede gdndireale
aceloroameni.
insugiprocesulevolutiv de genezdaarhitecturiia fost determinatde cdtevaelemente,unele
etemexistente,alteleintervenitepe parcursuldezvolt[rii civilizafiei:
r mediul(clima,surselede apd,relieful...);
r modul de viafd(nomad/sedentar; agricultori,navigatori...);
r relafiile interumane(triburi rzolate,comunitSlicu diferite forme de organizare...);
r nivelul tehnic(descoperirea de noi materialegi tehnici...);
. capacitatea de abstractizare; aceastaa apdrutincepind cu depdgireastadiuluiin care
locuinfelegi agez[rileerauimprovizate,temporare, absolutspontane;prima manifestarea
capacitdtriide abstractizare a fost introducerealegilor de organizarespatiald,in acordcu idei, gi
chiarimbogd[irealor cu intentii de expresivitate.
Epocapaleoliticului(10.000-8.000 i. Ch.) secaracterizeazdpintotala dependenf[a
omului fafd de mediul natural.in ciudaprimitivismului perioadei,uniceledestinaliiale formelorde
arhitecturd- locuirea qi cultul morlilor - nu ne informeazd,doardesprenevoia frzicd de adipost, ci
qi despreg6ndireaabstractd. {
Locuireagi ritualurileaveauloc in urmitoareletipuri de spafiiinterioare:
r addposturinaturale
r ad[posturi naturaleamenajate
r construc{iiindividuale improvizate
r construc{iicolective;acesteaeraude tip cort, din materialevegetaleqi piei, cu structuradin
oasede animalemari, prinseintr-un soclude piatrd.

Epoca neoliticului (8000-4000i. Ch.) datoreazd"transform[rile saleclimei

postglaciare.Procesulgeneral deincdlzire a insemnato imbundt6[ire a condiliilor de viafd gi a I
I
avut ca urmareun pasin evolulia omenirii. in neolitic s-atrecut la tipul de viaJdsedentar.De I
I
altfel, regiunile unde a fost practicatdmai ?ntdiagricultura, au fost gi locurile unde s-au I
dezvoltatprimele civ ilizalii superioare.
Fermeleagricultorilorqi crescdtorilorde animalefiind sediifixe, a apirut necesitateade
gruparea lor, din motive de colaborarein munci gi de protecfie.Astfel s-aucreatprimele agezdri,
?nlocuri in careseputeacultiva p[mdntul gi careputeaufi fortificate.Apoi s-audiversificatgi
formelede locuire,conform cu nivelul de bunistarediferenfiat,cu structuragospoddriei,sauchiar
15
in urma unei decizii subiectivea capuluifamiliei.Acesteopfiuni pot fi atribuitechiarunor
considerenteestetice,de gustpersonal,cdci au apdrutacumin arhitecturdgi primeletendinfede
expresivitate.
Amplasamentullocuinlelorin cadrul agezdii a fost, in aceastdfazd,,intdmplltor,fbrd
preocup[ri de circulafii ori de ierarhizareaconstrucfiilor.
Construcfiile erau fre monoceIuIare, fie p oli celulare. Ele aveauformi :
| . rectangulard,dacd,eraudin lemn, din cauzaposibilit[filor deprelucrarealeacestuimaterial;
ele segdsescde reguldin Europa,la nord de bazinul Mediteranei,acolounde lemnul segdsegtedin
abundenfd;din forma deplan rectangulards-adezvoltatconstrucfiade tip megaron;(ptag.36)
2. ovoidald ori circulard, dacd,eraudin piatrd saulut; forma rotundi a apirut probabil prima
datd?nIerihon, apoi s-a dezvoltatin intregul bazin mediteranean.

1. Ierihon (Jericho) este cea mai

veche asezarecunoscutdSi
confirmatd, menlionatdSi in Biblie.
Zidurile sale iniliale au fost consttaite
cu peste 7000 de ani f.Ch. Este o
a$ezarecu caracter proto-urban.
2,3. Kirokitia, o agezareneoliticd din
Cipru (5500 i.Ch.), este alcdtuitd din
construclii de tip tholos, intr-o
variantd evoluatdfald de coliba
circulard acoperitd cu materiale
vegetale Si chiar fayd de cele din
argtld. Locuinlele Si mormintele
circulare din Kirokitia erau integral
executate din piatrd legatd cu argild.
4. ASezareade la HdbdSeSti,Romdnia
(2800-1950) prezintd construclii pe
plan rectangular, implantate spontanl
cu spalii libere tntre ele. Grupul de
locuinle, aflat pe un deal, este apdrat
de elementelenaturale de relief Si de
un $anl realizat de locuitori.

t6
 ,T Ri h

Arhitectura megaliticn (4000-2000i.Ch.) a fost produsulunei civilizafii nordice,de la

malurile Atlanticului, intdrziatdin raport cu primele civilizafii superioaredin Mesopotamiaqi
Egipt, dar performantdatdtdin punctde vederetehnico-constructiv, cAtgi pe planul gAndirii
simbolice.Arhitecturaaceastaeracompusddin mari blocuri de piatr6,singularesauasamblate,
alcdtuindde obicei structurispafialeordonate,probabilcu rol de cult.
Elementeleindividuale erau:
. menhire - lespezisingularede piatr6,ridicatein pozilie verticald.
t dolmene- structuriconstructivetrilitice, alcdtuitedin doudelementeverticalede piatrd
gi unul orizontal.Acestsistemreprezintdformula constructivdfundamentald,aarhitecturii - doi
st6lpi,pestecare reazemdo grindd.Menhirele gi dolmeneleeraualiniatepe traseerectangulare
saucurbe,aveauexpresiemonumentaldqi marcau,probabil, monumentefuneraresaulocuri cu
semnificaJiesacr[.
. cromlech- ansamblurispafial-teritoriale alcdtuitedinmenhiregi dolmene,intr-o
organizarespafialdrigurosgeometrici.Ele slujeau,probabil,unor ritualuri. Cel mai cunoscuteste
complexulmegaliticde la Stonehenge.

5. Menhir
6. Dolmen
7 Cromlech la Stonhenge.

I7
t CAUCAT-

d* t1
"tgl:r,r -"vlrrn

t1* . \l

'*;lfuo'-"'"'---'-
I
I T
t

SIN;\
I
Ilridu.
i4
!)l;$riRrur, ARAB \/

PRIMELE ASEZARI
8000 ?0011 5500 5000 35s0 3000i.eh
Ggipt llelwan f"aiydum $aqqara
Psl€ftidr Jcriko
M*supotemis Eridu Ubtrrd Ur, Uruk,Oarrrah
Ci{rrtl Kirokitia

1. Planul unei mici a$ezdri din Asia

Micd. in jurul unei curtri comune (a) ;:
incinse de masive ziduri de si
-apdrare,
aflau cele cdteva locuinle. In mijloc
erau doud ateliere (b).In collul de
nord-est se afla o locuinld mai luxoas;
(c), cu fdntdnd Si intrare separatd prir
zidul de incintd.
2. Reconstituirealocuinlei. fn zidut
gros din spate existau niSe. In cadrul
locuinlei exista Si un mic templu.

l8
 i
I
,, \/ l

i
Gonstructii
,
I
mesopotamiene
inzonafluviilor Tigru qi Eufrat seaflau,
pdndnu demult,doarnisip, movile amorfede
argild,,canaleastupategi cdtevasates[race.Acestaa
fostinsdleagdnulceleidintdi civilizalii superioare,
cunoscutegi confirmatepdndacum.Pentrucd pdmintul era
pe atunci fertil, aici a fost practicat[ prima datdagricultura. Zigguratul zeilei Nanna,
In realitate,"lara dintrefluvii" a insumatcontribufiilea trei popoare, Un 2150-2050 i.Ch

cares-austabilit,in timp, pe teritoriul sdu:

1. Sumer. Primii au venit sumerieniiqi au ocupatcoastaGolfului Persicpe la 3800 i.Ch. Au luat
nuffilmele forme de locuire in aqez[ri conitituite, la Eridu, (Ir (Iruk.Atunci a ap[rut qi tipul
de templu sumerian(TepeGawra, templul zeitreiNanna).
2. n , fegtul vechi Pe la 2500 i.Ch. au venit akkadienii,poporde origine semitl 9i
s-austabilitpufin mai la nord,pdndin dreptulBagd3duluide azi. Ei au fost intemeietoriiregatului
vechi babilonian(1850-I 150),distrusin totalitate.In acesttimp a avut loc domniaregelui
Hammurabi.
3. {9g4glg$5!g(1850-606) a fost contemporancu regatulvechi babiloniangi s-aformatprin
I
,l
sedentarizarea triburilor rdzboinicede asirienidin munfi, instalatepe Tigru in sus.Oraqe
importanteau fostNinive gi Khorsabad(Dur Samrkin).
4. Babilqg
: regatul nqu. intre 612-539a fost reconstruitBabilonul, carea delinut dominalia
asupraMesopotamieipAndc0nda fost distrusdeinvaziapersand. Erautimpurile domnieiregelui
Nabucodonosor, aleconstruiriifortificafiilor,aleTurnului Babel,ale Po(ii zeilei Iqtarqi gr[dinilor
suspendate ale Semiramidei.
Astfel, ceeace numim generic"civilizafiamesopotamiand"esteo sintezdde contributriiale
diferitelorpopoare.Rezultantaacestorcontribufiiintegrates-amanifestatin:
t Plan social-politic.Forrnade organizarestatalderade "tip asiatic",in careregeleera
practicproprietarul{5rii. El conduceadespotic,cu ajutorulunei piramideierarhicecompusedin
funcfionari administrativi (un sistemopusprincipiilor sistemuluidemocratic).
t Planul vielii practice.Dinnevoi concretes-aundscutproto-qtiinJe(prima scriere,
astronomie,matematic[, chimie, geometrie,topografie,cartografie,construcJii,instalafii).
t Plan spiritual.Au fostpopoarelecelemai fruste,practicegi agitatedin istoriaomenirii.
Imagineape carelumeacontemporando aredespreoraqelemesopotamiene esteuna
sumbr6.Nigte construcJiiuriagegi diforme,cu volumemari, monotoneqi opace,o tentdcromaticd
uniformi gi spildcitd (gdlbui-rogiatrcd,, de culoareaargilei).Uneori,un volum iegeagi mai mult din
scarauman6,printr-o indlfime de la carefineasi domine;pdni cdnderadistrus,ca sddominealtul.
r Prima preocuparein domeniul construcfiilor o constituiaufortificafiile. Erau din ziduri
nemaivdzute,de 5-8 metri grosime,din pdmdnt,de multe ori alcituind centuriduble.
r 9gglgprau fie spontane(Ur, Assur),fie proiectate(Khorsabadgi cel mai mareora$vechi:
Babilon),acesteadin urmd avdndforma in plan regulatdgi str[zi ortogonale.Ele beneficiaude
lucriri edilitare:canale,cisterne,poduri,pavaje.LaNinive existauapeducte.
Materialulde construcfie,practicunic, eraunul extremde ingrat:cdrdmidade p[mdnt uscatd
la soare.Aqa seexplicdcum giganticeleconstructiimasiveau cdzutuqorvictimd nisipurilor,din
il
tl
!l

elenemairimindnd decdtcel mult colineinforme gi fragmentede decorafie. if

Vremurile rdzboinice,careimpirfeau viafa omului in doud componenteelementare-

existenfdsaudistrugere- nu eraude naturdsddezvoltesensibilitdlileartistice,nici sdincurajeze
fantezia creatoare.De aceea,arhitecfuraera elementard,,atdtsub aspectulprogramelor,cAtgi al
formelor. Pe ldngdarhitecturade apdrare,mai existaupatru programe:

L9
 I Arhitectura monarhicl: palatul. Atdt palatelesumeriene,cdt gi celebabilonieneau intrecut
in grandoaretot ceeace serealizasepdndlaaceadatd.AveaucAte200-300de incdperilungi gi
ingustegi erauacoperitecu acoperiguriterasd,din cdrdmiddnearsdamestecaticu bitum.
Monotonia suprafe{elorerauneori evitati prin aphcareaunoradevirate tapiserii de mozaicuri din
buclfi de ceramici smilfuitd, alteoricupicturi murale.
r Arhitectura religioasi: templele.Erauconstrucliigreoaie,masive,cu mici spafiiinterioare
strdmteqi intunecate.De fapt, templeleconstituiauprincipalaforfd economicdgi cAtde cdtcul-
turalda stafului;ele erautotodatdcentrede afaceri,bdnci,camerede comerf,de asemenea centre
de formarea scribiloretc.
t Zigguratul ("templul inalt") era o constructieindependentddin cadrul sanctuarului.Degi
era doar un masiv din argild, o ingrdmddirede etajeunul pestealful, reahzaefectulunui semnal,
careimpresiona.A fost o invenfieneosumeriand gi a devenitprogramulcaracteristical arhitecturii
mesopotamiene.Interpretareaesteticdtrimite la intruchipareamuntelui in vArful cdruiaseafld
locuinfazeului.
Toateacesteconstrucfiieraudominatede obsesiagrandorii.
r Locuinfele eraumodeste,tratateca addposturiprimare, fbrd importanfi gi semnificafii.
r De mai multd importanfdsebucuraumormintele, acoperitecu bolli gi cupolefalse.
t Porlile erauun program adiacental acestorprograme reprezentative.Ele constituiauun
elementseninin mediul tern al oragelor,o patdveseldde culoaregi fantezie.
r De remarcatestelipsaoricdrorprogramepublice,instituliilepolitice gijuridice
funcfionAndin locuinfele potentafilor.Alte preocupdripublice oficiale nu existau.
Civilizafia"Tdrii dintre fluvii" a constituit obazdgi un model de dezvoltarepentru
popoarelevechi, dar ariasade influenfdnu s-adesfbguratdoarin spaliulvecin contemporan.
Experienfeale acesteicivilizalii au fost continuatepdni;i de inleleaptaGrecieantici.

1. OraSul U4 unul dintre cele

mai vechi din lume, era o
agezare spontand, apdratd de
un val de pdmdnt. In perioada
neosumeriand (2I 5 0-205 0),
regele avea o putere nelimitatd.
Acestfapt se reflecta in planul
asezdrii prin dominanta
reprezentatd de "citadeld".
2. "Citadela" era din
ziggurat"'@,"7il
r':i'
\'-l\*.**-tJ:-"

aceste construclii prezenta

caracteristica mesopotamiand,
unde o mulyime de incdperi cu
qspect de coridoare alternau cu
mari curli de lumind.
3. kmplele Ubaid din Tepe
Gawrah, datate fntre 3500-
2888 i.Ch. au fost, tmpreund
cu cele din Eridu Si Uruk,
primele construclii publice din
Mesopotamia. Ele au fost
prototipurile acestui important
program de arhitecturd numit
"templu sumerian".

20
 4, OraSul Khorsabad (Dur
Sarrukin), din regatul neo-
asirian, este un ora$
proiectat ca urmqre a {,L ils'tii;.F"

stabilirii tn acest loc a {\,.- --

reSedinlei regelui Sargon
al ll-lea. A fost locuit, in
principal, de cdtre
suverqn,demnitari Si
garda sa.
5. Palatul regelui Sargon
al ll-lea Si cartierul
aristocraliei. Reconstituire
6. La poalele plaformei
pe care se afla palatul
regelui (a), a fost construit
cartierul aristocraliei (b),
in jurul anului 700 i.Ch.
Construcliile erqu izolate
de restul orasului
printr-un zid cu redane.
7. Palatul regelui Sargon
al ll-lea era o compozilie
asimetricd, cu vreo zece
curli de lumind Si cu multe
incdperi cu aspect de
coridoare. (Explicalia I
acesteiforme a
incdperilor o constituia
dificultatea de aprocura
grinzi de lemn lungi.)

I
;l

2l
 '---- - \.F-l, 1. OraSul Babilon din regatul
\'1', neobabilonian(605-538i. Ch.t
-s*-
traversat de Eufrat, era
inconjurat de centuri de zidui
groase,fortfficate, din cdrdmidi
nearsd si canale. La nord, [ntre
rau Si Calea Procesiunilor se af's
palatul lui Nabucodonosor(a).
Mai jos, in centrul asezdrii, se
aJla complexul de temple ce
domina orasul (b). De cealaltd
parte a Cdii Procesiunilor (c)
s-au descoperit resturile
cartierului de locuinle Merkes r,]
- extrem de modeste comPararit
cu palatul.
2. Palatul regal al lui
Nabucodonosordin Babilon erc
mdrginit pe o laturd de Poarta
zeitreilStar (A), Calea
Procesiunilor (B) Si templul lui
Ninmah. Palatul ocupa o
suprffiTd giganticd - de 33Qt-

_
"
-J 200dcugLi-siera,iffidiET
ffiuffia a, :o demerri.
Cele cinci curli succesive,care
B , " -" -" asigurau Si iluminarea sqaliilor
interioare, erau organizate axial
lL *l, Si aveau cinci funclii distincte:
C 8, curtea de onoare (C) cu corPui
r)
t'.
de gardd,
g, locuinlele sluiitorilor (D),
6, zona sdlii tronului (E),
@Lzona haremului (F) Si
o apartamentele regale (G)
In camerele reprezentativeexistau
mozaicuri colorate.
Grddinile suspendateale
Semiramidei erau o succesiune
de terase bine hidroizolate,
suslinute de stdlpi imensi, umPlqi
cu pdmdnt pentru arbori. O
instalalie hidraulicd PomPa
continuu apd din Eufrat.

:1{4
t'
i

22
3. Sanctuarul Etemenanki din
Babitonla0s-5i sT.-ert.1.
Reconstituirea ipoteticd pune
in evidenld raporturile maselor
gigantice de cdrdmidd nearsd.
Unicele efecteplastice in I e.{
monotoniagenerald le
constituiau xigguratul numit
ulterior "Tumul lui Babel" Si
rezaliturile zidurilor fortificate.
Zigguratul era o construclie
independentddin cadrul
sanctuarului. Ca toate
celelalte, Turnul lui Babel era
un volum greoi, supraetajat
piramidal - soluyiedin care
rezultau spalii interioare
strdmte Si intunecate.Baza o
constituiq un pdtTat cu latura
de IB0 de m9trL iar indllimea
sa de 9I de metri (cdt un bloc
cu mai mult de 30 de etaje) era
impdrlitd pe verticald in doar 7
etaje. Susse aJla o camerd
pentru ritualuri sacre.
4,5. Poarta zeiyeilStar prin
care se pdtrundeape Calea
:t;
Procesiunilor deSigreoaie Si i

masivd, era tnvioratd de i

placajul de ceramicd smdlluitd
;x w
I
viu coloratd. (Originalul se
aJld fntr-un muzeu din Berlin). *"'."

ZJ
^a
 Structuri constfuite gi
semnificafiile lor
in Egiptul Antic
IstoriaEgiptuluiantica dugl1000 deani
timp in careaproapenimi. nu ,-uioJiF&lh--
existenla,mentalitateagiviziuneaspafialdgiplasthl
Piramidalui KefrenSiSfinrul a acestuipopordestinatautoregenerdrii in deplin
acordcu sine.Aceasti ordinestabilSceplrea
vegnicdseexplicdprin invariabilitateadecomluinaturalgi a climei. Soarele,deqertulgiNilul erausingueb
evenimente in geografiasimplda Egiptului.De acee4probabil,arhitecturaeradeo maresimplitate,
ermetismgilaconism.Formeleplasticesuntastfelpentrunoi deo surprinzdtoare modemitate.
Arhitecturaegipteandestedominatddeideeacontinudriiexistenleidupdmoarte,lard insdca
oameniisd-gifi rcprezentatlumea de dincolocape cevaintunecatgimacabru.Dimpotriv[, urmarea
injelegeriiseninea mo(ii cao continuarefireascda viefii, monumentelefunerareegiptene- construqii
reprezentativepentru aceacivihzafre- glorificau etemitatea.
Arhitectura egiptean[cuprindeapuline programe:arhitecturafunerard,arhitectmareligioas5-
- locuinfa gipalatulregal.Nu s-aupistrat insddecAtdoui tipuri deconstrucfii,care,in filozofia acestui
popor,eraucelemai importante:piramidelegitemplele- singureleconstrucfii din piah6. ConstrucFa
lor a concenfatun efort imensa sutedemii de lucr[tori. Ei erauantrenafiprin voinfaunei autoritdli
supreme,aceeaafaraonului,asupra cdruiaexistaun acordgeneralcum cdarfr awt statutdivin.
r Piramida a derivatdin ceamai vecheform[ de arhitecturdfunerard,mastaba- o construcfie
saudep iatrd;jdt unui mormAnt.Acestmormdnl carecontinea
-uslil6'i.*.e-d-idd
sarcofagul,seafla la capdtulunui put vertical,sdpatad6ncTilpdm0nt. ExactdeasupramormAntului.in
interiorulmastabalei,seafla capela.Aici secelebraurituri, a c[ror cercetarene-arelevatfilozofta
acestuipopor,relaliasacu cosmosul.
Din mastabas-adezvoltatpiramida ln trepte. Primaconstrucfiedeacestfel sedatoreazdunui
om genial,penumeImhotep.Eleravizir al regeluiDjeser(Zoser),totodat[ arhitect,inginer,medicqi
astrolog.Piramidain treptede la Saqqaraesteo completareprin suprapunere a unei vechimastaba.
Esteprima expresiea unei gdndiriingineregtigi dovadaunui marecuraj.
Din orizontalaintinderiideqertuluigiverticalarelaliilor cu zeli arezultato perfecti sintezd
geometric[gi filozoficd:piramida.Esteformaevoluati a piramideiin trepte.Suntcunoscuteast[zi in
Egipt 80 depiramideperfecte,dintrecarecelemai faimoasesuntceletrei piramidede la Giseh.
Acesteanu suntdoarrealizdntehniceuimitoare,ci creeazdqiun efectesteticdeosebit.Prin integrarea
volumelorin peisaj,prin propo(iile lor geomefrice,eleexprimddemnitategi distinclie,fermitateqi
mAndrie- lipsitede aroganfd- dar gi o profunddsolitudine.Trebuiereflnut faptul cd aceastdarhitecturi
reprezentativd nu esterezultatulunor intenfii de artisticitate.Efectul lor esteticesteinsi putemicqiele
comunicdsemnificafii existenfiale.
r Te-uplUIa fost,aldturide "locuinfavegnic6",principalulprogramarhitecturalal Egiptului antic.
Celemai importantetempleaufostconstruiteintimpulRegatului Mediu (2080-1785i. Ch.).Acestea
l)
sunt: templul reginei Hatshepsut la Deir el Bahri,2) complexele de templede la Lrnor SiKarnak
, 3) templeleregeluiRamsesal IIJea de la Abu Simbel.
t- Templul egipteanaveadrept origini, separe,micul templu de cult funeraral faraonilor.lntrarea
in templulevoluatenmarcatddeimpundtoii piloni dela y;drare, caresimbolizeazauaccesulinfr-o
_ "lume", altadecdtceadin caresevenea.Era o lume org{nizatddupdmodelul mediului egiptean:o
oaz|limitatd, organizatdde-alungul unei axemdrginite la capete(Nilul). Astfel, nici mediul consfuit
nu eradinamic,ci erao orgarizarestaticdgi constanti,o structurdeternvalabild.
Inpgg_rp:U-tpr-nplul er4 alcdtuitdin dordzonefuncfionalgmajore:zonaaccesibilapubliculuip
Publiculp[trundeaintr-o primd curtemare,in careseaflau sta\i, altaregi capele-.
"!"g.$$gqiy_rli1qtii.
-Mai
putini oameni,numai"cei puri", aveaudreptulsdcontinuetraseul,spresdlile hipostile.Pemdsurd
ce seavansacltre sanctuaruldivinitdfii, numdrulcelorcdrorale erapermissdpdtrund[ serestrAngea,

24
 Y,,,
pentruca in final, in capelazeului, sdnu intre decAtpreotul.Acestetreptede accesibilitateerau
marcatesimbolicprin alterdnduride piloni.
Parcursulsimbolicdin "casaveqniciei" erarcprezentatfrzicprintr-o succesiunede spatii
din ce in ce mai restrinse.Solul seridica qi plafonul coboaragradual,aqaincAtpunctul terminus-
sanctuarul- eradoaro celuldinchisdla finalul unei axe.Aceastasepierdeavirtual in spateleunei
po(i false gravate?n peretelede capdt.Parcursulegipteannu conducedeci cdtreun spatiumonu-
mental,ci cdtreun final provizoriu,dincolo de careseafla,,continuarea".Pe cdndarhitecturaera
minimalist6,plasticadetaliilorerade marevarietate,bogdfiegi flexibilitate.Acestedetaliierau
arhitecturale,sculpturalesaupicturale.

pima piramid& in trePta

mastabainiti*td ,*1.-*
1. Reconstituireaunei construclii
funerare de tip mastaba,din cadrul
incintei de la Saqqara.
(2723-2s63i.Ch.)
2,4. ReconstituireSi plan ale
complexuluifunerar al regelui Djeser
(Zoser), la Saqqara. Este opera
arhitectului Imhotep (2 77B-2723).
Intr-o incintd dreptunghiulard de 15
hectare,ntdrginitd de ziduri de l0 ;,:ii:i
metri indllime, se aJlau curli de
diversedestinalii,marime Si
importanld (1,3,4,6,8,9),altare (7),
d,i
iiii#l
temple (2), morminte (10, ll), un
impresionantportic de acces (5).
3. Secliuneprin piramida in trepte de
la Saqqara.Monumentuleste o
amplificare, in doud trepte, a unei
mastaba.Forma ultimd are laturile
bazei de 109 x 121 metri Si tndltrimea
de 61 (cdt un bloc de peste 20 de
etaje). Sub masivul de piatrd protec-
tor care este totodatd semnal,se afld
un pul addnc de 28 de metri, unde se
afld sarcofagul defunctului, cu toate
cele de trebuinld "vielii".

25
f
ilr

r"Qlgung,o impundtoare formuliplastic[, a apdrutpentruprima datdinEgipt,legatdearhite;:rmn'

templelor.De celemai multe ori, coloanele,predominantela porticegi sdlihipostile,erauintr-unr:.-rmil
mult mai maredecAtar fi fost necesardin punct devederestatic.Acestfapt indici evidenteintengi:.x ur
exprimasimboluriqi dea creaefecteemoJionale. Silile hipostilesimbolizau,probabil,piduri sacre"
prin carefeceau procesiunisolemne.Un tip de coloan[ egipteaniarefusul caun mdnunchidetrrsr.
cu capitelede forma florilor de lotus,papirussaua frunzelordepalmier.Mai tirziu au apdrutcolo"r*
netedeori cu inscripfii hieroglifi ce.
r Alt elementarhitecturaloriginal a fost obeliscul.Eraupiramideextremdeelansate,din gram
rozde laAssuan,cu virful aurit.ConstmcJia, transportulqiindlfarealor comportauo specializare.
Obeliscurileegiptenei-au impresionatmult pe shdini,carele-autransportatla Ninive, in Imperiul
Roman,inBizanfqi mai tdrziula Paris,Londra,NewYork.

Ansumblul de la Giza (Gistm

(2723-2s63 i.Ch.)
f. in planul ansantblului;;
morminte regale de lq Gis;'
domind cele trei piramide. ;tt
lui Kheops, Kefren Si Mik,-"wtt
(1,2,4).
La poalele fiecdreia se a.li;
cdte un templufunerar (5' -rr
statuia defunctului. in
apropierea lor se afld cate'';
piramide mai mici, care
addpostescsarcofoge ale
reginelor (7). De la pirant:;.
porneStecdte un drum (6r.
care conduce la "templele : r
vale" (8). Istoricii mai veci:.
afirmau cd Regele Kefren ;
pus sd se inalqe ldngd tentp.'".i'
sdu din vale un maiestuos
semnal - Sfinxul - care se :';r'v
cd-l reprezintd pe rege
adordnd rdsdritul soareltri"
2, Piramida cu numele "Di-.-r
este Mikerinos".
3. Piramida cu numele "JL;':
este Kefren".
4. Piramida cu numele
"Orizontul lui Kheops". Ba::
piramidei^ocupdmai mult ci i
hectare.In interior se afld u,
sistem de galerii Si coridoar;
ramificate - unul dintre ele
conducdnd la camera unde :'-
afld sarcofagul. Acest spaliu
este acoperit cu blocuri de
granit. Spaliile libere de
deasupra sa aveau probabil :
rolul de a reduce presiunea.
Impreund cu canalele de
ventilalie Si mai ales cu modv"
de asezarea celor 2.300.00tt
de blocuri de calca4 alcdtuie::
o uimitoare operd tehnicd.
 Tbmplul din Karnak.
(13r4-1200i.Ch.)
Reconstituire,plan Si sec|iune
Wffi,ffine S*.*4 {
prin sala hipostild.
Templul era un monument
sacru, de mare importanYdin
conceplia transcendentalda
vechilor egipteni. Era dedicat
cultului unui zeu sau unui ,+*'il **.J,-#*-r::F
t * tl-t4-a-
t -t:'- *'s- i
faraon in viald - care iSi
comanda templul in bqza ideii, I
unanim acceptate,cd el insuSi
era de esenld divind. Accesul
spre templu se fdcea printr-o
promenadd monumentald,
definitd de doud anfilade
laterale cu sfncSi, care
conducea cdtre intrarea in
incintd. Se pdtrundea printr-un
portal, marcat de doi masivi
piloni laterali Si de soarele
care, atunci cdnd se afla in axul
porlii, marca ora inceperii
ritualului. Incinta templului era
alcdtuitd dintr-o succesiunede
spalii, dispuse de-a lungul unei
puternice axe longitudinale.
I
Originea o constituiaupilonii
cu poarta, iar punctul terminus
ero mica Si obscura incdpere
sacrd, cu o uSdfalsd pe
peretelefinal - semn al trecerii
,,dincolo". Primul spaliu era o
curle inlerioard mare, urntatd
uneori de alte curli mai mici, la
Karnak insd direct de sala
hipostild - printul spaliu
acoperit. (Jrmau alte curli Si
alte sdli hipostile, din ce in ce
mai mici atdt pe orizontald cdt
Si pe verticald. Toate aceste
spalii erau despdrlite de mereu
alte rdnduri de piloni, Si ei tot
mai ntici.
Parcursul are un evident
caracter simbolic: drumul vielii
ca o eternd intoarcere la
origini.

27
 1,2,3. Templulfunerar al i
reginei Hatshepsut la Tbba
(azi Deir el Bahri) (1511-
1480 i.Ch.)
Opera arhitecturald
fffiptuitd de om este
alcdtuitd dintr-o succesiune
de terase Si un sistem
ortogonal de colonade,
care parcurg un traseu
axial longitudinal, pentru a
se tnfunda in final in
stdncd, unde se afld
mormdntul. Construit la
mai bine de o mie de ani de
la indllarea piramidelor,
este vizibild o evolulie tn
stdpdnirea spatiului.
Compozilia axiald se
limpezeSteSi devine geo-
metric riguroasd; templul Si
parcursul sunt mai bine
definite in comparalie cu
ansamblurile de la Giseh Si
Saqqara. Arhitect a fost
Senmut, om de incredere Si
prieten al reginei
Hatshepsut. Drept masd
protectoare a mormdntului
Si semnal al locului sacru
este acum folositd prestanla
muntelui, in locul unei
construclii umane uriase
care implica efortul a sute
de mii de brale de muncd
timn de zeci de ani.
28
 .a\

*t.todat6 in istorienu a fost atdtde abundentintrebuinfatdpratra,ca in Egiptul antic.Fste

,/
a fost eautilizatd
un materialdurabil,caretrebuieasociatconceptuluide vegnicie.Nu intdmpldtor
la marile structuri funerareqi la temple, cici acesteaeraulocuri sacreale eternitatii. Templul era de l;i
: il
de rAnd,ci chiar ril
altfel numit de egipteni"casaueqniciei;'.in schimb,nu doarlocuinlelemuritorilor lt!
nu s-apdstratnici
palateleerauconstruitedin cdrdmid[ de argil[ uscatdla soare,fapt pentrucare
m[car utma unui Palatregal.
Geografiaconstaitea Egiptului a inspiratlocuitorilor sdi securitateexistenfiald,
le-a permis un mare grad de abJtrictizare.Structurile geometrice organizate
(agacum Nilul organ"izeazd
de-a lungul
mediul egiptean)constituieprimul sistemsimbolic al lumii'
ceeace
unei axe iii
ti l
ilr
lrt
transpdmAnteand
lnterpretareasaestepentru noi unici 9i limpede: o existenf[ p[mAntean[ 9i il
precumclima egiptean[9i curg.erea fluviului'
continud, egald,u.qrri.d,statornic[9i-senin6, i,l
Acolo, in Egiptul antic,in expresiaartistici acesteirdnduielia lucrurilor,
culturii noastreeuropene.
seafl6 originile
iri
ill
1. Pilonii de accestn
"lumea veSniciei"
ilt
il
lll '

erau compuSidin ilt

doud turnuri legate de
o poartd. 'l
:l
2. Principalele .tiPuri
de coloane-e{iPtene !t
I
a. colgafi'd lotiformd
b, edloand
papiriformd
c. coloandpalmiformd
il :
i'
il
I

3. kntplul mare al lui

Ramsesal IIJea, la
Abu Simbel.

*fr
:i
 lt

Arhitecturi
pe relief.
Greta

Cretaa.fostprima insulddin
MareaEgeecarea fost locuitdincd de
la inceputulneoliticului.Clima bund,
Palatul din Cnossos - detsliu protecfiaasigurat[prin izolareainsu-
lard, navigaliadezvoltatdsprea intra in
contactcu alte civilizafii continentale- de unde au preluat elementede progres- au creat
caracterulspecialal acesteicivllizalli, de destindere,senindtateqi armonie.In acestclimat de
securitate,stabilitatepoliticd qi relativdprosperitateeconomicd,s-andscutprima civilizafiecu
adevdratuman[, cu o cultur[ evoluatd.
Desprefelul deviali cretanaveminformafii atit prin martoriarheologici-palate,vile,drumuri,
instalafiiedilitare,fresce,vase.. . - cdtgiprin legendeleGrecieiantice.Astfel gtimcd societateacretand
duceao viafddestins[qiconfortabild,cu reguli socialededusedin viafd ginu impuseprin dictaturi.Nici
artanu erabazatdpescheme,ci exprimafantezialiberda creatorilorindividuali.
Insulaeraimpdrfitd,in93de state-orage - Cnossos,Phaistos,Mallia..., legateintre ele de
qi
drumuripavate.in oraqeexistau strdziasfaltate.Nici oragele,nici palatele,nu eraufortificate.
Epocade ceamai mareinflorire a civilizafiei cretanea avut loc intre anii 2000-1400i.Ch.
qi estelegatdinprincipal de numeleregeluiMinos, eroulunor mari legende.Aceastdperioadda
rdmasin istoriecu numele"ClllizaliaMinoic5".
Cretaniiau fost - separe- mari iubitori de viafd, de natur[, de artd,de sportgi spectacole.
La toateconcursurilede sport,indemdnaregi curaj luauparte,in egalSmdsurd,fete qi bdiefi.
Femeilereprezentate de frescesuntgrafioasegi cochete,veselegi cu personalitate. Legateinitrial
de ceremoniilereligioase,dansulqi muzicaaveauo mareimportanJd.Ceamai originaldcreafiea
culturii cretaneafost teatrul.De altfel, ldngi palatuldin Cnossosseafld construcfiaprimului
teatrudin lume.
Caselecretaniloreraufie din piatr6,fie din cdrdmid[ arsdsaunearsdqi cu scheletde lemn.
incd din secolul2 i.Ch. eraugi casecu doudetaje,iar palateleaveautrei saupatru.Nivelele erau
legatede scdriinterioare.Locuintelecuprindeaunumeroasecamerede locuit, bucdtdrii,cdmdride
alimentegi bdi, cu instalafiisanitarelegatelaun sistemde alimentarecu ap6.
O incdperemai importantdrntrain alcdtuireaunei unit[1i de tip megaron,intdlnit incd din
epocaprimelor forme de locuire. Megaronul cretan cuprindeainc[perea, curteade lumini gi, intre
ele, un portic - spafiude tranzitintre interior gi exterior.Aceste spafii filtrau lumina puternicd
mediteranean[- procedeuarhitecturalcarei-a consacratpe cretani drept primii in lume care au
tratat lumina drept elementde arhitecturi. Curfile interioare,pavatecu piatrS,asigurauventilarea
qi iluminarea camerelor,dar constituiaugi o remarcabilSsolufie ambientald.
Indiferent de rangul proprietarilor, locuinfele cretanilornu erauproiectateconform unor
reguli ale esteticii,ci spontangi absolutliber. Singurapreocupareera sdrispunddnecesititrilorde
confort.Celelaltenecesitdli,de ordin artistic,erausatisfbcuteprin deschiderilecdtrepeisaj- prin
terasegi loggii gi prin decoralie- picturi, fresce,obiectedecorative,cu o cromatici veseldgi
discret[.Aceastl art6,ca qi arhitectura,nu tindeac[tre monumentalitategi erapracticatdla toate
nivelelesociale.
in Cretaau fost pusetemeliile civlliza[ieigi culturii grecegti,iar grecii antici au recunoscut
intotdeaunacAtqi ce anume datoreazdcretanilor.

\30
 1. Palatul din Cnossos- reconstituire. Pe o
colind se aflau cdteva construclii independente,
care au fost unificatela un momentdat, ddnd
na;tere in final faimosului palat din Cnossos.
Era o construclie ampld, care urmdrea panta
reliefului Si al cdrei scop evidentnu era acela de
a domina, ci de a asigura confortul locuitorilor
sdi si a-i ldsa sd se bucure de peisaj. La exterior
se afla teatrul - cu gradenein unghi, micul palat
Si vila regald. Un portic de B0 de metri lungime
conducea la una din intrdrile importante.
Spaliile principale erau gtupate in jurul marii
curli interioare. Pe latura de est, cu patru etaje,
se aflau locuinlele regale (in compozilia cdrora
se disting unitdli de tip megaron cretan) Si
pavilionul pentru oaspeli. Ele erau dotate cu
bazine Si bdi, alimentate cu apd din rezer"voareSi
deversateprintr-un sistem de drenare care va
mai reapdrea abia peste 1500 de ani. Pe latura
de vest a curlii se afla sala tronului Si zona
sacrd, apoi scara spre etaj, unde se aflau sdli de
receplie Si sdli de consiliu. In rest, existau o
mullime de incdperi ca: ateliere meSteSugdreSti,
localul scribilor arhive, magazii de provizii; apoi
existau numeroasecoridoare, mici curli de
lumind, scdri de sertticiu, esplanadepavate cu
lespezi. Planul sugereazd, tn general, o alcdtuire
fantezistd de incdperi diverse, izvordtd doar din
preocupareapentru confort Si pitoresc. Ambianla
agreabild era datoratd Si numeroaselorfresce Si
picturi de pe pereli Si coloane, intr-o cromaticd
exuberantd, dar rafinatd.
2. Planul palatului
3. Una din numeroaselecurli de lumind, cu
porticul aferent; coloanele, viu colorate, sunt
subqiate Ia bazd.

31
 1. Wa regald
in apropiereapalatului din Cnossosse afla,
in anii 1400 i.Ch., "vila regald" - un edificiu
cu o compozilie liberd, caracteristicd
arhitecturii cretane.Era o co-nstruclie pe trei
nivele, cu scard interioard. In acest compler
rezidenlial aristocratic apare dispozilia de tip
arhaic megaron- dovadd cd locuitorii
Cretei aveau relalii strdnsecu Mesopotamia
Si Egiptul. Structura de tip megaron
presupune, intre camera de locuit Si curtea
interioard, un spaliu de tranzilie, definit de o
colonadd.
2. Micul palat
Construclianumitd "Micul palat" este
situatd ldngd palatul din CnossosSi datatd in
jurul anului 1450 i.Ch. Lungul Sir de
incdperi cu acces din cuftile interioare se
deschide cdtre un spaliu exterior prietenos.
Prima curte interioard este imbogdlitd cu un
peristil (pdtratul centralformat din coloane
de piatrd). Locuirea, fn general, era
conceputdintr-o rela\ie permanentd,subtil
articulatd, cu mediul exterior
3, Prinlul crinilor
Cea mai importantd construcliecretand - de
altfel Si pdstratd - estefoimosul palat din
Cnossos.Prima construcliea fost distrusd in
1750 i.Ch.,fie de Lmcutremw;fie de vreun
rdzboi.Apoi palatul a fost reconstruit,cu o
anvergurdSi mai impresionantd.Fresca
numitd "Prinlul crinilor" impodobeaun
interior al palatului, in timpul aSanumitei
"primei etapepalatine" (2000-1700i. Ch.t.

aa
JZ
 Elemente de arhitecturi
in Grecia Antici
Fortificalii gi cupole miceniene
({ 600-{ { OO i.Gh.)
Procesulde civilizarea teritoriului Grecieide azi a inceput
odati cuinvazia aheilor,cdtre 1600i.Ch. Aheii erauun popor
rdzboinic,careinsd,odatdinstalatiin PeloponesgiAttica, qi-au
organizatorage-state, printre care Sparta,Tirint giAtena. Capitala
erala Micene.Dupd qasesecolede existenfd- denumiteperioadamiceniand- cet[Jileaheilorau
fost pe rAnddistrusela rAndullor, prin alte invazii.
Importanteau rimas pentrunoi incursiuniler[zboinice ale aheilorin Creta- undetrdia o
societatesuperioard,diferitd de ceaa aheilor- de undeau importatelementede civilizafie.Ultimul
rdzboial aheiloragresoria fost rdzboiulTroiei, o cetatebogatd,,careafost asediatdtimp de 10 ani
in scopuridejaf. De acestevenimentsuntlegatelegendelefiumos povestitede Homer in Iliada,
careins[, literaturizdnd,deformeazdmult fapteleistorice.
Realizirile arhitecturalemicenieneaufostpalatul-cetateqimormdntutboltit.
I Palatul-cetateqi fo'rtificafiile lui, de underegelecontrolaviafa statuluiaheu,erao
construcJie mai mici decdtceacretand,in schimbbine fortificatd.Zidurile,din imenseblocuri de
piatrdnelegatecu mortdr,eraude 6-11metri grosime,cu galerii, cazemategidrumuri de rond[.
r Intrareain paldtul-cetatede la Micene estecunoscutdsubnumelePoarta Leilor.Aici a
fost reluatvechiulsistemtrilitic din arhitecturamegalitici, formatdin doualespeziverticalepeste
carereazemdo lespedeorizontald.Aceast[ arhitectur[s-anumit ciclopicd.
r Mormintele grandioasealeregilor dovedescputereagi bogdfialor. Celemai caracteristice
arhitecturiimicenienesuntcelede tip tholos,folositeintensincd din timpurile vechi.Ele erau
acoperitecu o cupolSdenurnitd"falsd" (d encorbellement), cu bollarii dispugiinelar,gi nu radial ca
la bolta qi cupolareald,.Acest sistemde boltire a fost folosit din celemai vechi timpuri, ?nmod
specialin Mesopotamiaqi Egipt. Sistemula fost preluatde cretani,in urma legdturilorlor cu
aceste civ ilizalii gi apoi transmi s civ ilizaliei m i ceniene.

tholos martuar paartd

1. Poarta Leilor intrarea in cetateaMicene.
2. Mormiintul regal numit "tezaurul lui Atreu"
(1500-1400i.Ch.) estepresupusa fi mormdntal lui
AgamemnonSi al Clitemnestrei.Printr-o poartd
masivii din piatrd se pdtrunde pe un dromos, care
conduce la tholos-ul mortuqr Acesta e acoperit cu
boltd falsd, numitd d encorbellement.
3. Reconstituire a cetdlii din Iirint. Se remarcd
masivitatea volumelor Si atenlia acordatd
Jbrtificaliilor.
 Epoca civilizatiei antice grecegti
(750-146 i.ch.)
dinregiuneasud-duniteand.Acegtia
austdpAnit
teritoriuiGreciei
din secolultZ lanein secolulg
-^perioaddde stagnarenumiti "epocaobscurd". Procesulde evolufie
a ceeaceva fi civjlizatia
Grecieianticea inceputdeqidin jurul anului lsoi.eEiu-p-ernraaarnqiia.n;iiip#ra,
ctasi cF 1450 -323i,.\;h) gtp e.ri oada el enisri cd (323- t 46i.Ch.).
o ctenfe a grecilor,unicdin lumeaantlifiiiiiii, u.onriituit-o forma de guvernarecolectivi
numitd'democralie-O expresiea sa estepolis=ul,.careinseamnd"orag-stat" o"unitate
- teritorial[
compusddintr-un oragcupimdnturile qi sateledimprejur,impreuni CuloCuitorii acestui
teritoriu,
carealcdtuiauo comunitatede origine,interese,tradilii, credinle.
Ca toate agezdrile,
gi celegrecegtierau,dup[ modul lor de constituire,de doudfeluri:
1. Orageapdrutespontan,careeraucelemai frecvente.Ele s-auniscut, de obicei,in
apropierea
cdilor comerciale, amdrii,in zonecu terenadecvatgi sursede apdapropiate.Configurafia
lor era
organic5,cu re{eastradaldneregulatd,adaptatd,reliefului.Distri6ulia eri organizatide
clile prin-
cipale- catelegauporfile oraguluigi strdzilesecundare. Ultimele deserveaulartierele de locuit.
2. Otageleproiectate,careindici nivelul atinsde gdndireaurbanisticd.Ele sedefneauprintr-o
refeatrasatdgeometric,cu strdziortogonale- sistemurbanisticcaresenumegtehippodamic,
dupd
numglelui Hippodamusdin Milet. Acesturbanismevoluatindicdpreocupdrifunclionale
ierarhice,
cdci diverseleconstructriieiau amplasaterafional in cadrul oragului,dupd caracterullor.
in ambele caznri,oragul eia organizatde cdtredoudnuclee de mare insemndtate:
r Acr_o_pq!a, centrul vieJii spirituale, eragangturarul cetifii, intotdeaunasituatpe o inilfime. Ea
-
domina vizualoragul,ca senmal valorii salesimbolice:eia tgyslpqll-gacrualigezdrii,locul de
intAlnire al grecilor cuzeiilor, atdtdeimportanfi pentru ei. riirceflutilde la deplrtare, masa
de
templede pe deal subordoneazd oragul,careaparecao grupareomogendde locuinlemodeste.
r Templul - locul undes-amanifestatgeniul plastical acesteicrilturi - eraprogramul
cu
careestespontanasociatdarhitecturagreceascd. Compozitiatemplului a devenitmodelul estetical
Europeipentrucel pufin 2000 de ani. El a fost "casa zeilor",iar grecii au simlit nevoia
si le
construiascdpestetot case,din careniciodatdnu vor fi gisite douAla fel. Eleiespectaudoar
o
unitateconceptualdcomund.
Aparent, templele erauamplasatedezordonat?nteritoriu. La o privire mai atenti insd,
apareevidentdarmonizarcaftecdruitemplu cu mediul natural in carea fost implantat. cum
$i
teritoriul grecescestealc[tuit din locuri cu o marediversitate,acesteaparesdsefi transmisgi
templelor,ca predispoziliespreindividuali zare.inplus, forma templului era adaptatii,in acelagi
timp, 9i caracteruluidivinitdtii cdreiai-a fost dedicat.Acestun.u-blu, compusdin templu,
divinitate qi cadrul lor natural,exprimd senindtategi o mirefie fireasc[. Bfectut estetic
irincipal al
oric5ruitemplu sedatoreaz[exterioritilii sale,cu o plasticdextremde bine studiatd.O mare
atenfieera acordatdfundalului, pe careel senroiecta gi perspectiveipe+areo-feiea perrnanent
celui careseapropia.Apoi, volumul templului eraintotdeauna,lncorp izolat, ce poaiefi
,,parcurs"qi dejur imprejur.
Forma templului a fost atAtde bine organizatd,incdtpoate fi cititd cu claritate.planul era o
dezvoltarea caseide tip megaron:o incdperedrepfunghiulard,numitd cella,despdrjitdde exterior
printr-un spafiu detranzifienumitportic.Dacd,exteriorul sebucura de interesp.nt* reprezentare,
interiorultemplului eratratatcao zondmisterioasd .in cella seafla statuiazeiiAgi.porticulera un
spafiuacoperit,cu o laturdformatddintr-un gir de coloane.La templelemari, altdtuireaplanuluise
complica:intdlnim qi spafiide tip vestibul,numitepronaos,uneorigiin spate- opistodom,
colonadadeveneacomplexd,cuprindeaqi laturile templului qi sedubla.
in arhitecturatemplului intic sedisting, dupd forma coloaneigi a antablamentului,trei
ordine fundamentale:doric, ionic qi corintic. Ordinul ionic, mai suplu gi mai elaborat,s-a
dezvoltatdupdcel doric gi a devenitpredominant.
r Agora eraansamblulurbancaracteristiccivlliza[ieigrecegtidemocratice.Eraalcdt'itd dinf-un
spaliu central descftls- destinatint6lnirilor dintre cetdfenii polis-ului gi construcfiiperimetrale -in
generalclddiri cu funcfii civice.Printreeleimportantderastoa-oclddire lungi-cuunportic generos.

34
 Conform legendei, cetatea greceascd Atena a
luat nastere ce urmare a unui acord dintre 'i)
Apollo Si furiile - care reprezentauo naturd
arhaicd potrivnicd - acord ce stabilea o noud
ordine de viald, pasnicd Si armonioasd. Noul
statut existenlial presupunea reguli sociale
democraticepe de o parte, Si relalii destinsecu
divinitatea de cealaltd parte. Locul de intdlnire
al grecilor atenieni cu zeii lor era Acropola -
un deal care cre;te din vasta cdmpie Atticd,
devenit sacru. krasat Si acoperit cu construclii
de cult, dealul a devenit un "temenos" - adicd
un loc limitat, rezervat unei destinalii. Aici, tn
deplin acord cu natura, se afld templele atdt de
prelioase pentru greci Si care, timp de multe
secole au constituit modelele estetice ale culturii
occidentale.
1. Propileele - poarta de acces (437-431 i.Ch.);
2. Micul templu al zeilei Nike Apteros, stil ionic;
3. Curtea zeilei Artemis;
4. Calcoteca;
5, Soclul presupus a fi fost al statuii din bronz a
Athenei Promachos, de noud metri indlyime,
sculptatd de Phidias;
6. Erechteieonul(421-406 i.Ch.), stil ionic;
7. Parthenonul (44B-423i.Ch.), stil doric;
8. Curtea zeului Polieus
 Evolulia arhetipului meg&ron
I. Ierihon. Construclie de tip megaron aflatd Si
Ierihon (Jericho). Un portic intre doud ante este
urmat de doud incdperi, ultima fiind fncdlzitd de
o vatrd.
2. Mallia. Locuinld cretand. Este marcat
megaronul cu portic deschis Si curte de lumind.
3. Priene, sec. II. i.Ch. Locuinld care conlinea
drept nucleu central un spaliu de tip megaron.
4. Tipologia templelor greceSti, cu originea in
arhetipul megaron.
Dupd pteroma (anfiladd de coloane ce formeazd
un portic) dlstingem urmdtoarele tipuri:
a. pteroma in antis (colonadd scurtd, reluare de
la megaronul arhaic)
b. pteroma prostil (portic fn falada principald)
c. pteroma amfiprostil (portic pe fa|adele scurte)
d. peripter (portic imprejurul clddirii).

Wflicdss*frrs fuaflWr*'

ffiTfi
Partenonul din Atena
 ffi
l|i;il''!.tffit@ n^.-.:-",1:
rTrTrTrTrTrTT uenuL ut,
#ffi
{i}tiil|6 n$.t:fis)r

Capilel
ionic

Ordinele
in arhitectura
clasici greceasci

Ordinul ionic Ordinul corintic

Ordinul doric
 ldrit-ru:r
h. q

iffiD
lllfitix
Ififfi

=>*
ffi

W l lllllllll
llL llil illllll's

:
d" *rr.'ii

lillrr

.Zqgg!" tt:":i - P'rt:ry!!:t

.Pqrtenonul.este opera arhitec|ilor
Ictinos Si Callicrates. Tentplul,
construit in stil doric, domind
colina, dar coloanele sale destul
de suple Si zvelte comparativ cu
arhaicele tentple dorice. nu
permit caracterizarea sa drept 4.. l, ]'llltlilililt

greoaie. rl
Pteroma esteprelungitd lateral cu
tl
o colonadd prostil. In capdtul de ll liii
ililt
vest se afld cella, unde era statuia
colosald, in aur Si fildeS, a Atenei lll ,,.ill
i
- operd a sculptorului Fidias (vezi
plan pag. 36).
Vitruviu a asemuit stilul doric cu
forla masculind Si stilul ionic cu
gralia feminind. in cazul
Partenonului, sinteza simbolicd r lllr i
dintre gralia feminind Si forla
masculind a fost realizatd prin
colaborarea arhitecturii cu
sculptura.

38
 .r e'
-

,? = E- a :- -
- j@.r /%-
-
I --+
--+**--J*.

Acropola Atenei - Erechteionul

Erechteionul este un templu ionic
cu o formd complicatd, ale cdrei
inlelesuri nu au fost pe deplin
elucidate; este asimetric, eSalonat
in manierd liberd, cu articulalii
elegante.in contrast cu severul
Parthenon, diversele sale spalii
sacre au fost interpretate intr-un
stil cu vibralie umand. Aceastd
crealie artisticd inventivd a
culminat cu Loggia Cariatidelor
unde coloanele ionice au fost
inlocuite cu statui ale Chorelor

39
 mlu
rWfl
frufrdltumq
DM

\\*.*..%,.eq*

* -Zc,opot2i;,'
-*-F Propileele
Propileele, ldsate
neterminatein 431 i.Ch. de
arhitectul Mnesikles,
reprezintd poarta de acces
in temenos-ulsacru de pe
Acropola. Este un
monumentin stil doric. Fald
de modesteleportaluri cu
aspect de templu,
tradilionale in Grecia de
pdnd atunci, Propileele au
constituit o abordare
spalial-volumetricd
complexd. Aceastd
i?\H llt

,H. construclie impundtoare cu

rol de poartd, a insemnat o
rupturd Si un salt plastic
semnificativ. Construclia
este compusd din doud
volume laterale Si dintr-un
volum principal, cu o dubld
colonadd interioard care
conduce cdtre incintd.
Spaliul deschispe care fl
creeazd aceste doud aripi
ce avanseazdde-o parte Si
de alta a pantei, invitd Si el.
Astfel, scenografia
alcdtuild dintr-un ecran
frontal permisiv, cu coloane
dorice, Si din doud brale
deschise, este perceputd de
vizitatorul tn ascensiuneca
o invitalie Si constituie un
act pregdtitor.

40
 r' \/ I
' '*l( /

Alte programede arhitecturddin Grecia anticderau:

I Sanctuarul, carenu eraintotdeaunao acropoldgi puteafi chiar de o complexitatemai mare.
Astfel erauce-lE panelenicedin Delphi si Epidaur,construitedepartede oraq.
I Teatrul, in forma apropiatddeceade azi, a fost creafialumii grecegti.Datoritd unui confinut
iniJiAlr-eTrliG,eraamplasatuneoriin cadrul sanctuarelor.Teatreleerauconstructii neacoperite,
carefoloseaupeisajulnaturalca fundal al scenei.Legdturagrecilor cu naturaeradoveditdgi de
utilizareareliefului naturalpentru amplasareagradenelordirect pe terenul in pant[. i
I
I Locuinfa dominaarhitecturagreacddoarpe considerentecantitative.Ea nu e relevantdprin
t
caliYfreffitice ori tehniceperformante,ci pentru cd ne permite sddecript[m modul de viaf6, ,l
I

mentalitdtilegi relafiile dintre oameni. li

i!

Arhitectura grecilor, reahzatdindecursul a2500 de ani, a determinatcursul arhitecturii

europene.Acestfapt ne invitd sdle apreciemcreafiacu o atenliespeciali. li
Agora I
Agora era piala publicd a ' i
polis-ului (orasului), un i
I
ansamblu urban caracteristic I
civilizaliei greceSti.Era centrul
i
vielii civice, in care locuitorii I
I
se adunau pentru a dezbate 'I

problente de interes comun:

chestiuni politice Si legislative;
aici aveau loc intdlnirile
periodice ale cetdqenilor-
adunareapoporului. Ulterior
acestora li s-au addugat
funclii comerciale, religioase Si
de divertisment. Agora este
simbolul democraliei, ndscutd
in qntichitate in polis-ul
grecesc.Funclia civicd -
dominantd, se desfisura in
spq{iul liber al pielei. in jur
erau dispuseprincipalele
institulii politice. Specificd
agorei este construclia numitd
stoa - un portic acoperit, cu
coloanele cdtre piald. Era un
spaliu destinat promenadei Si
disculiilor fntre cetdleni. Mai
tdrziu, tn unele stoa au apdrut
mici prdvdlii.

4I
t
1. Locuinld la Priene, sec. 2 i.Ch
2. Teatrul din Epidauri 350 i.Ch.
3. Sanctuarul lui Apollo din
Delphi, sec. 6 i.Ch.
Versantulsudic, abrupt, stdncos,
vibrat de untbreSi lumini
necruldtoare, al muntelui Parnas,
a fost dintotdeauna onorat de grec:
ca un centru al lumii. Acolo, in fay;
unei peSteri,preoteasa Pythia
cddea in transd Si pronunla
oracole. Eschil ne povestea cun't
apoi, Apollo a infrdnt forlele
iralionale malefice, dupd care Si-a
stabilit resedinla chiar pe locul
sanctuaruluipagdn. De-acunt
incolo, grecii Si naturr s-au
reconciliatpentru totdequna.
Temenos-ulsacru de la Delphi era
strdbdtut de o cale ascendentdin
zigzag, bordatii din loc in loc de
tezaurelecetd\ilor Dominanta
ansantbluluio constituia templul
lui Apollo, iar punctul terminus et'c
teatrul.
Parcursul Cdii Sacre oferd privirii
imagini diverse, ce in ce mqi
-din
cuprinzdtoare.In final, teatrul ne
apare ca un tron de unde orice
excesa fost exorcizatSi unde
domneSteo n'Laretandrele.
.c.i*::::.# lq**
-i
; ,qf
r& . ;_,

fr
3F
$*
?.=1
f''!
}l*,,
2n.,, materiale gi
iul interior in Roma Antici
Ultima marecivrlizafiea antichit1t[iia fost cearomand.
Ea a durat 12 secole,in carea parcurso evolulie
spectaculoasd, de la stadiulde comunitatecu relalii gentilice,
pdndla cel mai mare gi mai putemic imperiu, pentruca in final
sddecaddla nivelul unui oraqde provincie.
Etapizareaconsacratd a acesteievolufii cuprindetrei mari epoci perioada monarhicd(754 -
509i.Ch.);perioadarepubliciiaristocratice(509- 31 i.Ch.);perioadaimperiuluiroman(31 i.Ch. -
476 d.Ch.).
Mai mult decfltin restullumii vechi mediteraneene, arhitecturaa fost pentruromani
principalaart[. Spredeosebirede Grecia anticl,care esteasociatdcu un tip anumede edificiu I

caractiristic- tpmplqt-Romaanticda introduso multitudine deprogramede arhitecturdinedite,

mateializateii edificii grandioase:termele,bazilica,amfiteatrul,circul, arcul de triumf giun
ansambluurban:forul roman.Toateacesteobiectede arhitectur[,oricdt de diferite intre ele,au
anumitetrasaturiiormu- ilustreaz[ o concepfiespafialdunitard,original[:
. organizarea in plan a compozifiilor era a lald qi centratd,av0ndun centrula intersecfiaa
dou[ axeperpendiculare,acesteadin urmd de ponieilEgale-ffiinegale;
r spatiulinterior aveao importanfddeosebitd,spredeosebirede lumeagreacd,undedomina
plasticaexterioari. Sepoatespunecb romanii au descoperit!4llr"l iryt"ri"r.:9nty a creagrandioase
ipa1iiinterioare,eiauuti|izatsistemenoideacoperire-@icabol1arilormo9tenit5
dl la etrusci,dar pe careau perfecfionat-ogi au pus-oin valoarein mod genial,precum qi un nou
materialde construclie,inventatde ei betonulroman(opuscementium)- un conglomeratartificial
turnatin cofraje,compusdin pietrig,nisip, materii vulcaniceqi un liant.
r tot in contrastcu lumeagreceasc[,romanii eraucitadini inndscufi.Ei eraumai puJin
sensibilila locurile naturale,pe carele organizaucu rigurozitateprin construcfiilelor: oraqenoi,
drumuri,poduri, apeducte,viaducteetc.in schimb,acordauo atenliedeosebitdintegrdrii
constructriilorin cadrulurban.Acest lucru esteevidentin cazultuturor programelorde arhitecturd- o
arhitecturdde esen[durb and.
Simplific0ndlucrurile, am puteaspunec[ dac[ grecii erauartigti,romanii eraudestoinici
ingineri; dar ingineri cu o marepersonalitateesteticd.
I Urbanismul qi amenajarea teritoriali au fost in Romaantic[ adevdrateqtiinfe,cares-au
dezvoltatin paralelcu ins[gi practicalor. Preocupafide o judicioasdorganizareateitoriului, romanii
au avut subcontrol o retrearalionaldde orage,cu brrneleg[turi intre ele.in cadrul aqezdrilor,existau
principii clarede repartizareaobiectivelorarhitecturale.Acesteprincipii eraucel mai consecvent
pusein practicdin cadruloragelornoi, infiinfate pe bazaunui proiect.Primul gestcaresefrcea
atuncipi terenulnaturaleratrasareaa doui axe,numite cardo qi decumanus,otientatedupi punctele
cardinile. Ele urmau sdfie artereleprincipaleale oragului.Acestmod de abordarereflectdinclinalia
cdtreo anumeconcepfiespalial5- ceageometric[ ortogonali. Fiecareconstrucfiesauzoni a oraqului
urma sdseraportezela acestsistemde axede coordonategi la centrul astfeldefinit.
r3glg! esteprogramulprincipal al arhitecturiiromane- nu intimpl[tor tocmai unprogram
urUaffifii. Aceastdimportantdcrealieroman[ eralocul undeconstructoriigi arhitecfiis-auintrecutin
capacitate creatoare.
Foru1eraunspafiuurbandeschis,@,deobiceichiar1aintersecfia
i. Era,
la fel ca ffi16c alcontactelordintreoamenJnumaic[ aicip Fneauinstitufii
oficiale.ffiffirnforumromanseaflauconstrucfiilepublicecelemaiimportanteca templulprincipal
forum
Sibazilicaunde aveauloc judeclfi, aduniri, tramacliicomerciale, decizhdeconstruclii.Un
complexmai cuprindeaaltetemplegi sanctuare,spatii comerciale,construcfiiadministrative,
statui,obeliscuri,arcuri detriumf, tribunepentruoratori,columneetc.
biblioteci. de asemenea

43
Sisteme de acoperire tn Roma anticd:
arce qi bolli
1. Cea mai importantd inovalie
constructivd a civilizaliei a
^etrusce fost
arcul cu bol1ari radiali. In imagine Porta
Marzia din Perugia.
2. Procedee de acoperire caracteristice
arhitecturii romane sunt:
a. bolta cilindricd;
b. Sarpanta (peste structurd spaliald de
tip bazilical);
c. bolta intersectatdcu muchii ieSite;
d. bolta intersectatd cu muchii intrate,'
e. cupola.
3. Secliune transversaldSi planul bollilor
la Bazilica lui Maxentiu, Roma.
4. Stampd cu ruinele bazilicii lui
Maxenliu. Bol|ile incrucisate transmit
impingeri pe zidurile transversale, care
apar ca niste pile puternice.
Urbanismul in ImPeriul Romanl porfi
orase cu caracter Prestabilit
rd-L#
Sistematizareateritoriald presupunea la
romani construclia unei relele de
il nil
drumuri, avand drePt element u ntl
u nil
centralizator - axis mundi - Roma' Dupd bibliotera
nevoi, teritoriul mai era strdbdtut de termel*
viaducte Si apeducte impresionante'
Controlul spalial al unei asezdri noi.se piafa slimen-
efectuaprin trasarea unei geometru
iigurooi", avdnd la bazd PrinciPii
Gmi;"tari
$i Ia nivelul localitd|ilot forul
"i*urn.
intersecliilecdilor principale aveau o teatrul
importanld sPeciald, de aceea erau
mircate cu ilemente de arhitecturd
simbolicd: porli Si arce de triun{' In
centrul orisului se aJla de obicei forul'
zona polarizatoare a vielii publice -
progiamul major Si caracteristic al N I Regio CARDOMAXIII'IU$
arhitecturii romane. I dextra
Caracterul unitar al princip-iilor citrntn KI HII
urbanistice romane consta in:
t doud axe maiore PerPendiculare'
stl
numite cardo Si decumanus,care
organizau releaua ortogonald-de strdzi; nl
marca centrul de t.tttltANUS
."intersec\ia lor
greutate al localitdqii;
".
nrAxlMU$
orosul era inchis cu ziduri de incintd Si D I
porli;
-t
orasul era imPdrlit in 4 domenii:
stdnga, dreaPta, fald, sPate sinistra
KII KI citrata z
1. P\anul oiasului Timgad; 2' schema
organizaloricdde principiu a unui oras
pistabilit; 3. Via Vesuviu,PomPei

*;ffi i!
* s*ff
 Forum-ul era in republica romand
un centru polarizator al vielii pub
a oraselor In jurul pielii se aflau
funcliuni importante.
mttceltum(piafu atime*arfr)

sunctu{rrullarilor
templullui lrespasian

hala pentru vinzarea stafelor Si

sediul earp*raliei

camuum

fT' "ryri!{oOuwts&senatalai)
L|tt 1. Forul din Pompei
2. Forul roman
3,4. Amfiteatrul Flavilor numit Colos'
seum,a fost construit la Roma tn 75-
80 e.n. Aceastd giganticd construclie
are o capacitate de 50 000 de
spectatori. In plan, structura sq era
alcdtuitd din opt inele eliptice,fomate
din stdlpi Si bolqi suprapusecare
suslineau gradenele. Solulia
constructivd era extrem de ralionald,
prin reducereala minimum a cantitasii
de ziddrie necesard. Zidurile si bolqile
erau din beton, cu nervuri de
cdrdmidd. Zidul perimetal era inalt de
49 de metri, cam cdt are azi un bloc de
IB etaje. Sub arena care era din lenm.
acoperitdcu nisip, se aflau cdteva
caturi subterane, unde erau camerele
gladiatorilori cu$tilefiareloa spalii Si
mecanismeanexe.
Monumentul este Si astazi un centru de
greutate urbanistic al Romei, deSi
acum aratd ca un schelet de dinozaur.
iar programul de arhitecturd pe care il
addposteaeste mort. In timpul evului
mediu Si al renasterii, el a constitttit o
sursd de material gata fasonat, drept
urmare a rdmas Stirb pe latura de sud-
vest. Dimensiunile sale sunt ample,
pentru cd aSa o cereau necesitdlile
acestuiprogram, extrem de apreciat de
populalia Romei. Cdndva pulsa aici o
emolie inimaginabild. O dovadd este
faptul cd serbdrile populare prileiuite
de inaugurarea sa au durat luni de
zile, iar dinastia Flavilor Si-afdcut un
tillu de glorie din aceastd ctitorie.
5. Pbnt du Gard, Ntmes, 20 e.n.,
constituie acea porliune din apeductul
orasului care traversa valea rdul
Gard, latd de 270 de metri. Arcele
registrului inferior suslin Si platfurma
unei sosele.
46
q Ht*t
t*
*{
*T

il
I ;'q
$rB h
il *

ffi q*i

,ffi-s,g
'.tr ' .,
6t'r:JlT'o
*?*-

J'c

\"

' %}-
 I Bazif ica eraun program roman caracteristic, reprezentindechivalentulunui stoq grecesc.
Amplasatdintr-un loc centralin for, bazlhcaera,in esenfd,o pialdpublicd acoperitd,capabildsd
addposteascd un marenumdrde oameni.Deschiderilemari au condusla divizareaspaliuluiin 3-5
nave,prin qiruri de coloane.
I Teatrul gi odeonul erauconstruitepentruspectacolede teatrugi muzicale- construcfiile
pentruspectacolebucurdndu-sede o atenjiespecialdla romani.Ele s-audezvoltatsubinfluenla
modeluluigrecesc,dar au fost modificateconformcondiliilor specifice.Astfel, teatrulromanerao
construcfieinchisd,integratdin lesutulurban.El ofereaoraquluifaladeelaborate.Gradenelese
ridicau deasuprasolului pe un sistemde ziduri qi galerii.Era deci,la romani,o construcfieinde-
pendentdde condifiile naturale,careputeafi construitdoriundein orag,in acorddoar cu
determinanfii urbanistici.
t Amfiteatrul erao construclieasemlnltoareteatrului,cu menfiuneacd gradenelese
desfbgurau in jurul unei areneelipsoidale.Aici se organrzavluptede gladiatori.
I Templul roman a preluatpar\ialmodelulgrecesc,dar l-a convertitconformunei proprii
concepfiispafiale.Era o construcliemai mic[, careseadresaunui public static^, situatin fata sa.
Templul seafla peunpodiuminalt gi avea o fafaddprincipald tratatdcaatare.In afardde tipul
clasicde templuroman,existaqi un tip de templu circular,din cares-adezvoltatin final
Pantheonul- o construcJiespectaculoaside templu inchinat tuturor zellor.
I Termele erau,de asemenea, un programspecificarhitecturiiromane.De la simplebdi
publice,ele au evoluatla complexemultifuncfionalecu caracterde recreere.in afardde spafiile
destinatebdilor, au fost adiugategi alte funcfii anexeca biblioteci,sdli de sport,nimfee etc.
Accesulla termeerafacil pentrutoatecategoriilesociale,astfelincdt ele constituiauo instituliede
mareprestigiuin rdndurilepopulafiei.

"il
1. Palatul lui Diocletian, Split, 305-316
Trei laturi ale incintei aveau o expresie
severd, dar cea de-a patra, care era
orientatd cdtre mare, se deschidea
printr-o loggie care domina de la
tndl1ime. Palatul fusese atdt de amplu,
incdt a putut servi drept refugiu
locuitorilor dintr-un oras fnvecinat, in
timpul unor invazii.
2. Templul Fortunei Virilis, Roma, con-
tinua atdt tradilii etrusce, cdt Si
experienla greceascd. Ordinul grecesc cel
mai indrdgit de cdtre romani a fost cel
ionic, utilizat Si la templul pseudoperiprer
al Fortunei. Pe faladele laterale,
coloanele erau adosate peretelui.
 f
:,litW:
ilr

I
,***j*'

3,4,5. Termelelui Caracalla (212-216

d.Ch.) erau addpostitede un omplu ;i
complicat edifciu, in care au fost
exploatate toate posibilitdlile construc'
tive ale cimentului roman.
Ele alcdtuiau o structurd spaliald
compusd, centratd, cu o distribulie
ordonatd a spaliilor, formdnd un
ansamblu integrat de incdPeri.
Schemafunclionald reconstituitd ne
prezintd atdt incdperi cu destinalii
specifice unei bdi publice (frigidarium
- baie caldd, aPodYteria - vestiare,
caldarium - camerefoarte incdlzite,
natatio - piscina etc.), cdt Si spalii
pentru deosebit de importantul rol
social al termelor (bibliotecd, sdli de
adunare etc.). Locul era un centru
civic, unde se desfdsura o Parte
majord a vielii publice romane: aici se
luau decizii politice, aici aveau
vizitatorii ocazia sd se informeze cul
privire la evenimente,sd se cultive
intelectual prin conversalii Si lecturi-
49

"--
 1,2r3. Pantheonul era un templu
dedicat tuturor zeilor, ridicat de
Hadrian intre anii 118-128d.Ch. Este
un edificiu reprezentativ atdt din punct
de vedere constructiv, cdt si simbolic.
Structura arhitectonicd era alcdtuitd
din trei pdrli: un portic frontal
tradi|ional, o rotondd complet
revolulionard Si un spaliu rectangular
de tranzilie. Roto-ndaera o interpretare
ineditd a cellei. In volumul ei interior
tncape o sferd cu diametrul de 43,20m.
mffimmmffiffi Cupold, bol1i si arce - elementecon-
ffimffimmm@
ffiffimmffimffi structive pentru care romanii delin
ffiffimmffim intdietatea in lume - asigurau scur-
gerea eforturilor tn peretele perimetral.
Semnfficalia Panteonului constd in
faptul cd el exprimd cel mai bine
descoperirea de cdtre romani a
spaliului interior.
In imagine: plan, detaliu de construclie
Si perspectivd interioard - gravurd de
Piranesi din secolul lB.
 4. kmplul roman a fost Preluat de la
greci, dar interpretat in maniera core a
devenit caracteristicd epocii romane.
Spre deosebirede greci, care
individualizau Si integrau templele
diverselor situalii de mediu natural,
romanii, nefiindprea preocuPalide I I
naturd, iSi integrau templele in ntediul a I
construit urban. Specificd templelor la'
a lr
romane era axialitatea Si orientarea F-l

frontald, subliniate de porticul principal,

FI
H

de podestul Si treptele din fald.

5,6. Bazilica era un program
caracteristic al arhitecturii romane,
avdndfunclia echivalentd cu cea a unui
stoa grecesc: spaliu polivalent destinat
desJdsurdriijudecdlilor stabilirii de
contacte sociale Si tranzac1iilor
comerc i aIe. Bazi Ii ca se-g,fls-i4-J0&<n'
peste drum a/temptf qin punct di
'ffiiv,'necesitatea
acoperirii unor deschideri mari a condus
la divizarea spaliului tn 3-5 nave (nava
centrald luminatd lateral pe deasupra 1..".1
ta aa
celorlalte). Acest sistem de acoperire a aa
definit tipul constructivnumit bazilical. a.
7,8, katrul roman a fost Si el Preluat t'
a
a
dupd model grecesc,dar a fost modificat a
a

in spirit propriu. Aceste adaptdri se a a

referd la relalia cu mediul natural, il t

a a
respectiv construit, la statica, respectiv a a
dinamica spaliului, la sistemul de accese, a
a a
a
la specificulscenei.Tot spectacolelorle I a
rl
erau destinateamfiteatrul Si circul. I al

9. Sanctuarul roman republican este .-l aqer

organizatfrontal Si simetric, cuprinzdnd r- l l l

aceleasi elemente: temPlu, teatru, -tD

incdperi anexe cu portice.

10. Locuinla individuald cu atrium este o
sintezd de funclii private si publice,
cuprinse intr-un sistem de spalii inte-
grate, organizate axial $i centralizat-

bucdtdrie

51

I. __-.r5.--
 '?+S+; F" I
,., ;, W*,,,r.

Locuinla urband a cunoscutdiverse

tipuri de solulii, cuprinse in doud
tipuri esenliale:
1,2. Locuinla unifamiliald de tip
domus era dezvoltatdpe parter; nu-
Si propunea economia de teren, ci
confortul locuirii, printr-o bund
repartilie a spaliilor - diferenliate
funcyional. Erau, in general,
locuinlele patricienilor Imaginile de
susprezintd zona de hortus cu
peristil, a unei vile din Pompei Si o
schemd uzuald de locuinyd de tip
domus.
3. Locuinla plurifamiliald de tip
insula; construclia era dezvoltatd
pe verticald, din necesitatea
ocupdrii intensive a terenului in
orasele foarte populate;
apartamentelefiind gdndite pentru
stil inchiriat, fncdperile erau
l-
nediferenliate, chiriasii urmdnd
: rIe sd-Si adaptezespaliile posibilitdlilor
t
a r-rCl atrium Si necesitdlilor lor; gradul de
ig- eubicalae confort era redus; la parter se
ii : 5,:..i:?.;
(camerede tocait)
aflau, de obicei, tabernaele, in
:l
.':
I

a
I -:uli: taber
spatele unor portice. in imagine
este un imobil cu apartamente de
!:

:i
,
, LJ {prdvdlii) tip insula, la Ostia, secolul 2 d.Ch.
4. Arcul lui Constantin a fost indlyat
in cinstea victoriei impotriva lui
Maxentius,in 315 e.n.

52
.a
r Bisericile creqtine.Noua concepfiecregtindgi ritualul ei aferentpretindeauunspaliuinterior
mare,cares[ addposteascd o masdde credincioqiparticipanfila un spectacolritual'..
A fost adoptatdtot constructiade tip bazilicd, carer[spundeacel mai bine necesitlfilor.
I Arcul de triumf, in mod ,p..Ll, dominaspafiilepublice - monumenteletriumfale 9i
cu basoreliefuri,statui
comemorativefiind la mareprel in Roma antic[. Erauporli grandioase,omate
gicoloane.
I Construcfiile edilitare - drumuri, viaducte, apeducteqi poduri - auprilejuit performanfe
din
tehnice.Apa eia adus6de la maredistanfdin oragprin canalesuslinutede amplesubstruc{ii
(Pont du Gard,
ziddrie,cuarcadeinalte (Aqua Claudia,Roma),uneoripe mai multe niveluri
Nimesj. Aceeaqistructurdseregdsegte la poduri (Drobeta,constructor- Apolodor din Damasc)'
r Locuinfa a cunoscutdou[ mari tipuri de rezolvare'
, tr,laioritatealocuinfeloreraumodestegi nu s-aup[strat. S-aupdstratinsd locuin{e
in mediul
unifamiliale detip domus -ieqedinfealeromanilorinstdrili. Inilial, acesteas-audezvoltat
interioard-
rural, apoi gi la oiag.Era un loc introvertit, inchis cu ziduri la exterior,aveaun curte
atriui.m-central, c[tre careerauorientatetoateincdperile.Uneori,locuinla era amplificatd 9i cu o a
douacurteinterioar[ - peristil gi cu o grddin[ - hortus'
. procesuldeurbanizarea determinatscumpireaterenurilor9i, ca atare,desf5$urarea
numit[ insulu.
locuinfelorpein[l]ime. Aga a apdruto formd de locuireplurifamiliald caracteristicd'
de confort eraredus,
Construcfiaintreagdapa4ineaunui proprietarcareinchiria apartamente.Gradul
tar organizarea interioar[ constadintr-o alSturareintdmplitoare de incdpericares[ poatdfrutlhzate
dupd-necesit6fi. De obicei,la partererauprivllli - numitetabernae.
r palatele imperialesunt construbfiireprezentativepentrufiecareepoc6.Ele grupau,in
qiprestigiul
esenf[,doudfuncfiuni: func1iade reprezentu..ofi.iul6, caresdexprimeautoritatea -
potrivit rangului sbu.Palatul
conducdtoruluiqi func1iarezidenfiii., caresi-i asigureun cadrude viafd
lui Diocletian din Split esteun exempluspectaculosin arhitecturaroman[.
Arhitecturaroman[ estede obir.i tenzatddreptralionald,produsulunor minfi practice
"uru. ci
gi bine organizate.Romaniinu au dat dovaddinsddoar de inventivitateqi pricepereinginereasca,
au
in pri-rrirand s-audovedit capabilia-gifi format o concepfiespalialdsustinutd.Au amenajat9i
construitspafiiimpresionante,bogatein semnificalii 9i, deci, cu o bogatd expresivitate'
r

Mari acoperiguri
in arhitectura paleo-cregtini
in anul 330,impdratulromanConstantina mutat
capitalalmperiuluiRomanin vechiul origel Bizan\,
numit de-acumincoloConstantinopole. La oameninoi,
ctitorii noi. La Constantinopoleurmasi seconsacre,cu
caracterde exemplaritate,nouaordinebazat[ pe credinJa
cregtin[,careaveasdinlocuiasci ordineainstauratdin
Biserica San Vitale din Rsvenna, 547
vechiulImperiuRoman.in 313,Romagi Ierusalim
cdzuserilapace,rezultatulfiind Edictulde la Milan-
operalui Constantin,carea declaratlibertateacultelor.Astfel, noul sediual bisericii cregtine,aflatla
jumdtateadrumului dintre celedoudsediide putere,aveagi un amplasamentsimbolic.
I De-acumincolo,instituliabisericeasc[aveasdfie ceamai putemicd,iar bisericavajuca, timp
de multe secole,rolul principalprintre programelede arhitecturi. $i tot clddirilebisericeqtiau fost
celecareau conferit oraguluiConstantinopolesiluetainconfundabilda unui civitasdei,cusute de
cupole,pestecaredominaucelede la SfhntaSofia.
Primelebisericicreqtineau fostconstruite,separe,in Orient,?nsecolul3.Cultulpublic
cregtin,careincepusesdse organizeze,semanifestaprintr-un ceremonialdin ce in ce mai fasfuos,
menit sdimpresionezemasele.Desfbguratla interior,ritualul cregtinpretindeaun spafiude intrunire
inc[pdtorgimdre{.Problemaceamai dificild eraaceeaa acopeririiacestorsuprafele.Astfel, pe
parcursulElului Mediu, artade a construiseconfundacu artade a acoperispalii mari.
Arhitecturabisericilorpaleo-cregtinea creatinilial doudtipuri de plan - planul centralgi
planul longitudinal.Apoi, acesteprototipuri au fost sintetizatein forme complexe.in occident,
intdlnim mai mult acelecombinatiiin careaccentulcddeapeparcursullongitudinal,multmai potrivit
liturghiei cregtine,planul cenfal fiind preferatmaimult la baptisterii,mausoleeqi martirii. in orient,
centralitateacontinuasddominein biseric[, fiind marcatdde cupold.
Toatebisericilecregtinismuluitimpuriu au adoptatinsdo caracteristicdcomun6,perfect
explicabilddin punctul de vedereal mentalitdfiiteologice.Estevorbadespreimportanladeosebitd
acordatdvolumului interior,mdrefiei,bogdfieigi spectaculozitdtlilui.Siluetaexterioarda edificiului
eratratatd,cu sobrietate,ca o rentltantda intentiei principale- aceeaca omul, odati ce a pdqitin
acestspafiu,sdfie coplegitde senzafiacd a intrat in alti lume, de o calitatespiritual[ infinit superioard
"lumii deafaril'.
Primelebiserici cregtineau adoptatsolufiabazilicald,mogteniti de la romani: o navi princi-
pal6,mai inalt6,despdrfitdprin st6lpide navelelaterale,acoperiteseparat.Primelebazllicierau toate
acoperitecu garpantigi tdvdnite,maitdrziuau fost acoperitecu bolli semicilindrice,apoi cu sisteme
deboltrielaborate,caracteristiceewlui mediu.

1. Planul bazilicii C din

Tropaeum Traiani.
2. Secliune transversald
prin bazilica Santa
Sabina, Roma, 422-432.
3. Biserica San Giovanni
in Lateran, Roma, 320.
4. Bazilica Santa Maria
Maggiore, Roma, 440.
5. Bazilica San Paolo fuori
le mura. Roma. 385.

54
 q
-

Absidd
O construclie
occidentald
caracteristicdPentru
creStinismultimPuriu
este bazilica San L ... I r .. . r ri r r r
" '
l' I
rl
Giovanni in Lateran, la
Roma. Inilial, Planul l..r..r.f.tttr'
prezenta doar direclia
longitudinald a navelor,
al cdror traseu sfarSea Lar l ar tr r t" tl
I
la absidd. Navele erau aaatttt tttt" t irr" t
l-
spalii destinate I

enoriasilor absida era

sediul inaltului Prelat.
(Jlterior a fost introdus
transePtul - sPaliu al
intalnirii dintre sacru Si
laic-caonoud
conce7lie creStineascd'
Deasupra colonadei
care marca granila
dintre nqve in bazilicd,
se aJIa inilial o
arhitravd. Aceasta era
alcdtuitd din blocuri de
piatrd singulare, *
rezematela caPetePe
doud coloane.
Problema dificild a
procurdrii Si Prelucrdrii
lespezilor mari de
piatrd Si-a gdsit solulia
in inlocuirea arhitravei
cu arcul.
ll g:"-
-**i;:t l" ;: '
d
.;s
4"1
I
iff
s

'ffi
f,
;l

ll
ffi
4: I
 Arcele, care mdrgineoLtnava centrald, deSi
suslineau un perete plin aflat peste un gol, puteau
fi construite din material mdrunt Si de calitate
inferioard. Aceste elementese numescbollari, Si ei
puteau fi din piatrd sau din cdrdmidd. lJlterior
s-au folosit Si elemente ceramice de diferite forme,
cum ar fi tuburi sau olane.
Cupola a fost solulia optimd pentru acoperirea
unei suprafe|e mari. ASezareaunei calote
cheiedeb*hrt
semisfericepeste un contur circular era un
procedeu vechi. Sistemulfolosit era acela al
inelelor tronconice,folosit incd in Mesopotamia,
apoi la Kirokitia, apoi in Mycene (bolta falsd, "en
encorbellement").Aparilia sintezei dintre planul
central Si cel longitudinal, de pildd in cazul cel
mai rdspdndit al bazilicii cu cupold, a pus insd
problema acoperirii unui plan pdtrat mare cu o
cupold. Soluliile au fost de mai multe feluri.
Forma bisericilor pe plan central a fost Si ea
diversificatd, cu scopul de a gdsi solulii pentru
marile impingeri laterale (la bolyile cilindrice) sau
centrfugale (la calote), in cazul spaliilor mari.
Ideea principald a fost aceea de a incadra aceste
spalii mari de incdperi mici, astfel incdt bolyile
acestora sd preia Si sd distribuie mai departe
eforturile din cupola (sau bolta) principald.
1,2. Schemede arcade.
3. Schema unei cupolefalse, din inele tronconice.
4. Schema unei cupole pe tronxpe
(segmentede pdlnie).
5. Cupold suspendatd.
6. Cupold pe pandantivi.
7. Schemecentrale circulare.
--"T\-r\
8,9. Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna
-;i{} secolul 5. Monumentul este un exemplu de
bisericd cu plan in cruce. Cupola este pe trompe.
10. Biserica San Wtale din Ravenna, 547.
11. Hagia Sofia (biserica SJdnta Sorta),
Constantinopole, 532- 53 7.
12. Biserica Sfinlii Apostoli, Constantinopole,
536-546.

*:i.a
\l

T
I
*"i:'

56
 ii I
:t I
!l I

il;
il'
il'

a
Cupola care a entuziasmatcel mai mult 'fost
pe
ioiioro sfericd, aplicatd inilial la construclii
plan central- Cel mai de seamd monument
'pdstrat
este biserica San Wtale din Ravenna
'rin
'lmperiul Imperiul Roman a fost impdrlit ln
"ord Roman de apus Si cel de rdsdrit'
un
,obirulo Imperiului Roman de apus a Jost
ii*" n Raienna). Aici, cupola era suslinutd
care se
de'opt stdlpi masivi, avdnd o secliune
exteriot pentru a intdri
artiiiula ,idiol spre
rezisten1astalpiior la impingerile calotei',
Sistemil pe pandantivi a^fost aplicat
in reionstriirit bisericii Sfanta Sofia din
"upol"i
cdtre
Conianttnopole, intre anii 532-537' de
"orrl
matematiciinul Anthemiosdin Tralles Si
teoreticianul Isidor din Milet' De la inceput'
marile
iian o Sofia a fost consideratduna din
;;;";"p;r" alL arhitecturii' Este o combinalie
"S{"i;ii
a" stucturi centrale si longitudinale'
elementulsdu principal fiind insd bald.achinul
a
,'""'irttl. O primd diiectrie longitudinald fost
introdusd pe direc\ia est-vest,prin spalii
acoperite cu semisfere,o alta lraversa
i oThoclrin A oprindu-se in "pereli-cortind'-''
l l }rrrrrrr:
Mdrelia ei nu putea sd scape neexploatata'
conform gustului lor de cdtre cuceritorii
in
itLimici itn tlss, care au transformat-o
moschee.IJn exemplu pentru pasi.une,a
o
stdrnitd de cupold in aceastdpertoada'
reorezintd Biserica Sfinlii Apostoli din
'ii"noiri"opole.
Dipd succesul,inegalabil
inregistrat de Sfdnta Sofia,-cei doi r
conltructori - Anthemissi Isidor - au Jost
insdrcinali sd refacd Si aceastd biserica'
de
distrusd intr-o rdscoald' Fiind o etapd
constructive - Si tncd una de
experimentdri
-"ip1:,ri*entari
tn stil mare - autorii au adoptat
i oUa solulie. Au reproiectat un plan. in, cruce'
pdtrat
cu bra\e egale, dispuse in jurul unui
central. Bralele erau structurate pe s$tem
a
bazilical, numai cd nava lor centrald fost
cupold ceva mai micd decdt
acoperita cu o
A o idee care a ldsat
,upoto centrald. fo:t
uime in arhitectura bisericeascd'
57
 In secolul 9, cdnd in Balcani Si
in Asia Micd era incd rdspdndit
vechiul tip al bisericilor tdvdnite,
a apdrut o solulie mai practicd
Si mai economicd,aplicatd la
biserica Sfdnta Sofia din
Salonic. Cu ea incepea o noud
etapd in evolulia arhitecturii
bizantine - etapa dezvoltdrii
tipului fn cruce greacd.
Particularitatea o constituia
a;ezarea cupolei pe patru
grupuri de stdlpi masivi, dispuSi
tn col1urile unui pdtrat. Ei
suslineaupatru arce, legate de
pandantivi. Deasupra stdtea
c-upola,direct sau pe un tambur.
In jurul pdtratului central erau
patru bolqi cilindrice, dispuse in
/brmd de cruce, care prelttau
impingerile cupolei centrale.
l. Ansamblu mdndstiresc
complex (Cluny).
2. Biserica Sfdnta Sofia din
Salonic, construitd probabil in
730 peste o bisericd veche.
3,4,5. Sfdnta Sofia,
Constantinopole.

r Al doileaprogramdefinitoriupentruarhitecturaEwlui Mediu luasenaqterein secolul4.Era

ansamblul ministiresc - simbolal unui mod de viati cu totul specialintr-o lume demare
ambiguitatemoral[. O congregatiereligioasddecideasdseretragi intr-o incint[ izolatd,undein
liniqte,umilinld gi ascetism,sededicaunorpreocupdri indlJdtoare, strdinede confuziauneilumi
frdmdntatede patimi. Societateamedievalddatoreazdmultacestorordinecdlug[reqti,incepdndcu
ordinul benedictin,atdtin ceeaceprivegtebazamateiald,cdt,mai ales,evolufiaculturaldgi moralda
comunit[Jilor.De regul6,o mdndstirecuprindea:biserica,aripilecu celulede locuitmonahale,un
refectoriuqi spalii pentrufuncJiunianexe:bucitdrie, ateliere,bibliotecd,farmaciedeplante,spalii
pentru depozitaregiprelucrarea recolteloragricoleetc.
I PeparcursulEwlui Mediu timpuriu, arhitecturaprofanda continuattraditiile vechi.Un singur
programnou a apdrutqi a dat construcliiinteresante.Estevorba desprecisterne - construclii
subterane,in careeraupdstratemari rezervede apd.Erau sdli vaste,boltite, suslinutepe coloane.
Cisternabazilicii, de exemplu, avea420de coloane.
in concluzie,arhitecturapaleo-creqtind exprimd,in primul rAnd,atenfiadeosebiti acordatd
clddirilor bisericeqti.Aici s-afolosit experienfagreacdgi iea roman[ penfit acreaonoui
arhitectur[,deliberatin cdrcatddesimbolistici. Inten{ia eraaceeadea crea rluziadematerializlrii
maselor,paralelcu creareaunei senzafiicoplegitoarea volumelor interioare.O lume strdlucitoare,in
lumina spiritualizdrii.Doi factori au contribuitla creareaacesteiimpresii: tratareabogatda
suprafetreloropaceqi manipulareaspoturilorluminoase.Arhitecturacreqtinda fost intotdeauna
universald,dar interpretareatemeireligioasea fost diferitd,inBizanlfafd de Occident.Spafiulcentral,
cerculgi cupola"matemd" ilustreazdconcepteorientaleale revenirii eteme,avAndcarezultato
stagnaredogmaticdin vechi tradifii. Prin comparafie,dinamismulsocietdfiioccidentalepareafr
simbolizatde parcursullongitudinal,ca o evolufiein timp a concepfieicregtine. I
58

---,- "'--- - -Eglllllllirllliiili=iirirlr!!:::i

r==!+"iF
I
II
.l
0i
llT
ti
at e
tl

rlt-
it_

i
rg
t*

ff
=
 Structuri masive $i structuri din
schelet in Evul Mediu occidental
In occidentulmedieval,putereapoliticd eraoarecumbicefald,ea
inclindndcdndde parteabisericii,cdndde parteaaristocrafieifeudale,
acesteoscilatriineavind insdefectesemnificativein viafa societStrii.Cert
estedoarc[ institutriabisericeascd eraextremde puternic[, eadefinind rolul supremin culturdgi
in educareaomenirii.De aceea,artaqi arhitectura,dedicatein exclusivitatecultului creqtin,au
avut aspecteomogene- la inceputpe tot cuprinsulEuropei.Apoi, dupl trecereadateifatidice
(anul I 000), a Marii schisme( 1054) qi a restabiliriicalmului,in lumeacatolicda urmat altd
perioadi de mareunitateculturald,construitdqi vegheatide teologi.
Arhitectura- martor griitor al vremurilor - ne preztntd.in esenli, un singurprogrampublic
de arhitecturd,extremde incurajat,pe cares-aconcentratintreagapreocuparecreativi: arhitectura
religioasd.Cealaic[, ingdduit[ de moralacregtin[,sereduceala formareaagezdrilorqi locuire.
I Casade locuit, atdta oamenilorsimpli cdtgi a feudalilor,erainifial casade lemn- mai putin in
regiunilein carelipseaupddurile.Apoi, nobilimeaa inceput sd,t;itilizezepiatra,incepdnd cu zidurile
deimprejmuire,numite curtinae. Acesteaeraufortificate qi prevdzutecudonjoane- turnuri locuibile
pe timp de rdzboi. Castelulnobiliar,bine fortific at, aveaplanneregulatdacderala munte,sau
dreptunghiulardacderala c6mpie.Lacollurile curtinaelorseaflau turnuri saubastioane (tumuri mai
scunde).in curtinaegi turnuri eraupracticatemetereze- fantestrdmtepe unde setrdgeacu arcul-
mai aleslaparteasuperioard,inzestratdcu creneluri.in general,din pricina vremurilor tulburi,
rdzboinice,in Evul Mediu timpuriu arhitecturaaveaun aspectgeneralmasiv,inchis gi frust.Nici
mdcarfurnurile, careeraudominanteverticalede o oarecaresuplefe,nu-i imbldnzeaualura,ci date
fiind atribuliile lor de luptd,nu afirmaudec6tputeregi capacitatedefensivd.
I Urbanismul medievaloccidental.Incep6ndcu secolul11,a avutloc in Europaun procesde
urbanrzare.Atitin localitdlilenoi, cdt gi in celedezvoltatepesteruine romane,s-auimpusmdsuri
de securitatecolectivd,astfelcd nu numai locuinfelearistocraticeerauintdrite,ci au apirut cetdtile
qi oraqelefortificate.Acestoraqulmedievalmaturaveaurmdtoarelecaracteristici:
r Conturul zidurilor de incintd descriadefinitiv forma oragelor.
r in interiorul s[u protejatsedesfrgurao viafd comunitardbine organizatd,sudatdde
valori comune,intr-o atmosfer[ de intimitate patriarhald.
r CAtprivegtestructuraagez[rilor,eaeraorganicd,nicidecumgeometricS,ci cu o logicd
mai degrab[funcfional[ gi simbolic[. Era alcituitd, mai intii, dintr-o dens[ aglomerarede case
asemdnitoare,acoperitecu Jigl[, de aceeaqiinil]ime gi orientare,cu faladelelipite una de altade-a
lungul strdzilor.Loturile sedesfrgurauin adincime, cuprinzdndmici curfi de lumin5. La parter,
locuinfeleaveauadeseaprivdlii qi ateliere,cu funcliuni apropiate,astfelci multe strizi erau
"specializate"pe meserii.Toatestrdzile- in generalinguste,cu traseuneordonat- conduceaucitre
piitracentrald- un spafiumare,clar definit de fronturileunor clddiri mai prestigioase.in acestlesut
omogen,compact,de continuitateqi maredensitate,rupturareprezentatd de largo-ulpielei creaun
impact viztalputernic. De aceea,aici bitea "inima comunitilii": catedrala.Eramonumentul de
arhitecturdcu maximdvaloaresimbolicd,cu caracterde reprezentativitate pentm oraq.Alte piele,
mai mici, eraurezervatealtor reperepublice,cum ar fi palatul comunal-reprezentantal
autoritdfii laice, tArgul comercial sauvreo fdntini bogat decoratd.
r Arhitectura religioasi reprezentativd a fost constituit[,intr-o primd instanla.mai alesdin
abalii - care,degiizolate,r[spAndeauinvi{dturile cregtineca adev[rateacademii.Den'oltarea
ulterioarda oragelorle-a adus,in calitatealor de focarede influen1i,?ntr-ostarede ader'dratd
rivalitatecu catedraleleoraselor- acumtemade maximd importanldcivicd, titlul de mdndriegi
principala sarcindconstructiv[ a fiec[rei comunitdli.
Bisericile qi catedraleleordgenegti au fost deci monumentelecares-aubucuratde un
imensprestigiuin societateaacesteiepociindelungiqi bine definite,dominatede invdlirurile
teologice-,,epoca credinfei".Atunci, ,,Europas-aacoperitde o mantiealba de catedrale".Erau
construcfiinumeroase,durabile,monumentale,eraucentrelede greutateale agezirilor.Ele au fost
edificiile careau generatceledoudstiluri ale arhitecturiimedievale:rontanicul5igoticul.

60
 uneletr[s[turi stilisticeaufost
De aceea,aceste stiluris_auidentificatcu edifici'ebisericegti.qichiarlocuinle.or[genegti. Astfel,
construcliile laice _castele,parate_comu"ui.
qi de cltre
preluate fi cuprinsdintr-ounitatestilisticddeprincipiu'
intreagaarhitectur'medieval'uest"uropJ;;;'pl-u.| inizolareaaba\rall'stilulgotici lt.^t^1t^,
Dac[ stilul romanics-andscut9i u l'e""t tot in Europa'fird sdintimpinemcl o ^
.,''irru*.nte urban6. El s-ag"niiutitutpeste
arhitecturd constructiv funda-
dezvoltufdi"romanic'un procedeu
rezistenf'.$i degisespunecdgoticuls-a stil de sine
_ arcul ogivar r u g.rr..ut deosebirilecarerefac s6seconstituiefiecareintr-un
mental
st[titor.

I
t
I
{
t

fi I

*.
;u-r{

;1.
it
:H

'

1. Castel ln Austria
2. Ziduri de incintd medievale
3. Castelul din Harlech
ale
4. Doud dintre turnurile pdstrate'
caselor nobiliare din San Giminiano'
Este evident cd, Pe ldngd rolul
defensiv,proprietarii erau rntr-o
disputd de rang.
!J

i3 n Arhitectura laicd
F.$ li *xi
fi

tn Evul Mediu
il* FFt
ii trfl't
l- t *l u

Aliniere
tipic medievala ct
fatradelor; inallimea
clddirilor este spe-
cificd ldrilor din
nordul Europei.
1. De-a lungul unui
canal la Copenhaga;
2. in jurut unei pieSela
Frankfurt; sistemul
constructivcu schelet
aparent din lenm Si
umpluturd tencttitii se
nume;te "Fachwerk".
3. Palatul lui Jacques
Coeur din Bourges este
dflftal
un exemplu clasic de
i locuinld urbanii
goticd; I 443.
4. Siena, vedere
aeriand. Printre
acoperisurile roSii se
citeStetraseul sinuos
al strdzilor Si cele
doud piele dominante:
Piala Signoriei, cu
turn Si Piala Domului.
5. Stradd medieveld in
San Giminiano. in zar"
se vdd celebrele
turnuri ale nobililor.

ll !!iilll*',. .'.:{ca
 tI -
I
ii

A a ta
.:Jo-L4--/ )
Statica romanlca
romanicul
preludiilestilului romanicseafl[in secolul7,interitoriile germanice,.iardespre
arhitecturadin aceast[perioad[ a continuat
timpuriu put.*,rorUi-d. pe la anul 959. in esenj[,
bizantine qi cu tehnicr germanicd.Arhitectura
tradiliile romane,p. .ur.i.-u imbogdfit .,, inouugii
Lombardia,mai cu seamdpe marile
romanicdpropriu-zisda aparutin Fran{a,Germania9i
qi Cluny)' Apoi' romanicul a cuprins
drumuri de pelerinaj (in primul rind Santiagode Comggtlt-lu
l:. Vo'' descrieelementelede formd care'
aproapetot occidentr'i;i*;i;.heiat odatiiu secolul
definescstilul romanic'
sintetizateintr-o conceplieunitara 9i consecventd, au fost bazilicile cu
bisericdu rort in u." asi6epocltbazilica.Numeroase
1, Tipul principal'de coistruit de-a lungul intregului
qarpant6simple,mogtenitedin arhitecturaroman6,cares-au
inpararer, loarte multe biserici au fost completate
mileniu qi apoi dupaincheierearui, panaiir"it
pe axavolumului principal. prototipul acestade
cu un transept_ un spafiu cu axa p.rp"rrai.ular[
bolfi 9i punctatecu turnuri'
plan senume$te,rui"iatind.Ele au fost acoperiie-cu necesit[filor' cu
lntr-o ,r*"t;;;. a* evolutie,bisericile fo-stconcepute,pe mdsura
au
";upa faptul c[ acestecatedralecomplexeinlocuiau
mai multe nave,pe ambeledirectii. Bsteae notat
hintr-o multitudine de corpuri izolate -bazllrci,
acumvechile ansambluribisericegti,cele compuse
complexi qi grandioasdestebisericadin
oratorii,baptisterii,capeleetc.Un.*.-piu debiserica
incarcatede capele'deambulator9i 5
Cluny (Cluny ff; qSa-'tSf)careavea5 iave,ztransepte
atrium.
absidiolein jurul corului. in plus, a fost actualizatvechiul
acelagiaspectde robuste{eqi
Volumele rezultatedinacestealcdtuiri de plan aveau
perelii eraudreptri,din piatrd.in nordul Europei,volumetriabisericii era
severitateca qi castelere.
CAnddimensiunile edificiului au
mai elansatdgi ferestreleeraumai *uri p'"nt u a'captalumina'
murtipricatgi ere,relieful sculptatal fatadelor
crescut,detaliile (arcaturioarbe, rezarituii-i,tc.)s-au
s-aadAncit,iar ansamblulacdpdtatmaimult dinamism' slujeaudrept
La diluarea;ilil u J.p..tot.ri static au contribuit qi tumurile' Fie cd
lumin[ ?ninteffi slab luminate' turnurile au
clopotni![, fre ca ai.rc"au doarun supliment de
Unele turnuri-clopotnild' frind construcfii
avut o importanfi d;;t"t *'g in arhite;;a romanicd'
(uneori aveaususo platform[ crenelatdcu
mari, serveaudrept turn de apdrarepe timp de rizboi
metereze).

Planurile"domurilor:
6. Speyer,
7. Pisa,
8. Cluny II.
La domul din SPeYer
domind axa longitu-
dinald, pe cdnd la
catedrala din Pisa,
transeptul, din trei
nave, este deosebit
de puternic. La
Cluny avem cinci
nave Si doud
transePte incdrcate
cu absidiole.
63
 Y

,,Tulnurile - q"le-.1y9qtte
pregnante ale
iirhite cturii m edievale
1. Podul de lemn pictat Si turnul de piatra
din Luzern au caracter laic.
2. Biserica Sant'Abbondio din Como prezintd
varianta cu doud turnuri peste transept.
3. Biserica mdndstirii benedictineMaria
Laach din Wesfalia insumeazdtoate
variantele, avdnd turnuri in toate loctrrile I

unde se puteau amplasa turnuri.

4. Aldturat faladei catedralei din Paschiavo
ji
ri
se afld campanilul, ca o construclie indepen- il

dentd. ii
5. Falada bisericii Sankt Pantaleon din Kdln
este incadratd de doud turnuri.
rl
64
 Initial, tumurile erauindependente, alaturatecorpuluibisericii' pe m[sur[ insi ce acest
au devenit qi ele parte integrantddin
volum principal a integrattot felul de componente,tumurile
amplasamente:urt campanil strajuia
volumul bisericii. Dup"6destinafia1or,tumurite aveaudiferite
pe braleletranseptului;un tum peste
lateralbiserica;dou6iurnuriincadraufalada;dou[ tumuri
eraunenumdrate'iar
intersecliatranseptuluicu nava;un tum mai mare la fatad[' Combinaliile
unelecatedraleaveausetulcomplet'
static[, la interior suitelede
Dac6la.*t.rl*.*piesiaUise.icii romaniceestemai degrabd
desp[rfeanavele qi purta arcele
stfllpi gi arceii dddeauo rifmicitate pronuntat[. Anfilada de stdlpi
lateraleseaflau tribunelesauun
prin caresedescarcaueforturiledin qarparlt[.Deasupranavelor
navacentrald'Rolului func{ionalal
simplu trforium(un loridoringust), deschiseprin arcadespre
in careasigurascurgefeaeforturilor
tribunelor i s-aadeugairrri.r.isi unul de rezistenld,in mdsura
s-a intdmplat in mod specialatunci
rczultatedinimpinglrile lateraleale acoperiqului.-Acestlucru
cdndgarpantaa fost inlocuitd cu bolta in piatr6'

et
ffi:I

ffi
w
ffi

n
g

m
@

ff
ffi

1. Secliune transversaldprin biserica

Saint-Martial, Limoges. u { '*
2. Interiorul domului din Speyer Nava "
- '. , . r . "
centrald este tdvdnuitd.

planului bazlhcal,
J- Bolta in leagin, semicilindricd,deasupranavei centrale,erapotrivitd
zidurile laterale crescutin
au
numaicd produceui--pi.g..i oblice foarte*uti. D. aceea,
unor arce-dublouri - nerwxr
masivitategi au cdpltat ch"iarcontraforfi. o solulie a fost introducerea
a impingerilor a fost inlocuirea
careuneoricontin,rar,fana in fundalie.O altdsolufiede reducere
bollii semicilidricecu bolta avdndsecfiuneatn arcfrdn'' , , - ,--tj^ a
^ ^,*
evolufie structunt
Bolta in cruce a constituit_unnou pasinaintein spectaculoasa
in travei,fiecare dintre ele acoperit[ de o
catedralelormedievale.Acest sistemimpdrfeanavacentrala
la 900.Ea produceaeforturi doar
unitatedebolt6 pe plan pdtrat,alcatuit[ din semicitindriintersectafi
rezultAndeliptice' eraugreude
in collurile pdtratului.Neajunsulei eraacelaci arcelediagonale
fasonatibucatl cu bucat['
executat,pentrucdbollarii avdndfiecarealtd form6,trebuiau
65

Arrr, srrslr NT urraturi
Art * *tcrittft
Printre detoliile reprezentative ale catedralelo,r
medievalese numdrd portalul. Inilial,
portalurile erau simple, apoi, datoritd zidurilor
groase, a fost posibild o evazare a deschiderii.
Acest procedeu cu intenlii de artisticitate
sugereazd o invitalie Si a devenit un element de
mare spectacol. 1. Schema unui portal
romanic. 2. Portal romanic cu arhivolta arc in
plin cintru. 3. Portal gotic cu arhivolta arc
frant.
Detaliu important fn arhitectura medievald,
arcul a fost folosit Si tn lungi suite exterioare,
66
t
ft
$
numite arcaturi, care au creat un efectplastic
iubit mai ales in Italia.
4. Falada catedralei din Pisa (1066-ll84). De
menlionat este cd nu toate clopotnilele erau
turnuri, ci existau, iatd, Si clopotnile-arcade,
cu unul sau mai multe goluri de care atdrnau
clopotele. 5. Domul din Mainz, inceput in 975,
este una din primele incercdri de a construi
bol;i pe ogive, sistem pe care avea sd se
clddeascdstilul gotic. Introducerea acestui
element,deSi esenlial, tncd nu a schimbat
caracterul general romanic al edificiului.
 1i

i1

6. Bolta in leagdn pe arce dublouri, la

catedrala Saint Sernin din Tbulouse,
sec. 12. 7. Bolta in cruce. 8. Biserica
abaliald Maria Laach, tl56' Nervurile .
diagonale sunt arce eliptice, rezultate.dupd
coistruirea arcelor de cerc perimetrale'

Dinam ica g otici

lucrurile,putem spunecd
Din punctde vedereal imaginii generale,dacdsimplificam
qi pe cdnd edificiile gotice erau
romanicul a produsconstructiirnurirr"' greoaie intunecoase'
nervoase,aeriene,indriznef e.
DinpunctOevederealsemnificafiilorlor,bisericaromanicdseraportalamediul
a cdpdtatsemnificafiimai subtile. Imagineaei
inconjur[tor ca un refugiu, pe cdndcatedraragoticd
aproapecelestd,verticajitaG aei carechestion-a ffanscendentul,interioritateaei misteriosluminatd
un simbol teologic ai filozofic mai
care sugerapr.r.n1u iui dumnezeu,au fdcut din catedral[
profund.
Defapt,cAtevanout[Jidefondaupermjs.evolufiaesteticidiferitdqiat6tdespectaculoasd
tehnic, apdrutedeja in interiorul
a noului tip de edificiu religios. Au fost inovalii de ordin
jen"ialvalorificate de constructorii catedraleigotice, againcdt se considerd
romaniculu itdrziudar
I'L-E
c6 arhitecturagoficdu uiin, o culme a gtiintei constructive. produse consffuctiilor'
a1{gvqlutiei in statica
. Bolta p. ogin. a fost eleme"tof nt"au-ental
Descoperit[9iaplicat6.inc[labisericileromanice,eau
diagonalede la bolta in cruce.Initrial,prin
ogivereau fost un substitutin arc a" ".r., ut .rip.selor
unicat in acestscop,construc{iabollii incepea
ele s-aurm[rit doarrezolvareaproblemei bollaiilor
constituiauintersecfiaunor bol1i,a cdror
cu arcelediagonare,J"i a. form6 semicirculard.Ele
alacesteinoi aborddriin construcfiaboljii a
secfiunevertical6,"iltuin arc frdnt. Efectul principal
din intreagaboltd, pe cdndrestul
constatin faptul cd numai aceste,t..*rri pr.luau eforturile
67
pinzelor erauindependente,doarautoportante.Nerr,urilediagonalesedescf,rcau.la randul lor, pe de
o parteca fo4e axialein st6lpi,in timp ce componentaoblicda forfei deimpin_eere erapreluati de cel
de-aldoileaelementnou de construcfie:sistemulcompusdincontraforligiarcelrrrrrrnre. -\ceste
unitili de rezistentdaliniate afard,pezidurile laterale,formauo adevdrat6danteli drnpiatri.
Bolta pe ogive a fost o inovafietehnicdextraordinard,carea determinatrezolvarea
impecabilda unor vechi problemeconstructive.Dincolo de acestaspectpracticinsS-aceasti
performanjdtehnicda permiscreareaunor importanterf,eelcj.eordin,estetic.
In primul rdnda c6qtigatexpresivitateaansamblului:perefii,acumneportan;i-au devenit
mai inalfi (uneoride 50 de metri), mai subliri, strdpunqide goluri mai multe qi mai mari. ajungdnd
pindlao incredibild"dematerralizare",la"peretelediafan".Nava central5eramult mai inaltd

Lr - iI( .-- i l r g.
F;!V.*
,.k{-\ l-)t'--(.'
*:*:lt-i
*#*:+Fii
,+i:)&
* l )< .- j"
>i*r:-r__fl
\ /
.i1i" t ty t"r j; * Jl\/ i'\r;
-,1, tr\.1,/.il
z^', ll,rrt,\,

''*;:rsil-
x ' r - ) {- i
-**:=.:=)rF*,
x, ) >- *
- -:t* * ;g-
rx
x | >"4 ;.<
1,2. Catedrala din -\b-r'on.
i_16tr s**
r7: l- ,t'- , f irxx
tnceputd in I I50. SecyiuneSi plan:
- }tci;t** tx trei nave longitudinale" un
rt ]- d
-*:;:X=)r transept, deambulator. ahside.
:i.Jjlr*:",. 314,8,9.Catedrala J'otre-Dame din
vr :- <
v1:/{ rdx
x ll

;f;;-frih
Jy":::-alI
Paris. Secliuneprin sistemul
constructiv, compus din contraforli
:-#"{F
il
cu arce butante,plan. _t-a1ada
interior. Inceputd in I I5-1 Si
Si
,v', ,\( ;!,)<
terminatd in 1250, este dpicd
n1
;:lj goticului nlatur. Transeptul s-a
resorbit pdnd la dispanyia totald.
Turnurile au fost Si ele asimilate in
verticalitatea generald. Pr^'it de-a
lungul axei, interionil donrttlui
apare ca alcdtuit
dintr-o serie de unitdyi esenlenea,
ce conduc spre corul largit Si
indftat. Masivitatea erteriontlui s-a
topit Si ea h dontela de piatra
inconjurdtoare.
5. Schemaunei bolgi gorice pe
ogive. Ner,-urile diagonale
(ogivele), cu care pornea
construclia bolsii, au -lbrnta
semicirculard, in timp de secliunile I
ortogonale sunt in arc _frant.Restul
suprafelei bollii se re:untd la o
i,
mentbrand nestructurald.
(Denumireade "ogiva" penttu
forma goticd de arc -frant este
improprie, dar larg rdspanditd.)
6. Detaliu gotic.
r{{t
7. Catedrala din Kriln, tnceputd
+ + '.'. in 1248.
' *,
O"1
r|'
I

trffi
g
ffi
*#
#
decdtnavelelaterale,cu excepfiatipului gerrnande Hallenkirche,undenaveleaveauaceeagi
indlfime.A crescutgi lungimeanavelor,carein Franfadepdgeaadesea100de metri.
in fine, noile principii structuralegi spectaculozitaLeaspatialiau declangatdecorafiagoticd
specificd.Noul tip de ornamentalie,mult mai liber, sebucurade multd preocupare.Mai cu seamd
fa\adaprincipalddeJineaun loc importantdin punct de vedereartistic.Ea punea,de altfel,
problemede racordarela restulclddirii, terminatde obiceiin etapeanterioarede construclie.
Tumurile careflancaufafada,de exemplu,de multe ori au rdmasfiecarein alt stadiude
construcliesauau fost chiar conceputediferit, cici constructiaunei catedralesedesfdgurade-a
lungul multor zecide ani, chiarpesteun secol.Tumurile seascufeaucitre cerpinfleSe din piatrd
ori prin garpante ascu!ite.
O piesdde marespectaculozitate a fafadei eraportalul. Existaun portalprincipal gi cdteva
portaluri laterale,fasonategi sculptatecu multi dragoste.Deasupraportaluluiprincipalde afla alt
elementasupracdruiaseconcentraefortul artistic:rozasa,o fereastrdcirculard,o broderiede
piatrdcu vitralii viu colorate. Ferestrelegotice,bifore sautrifore, eraufoarteinalte,terminategi ele
in arc frdnt,decoratecu dantelesculpturaleqi vitralii.
Sespunedespreconstructoriimedievalicd eraustdpAnifide"horror vacui" (oroarede
vid), de aceeapeperelii catedraleinu existanici un centimetrupdtratde suprafaldnedecorat[- cu
sculpturi,basoreliefuri,consolepentrustatuiinchipuindfiinle ciudatedin bestiarulplin de fantezie
al evului mediu.
Toateacestemijloaceplastice,careproduceauefectem[re!e, au slujit funcfiei
fundamentalea catedralelor,careeradenaturdsimbolicd:seexplicamuritorilor,pe calevizuall,
careestesensulvietii pe pdm6nt.Evident, eraacelade a te pregdti,printr-o viaJbcurati gi plind <ie
smerenie,pentruluminoasaviafd de dincolo.La aceastaslujeavolumetriaampll, stapAnitdde
verticalitateaaproapemetafrzicd.La crearcaatmosfereimistice din interior era folositd lumina
coloratda vitraliilor. in general,spatiul,lumina,sculpturaqi picturaconlucraupentrua crea
aceastdmdreafdgi complexdoperdde artd careeracatedralagoticS.
Pela 1380- trecuserdmai bine de doudsecolede la deschiderea primului gantiergotic la
Saint-Denis- a apdrutgoticulflamboaiant, ultima fazd, extremverticali gi nervurat[ a stilului gotic,
de fapt o impingerea acestuisistempAndla ultimelesaleconsecinfe. Astfel s-aincheiatevolulia
catedraleimedievale,unul dintrecapitolelecelemai importantedin istoria arhitecturiioccidentale.

Detalii gotice:
1. balustradd cu
himerd
2. cheie de boltd
3. fereastrd rozasd
4. fereastrd biford
5. fiald
6. giblu

/
:l
i, r i
li
l,
I

l0
Arhitectura romineasci in Evul Mediu
Arhitecturasecolelor10-13pe teritoriul actualeiRomAniieracompusd
aproapeexclusivdin casegi biserici de lemn 9i din bordeie'
^
f in Transilvaniaa apdrut,pela 1I 00, arhitecturadin piatrd. S-auconstruit
atunci edificii religioaie in pur stil romanic, de citre ctitori maghiari 9i saqi.Un
exemplu estebiserica din Herina, dinl250.
Dupd aceastddatd,edificiile au inceput a fi contaminatede stilul gotic,
cum este cazulcatedralei romano-catolicedin Alba-Iulia (1246-1291),al bisericii cisterciene din
Cdrya,al bisericii evanghelicedin Prejmer, Sf. Bartolomeu din BraSov q-a.
Goticul matur s-amanifestatdin 1350,princatedraleledin SebeSSiSfdnta Maria din
Sibiu,biserica Neagrd din BraSov,biserica SfdntulMihail din Cluj etc.
Tot in Transilvaniaa inceput s[ sedezvolte o arhitecturdromAneascddin piatrd, prin
adaptareastilurilor romanic ai gotic la necesitdligi posibilitdfi locale.Astfel de monumentesunt
bisiricite ortodoxedin DensuS,Strei qi Sdntdmdria Orlea, datatepe la 1280'
I in aceeaqiperioadi a aparutgi o arhitecturi civili din piatrd,constind in mici cetili ale
nobililor locali. S-aup6stratcastelul dinBran gi cel al Corvinestilor(Huniazilor) din Hunedoara.
I A existat gi o arhitectur[ .omilitarl", constdndin fortificafii ale unor aqezdti.S-aupdstrat
(unde s-au
urme ale cetdtriildrdneStidin Cdlnic qifortificalii ale viitoarelor oraqeSighiSoara,Sibiu
p6stratgi turn-uri;,Cluj, Arad, BraSovetc. in numeroase orage din Transilvania - Turda, Braqov,
ivtediaq,Sighigoara,Sibiu,Reghin,Gherla$.a.- s-aupdstratcasede locuit (cu sau frrd prdv[lii) de
facturi medievald,cu elementEgotice. in fragmentelede oragvechi pistrate, seciteqteforma 9i
structuraurban[ specificdagezdiilormedievaledin occident:fafadealiniate la straddin front
compact,densitatemare,strdzirelativ inguste,piefe inchise' -
La un interval de pesteun secol au apdrutcetdti fortificate 9i in Moldova, cele mai
cunoscutefiindCetateaNeaml gi Cetateade Scauna Sucevei.
t Biserica ortodoxi a fost unprogram foarteprefuit,mai alesin regiunileextracarpatice. Multe
secoledupd cregtinarealocuitoril,orde aici, au fost construite doar biserici din lemn. Abia in
secolul!4 au apdrut,simultani nlaraRomdneascdgi Moldova,primelebiserici.dinpiatr[:
Biserica Sf,Nicolae din Curtea deArgeS(biserica domneascd),construitdpe la 1350,este
cel mai vechi monumentspecificortodoxde la noi. Esteconceputddupdmodelul clasical
se
bisericilor detip cruce greacd inscrisd, creaJiea arhitecturii bizantine.Pebazaacestuiarhetip
vor construinenum[ratebiserici romdnegti.
Biserica Sf.Niculae din Rddduli, construitdpe la 1360,esteo bazilicd romanicd cu trei
nave,boltit6,adiptatdnecesitdfilor de rit ortodox prin segmentdriletransversale.Ea nu aveasI
joace insi un rol preumare in evolutia arhitecturii moldoveneqti.
pe
O mai larg[ rdspandireaveasdcunoasclin Moldova biserica-sald,cuboltacilindricd
arce-dublouri,cum e ceade la Dolhestii Mari, de pe la 1480'
primul monumentmoldovenesccare a lansatun tip de plan ce va fi preferatestebiserica
sfdntaTreimedinsiret(:l354-135g). Cuaceastactitorieainceputistoriatrilobului(numitqitreflat
sa:utriconc) in Moldova.
O sintezdmonumentaldde elementevechi gi noi estebiserica mdndstirii Neaml (1497).
Omologul muntenescal tipului de biserici pe plan trilobat, originar de laAthos, apdruse
deja in 1386,la bisericamdndstirii Cozia.
"
Combinafiamunteneasc6 intre celedoudtipuri de plan - cruceagreac[ inscrisd9i trilobul - o
gdsimla bisericamdndstirii Snagov,in I 5 I 8 - sintezamonumentalddin Jara Romineasc[.
Decorafiaexterioar[ a uliimelor patru biserici constdin alternanfaoriZontalelorde piatrd 9i
c1rdmidd,asociate cu discuri coloratesmdlfuite,cu ocnile qi firide, apoi brduri, cornige,socluri,
chenaregi ancadramentedin piatrd.Aceastdornamentafiede provenienJ[orientald,venitd dinspre
Grecia gi chiar Georgia,a strtbdtut finuturile sdrbegtigi morave gi, astfel imbogdJitd,a strdpuns
ins[ gi contraforfi,portaluri gi ferestrepreluate
linuturiie noastrepela sud.in Moldova int6lnim
din limbajul gotic.

7l
Transilvania: 1. Cetatea
SighiSoara. 2. Catedrala
romano-catolicd din SebeS
Alba, sec.l3. 3. Biserica
Neagrd, BraSov. 4, Castelul
Huni azil or, Hun edoara.
5. Castelul Bran, l3B0-1400.
6. Biserica din DensuS,
sec. 13. 7. Biserica
Sdntdmdrie Orlea, sec. 13.
8. Biserica cisterciand din
Cdrta, sec. 13.
9. Bisericd de lemn din
MaramureS. Verticalitateaei
pronunlatd este o evidentd
inJluenld goticd.
CeIc trei arhetipuri de biserici
'antcnefti:
I. Biserica domneascdSf. Nicolae
din Curtea de ArgeS, 1350, pe plan
rie tip "cruce greacd tnscrisd".
2- Biserica mdndstirii Cozia, 1386,
p plan "trilobqt".
3, Biserica mdndstirii Snagov,
I-<18.o sintezd a celor doud tipuri.

l;.;.-.j
i i ,/ - r ,!

iii. .*
i-1-l:r.,,:.'--:.
 tt
ll

i";-'-*.:-i
#- 'ii
ih ri
il-l:=**.:'-i
pronaos

Primele biserici din Moldova:

1. Biserica Sf. Niculae din Radauyi, 1360, pe
plan bazilical.
2. Biserica din DolheStii Mari, 1480, tip
bisericd-sald.
3. SfdntaTreimedin Siret, 1354-1358, pe
plan trilobat.
4,5,6. Biserica mdndstirii ltieantp.1497,
pridvar {exonartex) forma cea mai evoluatd de biserico
ntoldoveneascd. Fald de canonul ortodox,
au fost addugate doud spa1ii ttoi. impuse de
necesitdli locale: exonartexttl rpridvorul) Si
gropnila.
7. Biserica nxdndstirii Moldotita.

IN
it#
 Sistemulde boltrigi cupolede la bisericileortodoxecontineacontributiialemegterilor
locali, careau doveditastfelinventivitategi capacitatede adaptarela condifiilespecifrce.O
particularitateo constituiefragmentareaacoperiguluiin segmentecu forme diferite,corespunzdtoare
tipurilor diversedeboltire din interior.
Arhitecturagi simbolisticabisericii ortodoxeesteo tem[ demareinteresactual.in principiu,
indiferentdeprototip (treflat,crucegreac6,bazilicaletc.),existdo ordinefixd a spafiilorinterioare,
de-alungul unei axe longitudinale:pronaos,naosgi altar. Lor li s-au adhryatuneori un pridvor gi o
gropnild.Aceastddirecfieorizontaldconfineo gradafiefuncfional-simbolicd.Pronaosulestelocul
credinciogilor.Altarul estelocul undedoarpreotul areacces.Intre ele seafld naosul,spafiulcel mai
important,acoperitcu cupol[ - locul comuniuniiintre muritori qi divinitate.Estelocul de intdlnire
intre axalongitudinaldgi axaverticald,marcatddecupol[. Volumetriade ansamblua bisericii
ortodoxe,cu proporfiile salestatice,nu exprimddramatismulcaracteristiccatedraleloroccidentale,ci
armonie,resemnaregi increderein protecfiaunui dumnezeubldnd, sugeratdgi de acoperiq.
Creafiiautenticecareconstituiecontribufiiromdnegtivaloroaselapatrimoniulmondialde
valori suntbisericilede lemnmaramure;eneqi bisericilepictate din Bucovina.Bisericilede lemn,
suple,elegante,constituiaureperesimbolicepentrucomunitateas[teasc[.in micul interiorinsd,
intimitateadomesticine amintegtede copildriaomenirii.
inci din timpul lui $tefancel Mare,bisericilefuseser[acoperitela interior cu o picturi
relativ sobr6,static[ qi enuntiativ[,legatdde canoanebizantine.Ideeaciudatdgi interesantdde a
picta bisericape din afard,a fost o deviereneagteptatd de la regulile ortodoxe.Peun ecranexterior
cu o desfbgurare destulde mare,pictura,mult mai liber[, a devenitmai vie, incdrcatdde
dramatismgi emofie.Mai mult decit predicilein slavond,acestebenzidesenatepe infelesultuturor
eraulecfii de moraldgi religiepentrucomunitateanegtiutoarede carte.In acestepovestiricolorate,
forfele biblice ale rdului - dracii - apdreauin chip de turci, dugmanitradilionali impotriva cdrora
trebuiamobilizatpoporul.Ei aveauinfbligdriridicole,in timp ce sfinfii aveauchipuri spiritualizate.
Alte pilde incurajausupunereagi teamade pdcat.In frescade laVoronef,nigteomuleti mici gi goi,
'interpretau'sufletele pdcitoqilor.Meqteriiau al'ut ocazias6-qimanifestetalentulgiumorul in
alegorii de-o inc6ntdtoarefanteziegi naivitate.Astfel, Ia Arbore, sfAntaMarina tirdqte de chicd un
drac,pe caresepregdtegtes6-lbatdcu un ciocanin cap.
Bisericilepictatecares-aupdstratsunt:bisericaArbore,bisericilemdndstirilorVoronel,
Humor:Moldovila, Sucevila.Aceastdtruddcu $ansaperisabilului,esteceamai interesantl
manifestareesteticddin istoria arhitecturiiromdnesti.

,ss.

H
 Ordinea construiti in Rena$tere
Quatrocento
Cum arhitecturaesteun aspectal culturii gi civilizafiei,
marileepocidin istoriaarhitecturiireprezintdgieleun aspect
al marilor epocidin istoriaculturii gi civilizafiei. Suntepociin
carediscernemo identitatecultural[proprie.Ele se
caracterizeazdprintr-unanumit mod de gdndire,caresereflectdin producfia culturald concretd:in
filozofie, in arhitecturd,in picturd, literaturd.Fiecareastfel de epoc[ areprezentatun pasinainte in
evolutiaomenirii qi a influenfatviitorul.
Acesteepoci au o coordonatdtemporali, dar au qi una teritoriald.Intr-un anumitloc -
centrucultural- s-auniscut in minteaunor genii creatoareidei noi, careapoi s-aurdspdnditpe o
arie culturald.
incepind de pe ILl37.!=!AIlEeELa incepeasd senascdo artddiferitd de ceadin Evul
Mediu, cel impregnatde spiritualitateg-iEducaJie teologicS.De altfel, in arhitectur[,stilurile
medievaleserdsp6ndiserd mai mult in jumdtateanordicia continentului,in Italia qi FranJa
manifestdndu-se doaraccentegotice.Cdt despretemperamenfulartistical italienilor,acestan-a
aderatde fapt niciodat[ cu convingerela acesttip de forme. Efecteleprimelor ciutdri aleunei
expresiiculturaleproprii s-aunumitproto-renastereaflorentin5.Ii considerdmpe l4gssg@ (in
picturi), pe Donatello(in sculpturd)qi pe*filippo Brunelleschi(in arhitecfurd)p[rinlii epocii
culturalenumit5Renaqiere.DelaFlor;n1mlui9igdndiriidetiprenascentist
au cuprinscur0ndregiuneaVeneto,Lombardia,ducafulUrbino, apoi intreagaEurop5,curaze de
influenfi mai lungi saumai scurte,mai pronunfatesaumai diluate.
Dacdurmagiiglorioaseiantichit[]i nu s-auacomodatniciodatdpreabine cu concepliile
teologicecareminimizauimportanlavielii pemante$tigi nici cu arta"propagandisticd"aferentd,
focalizatdpe"viata de dincolo", nu inseamnacd in timpul Renagteriioameniiar fi incetatsd
creaddin divinitate;numai cd au fbcut-oin alt fel. Ei au consideratce esenfagi perfecliuneadivind
nu se afld undevain ceruri,de unde sereveleaz5,mai mult saumai pulin, unoradintremuritori, ci
seafl6 tocmai in crealiilelui Dumnezeupe pamint: in om gi in narura.Ea selasi descoperit[pe
caleintelecfuald.Ca unnarea faptului ch omul gi-arecipatatdemnitateagi valoarea,viala civicd
gi-arecdpdtatgi eaprestigiul.Au revenitpreocupdrileurbanisticedin vremeaRomeiAntice gi s-au
liberalizatprogramelede arhitecturd.Programelepubliceau reniscut.iar formelede locuires-au
relaxatgi s-audiversificat.intreagaarhitecrurda redevenitpreocupareartisticd.
Creatoriivremii au aflat gi ei cii de expresieproprii simliii gi mentalitdlii lor. O sursi de
inspirafiepotrivitd noii mentalitdliau gdsitin artaanticd- creatdtot in aria de spiritualitategreco-
latind- gi au creatnouaideologiea Renagterii.Un impuls l-a dat gi descoperirea unei copii dupi
scrierilelui Vitruviu- arhitectgi teoreticianromancarea trdit in secolulI. d.Ch.
Concepfiadin vremealui Platon,conform cdreiaordinea,frumuselea,armonia,
perfecfiuneaerausinonimecu ideeadivind, a devenitideologiaRenagterii.Artigtii urmausd
descopereordineain naturdgi sd o redeain operelelor. Redarease fEceaprin metodeindividuale,
liber alese,dar careau urmatprincipii compozilionalecomune.In arhitecturI,ordineacosmicdera
reflectat[ printr-o geometrieriguroasd,bazatdpereguli numericecarestabileauproporfiile cele
mai armonioase.De altfel, compoziliaformelor eradeosebitde atentstudiati. Trei caracteristici
formale au fundamentatarhitecturaRenagterii:
r erauutilizate forme geometriceclare,elementare,in raporturiechilibrate;compoziliile erau
unitare,atentconstruite;sestabilisegi un <numdrde aun - 315,careasiguraproporfiaceamai
armonioas[; r a fost reintrodusvocabularulantropomorfde forme din arhitecturatemplelor antice:
coloanecu capitelionic saucorintic, antablamentul,frizele qi arcul in plin cintru denroltatcdndvade
romani;^r cerculfiind consideratformaperfectd,arhitectriifoloseaucu convingerespafiilecentrale.
In ansamblulei, autoritateaRenagteriis-a sprijinit pe cultura sa,pe incredereain puterea
intelectual[gi moralda omului. Creativitateaumani a fost astfeleliberati - cel pu]in pdndla
urmitoare partialeingrddiri.

76
Filippo Brunelleschi ( I 3 77- I 446) a fos t primul
mare arhitect cunoscut in istoria arhitecturii de
dupd Cristos. Au existat Si fnaintea sa mari
personalitd1icreatoare in domeniul arhitecturii,
aceastd muncd avdnd insd in Evul Mediu un
caracter colectiv, ele erau umbrite de anonimat.
Brunelleschi a fost prima personalitate
individualizatd ca arhitect, cu statut social
asumat Si a fost, fdrd indoiald, cel mai impor'
tant in timpul vielii sale.
1. Capela Pazzi este o bisericd conceputdpe
plan central. Volumetria Si fa1ada exprimd
perfect idealul noii arhitecturi,'purtdnd
trdsdturile sale principale: cupold centrald,
portic cu coloane corintice Si antablamentde
origine anticd, arcul in plin cintru, tn locul
arcului frdnt medieval. Proporliile elementelor
de pe fa\add corespund numdrului de auti sunt
distincte, dar subordonateunei logici construc-
tive Si compozilionalede ansamblu.
2. 9:psdsle-deJllnaeesti, un spital pentru copiii
orfoni din Florenla, a fost clddirea in care a
apdrut pentru prima datd noul stil al perioadei
"della rinascita". In 1420. arhitectul concepea
acest proiect in paralel cu lucrul la cupola
domului Santa Maria del Fiore. La falada spre
curtea interioard se desfdsoard un portic cu o
elegantd suitd de arce, sprijinite pe suple
coloane corintice. Intre arce se afld meda-
lioanele de terra cota ale lui Luca della Robia.
3,4. Bisen:g*fu417p-Splrllg operd de maturitate
a arhitectului. este totodatd cea mai izbutitd din
cariera sa. Tributar tradiliei Si necesitdlilor
funclionale ale bisericii, care lineau de ritual,
Brunelleschi a construit mai intdi biserici pe
plan longitudinal, de tip bazilicd. Cum insd
interesul estetic al arhiteclilor s-a concentrat in
Renasterepe planul central, a rezultat un
compromis: s-a pdstrat nava longitudinald
obligatorie, datd prin temd, dar accentul a fost
pus pe spaliul central, printr-o ampld cupold.
Aceastd strategie a fost aplicatd Si la biserica
Santo Spirito. Planul este adus la o deplind
acuratele Si limpezime, in timp ce intreaga
volumetrie, studiatd cu strictele matematicd,
exprimd disciplind in gdndire, fdrd a fi rigidd
sau severd. Dimpotrivd, interiorul este receptat
ca armonios, ordonat Si senin, lipsit de umbrele
mistice ale bisericii gotice.

stdnga sus:
Picturd renascentistd -
- descoperirea perspectivei.
 i{I
lE I

Irl
I
Florenla era, pe la inceputul
secolului 15, un orqs cu aspect
medieval Si o catedrald goticd ne-
terminatd, pe nume Santa Maria
del Fiore. Cdnd municipalitatea a
organizat un concursprin care
solicita acoperireazonei centrale
a domului, Brunelleschi a cdstigat
concursul cu o solu1ieprin care
avea sd revolulionezearhitectura.
kmq era inginereascd:se cerea
acoperit un spaliu cu diametrul de
43 de metri. Brunelleschi a dat
insd un rdspuns totodatd estetic,
care avea sd devind punctul de
plecare al unei noi viziuni
arhitecturale Si un model pentru
secoleleviitoare, nu numai in
Europa, ci Si in afara ei.
Cupola este conxpusddintr-o
dubld calotd, care se sprijind pe
un tambur octogonal. Este
compusd din opt felii eliptice duble

-Nfu (doud rdnduri de ziddrie paralele),

N-
f,R\\\
despdrlite de nervuri, Si este
lestatd de un lanternou.
Forma arhitecturald a cupolei era
!N.-
.N complet diferitd de cele construite
pdnd atunci. Era, mai ales, diferild
de cupolele Evului Mediu, cel atdt
de bogat in biserici Si preocupat
$* de structura cupolelor sale.
\sNN Cupola domului Santa Maria del

N Fiore este dominanta spaliald a

orasului Florenla Si una din

$* emblemeleacestui oras atdt de

bogat in repere ale istoriei
arhitecturii Si artelor. Ea constituie
simbolul Renasterii in arhitecturd.

78
L ! an B alti sla Albc+ti ( I 404- I 4 T2)
; _rl,-r/.
sub aspectuleducalieiSi al
;"c':tcupdrilor sale larg culturale,
iu aderdrat om al Renasterii - un
a -'nio tntiversalis. Proiectele sale,
:tu:nt care a elaborat Si o
:;qreinicd bazd teoreticd, au
-;:ir.zr caracter de ntodel nu doar
.,: :inpul Renasterii, ci Si pentru
:;,;oada barocd. Era cel mai cult,
n;;; :nnginativ Si mai raJinat
- t . : : c ( I a l R e rn s te ri i .
I. Siseica Sant'Andrea din Mantua
i-i;r o construclie integral proiectatd
;c -ilherti. El a reluat ntotivul arcului
;. rrium_f roman la scard monunten-
:;.i. crr pilastri de ordin colosal (pe
n;i nwlk registre suprapuse), Si
;rnel bisefica are o personalitate
;:\rrle. Planul poate fi considerat
";,iiticiu central alungit", cdci se
-'i-;cn'd preocuporea acordatd zonei
;eatrale a naosului, pe cdnd nava
:,;rv doar o prelungire a uneia din
.;nile crucii din plan. Interiorul este
- ruir ,s1 poate fi cuprins dintr-o privire.
), Biserica Santa Maria Novella a
'',tsi. de asemenea, o bisericd
g'"rrrri. pe care Alberti primise
;t,manda sd o adapteze gustului
.enascentist. Noua faladd, cu
ics'-nul ei viguros, a fost o invenlie
.--r.i'rcsiyd a lui Leon Battista Alberti,
:;r€ dvee sd fie Si ea un ruodel,
';:rodus ulterior tn ntulte variante.
P;.amentul "desenat" din piatrd
c;;urald a fost calculat cu atenlie.
l:,r ia aceastd bazilicd au fost
:\:,1:'duse pentru prima datd cele
-i,-.ttitolute laterale, menite sd
;xTrime plastic tranzilia de la nava
.;ntrala la navele laterale ale
:;:riicii. .-lcest element urnta sd fie
'.-,,;,"redes tililizat in manierism Si in
;,hitectura barocd.
J. Biserica San Francesco din
i;rnrni. cunoscutd ca kmpio
.t"{;"atestiano, este o transformare -
;; ;;rtbl neterntinatd - a unei biserici
:-.:::e din Rimini, care prin
-'.'manda ducelui Malatesta umta sd
"1c1indmausoleu pentru iubita sa.
Ircahularul a fost preluat tot din
;crichitate. Falada este o
,ies.t},tv7q7ga unui desen geontetric,
tu un porlal central Si elentente
;ntropomor_fe: arce puternice in plin
:inrnt (revenire la antichitatea
ntmdndl. coloqne angajate Si nise
'-,arhe strgerdnd funcliuni funerare.
 I Locuirea urbani esteun programal cdruiconceptiea fost sensibilmodificatdin Renagtere
fatdde Evul Mediu.Pecdndcastelulmedievaleraun loc al puterii,bine fortificat.palarul
aristocrafieirenascentistea fost o manifestarede culturd- pe care,de altfel. sebazagi autoritatea
acesteiaristocrafii.Masivitateagi severitatea
casteluluifeudalau fost convertitein geometrie
elegant[,iar introducereaordinelorl-a umanizat.
r Palatulurbanerasediulunei familii. Era o construclieinci intror ertitd.carenu refuza
insdcomunicareacu mediul urbaninconjurdtor.Fatadelesedeschideaula straddprin siruri de
ferestre,organizatein registreelaborate.Aveauinsdo curteinterioardcu portic perimetralde o
facturi mult mai destinsddecdtfaladelela stradd.Era un spatiual luminii. r'eeetagiei;i artei.

1,2,3. La Pala::o \ledici-Ricardi,

palatul fantiliei -\ledic i. arhitectul
Michelo::o llicheio:-i t I -t95- I 47 2)
a separat nivelele oe .tarada prin
cornise, dar Si prin ;na,c:a.i
diferenliat. La paner. bioutrile de
piatrd au.fost tioplite i:.ntar. ln
'.
maniera numita "rlr-sirca ia etaj
piatra a .fost ecoisafi ingri.iit. iar
etajul al doilea d .tasi rLoperit cu
suprafa1d neteda - sraLialie atent
studiatd.
4. Palantl Rucellai din Fiarertla a
fost construit dupi proiectul lui
Leon Battista ,llberti. -\laniera
faladelor este sobra. ,\-u mai
prevaleazd ori:onlala. ci proporyiile
sunt ntai linistite.
;-T--
il' ll r_r , ,
I I t-{
F{ !i-

l+:--:rf
i-'q-? t-€

p '
Ll*lLI-J
".-J
 .{J
) -Lo
eL?
t\
44 +

R:n;yrile unifornte, au conferit

;,,j"rnl un aspect static, a;ezat.
Sescnul-faladelor prezintd Si de
-i;:; rlceasta gradalia pe verticald a
a,;"trclar. de la puternic spre
,;.in,N. dar nu nuntaiprin
:#;r;ntenl. ci Si prin cele trei ordine
3?L-i€!{trsuprapuse: doric, ionic Si,
stts.cointic.
5- Fala=o Pitti i se datoreazd lui
3-rnclleschi. Falada principald a
:*isirar din Evul Mediu aspectul
sa)idpin ntasd Si prin parantentul
'nastica" - mai pronunlat la parter
Eoementeleclasice au apdrut la
:arniSele separatoare, unde
:,*tiustrii au fost prelucrali ca mici
:oionete ionice. Aceste contraste
i;ntre ntstica brutd Si prelucrdrile
sntropontorfe de finetresunt o
,neta_fordreferitoare la ceea ce
anigii Renasterii numeau "l'opera
di natura" Si "l'opera di mano".
6,7,8. Locuinla urband aristo-
uaticd a atins apogeul in prezenla
urband a palatului Farnese, la
Rorna - ultima teoremd in piatrd a
Renasterii. Crescut la Scoala lui
Bramante, Antonio da Sangallo cel
Tandr a construit Si el un volum
sntlptural, cdruia a vrut sd i se
cireascdpronunlat silueta. in acest
scop a decupat-o hotdrdt de ntediu,
prin rustica de la muchii Si cornisa
_lermd.Jocul plin-gol existd, dar nu
este agitat, datoritd faptului cd
desfisurarea este ordonatd.
Obisnuita senindtate a curlii
inter:ioare a fost aici tulburatd de
Iemperanxentulartistic al lui
Michelangelo, care a conferit
.faladelor o vibralie nelinistitd.
Elementelepar cd abia se stdpdnesc
sd sard din plan. Palazzo Farnese
reprezintd, prin faladele sale,
exterioard Si interioard, in ntaniere
diferite, ultintul monumental
arntoniosului QuatrocentoSi
totodatd primul reprezentantal
nelinistitului Cinquecento.
lE'rir?-l)
l,.E!l 1s
l lF'**

hJl :" I
t

l rr r r l

lTlt-r
DE SONSTRUcTII BUCt.rRE9rl
ATALIOTECA
8l
 Ideea centralitdlii a fost foarte
indrdgitd de arhiteclii Renasterii Si ei
au pus-o in practicd cu orice prilej.
Nu ar fi fdcut-o dacd s-ar fi suspectat
de simple preferinle, nuntai cd ei se
bazaupe o argumentareteoreticd -
elaboratd de ntarele renascentist
Leon Battista Alberti. in scrierile
sale, Alberti stabilea chiar o ierarhie
a formelor, pe trei nivele, confornt cu
importanla edificiului: a. forma
perfectd, centrolizatd, era rezervatd
clddirii sacre; b. alte forme
geontetrice,stabilite de reguli stricte,
trebuiau utilizqte la clddiri publice;
c. in fine, clddirile private puteau
adopta forme libere.
I. Tentpietto, crealia lui Donato
Bramante (1444-1514),poate fi
consideratun punct culminant al
arhitecturii renascentiste,in care
regdsim toate principiile Si
caracteristicile acestei epoci de
crealie. Geontetria este clard, planul
este un cerc, deci domneStesimetria
din toate direcliile. Cupola cu lan-
ternd puncteazd centralitatea.
Influenla greceascd este exprimatd
de plasticitatea volumului exterior,
de sculpturalitatea sa, core il face
demn a fi contemplatdin toate
direc\iile. Elementele antropomorfe
sunt reprezentatede coloanele
dorice.
2. Renastereaa fost produsul unei
civilizalii urbane. Era firesc deci ca
arhileclii sd-Sipund problenta re-
gdndirii orasului, ntai ales a formei
sale. Fornta intaginatd de ei pentru
un ora; ideal era, evident, circulard.
Sistemelede fortificayii insd -
rentiniscenlentedievale- nu erau
eficiente, se pare, intr-o desfdsurare
netedd, astfel a rezultat planul stelat.
In centrul compoziliei se afla fie un
edificiu de cult - idee rdmasd din
timpurile trecute - fie, mai nou,
palatul signoriei. Ideea ca tn centru
sd fie un edificiu al puterii laice era
tipicd pentru noua ntentalitate.Acest
mod de a concepe orasul dupd o
formuld abstractd, exprimd, de
asemenea,spiritul vrentii, dontinat de
ralionalitate. TotuSi,orasele s-au
dezvoltat tn continuare ca Si pand
atunci, nu dupd idealuri de
perfecliuneformald, ci ca organisme
vii, sedii ale vielii comunitare.

82
Cinquecento,
etapa manieristi a Renagterii
Celedoui secolerenascentiste aup[strat vocabularul
;nasrcde forme ca elementcomun.Manierade utilizarea
i;srui r ocabulara fost insddiferit[, pentruc[ semnificatiileexistenJiale pe carele aveaude
;f nunicat arhitectiidin Quatrocentodifereaude aceleadin Cinquecento.
Arhiteclii din timpul Renaqteriitimpurii gi maturepireau sdfi gdsit,pe caleintelectuald,
*.luiia dilemelorexistenfiale.Ei eraumullumifi sddescoperein naturdordineacosmic6,sdo
:iicn-preteze gi sdo redeala rAndullor in construcfiielaborategtiinfific.Aceastdmullumire a
;enirudinii s-areflectatin arhitecturdprintr-o notdde senindtategi echilibru.Nu acelagieratonul
ir Cinquecento- etapamanieristda Renagterii- cAndau ap[rut indoieli cu privire la aceste
;errrrudinigi au inceputcdutlrile, de dataaceastainsdnu prin calculegi teorii, ci pe caleempiricd.
Frecarenoudconstrucfieeraun experiment.S-auincercatfuziuni gijocuri intre detaliilealtddatd
aldturatein pace.Noile al5turdriinsdgenerautensiuni,echilibrul setulburaprin opozilia
.n:'T.::t--lnios
;inlre elementecontrare,in relatii echivoce,provocdndsenza[ra de dinamism,uneoriinconfor-
:abil. iritant.Cel mai ilustru exemplu in acestsens esteopera de arhitectur[a lui
"-hiar
\[rchelangelo.
In secolul16 a existatgi o accentuatipreocupareurbanisticd.S-auintocmit proiecteprin
;are Romaurma sdfie articulat[ printr-un sistemde axeqi noduri.Axele eraustr[zile gi nodurile
::eu pielele- toatespafiicu caracterpublic, dinamicAiistoric.Erauredescoperite qi onoratevalori
-:rate ale glorioasei antichitdliromane. Acestuisistem ii erau integrateconstrucliile.In piele,unde
3\rstamai mult rdgazpentrucontemplarea faladelor,seaflaude obiceiconstrucfiileimportante,
:eri aveau,in general,alurdmonumentalS.
P:-tia Capitoliului are la Roma o
:,:i:rF€ paniculard, fiind situatd in
;'";r.t sistemuluide strdzi Si piele, pe
. :,:lina sinbolicd, prelioasd pentru
.,.':airoi. .4ici se aJla un spaliu
.:.-,;:enitdin antichitate,ajuns
t:c{t}ntrolet. Era compus din
;c-inil Tabularium o altd
Si
- -;;ire. situatd fald de acesta la un
"-rgni oarecare.Acest spaliu urma
:i-. organizezeMichelangelo,
: \nit'-o conrandda municipalitdlii.
Ii a contpusnoi falade, a dat
::t;{iului o forntd coerentdprin
:r:iiderea uneilaturi cu o noud
:.;;ire. a pus scdrile monumentale
.j,ettces dinspre oras cdtre acest
,.,,'itspatiLt,care acum se deschidea
:it itn gest grandios. Piala are
'..nui trapezoidald, dar pentru cd
t,f;thelangelo a fost ntaestrul
: "ntlictelor formale, el a inscris in
rag un oval nea$teptat.Iar in
q.iiiocul ot'alului a montat un ax
'.ertical, ca pentru a indica central
."tnrii. l^a -faladele care inchideau
iiflro -s-a-folosit ordinul colosal, ca
,n S€mfialpentru barocul care va
'.cni. .lstfel, acestloc a cdpdtato
; n,liscutabil d p ersonalitate.

Dreapta sus: Palladio, l4lo Rotonda

 in 1506, Donato Brantante a prinit de la papd
insdrcinarea de a reconstnri vechea bazilicd
Sfantul Petru din Roma, din ventea lui
Constantin cel Mare. El a adoptat fn proiectul
sdu de catedrald un plan central in cntce
greacd tnscrisd, sintetric pe toate patru fala-
dele. Centrul urnta sd fe acoperit cLt o cupold
asentdndtoare celei de la Pantlteon. iar in jurul
ei urntau sd se patm domuri mai mici, cu
-inalle
patru turnuri. Infalisarea catedralei era staticd
Si armonioasd, cdci Brantqnte a .lbst ultimul
autentic renascentist Si tticidecunr un testitor al
ntanierisntului. N-a fost insa dat sa se realizeze
proiectul lui Brantanle.
Dupd patrttzeci de ani. Jlichelangelo a fost
insdrcinat de papd sd reia lucrarea. El q
pdstrat planul central al lui Branrunte. operdnd
insd o sintezd mai organicd a rolumelor
interioare, pe core le-a integrat fntr-o antpld
anvelopantd. S-a concentrat pe o des-fdsurare
spaliald impresionantd a interiontlui. .folosind
elemente masive de rea:em.
La exterior avea sd dontine. etident. elementul
favorit al vrentii: cupola. care ilu mai era
concuratd de alte accente verticale. Era,
tntrucdtva, inspiratd de cea din Florenla. in
rest, volumul era animat prin deserrul viguros
al faladelor, in unele detalii chiar uSor diso-
nant. Catedrala, in ansantblul ei, area o alurd
dinamicd, chiar nen,oasd. nrui ales dacd o
compardnt cu echilibrata contpo:iyie a lui
Bramante.
Michelangelo a nturit Si el inainte de a-Si vedea
finalizatd opera. Cupola a _lbst inalsatd de
Giacomo de la Porta, in 1588. cqre q res-
pectat cu fidelitate proiectul inaintasului sdu.
1. Proiectul lui Brantante pentnt biserica Sf.
Petru, plan Si vedere.
2. Proiectul lui Michelangelo pentru biserica
Sf. Petru, secliune Si plan.

artlrtrt lt

84
in 1600, Carlo Maderna a fost cel insdrcinat cu
organizarea tntregului spaliu al Pielei Sfdntul
Petru. Cu aceastdocazie, el a eliminat un coll al
pdtratului proiectat de Michelangelo, pentru a
adduga bisericii o navd longitudinald, conform
cu dorin1eleclericilor. Noua fayadd principald,
inrpundtoare, era o splendidd expresie a
barocului timpuriu.
I. Falada domului Sfdntul Petru, arhitect Carlo
-lladerna.
2. Planul catedralei dupd intervenlia lui
-lladerna.
3. I-edereaeriand asupra cupolei lui
-\Iichelangelo Si a organizdrii urbane baroce.

85
 Michelangelo Buonarotti (1475-I 564) a
intruchipat cel ntai bine in opera lui
intenliile, cdutdrile Si experienlele
manierismului renascentist.Plastica
spaliilor sale, decoralia parietald in care
se citeStemdna sculptorului, exprimd
zbuciumul intelectual Si sufletescal acelei
epoci pline de incertitudini.
1,2. Capela funerard a familiei Medici a
fost o comandd tergiversatd de-a lungul
cdtorva decenii, tulburdnd linistea lui
Michelangelo cel Si aSa nervos. In final,
micula capeld cuprinde doar doud
sculpturi cu caracterfunerar * pe fralii
Lorenzo Si Giuliano de Medici Si o Pieta.
Cei doi frali destul de neinsentnali ai
familiei Medici, au fost redali de
Michelangelo conform unor imbolduri ale
sale proprii, fdrd legdturd cu identitatea
personajelor. Ldngd Giuliano, imaginat
contandantde oSti, se afld alegoria Zilei
Si Noplii; ldngd Lorenzo, in chip de
gdnditor, se afld alegoria Zorilor Si
Amurgului.
3. Biblioteca Lauriana a fost o amenajare
intr-o clddire existentd. Ea cuprindea trei
spalii tntr-o succesiuneascendentd- un
motiv favorit al artistului. Tratarea
acestor spalii semnificd conceplia lui
Michelangelo desprefuncliunile pe care
le addposteau.Acestea erau:
Vestibulul - un spaliu mic, tncdrcat Si
retoric, aproape insuportabil, cu elemente
parietale din pietra serena,gata sd
izbucneascddin perete Si cu o scard care
parcd vrea sd te arunce inapoi. Cel de-al
doilea spaliu este biblioteca, unde, in
lumina lecturii, i\i regdseStilinistea.
Spaliul este bine tenxperat,luntinos,
inseninat de bucuria pe care li-o dd
cultura. Cel de-al treilea spaliu, care
fuseseproiectat "de nou", trebuia sd
addposteascdbiblioteca cu edilii rare,
dar nu a mai fost executat.
 'ffi
.,
tfi

,ffi
=
s
'{!.

lr il
tr**-
.lndrea Palludio (1 5I B-
-'-ii11,.ntitul Vicenzei, a fost
i4 qore arltitect, ale cdrui
.;;Ji--iri au influenlat este-
::{J. europeand. Faptul s-a "2
jantrat
Si scrierilor sale, prin
:;.e ;i-a ficut cunoscutd opera, cdci ele
;:" heneficiat de o largd dfuzare, prin
.e.-;Ii'r'recenta invenlie a lui Gutenberg.
F;,iddio a excelat tntr-un program
:;.;cteristic pentru etapa ntanieristd a
le ,;;*tterii: vila din afara orasului. Modul
:a care. atat Palladio, cdt Si al1i arhitecli
;r irdlat acest program, relevd doud
rs!€(te: l) importanla pe care o acordau
;,,iiteclii ntediului natural Si integrdrii
: -,tsrnrcliei tn acest mediu Si 2) mai
-,ethea lor aspiralie cdtre aflarea
:tr4clor desdvarSite.
1.2. Cea mai cunoscutd este vila
i:,:ando. cunoscutdSi sub nuntelevila
C;rra. o construclie elegantd, situatd pe
'.,i ,Jeal. avand o ntinunatd perspectivd
-rliJra Toscanei.Planul este perfect
::n,e{ric pe cele doud axe perpendiculare,
:;, tele patru falade sunt absolut la fel -
;e.i.:ie pe care arhitectul a explicat-o, ca
;:::udine nediscrintinatorie a faladelor
';1i de peisajul la fel de frumos in toate
;:/ec{iile.
-1.1,5.lila Trissino.Dacd primii renas-
-e nii,sticonsideraunatura doar obiect de
:,:,ntentplarestaticd, cu scopul de a-i
iestoperi misterele cosmice, in Cinque-
:€nta netura a devenit Si obiect de inter-
'.enfie.La vilele da la
lard, ei au tratat
gradual relaliile dintre I. casd, ca obiect
:,cat de om, 2. grddind, ca naturd
:onrrolatd de om Si 3. natura spontand.
Gridina ntr mai era. ca in Evul Mediu un
'"hortusconclusus",ci un spaliu parlial
deschis.ctr rcl de divertisntentSi plin de
surpri:e. La vila Trissino,Palladio pare
r;scinat de relalia dintre construclie Si
gradina, pe care a ntediat-o printr-o
colonada absolut intprobabild.
87
 .- r y i - 't

1. Bazilica din Vicen.a.

Municipalitaea i-a contandat lui
Palladio falade noi pentru
Palazzo della Ragione. .4s1fel a
creat Palladio ceea ce a rantas
drept "motivul palladian": o
arntonioasd Si elegarttd suitd de
arcqde suprapuse. sprijirtite pe
duble colonete libere. Traveile
sunt separate de coloane
angajate.
2. katro Olimpico esle printul
teatru de tip arend de la arttichi-
tatea romand incoace, nuntai cd
este o construclie acoperitd.
Palladio a aplicat aici o deosebit
de spectaculoasa invenTie
scenograficd: niste culoare in
adancurile culiselor. prirt care
spectatorului i se sugerea:d
profunzinti ale peisajului, de
obicei strdzi.
W

I. -lnsamblul San Marco din Venezia,

;"ciruir din doud "campi" - Piazza Si
Fl etta San Marco - este centrul de forld
;. vnui loc unic in lume: Venezia.Cele doud
wt;iii urbane sunt definite de un mixtunt
:,;,wpositumde mase Si stiluri, in cadrul
:Jnjra terticala puternicd a Campanilului
*lrlr*cnicaclioneazd ca element organizator
;. :ompo:i1iei.
Cs,:iru/ politic Si de administrare al
iene:iei s-a constituit in secolul 9, pe
w";"ul Iagunei, la cotul Canalului Grande.
4.::.o ,tu .fost construite un castel ducal,
m.nc-t'orri-ficatSi doud bazilici ale unei
m;,li*iriri - une a sfdntului Teodor,
:egu/lii a Marcu, patronii
-evanghelistului
.-,-;qcrlt'ui. In zona Procuraliilor, se afla
..:-,,sljamandstirii. Lintita cdtre mare a
P'-:-:'g11sia .fost punctatd de doud coloane
m,irsalirc.ale celor doi sfinli patroni.
i.uJr.,r' Dogilor are la exterior tnfalisarea
grc:,cdW care a primit-o vechiul castel ducal
m scrolul 16" Este un volunt intens,placat cu
rnu"n-wrurd, infipt pe doud galerii ca o
u.n,,E ei.i. la -fel cum Yeneziastd pe milioane
t't t,tic,p in-fipgiin malul lagunei. Faladele
nrrpii interioare sunt rezultatul a numeroase
:,l;.er.r'
enlii renascentiste.
Dvfr ce. pe la anul 1000, au fost furate din in dreptul curlii interioare a Palatului Dogilo4 cele
Egipt Si aduse relicvele evanghelistului doud clddiri se intrepdtrund.
-llarr:.t.a inceput construclia bazilicii San 2. Torre dell'Orologio, o clddire cu doud aripi Si un
,ltrarto. Este un edificiu esenlialmente turn cu ceas, marcheazd trecerea din Piazza cdtre o
:;:sntin. dar care prezintd Si influenle strdduld comerciald veche.Arhitecli au fost Mauro
adaosuri gotice (arcele). Coducci si Pietro Lombardo.
-]wonice Si
89
 Latura din dreapta a Pielei San
Marco este alcdtuitd din Procurstie
Vecchie.A fost construitd intre anii
1480-1514, de cdtre arhiteclii
BartolonteoBon cel Tdndr Si Mauro
Coducci. Este o clddire
renascentistd,sumar decoratd, cu
suprapuneri de arcade. Sediu al
corpului de magistrali, clddirea
Procuratiilor este monotond,
probabil pentru cd s-a dorit a fi
subordonatdcentrului ntonuntental
al pielei - bazilica.
Clddirea numitd Fabrica Nuova a
fost construitd acum doud secole,
pentru a tnchide Piazza Si a face
legdtura intre cele doud clddiri ale
Procurqtiilor.
in 1584,fn perioada manieristd,a
tnceput construclia Noilor
Procuratii, dupd proiectul lui
VicenzoScamozzi,care a avut
intenlia clard de q stabili o
continuitateplasticd a ansantblului
astfel fnchegat.
Piazzettaa cdpdtat Si ea contur prin
1. Libreria Vecchia di San Marco
(biblioteca), al cdrei Santier s-a
incheiat fn 1582 (arhitect Jacopo di
Sansovino Si, dupd moartea sa,
Vicenzo Scantozzi). Stilul fa6adei este
acela al Renasterii tdrzii, cu
interpretdri ntanieriste.
La formularea definitivd a Piazzettei
mai participd Si 2. Loggetta dei
Cavallieri, o lojd de unde erqu
urmdrite carnavalurile Si celebrdrile
publice. Stilul ntanierist al lui
Sansovino este evident: arhitravd cu
basoreliefuri, parapet cu baluStri
compuSiSi trei arcade in plin cintru,
despdrlite de un element complex
alcdtuit din coloane corintice, nise
cu sculpturi etc.
Ca Grande este artera principald a
Veneziei- un canal in formd de S,
a$a cum o descria albia unui vechi
fluviu. De-a lungul ei, aSa cum se
intampld pe artera principald a
oricdrui ora;, s-au aliniat o serie de
edificii reprezentative.Cele peste
100 de palate tSi oferd admirdrii
fa\adele conceputein toate stilurile
prezente la Venezia. Un exemplu il
constituie
3. Palazzo Pesaro, al cdrui autor
este Baldassare Longhena.

90
 Cinquecentoa fost epocamarilor tensiunireligioase,epocaReformeiqi Contrareformei.
Erautimpurileinchizilieigi alelui lgnatiode Loyola.In acestecondilii,bisericanu mai puteafi
simbolul statical armonieidivine,promovatde novatoriiflorentini,ci, din nou, principaluleduca-
tor, activ,al mullimii. Temacentral[ a propagandeireligioasea devenitmAntuirea,astfelci gi
clddireabisericiitrebuiasdfie o sceni adecvatdpentrudramamdntuirii. Cum bisericaera
preocupatdsdconvingdin cel mai inalt gradasupraunui mod neprihdnitde viafd, gi temele
artisticesecentrauin jurul viefii exemplarea omului pe pimdnt, in scopulmdntuirii.

1. Biserica mdndstirii Santa Maria

Maggiore se bucurd de un
amplasamentdeosebit in laguna
Veneziei:ea se afld pe o micd insuld
vis-d-vis de ansamblul San Marco Si
nu scapd neobservatdnici unui
vizitator. Este opera tdrzie a lui
Andrea Palladio - 1565-1580.Ea
este un capdt de perspectivdpentru
cei care vin dinspre canalul Grande
sau Giudecca si pdtrund in bazinul
San Marco. Cu campanilul sdu ca un
catarg, e0 pare o navd in largul
ntarii.
2,3. Biserica Il Gisu, proiectatd de
trlignolaSi inceputd in 1568, a
(otlstituit un model,prin promovarea
ei de cdtre iezuilii satisJiiculi de
aceastdarhitecturd. Plqnul exprintd
.el pulin doud metafore religioase,
;?reate de puterea vrentii: l. nava
.,:gitudinald "interpreta"parcursul
':;,:tuirii, cu popasuri la capele,
: ":::iri Si sculpturipilduitoare;
) -i:ofa reprezentaproteclia celestd.
-,i ;;eea. nava centrald, acoperitd
-:, :-,.'li in leagdn, era monumen-
: --; ;;r natele laterale erau
:'* ""r'-.--n:ale in mici capele. Traseul
: -- t'j.;i ,linamic,pentru a indrunta
- ---'' .,:J.-jirlcentral Si altar. Actuala
r';u,;; .:" €ste cea originald a lui
' l'".; :: ; devenitbarocdprin
, ' I r r , i i : ' - , :- . : .; :t:!e r iOAfd A lUi GiACOn O
irl .; .: .-":;

9l
 sisteme
tAci baroci

Barocul tn ltalia
Arta baroci esteexpresiaplastici, aproapeexplicitd,a marilor sistemede autoritatedin
secolele17 qi I 8: sistemelefilozofice, sistemulpolitic al statuluifrancezcentrahzatqi,mai ales
sistemulbisericiiromano-catolice. Instituliileultimelordoudsisteme- cel politic Aicel religios-
erausuficientdeputernicepentrua-qiexercitaautoritatea,darsuficientde slabesprea fi nevoite
sdgi-o impundprin orice mijloace.Unul dintre acestemijloaceerapropagandaqi un bun mijloc de
propaganddau fost intotdeaunaimaginile.Arta plastici, ca mijloc de comunicareaccesibil,cu
impactimediat,careproduceemofii, a constituito excelentiforf[ de persuasiuneasupramaselor,
mai eficientedecdtorice demonstralielogicd gi chiar decdtdictatura.Un astfelde mediu a fost arta
plasticdbarocd.
Arhitectura baroci, cu spafialitateaei ampldgi vitalitateaei plasticd,impregnatdde
gustulpentrugrandios,aveaefectulimpresionant,la carerenagterea nu aspirasede loc. Dar un
studiuatental edificiilor barocerelev5,subsplendoriledecorative,existenlaunei organizdri
sistematice, a unei ordini riguroasea compozifieiqi a unei perfectelogici constructive-
semnificativepentruspiritulepociimarilor sisteme.
Tot sistemulautoritAliisupremeexplicdde ce,la Roma monumentelebarocede prim rang
eraubisericile,in timp ce in Franlamarile demonstraJiide splendoareerauregedinfeleregale.
"Il grangusto" - gustulpentrumonumentaldezvoltatde artabarocditaliand- seexplicd
atdtprin nevoiabisericii catolicede a convingemaselede adevirul dogmeisale,cdt gi prin
antecedentele stilisticealeperioadeianticeromane,cdndinfluenleorientaleau deturnatpe alocuri
moderafiaplasticda arhitecturiigrecegtigi etrusce.
Era firesc ca ansamblul de la Vatican-
nucleul catolicismului - sd capeteo
iffiTiSare grandioasd, tn acord cu
importanla sa simbolicd. La aceastd
infdliSare au contribuit gesturile antple ale
fui Michelangelo, continuate, fdrd
contplexe, de Carlo Maderna.
Fomtularea finald a ambianlei exterioare
este datoratd lui Gian Lorenzo Bernini -
marele cavaler al barocului italian. El a
ntodelat spaliul urban din fala bisericii ca
pe un atrium de anvergurd, de Jbrntd
elipsoidald, cere se restrdnge spre a ldsa sd
izbucneascdfalada bisericii. Este un spaliu
dinamic, a cdrui scenografie largd este
umanizatd de anfilada curbii de coloane,
care-i conferd eleganld Si scard umqnd.

92
 =-l-t= *--l
It J' E:f6-rt
v_1t_W, lJ
qTFp -'{
{
i Ii a r:4.
,F-:-r:.r barocd fn arhitecturd s-a s =l k-'l
lli?
t1* Jfv /
:;r;tieri:at in primul rand prin Jtu/ \J rJ

;.;m:n;rea tensiunilor pe care le

-:rr_-rii-;LJr{ aldturdrile de elentente
: t4.i:;{Iuale. Barocul, umtdrind
-r;ni<:":. a -fluidfficat spaliile unind
-:,"0n;;., ;i suprafe|ele prin curbe.
S":lrr;rrl/e baroce nu erau
:-- :-';;ii intantpldtoare. ci
"?:i-'.'.rr din contpozilii savante
;1 .'':nls geonrcIrice sintple. in
:'J1::cultre era preferat cercul.
J:,;:t mdrile personalitdyi 2
;-::;--;Lc ale barocului s-au
-:ri.r-fJI [n cercetdri Si
nit il I €. CAre Ur nl d re7 U
-'.!r -.
:r-

:.;ucnielor in spalii unificate.

i. " .;-r; atili-at elentent tn
-:;-;;-r.r cotltitluitdlii spaliale il
- . q,.:;;r;,r :idul continuu, adesea
-"r;r.;1. tare limita corLstructia
:: - n:embrand.
J ,-; ri,serica neterminatd Santa
\!;:; Jei Sene Dolori (Roma,
- a"J: . Francesco Borromini a
*r-r-'-rii. pentrlt printa datd, un
::";:i :ntposibil de a mai fi
;;_i';;rilo/ irt segntente
", - ' r t ' ni;

.l*l 6:,;-iro Guarini a dezvoltat

..-i.-;-:;iii. ntetoda pr"opusd de
j,--*.:.;;zri de Lrnifcare a spaliilor
;::--:'n continuLml. La biserica
-Lr ,'orrrr-o din Torino, *-"Y
-''.-q:;:nrrii in 1688, cele doud .i
::6::. trtogonal Si oval, au fost
:{r :-r: :fis. i n t rep d trun dere a
-^-r.i.tu* inrre ele o
-::o-iosendenld. Spaliul a
i<-,sryr."a-rtlbl mai dinamic,
::.--.;i,ri: -lceastd noud ntetodd a
;: Giarini s-a nuntil "ars
: : n::;natoria" Si putea fi
;:.:;.rr.i la j *ttaptmerea
:.;cunior centrale cu cele
" , r:z;:udinale.
4. B;erita San Filippo Neri, ,,'*"
"l r':i
t-': "*'-i1.-'
,.;-;.:,'c -llonteferato, 167 I, .. ,,. u/
'r
:

(3i;nna Guarini. li -,-'z-*-1T

-
i 'l \
5.5 .lletoda lui lgnaz Kilian l"t - i 1
L-A_-A**z,r*/
):e=enho.lbr dupd care a . ""
- , .,..".- ..'.:t. r t
_ ". 1J

- -,nsmril numeroase biserici in

6
i;* nii.l.

93
 l. in cazul bisericii Santa Maria della
Salute din Venezia,Balthasare Longhena
(1631-1687)nu a renunlat incd la structura
de tip central - favorita arhiteclilor din
Renastere- dar s-a supus, inevitabil,
imperativelor vremii sale. Din necesitdli
religioase, in timpul barocului a reapdrut
parcursul longitudinal - "parcursul
mdntuirii" * astfel cd Longhena a tratat
zona corului printr-un corp distinct cu
cupold (b), dupd care a marcat capdtul
axei cu un campanil (c). La lectura
exteriorului, acestea apar insd Jlagrant
subordonate volumului principal (a) -
volum autonom,conceputpe plan central.
2,3. FrancescoBorromini (1599-1667)a
fost celdlalt nxarearhitect al barocului
italian, un artist inzestrat cu o fantezie
incredibild. Aceastd combustie creatoare l-a
condus la nerespectarearegulilor dar $i la
un dinamism Si o expresivitatedebordante.
Biserica San Carlo alle Quatro Fontane
este situatd la o interseclie de strdzi din
Roma, cu o fdntdnd. La aceastd construclie
aproape cd nu existd nici un unghi drept,
de fapt nu prea existd nici un unghi in
general, nu existd linii Si nici suprafeye
drepte, nici in plan, nici pe falade. Totul
este curb. Elententelede arhitecturd sunt
reliefate, scobite, deplasate;planurile sunt
concave, convexe, ondulate. Efectele sunt
spectaculoase.
4. Scala Regia, Vatican, 1670, arhitect
Lorenzo Bernini, este un exemplu de
nlonumentalitate barocd, de o fastuoasd,
nobild generozitate.

94
 Barocul loic
tr. F;anul central, preferat de arhiteclii
?";x;,t1srii. a fost ntenlinut in arhitectura
:u-ci. dar cercul a fost inlocuit cu ovalul,
.''.".qii de comprontis agreatd de cdtre
.'o',,,-,gr.
LorcnzoBernini a adoptatSi el ovalul
,; :,anul opereisale tdrzii - Sant'Andreaal
Qi;nnale (1678)
: L{N.'uinloaristocraticd este un program
:;-. jiustreazdconcepliile timpului cu privire
.; .egre:entareain societate,relalia cu
.:;:r.rL). t'ocabularul de forme preferat. Planul
i,..'ilnnd de U (potcoavd),utilizat de Carlo
.\f;itrys Si LorenzoBemini la palatul
3';":eini din Ronta (1625),n-a avut urmdri
;q.3:|4.nfie in ltalia, dar a constituit o
: -..'ein1a a .francezilor.
-l LrLuinla urband era ceea ce francezii 2
a:r.r:€drd "hotel". In timpul acelui "grand
"
j:i.rc Si dupd aceea,aceastdlocuinld mai
-.rq;ncc inca spaliul central de distribulie -
;*"yitt ;i reprezentativ- care se deschidea
::-. sradind. Contactul cu ntediul citadin nu
;-; ':,btrwrat. dar se rezume la observarea
:-xt; de la ferestrele etajelor. (Jn exemplu
::-o:e|-lotel Amelot, din Paris, arhitect Germain
3:;"3n4.
{. -1 tr;rrr -/e- Vicomte, reSedinla ministrului
-:,,i""-;tr/t.care o stdrnit invidia lui Louis XV
: .'i"s; rvali:area de vdd a arhitectului Le Vau.
E,; :,-respwtdea spiritului francez, modului
-:. ".;.-il.i-
al aristocraliei de curte Si gustulur
:-r*-r-ii.Intre tintp, in ltalia continua sdfie
;,'t1"ir,ri.i soluyia cu "cortile" interioare.
.

,f :tR:
",5;:tr
s:

.-.;.,8.'"r
 Ceea ce se petrecusela Roma in 1585,
cdnd Dontenico Fontana a sistentatizat
orasul, introducdnd o relea de axe Si
noduri (vezi pag. 70), s-a petrecut Si la
Paris un secol mai tdrziu, dar in mod
diferit. O hartd datatd 1740 ne prezintd
o relea compusddin pietre nrari, bine
conturate, din care strdzile radiau ca
razele unor stele. Diferenla de Ronta
este oceea cd pielele nu erau istorice, ci
nou createprin voinla monarhului Si
reprezentauun nou concept: la place
royale - un spaliu dontinat de statuia
regelui. Sensulfrazei lui Louis XIV
"L'etat c'est moi" esteevident.De
altfel, intreaga Franld era organizatd la
fel, avdnd drept centru Parisul.
Idealurile simbolice ale clasicismului
f'ancez pe plan urbanistic Si peisagistic
nu puteau fi deplin infdptuite intr-un
oras preexistent ca Parisul, unde viala
oamenilor continua sd se desfdsoare
independentde principii estetice, teorii
filozofice Si ambiyii politice. Place Etoile
a fost o realizare a Regelui Soare, dar
era situatd pe atunci in afara Parisului.
1. Place Vend6me,Paris, arhitect
Antoine le Pautre.
2. Primul pas al Franlei in Renasterea
fost Jdcut de "$coala de pe Loira", unde
s-au construit numeroasecastele,pentru
cd ValeaLoirei erq atunci loc favorit al
regelui. Castelul de la Blois a suportat
pe falada sa interioard (aripa Frangois I,
construitdin 1515)intervenlii care
l-au propulsat in pozilia de primul
nlonument renascentistdin Franla.
Aceastdfayadd dovedeStecd nteSterii
inleleseserd Si asintilaserd leclia italiand.
O dovedescgaleria cu arcade, registrele
orizontale subliniate prin brdie Si
cornisd, dinamica find a scdrii.

"'*:w-
%... -\ ' ,
 -1.Faluda interioard a palatului Louvre,
:,,;eputd de Pierre Lescautin 1546,
-ep"rintd o a doua etapd a Renasterii
,*;qc r-e. echivalentulmanierismuluidin
C;,:euecento-ulitalian. Vocabularulde
,':,rnt€ ndscut la Romapare sd fi devenit
.:,cni nrutentdSi in Franla.
4. Fatsda de est a Louvrului proiectatd in
- 66-' de Claude Perrault, este una dintre
:e.c ntai celebre Si, la acea datd
:,"4iq)\'ersate opere de arhitecturd. Mai
:t:;:, pentnr cd ea a fost preferatd soluliei
.:; Eernini - invitat special de la Roma
:r ?:irrdaceastd lucrare. Principalul nterit
; .ui Perrault este insd acela de a f
,t:t:tJl sd spargd canoanele rigide de
: :,'nw:ilie clasicd, prin introducerea
-*.:-,r.'ui de coloane duble - o erezie in ochii
;: ;,iemicienilor conservatori.Controversa it,
:k r{eLrtd temd dintre Perrault si Blondel
.aa=:.
; ietiat sensibil cursul ideilor in
;"rltecturd, ficand loc, pentru prima datd,
:a.:erDretari lor critice.
5.6.'" ln lbrsailles,pe teren liber au
-tipuse in practicd ideile majore ale
;-:tI
"r:; t et nti i clasi cismului franc ez. Acestea
e,;u,: I ) integrarea elementelorintr-un
-r;i;;m.' )) centralitateasistemului,al
:;.ni nod central era focar de putere,'
i , cxtensia gistemului,prin raze, adicd
":r: 'le -tbrydprelungite virtual la infinit.
.r,1:';11r -VI' l-a adus la Versaillespe acelasi
l,,,,,uvr Ls lhu Si l-a pus sd imaginezeceva
n:;: mdrel decat Vaux-Le-Vicomte.
';.;,irile au inceput in 1661, cu
;n:r,!.ricarea vechiului Palais Royal. Apoi,
i e .\'arre o conceputgrddinile Si a
::,:.;',eoheat tintp de 30 de ani tngrijirea
;;:!ar stelate Si a cdilor cu perspectivd
:r.:.,iiro.a -fdntdnilor artezieneSi a oglinzii
;; 4ri cntcifornte Si, ntai sles, a
'.ez;nyiei prelucrate Si
.:;;g.ilE sd creascd in forme
;,tw,
:4;snre. spre pldcerea
n;'estilii sale. Tridentul
t.*,ri,tt de cele trei alei de
.:i$ri,-r.
;;;;-. 1s curtea de onoare Fi
t".

-'--,r?sotfid celor trei direclii

.i;,:snre Paris. Faladele
_:,u,;;rriui sunt in stilul l,l
;.-;-.jcrsr -francez. Ans amblul
;i ',i I'ersailles este, pe
.;c_gi o expresie a
;?st-liutismului, Si un simbol
;i epocii dinamice, de
aesthidere Si absorbyie, din
ltEnwo Regelui Soare - "le
monamrre de droit divin".
 Barocul
in fdrile Gennane

2 1. Zwinger, Wallpavillion,Dresda, 1772.

2. Nyntphenburg,Miinchen.
Principiile Si alura generald trasate la
Versaillesau fost preluate de numeroase
curli europene.In ldrile germane, de
exentplttla Mannheim, Stuttgart, Berlin,
Iiliirzburg, Karlsruhe, Mtinchen etc. au fost
construitepalate regale in stilul barocului
tdrziu al secolttltti 18, integrate in
ansantbluripeisagerece se intreceau in
mdretrie.
3,4. Biserica barocd a atins culntea
dezvoltdrii sale in secolul 18, cdnd, in fine,
-:::','i;?# s-a realizat sinteza dintre spa1ialitatea
fluidd de la Borrontini, "ars contbinatoria"
de Ia Guarini Si reazenteleadosate
peretelui preluate din arhitectura goticii.
(Jn exentplu este biserica de pelerinaj
Vierzehnheiligen,de ldngd Bantberg,
constrttitd de Balthqsar Neuruann (1687-
1753). La exterior este oarecum austerd,
prestantd in verticalitateaei solemnd.La
interior este insd luntinoasd,pare infnitd,
este bogatd Si dinanticd, datoritd suitei de
ovaluri interpenetrate,in maniera lui
Guarini. Ovalul central. in stil rococo. este
consacrat unui grup de 14 sfinli. Biserica
unificd toate marile teme ale arhitecturii
creStine:centru dominant,parcurs longitu-
dinal, cruce latind, secliune bazilicald Si
dubla anu^elopdcare filtreazd "lumina
divind". In ciuda decoraliei opulente,
structura se citeStecu limpezime ca
aparlinand unui sistem constructiv logic Si
clar
 Cci ,loi nnri arhitecli ai barocului
'.icqe:. totodatd rivali, au fost
F;scher von Erlach Si Lucas von
trli,"lebrsndt.Concepliile lor erau
:.;irtlare barocului italian fn ntaterie
;; :rserici Si celui francez in privinla
.e,reolinlelorprinciare. Ba chiar, in
;Lc-ixprogrant pdreau sd doreascd
;-5i depasi ntodelulfrancez prin
;ur:nla de grandoare Si intindere
;c-lnir.i. Stilul fa1adelor era cel al
:.;r,:*ului tdrziu. Este cazul celor trei
;nsambluri ntajore ale Vienei:
j-{,:,.rburg.
Belvedere Si Schdnbrunn.
I"a Beh'edere, Viena, 1721, este o
::nte=a originald a barocului tdrziu,
s;:var fntre exuberanla italiand Si
-€;:4ereacaracteristicd ralionalisntu-
.u; ,,rance:.3,4. La Schonbrunnnu a
.'i,s: executatproiectul inilial, la
;r.eioarea la care a fost gdndit.

99
 Monumente, bol1ile Si cupolele lor
1. Colosseum,Roma (72-80).
2. Bazilica lui Maxentiu, Roma (310-320).
3. Pantheon,Ronta (118-128).Cupold
circulard pe tambur.
4. Biserica Sf. Sofia, Constantinopole
(532-537). Cupold pe pandantivi.
5. Saint Front Pdrigueux (1045-1119).
Plan cruce greacd inscrisd.
6. Catedrala din Chartres (1194-1260).
Plan cruce latind.
7. Bicerica Arbore, judelul Suceava,
1502. Boltd moldoveneascdpe arce
pieziSe.

100
 " Arh itectura in qi ner ilor " s i opoz it ia
Ciutiri traditionaliste
Stilul romantic, curenteleistoriste qi eclectismul
; - ,.
lncd din perioadabarocului tdrziu, dupd 1700, unii teoreticieni dideau
ceiaglassaturatieifaJdde artificialitateaconstrucliilorsistematicein arhitecturdqipeisagisticdqi chiar
:atdde opulenladecorativistd. Fenomenuls-amanifestatcel mai vizibilinAnglia, unde,caurmare,
s-an6scutsrtlul romantic.in cazulintewenfiilorasupranaturii, intenfiafundamentalderade
i:rtrarcerela condifiaoriginari,paradisiacd, resping6ndpeisajulelaboratal perioadeibaroce,cu
\ {Eetaliataiati gi orientatdin forme geometrice,de-omanierdartificiald.Parcurileenglezegti
ctroCaput€ in aceastdperioadderauconstrucliilibere,cu vegetalieneconstrinsi,linii curbealeatorii,
grote;i in'oare.Ele au constituitmodele,dupdcare,qiin Bucuregtide exemplu,au fostrealizate
GrS,dinaCigmigiu sauParculKiseleff. in arhitecturd,stilurile vechi, de preferinldromanicAigotic,
rrau manipulatecu fantezie,pentrucreareaunorscenografiiliteraturizante.
AvAndpunctul de pornire tot in Anglia, dar incep6ndcu secolul I 9, s-aulansatqi stilurile
Lqoriste-Eraucdutdriledeclangatede o acuti intrebarecare-ifrdntAntaatuncipe arhitecli: tn ce stil sd
:n:,iectant?Pornificu tofii in clutarea"stilului adevdrat" ,nu s-aupreocupatde semnificatiileacestor
tbrrnepentmpubliculereicapitaliste.Rezultatula fosto arhitecturdgoliti de sens,lipsitddevitalitate
;r creatiritate,concentratipe copiereacAtmai "gtiinfific[" a modeleloralesedin arhitecturileistorice,
,Jepreferinli nobileleconstrucliiantice.Singuraasociafiede idei eraeventualstilul clasicpentru
cl,iiliriledeinvdJdmdnt gi cel goticpentruprogramulreligios.Anglia a exportatgi in coloniilesaleo
arhitecpra deghizatdinstraiede bal mascat,carenu aveace comunicaunei inocentepopulafii
nocale.ln lndia, de exemplu,la Bombay,au fost construite:un hoteldoric,o primirie ionic6,un
l:rit unalEarly English,un birou de telegrafRenaissance,un secretariatgotic venefian,o universitate
-Yl-entesiicle qi o bibliotecd^Se colulXlVflamand - formefrumoase,darcompletstrdineatAtde
tuncgiunilepe carele addposteau, cdt qi fa{6de culturalocal[.
In acelagitimp s-andscut,din celemaibrzarecompozilii de elementestilisticeale
mecurului.gi nu doardin Europa,stilul eclectic.Aproapetoateclddirilepublicemari au fost
cL-urstuite in secolul19in aceastdnoui manierdcompozit.Erau construc{iipompoase,care
:mpresionauprin bogdfie,astfelc5 erauprefuitede publicullarg, de mult familiarizatcu acest
hmba1.Aceastdarhitecturia opulenleidecorativeerasustinutdgi de academii.Totugi,reacfiile
anJr.er:e semanifestauincd din perioadade plin avAntal acesteimode.
Cei careprotestaula adresaarhitecturiialcdtuitedin forme gi colajealetrecutuluiafirmau
;5 eanu mai corespundea noilor programede arhitecturdgi, in general,realitdtrilorsecolului19,cd
:u a\ eanimic comuncu sensulinitrialal formelor inventatede vechii greci pentrurela\ialor cu
zeir u'rncu forme iubite de bogafiinegustoriveneJieni.Chiar arhitectulKarl FriedrichSchinkel,un
p:acticiancaredovediseo profunddintelegerefald de stilurile istorice,puneain 1827intrebarea:
"-\ -crrtrebui oaresd ne strdduimsd gdsimpropriul nostrustil? "
 o-Y*: ,
sl
",
,,&,i *;hls
.t

*:*-#1

1. Romantism. Castelul Neuschwanstein

al lui Ludwig al ll-lea al Bavariei a fost
construitprin 1882,inspirat din
arhitectura din timpul lui Ludovic al
XIV-lea al Franlei, dar tn stil Si decor
romantic. 2. Istorism. All Saints, situatd
pe Margaret Street in Londra, a fost
construitd ln 1859 de arhitectul Mlliant
Butterfield, tn stil neogotic. Biserica este
rezultatul constrdngerii de a respecta cdt
ntai riguros stilul gotic original.
3. Istorism. British Museum din Londra,
1823-1847,arhitect Sir Robert Smirke,
este un produs neoclasicfdrd echivoc.
4. Eclectism. Le Sacrd-Ceur. Paris.
1876-1910,este o compoziliealcdtuitd
din felurite stiluri.
 Sctolul 19 Si confuziile sale.
I. Cladirca Operei din Paris
i:s!€un nrcnumental
: otL<en'atorismului, unul dintre
i.:rrail reprezentanli- de altfel
:o4.:rayersalisi atunci * ai
:tiendoilor" apuse.
A \eaclasicul a produs Si in
;ite tari monuntenteincdrcate
;f iJ-sI"cum e monumentul
,:aF.onalpentru Victor Emanuel,
:tceput in 1894.
-1.Cenota-fpentru Newton,
:rDiect al lui Etienne-Louis
3.'iliee.
1. Claude-\'icolas Ledoux:
:rri€cr pentnt clddire de cintitir
:r arasul ideal Chaux, 1806.
14 Frdnla cea ralionalistd, cel
:l,"pn de la Descartes incoace,
r<-rLrJ4Ia spiritul baroc s-a
q.tni-tbstatin unele tentative de
:ri:thtrcere la formele simple,
.-;ry,;ri.Eristd nun'teroase
:,,;iecte de conuri, sfere,
:;;indri. piramide, libere de
i4circdturd decorativd...care
n-su -lbst insd niciodatd
r',zli:ate. Era firesc, pentru cd
irzu lot explordri tn cdutareq
,tbrmei ideale", care nu
raspundeauunor nevoi sociale
;i nici nu utilizau posibilitdyi
Ianstructiv-ecurente.Au fost
insa cdutdri interesante, in
spirit iluminist, ale unor
rnt eI ectuali visdtori.
103
 Epoca noilor programe
gi a noilor tehnologii
Adevdratelecreafiiale secoluluil9 au fost marile
structuridin fier qi sticlS,carei-au impresionatpe mulfi
arhitecfi.Ele au deschiscaleaunor noi abordiri ideologicein
arhitecturd,de careeraacutdnevoiein urma evoluliei sociale
gi revoluliei industriale.Deja cu un secolin urmd seldrgise
Gard europeand construitd in 1858
nevoiade spafiiarhitecturale,eacuprinzdndacumnu doar
palate,biserici gi locuinfe,ci gi o seriede alteprogramegi institulii publice,cum ar fi: burse,
birouri, galerii comerciale,spitale,penitenciare,gcoli,gdri mari, universitdli,bibliotecimunicipale,
pavilioaneexpoziJionale gi muzee.
Pe de altdparte,incd din 1112- in chiar anul t6rnosiriibisericii baroceVierzehnheiligen -
seproiectainAnglia podul metalic Coalbrookdale,caunsimbolavant la lettreal noii ere
industriale.Existadeci o noudtehnologiegi un prefiosmaterialcarecreaposibilitdlineexplorate
de arhitecturatradiJionald.Impreundcu altepoduri,gdri,haleindustriale,pavilioane
expozitrionale, seregi structura- gratuitddin punct de vedereutilitarist - a tumului Eiffel, aceste
construcfiiau atrasaten\iaarhitecfilorprogresigtigi cultivali. Ei au v[zut in acestestructurio
solulietehnic[ gi esteticdpentrunoile programede arhitecturdale capitalismuluigi o alternativi la
arhitecturileistoriste.Principiilemajoredesprinseulterior din acesttip nou de arhitectur[au fost:
l) concentrareaatenlieipe aspectepragmaticeale arhitecturii,cum suntutilitatecsociali qi
eficienlain constructie;2)principiul esteticalsinceritdlii,adicd,alexprimdriioneste,neescamotate
a structuriiqi materialelor,purtdtoareeleinselede expresiearhitecturalS.
In academii,astfelde structurimetalicenu erauconsideratearhitecturd,ci simpleexerciJii
ingineregti.Publicul,fiind de asemenea conservatorprindefinitie,a avut mari rezistenfein
receptareaacestornoi forme,lipsitecompletde semnificafiiculturalecunoscute.De altfel,
promotorii acesteiarhitecturi- antreprenorii- eraubuni cunoscdtoriai practicilorcontractualegi
organizatorice, ai producfieiin serie,montajuluirapid,deci al eficienteigi concurentei,dar ignorau
completrolul simbolictradifionalal arhitecturii.Liberi debalastulprejudecdJilor culturale,ei
urmireau scopuripracticegi nu iluzii teoretice.Chiar gi ca spafiiutile, ele erau,ce e drept,destul
de reci gi rudimentare.Totugi,arhitecturaacestorumbrelede sticlScu gasiudin fontda constituit
simbolulepociiindustrialegi in acestfel a fost o arhitecturdincdrcatd, de semnificafieesteticd.
Simultanseconstruiau in continuare, chiar in numdr foartemare, operestrdlucitesub
aspectulvalorilor culturalegi simbolice- construcfiiopulentdecorate,manevrdndun vocabular
ecleticde forme,preluatdin diferite stiluri ale trecutului.Ele erauincd receptatecu mult entuziasm
de cdtrepublic, dar criticatede o partea elitei culturale.
Incepdndde la mijlocul secolului 19, arhitecturaEuropei era deci carccteizatd de
existenJa, in paralel,a celor doudlumi: ceape calede disparilie,numiti de francezifin de sidcleqi
ceanoud,carevoia sdcorespundirevolufiei socialegi industriale.Prima aveaun vocabulargi
principii depdgite,ceade-adouaaveavocabularulneformatpe deplin,nu aveaprincipii clar
stabilite,nici o ideologieformulatdcaresdrdspunddnoilor necesitdfi,gi eleincd neclare.De
acee1in arhitecturd,secolul19 esteconsiderato epocdde confuzii gi declin.
intre arhitecturapragmaticdacapitalismuluiindustrial gi arhitecturadesuetda stilurilor qi
decorafieis-aaflat curentulde idei ralionalist.El a fost promovatinAnglia de William Monis gi
migcarea,4rt and Crafts,miqcareumanistd,dominatdde spirit anti-industrial.Ea promovaabolirea
stilurilor qi aiaptareaformei la funcfiuneautilitar5, dar gi intoarcereala megteguguritradifionalede
construcfie.In Franfa,o mareinfluenlda exercitat-oEugdneViolletle Duc, carepromova
ralionalismul structural, adicdadoptareaunei structuri constructivecit mai logice gi sinceraei
exprimarein formi. El susfinea,de asemenea, cd secuvine o mai atentdstudierea nevoilor sociale
gi construirealocuinfelorin acordcu acestenevoi.Arhitecturabunderaconstrucfialogicd,sincerd
gi funcJionald,gi nu afirmareavreunui"stil adevdrat".
Acesteidei qi curente,aflateintr-un puternic dinamism, au pregdtit caleaarhitecturii
modeme.
104
 .'.r ,;irs- apariliei lor, noile
t;rrcrtti din schelet ntetalic Si
s:i:,j eratt tratate drept
- : r::mtcyii pur utilitare,
, : : : . - l; : unr o rh i te c tu rd . (Gu s tu l
: r : " ; ; ; r e tte y o i e d e d e c e n i i
lr[]r1. J se aconl)da cu un noLr
":'r:;.,'. , $i totuSi, aceste
-.:-ii;:rri erau grandioase, in
:ir -.pirir baroc. Ele par sd
:'u:r.:dd o lume, fdrd a o
:,::c;,ie. Secolul l9 a introdus
::ir.r--.-iir deschis, pentru o i?t*
;.i.;:e:rurd continud Si fdrd
'"'.,
.:ry,::c,espoliale care sd o
-{c:'Jr-r'de ntediul ei.
l. (,.,;lbrookdale Bridge, 1777-
- - i: . 2. G a l e ri e d e s M a c h i n e s ,
: . . t : r it it e d e C o n ta m i n &
)ti:€,: p€ntnt Expozilia
lI-:c;;;ii de la Paris din 1889.
-1. -l';.cie Centrale, Paris, 1853,
:"i:;ecr lictor Baltard.
4. Ttrnul proiectat de inginerul
Gr-*;.rre Ei.ffel pentru Expozilia
. t . l, r ; : t ii d i n 1 8 8 9 , e ra , c u c e i
1 ntetri lndllinte, ceq ntai
-i -t.
:r;";j .orr-struclie din Europa.

ilirillilil'i,-N

t.
ti

'l
i fF
,*,
I

f.,
-"
.tur,
"!*

105
 f. in 1851a fost
organizatd la
Londra printa
expozilie
mondiald, pentru
care a fost
construit
Christal Palace,
de cdtre Joseph
Praxton - un
grddinar La o
comandd de ultint
moment, el a
fdcut proiectul in
noud zile.
Clddirea are
deschideri de I 37
x 560 m.

106
 lnceputul Arhitecturii Moderne
Noi orientiri in Europa
la inceputul secolului XX
in timp ce mulli arhitecliseluptausi seeliberezede stilurile
grele;i incdrcate,in diversecentreregionaleale culturii europenese
ni*;tea.din aceeaqilupti, un nou curentromantic,cu particularitdlilocal
- nalionale.
\Iigcarea Art Nouveaa a apdrutinBelgia qi Franlala sfdrgitul
secolului.Ea cuprinsEuropagiAmerica,constituindprologulrevolufiei
rnoderniste.Ea a apdrutsub numeleArt NouveauinFranfa,Coup de
Fuer in Belgia - undefigurile centraleerauVictor Horta qi Henri van
de \-elde-Jugendstilsa:uSezession inAustria gi Germania,ModernStyleinAnglia.
A duratcdt dansulscurtqi strdlucitoral fldcdrii de lumdnare,pdndinl9l4, cind s-astins
simgura.frra a fi datocazialumii cubistegi nici mdcarrdzboiuluimondial sdo sufle.Migcareas-a
definit ca o tentativdde integrarea arteiin arhitecturd,manifestdndu-se cu o deosebitdstrdlucirein
spa;iileinterioare.Alt aspectal ideologieisalel-a constituitintentiade umanizarea viefii sociale,
pnn grija fap de forma tuturorobiectelorutile. Ele trebuiauproduseprin reinviereamegtegugurilor
artistice.sdaibdforma ceamai adecvatdutilitdfii lor (preocuplri ergonomice)gi si fie frumoase.
Asrfel.-4rta I900 a promovatceeace mai tdrziuaveasd senumeascdindustrial design.Tot in
eadrulei au luat efectivnagtereafiSulqi,in general,graficapublicilard.
Cel mai pretioslucru pe careacestemigcdriparalelede esenfdcomundle-autransmis
:ecolului 20 afostprincipiul sintezeidintrestructuratehnicdconstructivdSi concepliaformei
artktice.
Din punct de vedereal filozofrei formale,curentulde idei s-aopusistorismului- carese
nnanifestase prin caracterstatic,rigiditate,forme masive,grele,tectonice.Art Nouveaua creat
forme spafaleindrdzneJe gi fanteziste,ritmuri pulsatorii,linii curbeinchise,racordiri "sub1iri".Se
mai erprimd prin forme ugoare,alungite,elegante,uneoritransparente, inefabilegi atectonicepAn[
la iluzia imponderabihtdtii.Dar formeleexpresive,bogateqi suplenu erauniciodat[
supraincircate,ci igi asociauputereade expresiea insuqimaterialului.
Reversulnationalismuluiromantic al migcdriiArt Nouveau l-a rcprezentatspiritul rontan-
ric rctolulionar manifestatprima dati in Rusia.Aici a luat fiintd curentulnumit Constructivismul
Rus"Era o arhitecturdcaresedorea"obiectivd" gi "gtiinlifi cd"; erauproiecteexpresive,incdrcate
de optimismde stinga qi cu intenfii de monumentalitate. Mai toli promotorii acestuicurent
avangardistaveausdfie impugcaficurdndin inchisorilesovietice.In acelaqitimp s-amanifestat
Fururismul Italian, curental c6rui erouprincipala fost vizionarul gi talentatulAntonio Sant'Elia,
rnort in rizboi la29 de ani, inaintede a fi putut construicevadin desenelesale- proiecteutopice
de forrne dinamice gi transparente.

2" Constructivism
rus. Monuntentul
Internayionalei a
-?4 de l'ladimir
Tatlin. I920.
3. Futurism
italian. Lin studiu
din I9l 3 de
-4ntonioSant'Elia.
P*titParisien
' :+II :,. .t
.d
",.:+r! * rq\s, *:i$!fi!

Curentul
Art Nouveau
splr!
,E
1. Graficdpublicitard
2. Sta1iede metrou la Paris.
3. Henri van de Velde.salon

ffi
de coafurd la Berlin, 1901.
4. Casa Tassel,Bruxelles.
Prima contandd iruportantd
adresatd tdndrului Victor
Horta, in 1892, a anunlat
curentul Art Nouveau.
Treptelenu sunt
perpendiculare pe axul
vertical. Motivele sinuoese
din fier forjat se racordeazd
cu decoralia perelilor Si
mozaicul nardoselii.
 $\s
:::::.J
:itrll

iilr
ti :i

lntoni Gaudi
.lntoni Gaudi (1852-1926)afost un
;rfri:[ect wtic, care nu s-a ndscut
-i:,::"-ttrtcLtrentanunte Si nici nu a
.is;i cotttinuatori. Cu el a inceput Si
:-; inclreiat un episod (stil) in istoria
:.c.itecturii. Arhitectura sa a fost
4:"trcatd de traditria cataland, de
;,inirasia sa pentru meSteSugul Si arta
: :,tislrucliei ntedievale, de
n:,:,oiernisnul in curs de formare Si,
.:;: ales, de uriasa lui imaginalie Si
: ;,-; orrslitate artisticd. Construcliile
.'t; Gaudi au o plasticitate fabuloasd,
:.:r€ nu s-a ntanifestat doar in planul
-;:;delor. ci este intrinsecd
;,iilstntcliei in ansamblul ei.
C,tusiderand linia dreaptd ca o
:;sibilitate curentd a omului, iar linia
:urhd ca venind de la dumnezeu,
G;udi a intbinat luntescul cu
:.tnscendentul, crednd Jbrme
';miiiare: oase, petale, aripi, stele,
nu5chi. peSteri, nori. l. In cazul Casei
Bsnlo. intreaga structurd a casei are, a:t:11
;a ;i coloanele de pe faladd, aspect t!/.;r
ie aase. Valurile de pe fayadd cuprind
:,jtId casa in unduirea lof in plan Si
:n secyituti verticale. Este prezentd
;.'?ritatea subconstientd cu
surrealismul in curs de nastere in
Frinlo. 2. Casa Mild este o structurd
-.ganicd de piatrd, cu coltruri rotunde
jirii asembnea buzelor ori
-.;
ilrincenelor. 3. Capodopera sa este :'t.it,
4!t,
",ledrala neterntinatd Sagrada i,S:b.!l
F;milia. ale cdrei limite spaliale
,pereyi Si acoperiri) sunt mentbrane
-rr|liri. ondulate, din cdrdntidd Si
- er am ic d .
 Traiectoria americani
Office Building-ul american
Poatemai mult decAtin Europa,evolufiarapidda vielii urbaneamericanereclamasolufii
arhitecturalenoi fafdde tradilionalelegi rispAnditeleconstrucfiiamericanedin lemn.Magazinelegi
birourile din marile ora$eerauconstrucfiide dimensiunimari, careaveaunevoiede structurdme-
talicd,deascensoare hidraulice, deincdlzirecentrald,aercondilionatgi interfonie.Cum la Chi-
cago,incendiuldin I87l adistrusceamai marepartedin oragulalcdtuitdin construcliide lemn,
ele au fost inlocuite dezgdrie-nori- produsurbanspecificamericaninventatde $coalade la
Chicago.Ei i se datoreazddeciforma cheiea arhitecturiiepocii:imobilul debirouri gi comercial.
Pentrustructurade rezistenlda fostutilizatmaiintdi metalul,apoicadreledinbeton armat.
Acestestructuriortogonalear fi putut fi extinseoricdtde mult, atdtpe oizontaldc6t gi pe verticali,
oferindposibilitateaunor goluri oric6tde mari intre limitele stabilitede stilpi gi grinzi. Primamare
construcfiecu structurdpe cadre(metalice)gi peretecortini (incd ambiguu)afostHome
Insurence,de William Le Baron Jenney,construiti in 1884,carepoatefi consideratdpunctul de
plecareal viitorilor zgdie-nori.
Pe acestdrum deschis,temaclddirilor de birouri a fost apoi consacratd de realizirile lui
Louis Sullivan - personajul al
dominant $colii de la Chicago gi un mare pionier al
modernismului.Deqinu eradeloclipsit de culturi gi sensibilitate,ci dimpotrivd,Sullivana
intruchipatin clddirilesalepragmatismulamerican.Esteautorulcelebreipropozilii Formfollows
function,pe carea explicat-odreptformula organicda existenfei,similardpropozifieiFunclia
creeazdorganul, caretrebuiereflectatdgi in arhitecturd.Ideeaestecd arhitecturatrebuia sd
rlspundi dinamicii viefii in oragulamericanin plind expansiune. Astfel, clddirilelui Sullivan
doreausdexprimeceeace,dupdel, trebuiesdexprime intotdeauna arhitectura:modul de viali.
Celebrasamaxim6,devenitdsloganal arhitecturiimoderne,a fost ulterior absolutizatdgi
dogmatizatdgi a dat acesteiarhitecturi gi numelearhitecturdfunctionalistd. Atdtarhitectura,cit qi
denumireaiqi pdstreazigi astizi valabilitatea,dar intr-o manierdmult liberalizatdgi nuanfat5.

1. Louis Sullivan, Guaranty Building, Buffalo,

1894-95. Forma clddirii este rezultanta
funcliunii sale. Parterul Si mezaninul sunt
transparente,pdstrdnd contactul vizual cu
strada, pentru cd au valenle publice. Etajele
cu birouri sunt repetdri ale aceluiasi modul,
care s-ar fi putut multiplica oricdt, dupd
nevoi.
2. Fair Store, Chicago, in timpul construcliei,
tn I890. Arhitect este acelasi Wlliam Le
Baron Jenney.
110
Frank Lloyd Wright (1869-1959)
Arhitectura americani qi-acdgtigatcoerenlanu prin generalizareazgdrie-norilor, ci,
paradoxal,prin operacelui mai atipic dintre arhitecfiisii: Frank Lloyd Wright. Degi elev al lui
Sullivan,el a fost putin interesatde clddirile de birouri, ci mai mult de creareade spafiiinterioare.
Incepdnddin 1900,Wright a construitvile pentrubogatii sii vecini de la periferiaoragului
- r ile cu forme diferite,dar cu o fizionomiein careserecunogteaaceeagimarepersonalitate. A fost
epocain caremarelearhitecta dat o cu totul noudinterpretarelocuinleiunifamiliale.El a spart
perelii cutiei tradifionale- atAtpe cei interiori cdt gi pe cei exteriori- pentru acreainterioarecare
comunicdatdtintre ele,cdt gi cu exteriorul.A creatspaliuldeschis,flexibil qi articulatgi tot el a
fost cel carea definit, dupdcriterii moderne,zonelefunctionalein cadrullocuinlei.
Idealuldeclaratal lui FrankLloyd Wright afost arhitecturademocraliei.Pentruel,
locuinlaindividual5a incetats[ fie doarun refugiuprotector,egocentrist,al omului, ci prin felul in
r.-?re 3 interpretat-o,i-a datun nou sensde libertategi mobilitate,de afirmarea identitdtii
individualeqi a modului de viafi diferit al fiecdreifamilii.
Caselede prerie (Prairie Houses).Cu teraselelor ampleqi acoperigurile in pantdlin5,
caseledeprerie par sdpluteasciin imensitateaplat[ a preriei americane.Erauprimele creafiicare
ilustraunouaideologielansatdde Frank Lloyd Wright, aceeaa spatiuluicontinuuqi a comunicdrii
gi
'Jinrreinterior exterior.Planulin cruce,cum e cel de la casaIsabelRoberts,a devenit
caracteristic. Aripile caseipdtrundin naturdgi lasdnaturasi pitrundi in casd,prin mari suprafefe
r itrate9i peretiiamovibili ca nigtepanouri.In mijloc seafl6 intotdeaunacdminul-fire place -
centru.ax qi elementsimbolic,careevocdo relalie fundamentalddintreexistenfdgi natur6.
Dincauzaacesteirelafii fireqti,naturale,dintremediul construit,viafd gi mediul nafural,
arhitecrurasaa fost numitd "organicd". Esteo interpretaremodernda semnifica{iilorontologice
tundamentale. Textullui Wright careateoretizataceasticoncepfiedesprehabitat senumegte"The
\-atural House".
CasaRobieesteapogeulacesteiperioadein arhitecturalui FrankLloyd Wright. Parterul
estebine aSezatpe pdmdnt,iar etajelein consol6,fixate in axul central,plutescparcd,accentudnd
orizontala9i sugerdndo extensieinfinitd. La interior nu mai existi camerecu funcfii unice,ci
spaliileseintrepdtrund,au indllimi diferite gi suntdefinitedepoziJiaomului in spafiu.CasaRobie
inruchipeazdideealuiWright desprelocuinlacarenu doaraddpostegte, cicreeazd,libertdfi in
spaEiulexistenfialcreatde el"intre pdmdnt Si cey'' (vorbalui Heidegger).

Fran* LIo1,d Wright:

I Casu Isabel Roberts,
Chicago,1908.
2.3. Casa Robie, Chicago, 1909.
 Stilul lnternational.
Funcfiune gi tehnici.

Le Corbusier - Biserica de pelerinaj de Ia Ronchamp

Condifiile aparifiei Arhitecturii Moderne

in urma unei perioadede germinarede aproapeun veac,Modernismuls-adeclanqatcu
toatdforfa la inceputulsecolului20. Recapituldnddesfrgurarea lucrurilorpremergdtoare acestui
moment,putemenumeracdtevadintrecondiliile importantecareau dusla apariliaMigcirii
Modeme.
I Fenomenulistoricmajor careaproduso puternicdintorsdturdin evolutiaomenirii a fost
revolulia industriald. Datoriti ei a apdrutin secolul19 o noudrealitatesocial6,vizibili mai alesin
marileora$e.
Dezvoltareaindustrieimodemegi a relafiilor de producliecapitalisteau avut ca urmare
suprapopularea oragelor,mai alescu fo4e de muncdvenitd de la fardsdlucrezein fabrici. Pentru
aceastd populafie, in condiliilenoii densitdfi,trebuiauconstruitemultelocuinleqi dotdripentru
servicii gi trebuiarezolvatdcirculafia.Orageletrebuiausdfacdfafd acesteiaglomeriri gi acestuinou
stil de viafd, carepresupuneadeplasdrizllnice aleunui numdrmarede oameni,la muncdgi acas[.
Terenuriles-auscumpitvertiginos.Oragul,in forma satradi;ional[,nu erapregdtitpentruacestgoc,
iar cu astfeldeproblemeurbanisticenu semai confruntasenimeni pdn[ atunci.Marii arhitecfiau
gdsitsolutiaacestorproblemein eliberareaterenuluigi construirea, practic,a unui nou orag,cu o
structurdfundamentaldiferitd,pe locul celui vechi: un ora$cu bulevardegi construcfiimultietajate.
Sepuneauinsd gi problemede arhitecturd.Fafdde pulineleprogramedin trecut- biserica,
palatul,primdriagi locuinfaunifamiliali - gi-aufdcut apariliaprogramenoi de arhitecturl:locuinfa
colectivdla bloc, noi institutriiadministrativegi comerciale,clddiri industrialeetc.Acestea
necesitaufie construcfiicu multe etaje,fie halemari, greude acoperitcu mijloacetradilionale.
I Tot revolufiaindustrialda pus la dispozitriegi mijloacelede rezolvarea acestornoi probleme,
datoritdprogresuluitehnic.Noile clddiri necesarevielii modemein marile ora$eerauconstruite
cu materialegi tehnologiirecente,mai intdi cu scheletmetalic,apoi din betonarmat.Au apirut
automobilelegi mijloacelede transportin comun,primite cu mult entuziasmgi tratateca suverane
in raportcu pietonul.Pentruele a fost creatdo refeade trafic major.
r Germenii arhitecturii moderneau apdruttotodatdqi ca reaclie la isteria stilurilor din I
arhitecfuraistoricist[, careinc6 "respira",conectatdla suportulpopular.Ea erainsddefazat[in
raportcu noul stadiude dezvoltarea societiJii- cu noile forme,structuri,materiale,condilii
economiceetc.Era pe calesd seformezeun nou gustestetic,promovatde pionierii
modernismului.Ei doreausdeliberezearhitecturadeprincipiile gi modeletrecutului,osificate
intr-un sistemautosatisfrcut,in favoareaunei arhitecturilibere,adaptabileviefii. Numai cd estetica
propusderaatdtderadicaldiferit[ fafdde imagineaobignuiti a arhitecturii,incAtoamenilorde
rind le-aufost necesaremulte deceniipentrua se concilia,cAtde cdt, cu ea.
I La turnuraradicald a arhitecturii a contribuit Siactivitatea unor teoreticieni ralionaligti,
printre carecei mai importanfi au fost Eugdne Viollet le Duc, Wlliam Monis, Gottfried Sempea
John Ruskin Si al1ii,careexplicau, in ample tratate,principiile lor cu privire la o arhitecturi
raJionald.Prin aceastaseinlelegeain primul rdnd ci nu ciutareafrumosului dupdvechilemetode
trebuie sdfie primul obiectiv al arhitecturii, ci rezolvareacerinlelor pragmaticeale viefii.
I Acestorpremiseli sepoateaddugagi influenfaspontandexercitatdde curentulArt Nouveau.

t12
Etapele mari ale Miqcirii Moderne
l. -{vangardele.Acesteaau fost curentede cdutarea drumului arhitecturii.Viafa lor a durat de la
incepurulsecolului20,pdndprindeceniuldoi. Printreele s-aunum[rat: Futurismul,Cubismul,
C anstnrc tivismul, Expresionismul, N eopIasti cismul,Art D 6co g.a.
2. Stilul Internafional sauArhitectura Moderni. Toateacesteexperimente s-aucontopit,pe la
incepurulanilor '20,incel mai unitar stil, care,dup[ ce a prins conturin marile centreculturale
europ€ne.a cuprinsfoarte repedeintreagaplanetd.
3. \lodernismul Tirziu gi Pluralismul postbelic
4. Postmodernitateagi Conceptualismulcontemporan.

Principiile Arhitecturii Moderne

Foartepe scurt,amprezentatincapitolultrecutcdtevaidei gi curenteavangardiste.Prezentul
capitol incercasdcreezeo imagineasupraArhitecturiiModernemature,dintre rdzboaie,urmind
r-a
r-aun urmAtorcapitol sdtratezearhitecturade dupdrdzboi gi concepliilecontemporane.
La cristalizarea principiilor modemismuluiauparticipatcdtevamari personalitdfiale
arhitecruriidin primeledeceniiale secolului20. Printreele senumdrS,cum am vdzut,Frank Lloyd
Ilrighr dincolo de ocean,apoiLe CorbusierAdolf Loos, WalterGropius,Ludwig Mies van der
Rohe;i alEii.in Europa.Dupd planurilelor au fost construiteclddiri gi oragecareastdzisunt
consideratemonumentede prim rangale arhitecturii,documentealeunei gdndiri arhitecturale9i
urtanisriceadaptateaceluimomentinedit in evolufialumii. Acegtimari arhitecligi-auexplicat
..Fleffi;i in scris,ceeace a dus la o qi mai rapiddr[sp0ndirea liniei modernismului.Fiecaredintre
aaqri mari arhiteclia fost o personalitatecreatoare unicd gi originali, dar din operelegi ideile lor
s-audesprinscAteva principii comune,care au fost insugitede intreagalume moderndgi au condus
la a.-eaunitatestilisticdglobali din perioadadintre rdzboaie.
Ceamai marepartea acestoridei igi pdstreazdvalabilitatea, alteleau fost criticatedupd
n-izboi;i. ca urmare,modificatesaunuanfatein timp.
I Functiunea dicteazi forma. Cum s-amai spus,arhitecfiinu mai voiausdurmdreascd drept
obiecrir prin cipalrealizareaunor forme fi'umoase in sensclasic,ci, in primul r6ndutilitatea
c{rn-srrucfiilor,cares[ rdspundinecesitdlilorviefii din acelmoment.Templulgrec,depildd - deveacuri
nrolel unir,ersaldefrumusefe- a corespunsunor realitdligi idealurialeGrecieiantice,dar destinafiasa
nu rnai aveanimic comuncu existenlamodemd,qi ca atarenici forma sa.O nou[ frumusefeseva naqte
dirostdin respectarea cerintelorfuncfionalealefiechruiobiectarhitectural- sespunea.
Din cauza prevalenfei acestuiprincipiu, arhitecturamodernds-anumit gi arhitectura
-wnc$onalistd.
Aceastdconceptiea fost extremde binevenitdatunci,dar limita ei a constatin aceeac[,
pn-nfuncfi aleuneiclddiri s-auinfelesnumaideterminan{iiobiectivi,entitdfllemlsurabile,
igrrorindu-sefuncfiile subiective,cum ar fi de exempluceapsihologic[.Aceastderoarenu a
apdrutla arhiteclii de prim rang, pe carer-asalvattalentul lor, dar a fost evidentdla creafia
rnodernimajoritard,in cadrulcireia miile de arhiteclimediocrin-aufbcut decdtsdasamblezein
mod mecanicstudiilede functionalitate.Rezultatula fost ceeace secheamd"funcfionalismul
primitir'". constAnddin casefErdnici o expresie,numite "construcfii",gi nu "arhitecfurd".
I Sinceritateaformelor esteunnareaacestuiprim principiu. Dacdnu mai construimtemple9i
acesteanu mai trebuiesdarateca
t'iserici - seafirma - ci birouri, bdnci,fabrici gi supermagazine,
templelegi bisericile,ci forma lor sdexprimesincerdestinafiape careo au.
Pede alti parte,dac[ forma esterealizat[ dinh-o structurddebetonsaumetal,ei bine, aceastd
*nrcruri nu trebuieescamotatiprin omamente, ciprezentatdsincer,eaavdndo frumusefeproprie.
Acestprincipiugi-apdstratintegralvalabilitatea.
I Formele arhitecturale si fie simple, geometrice.Toatecelespusepdndacumar trebui sd
moti\-ezeapariliaunui nou vocabularde forme arhitecturale.
113
 Abolirea ornamentuluia fost un prim pascdtrecreareavolumelorgi suprafelelorsimple.
Sistemeleconstructivepe schelet,careau inlocuit zidurileportantemasive,au permis:
r proiectareade planuri libere,cu spafiifluide despdrfitede panouriamovibilegi o legdturd
optici mai permisivdcu exteriorul;
r parterulliber,volumul clddirii rezemdndpepiloli;
r pereteleexteriorcortind,vitrat pe suprafelemari, chiarpe toatdsuprafalasau
. lungi benziorizontalede ferestre,eventualimbrdc6ndmuchiaclddirii
r terasegi etajeiegitein consolSetc.
Marile suprafelesimple,,trdiau"prin virtulile expresivealematerialelor.
Abolirea strdziitradilionale,cu clddirilealiniatede-alungul ei gi inlocuireaacesteifes[turi
cu terenurilibereplantate,a creatposibilitateade a realizapeacestespafiicl[diri cu patru fafadela
fel de importante,ce puteaufi lecturateca niqtesculpturi.
Acestlimbaj iniJialjust gi inspirat,admirabilla mari-lecapodopere, dupdce a devenit
repede universal, a inceput s[ fie obositorprin monotonie.In final, asociat cu abuzulde
prefabricarestandardizatd, a dus la creareadecoruluide cogmaral modernismuluit6rziu.Au
rdmasinsdperfectvalabileastdziprincipiilesimplitdlii gi geometriei,refuzuldecorativismului,cu
conditrianuanfdriilimbajului qi incdrcdriisalecu semnificaJie.
r Principiul zonificirii funcfionale, aplicatin urbanism,degia rezolvatpromptunele
problemeacuteale momentului,s-adovedito solulienocivdpe termenlung. (vezi pagina 120)
In concluzie,ArhitecturaModernda actualizatvechea triadd utilitas -firmitas - venustas,
instalAndinsdpe primul loc componentautilitas, subnumeledefuncliune.Astfel, triadaputeafi
numitd acumfuncliune dontinantd- structurdperformantd-formd determinatddefunc|iuneSi
solulie tehnicd.

Fenomenul Bauhaus $i personalitatealui Walter Gropius

ArhitecturaModernda prins pentruprima datdun conturmai decisla Weimar,?n
Germania,undearhitectulWalter Gropius (1883-1969)a infiintatin 1919$coalaBauhaus.
Erauanii de dupi rdzboi,cdndintreagaintelectualitateeramarcatdde ideile socialedemocratice
de stAnga.Arhiteclii sesimfeauplini de responsabilitate fald de omenire, cdreiavoiaus6-iasigure,
in mod egal,fericirea,prin realizareacondiliilorde muncdgi locuiresdndtoase gi confortabile.Ei
seangajauca,prin competenlalor profesional6,sdasigure futuror spajiilor o funclionare corect6,
sdconstruiascd in spiritul eficienfeieconomice,utilizAndinovafiilegtiinleigi tehnologiei.
Acesteidealuriau constituitdisciplinede invSldmdntsuperiorla gcoalade arhitecturdcon-
dusdde Gropius.Dupd cAlivaani, gcoalaqi-amutat sediulla Dessau,apoi la Berlin. in perma-
nentddisonanJdcu autoritdlilenaziste,qcoalaa fost inchisi in 1933,subrecentuldirectoratal lui
Mies van der Rohe.Aproapetofi profesorii,mulli studenfigi absolvenliau emigratinAmerica, de
unde au rdspAnditin lume ideile gi experienfade la Weimar gi Dessau.
$coalaBauhausa fost un evenimentde prim ordin in istoriaarhitecturiigi arteimoderne,
constituindu-seintr-un adevdratfenomen,cu influenfe majore asupraevolufiei arhitecturii. Pe
l6ng[ principiile amintite,ce aveausddevindcurdndgenerale,programulgcolii aveadoud
caracteristiciprincipale,absolutoriginale:
l. promovao arhitecturdintegratdcultural; construcfiileerauoperesincretice,numite"opere
de artdtotale",cuprinzfindtoateexpresiilevizuale:arhitecturd,design,picfur6,sculptur[, graftcd,
tipografie,vitralii, scenografie,dansetc.Nume majoreale arteiau fost profesorila Bauhaus,
printre carepictorii WassilyKandinskygi PaulKlee.
2. practicametodepedagogiceexperimentale,in carepracticame$te$ugdreasc[, in colectiv,
ocupaun loc importantin inv[f[mdntul artistic.Sespuneci in ultimii doi ani de funcfionarea
gcolii subdirecfialui WalterGropiuss-aurealizattot atdteaprogrese in arhitecturi cdt gi in
anterioriidoudzeci.Arhitectul eraformat in aceastdgcoal[nu ca un creatorindividual, ci ca un
coordonator,capabilde autllizain mod creatorrezultatelecercetdriigtiinfifice.
O reahzaremajordafenomenuluiBauhauspoatefi consideratddesignulmodern.

rr4
$coala Bauhaus
L n exemplu remarcabil de punere in
rrrcticd pe principii moderne a
r,rograntului de locuinle de masd tl
.ailsituie ansamblul rezidenlial de la
Il-ei.Benhof, construit in 1927 la
Srurtgort.Plqnul parceldrii a fost fdcut
'=
,ie Ludwig Mies van der Rohe, care a
inritat pe cei mai ntari arhitecli ai
Eumpei sd proiecteze case, ce urmau sd
.taLi parte din cea de-a doua expoziNiqa
'lntpnltti Deutscher Werkbund.Aldturi
ffi + J ,u .

;. sroducliile unor mari nume ca Le

C,trhusier, Ilalter Gropius sau veteranul
Benrens.tandrul Hans SharounSi-a
,:. -mr-sdeja sd interpreteze lintbajul
q:*iern intr-o manierd personald.
ffi
f . iuagine generald a ansantblului
It t i.8enhof-Stuttgart.
:.3.4. Clddirea Scolii de la Dessau a fost
Trsiectatdde Walter Gropius (1883-
,969t Si ilustreazdprograruul sdu
;.ciIectural. Cele trei aripi sunt
.€r;r[i:ate pe trei funcliuni - Scoala
:.,,!riu :isd, atelierele Si dorntitoarele -
:,.4,tarmprincipiului segregdrii
-int[ionale, dar Si al relaliei active cu
txrerionrl. Alte elementeJbrntale
: emni.ticative pentru arhitectura mo-
;erna sunt: parterul liber; falada
:,:tftind. cu muchiile ei libere: asimetria:
:lararee diferitd a faladei fiecdrei aripi,
:t relagiecu destinalia corpului
ri !rtc11]:
5. ,otuinld proiectatd de Hans Sharoun
.; lIgi.6.rt7t7.

hr;q
**rr*

115
 !&l::.:.
:: ::-::::
: ;

1. Walter Gropius Si Adolf Meyer au

construit in 1911-14UzineleFagus la
Alfeld. A intrat tn scendperetele-cortind,
stlr
contplet t,itrat, inclusiv colyurile clddirii.

W f#,,sss s
a*. .:: Fffiqffi ' 2. Fabrica-model prezentatd la expozilia
%f I|/erkbunddin 1914 la Kdln, avea
J[ ffi ffi,ffi &
n
fi -
aceeasiautori: Gropius Si Adolf Meyer
?f {t
'i,[ $r
:::]j

Chiar colyurile clddirii, unde aclioneazd

fu,,, ,filti i
:jii'i
r,li:;t
fu,:,ii;;i
a.i:t
:;:r:i3
rf

Ir
5$
Sl wt cumul de fo4e, au putut fi degrevate
de sarcini Si ,-itrate.Cq o maximd
dentotrsfi'alie,la colyul clddirii a fost
antplasatd o scard in spirald, intr-un tub
de sticld.
3. Notta mentalitatearhitecturaldpe care
o proploxeaAdolf Loos este ilustratd de
parterul sever al imobilului Goldmandin
Michaelplao, la Wenq,ridicatd in 1910.
4,5. Casa Schrrider operd a lui Gerrit
Rienelt (lBBB-1964),construitd in 1924
la Utrecht.Aparyine $colii olandezeDe
Stijl (nunit Si I,leoplasticism)Si este un
\
exemplu de juxtapuneri de planuri,

ffi
utilizdnd pereli panou Si benzi continui de
ferestre.

116
Adolf Loos gi proto-rafionalismul vienez
in 1908,arhitectulvienezAdolfLoos (1870-1933)a scrisun celebruarticolnumit "Orna-
mentsau crimd" ,prin carecereacu vehemenf[epurareaarhitecfuriiprin totalaeliminarea
omamentului.Idealul sdupurist constain "dezliterafirizarea" tuturor artelorplastice,in mod
speciala arhitecturii,cu scopulde a o l6sasdseexprimedoarprin mijloaceproprii: spafiu,
stnrcturi, rapoartevolumetrice,materiale.Restul eraudoar rezultanteale functionalitdlii casei.In
far-oareatezeisale,Loos aduceao argumenta{ielogicd gi convingdtoare:"Case trebuiesdplacd
tututor Ceeace o distinge de op,syode artd, care nu trebuie sdplacd nimdnui. Opera de artd este
afacereaprivatd a artistului. Casanu esteo afacereprivatd. Opera de artd estecreatdfdrd ca
cineva sd aibd nevoiede ea. Casardspundeunei nevoi.Artistul nu esteresponsabilfold de
cinevaanume.Arhitectul esteresponsabilfa\dde toatd lumea". Cu o deplindincrederein puterea
arhitecturii rationale,gi eforturile sales-auconcentratdeci pe rezolvareafunclionalSqi tehnicd
eleganti a unor problemepusede rafiune,fdrd legituri cu experienfavie{ii gi cu atit mai pufin cu
nel'oilepsihicerealeale oamenilorobiqnuili.Ca urmare,in ciudaincontestabileisalevalori
conceptuale,nu seputeaspunenicidecumdesprecasamodemist[ c[ pldceatuturor.Totugi,fird sd
recunoasc[gi poatechiar fbrd sdcongtientizeze, Loos a integratin interioarelesaledecalatepe
verticald,valori ambientalegi culturalecareaveausdfie valorificatepesteani, cind furia
ascetismuluiesteticaveasdtreac[.

Le Corbusier gi poezia arhitecturii moderne

Le Corbusier (1887-1965)a fost,incontestabil,mareapersonalitatea Migcdrii Moderne
europene,o figurd legendarda arhitecturiisecolului20. In contrastcu Loos, el a fost un spirit latin
pitruns de senzualitatea imaginii vizuale,un poet sedusde forme gi un mare creatorde forme
seducdtoare.
Le Corbusiera folosit tehnologiade constructiepentrua propunenoi moduri de a locui qi
a te migcain spaliu,pentrua sugeraoamenilornoi sensuriale spafiilorconstruite.Prin limbajul
utilizat.acelaal formelordeschisegi transparente, el a celebratgeometriavolumelorpure,a
suprafeleloralbe,a luminii gi naturii, creflndpentruprivire adevdratespectacole. El esteautorul
memorabiluluiomagiuadusarhitecturiiprin definireaei ca"joc savant,corectSimagnifical
volumelor asamblatein lumind" .
Tot spredeosebirede sobrulgi lucidul Loos, Le Corbusiergi-avalorificat talentulde
creatorde imagini gi prin texte pline de elocinfd, astfel incdt, la putin timp de larealizareaprimelor
saleproiecte,acesterealizdnau fost consacratedreptidealurialemodemismului.A fost un arhitect
cate*qoricpersonalgi original, aproapeinimitabil, dar foarte influent. O intervenfiea sadirectd la
internalionalizareaarhitecturiimodernea fost celebrul sdumanifest"Cinci puncte ale arhitecturii
mderne ", prin careincercas[ fixezerepereformalealenoii estetici.Acesteaerau: 1) pilofii, care
pot sustinemasaconstrucJiei, ldsdndparterulliber; 2) planul liber,oblinut prin descdrcarea
perelilorde funcjia portantI; 3) faladaliber[ - ca un corolaral punctelorT qi2;4)benzile
orizontalede ferestre;5) acoperigul-terasi, carepoatesuplini suprafatade grddindocupatdde
casS*
Fiind o personalitateputernicd,gesturilesalemari - la careuneori el insugia revenit- au
fost urrnatetimp de zecide ani de nenumdratereplici mici, de pe unna cdrorasuferim qi azi. Este
cazul ideilor standardizdii, aunitdtrilorde locuit minimale gi mai alesa urbanismuluifuncJionalist.
Sprefinalul cariereisale,c6nd suflul revoluJieimodemepierdusemult din intensitate,cdnd
sesimleauin schimblimitele concepfiilorfunclionalistegi erauexplicatede sociologi,cdnd
ingelepciuneavArsteia temperatdin radicalismul ideilor, Le Corbusiera dat arhitecturii poemul
rielii sale:bisericade pelerinajde la Ronchamp- ceamai consacratd, neconvenfionaligi discutatd
op€replasticd a arhitectului. Ea constituie cel mai frumos final de carierdpentruun mare arhitect.

r Il
 ,'**

l$,iiil,ril ;ili;

Le Corbusier
1. Vila Savoys, construitd de Le Corbusier
ldngd Paris in 1930, este un monumental
modernismului, pentru conservarea cdruia se
depune un mare efort. Este o crealie de mare
putere Si totodatd sensibilitate.Parterul este
liber ldsand posibilitate de ntiscare
automobilului - ne afldm doar in anii de mare
entuziasntfald de progresul tehnic Si ntai ales
fald de autontobil. Benzile de ferestre subliniazd
orizontala voluntuluiprincipal. Scara centrald
leagd cele trei nivele, astfel incdt dintensiunea
verticald se integreazdplanului liber. Le
Corbusier spunea: "In aceastd casd este vorba
despre o veritabild promenadd arhitecturald,
oferind permanent imagini diferite, nea;teptate,
uneori surprinzdtoare.Este interesant cd am
oblinut atdta diversitate, cand de fapt n-am

ffi i';,
.4
plecat decdt de la un punct de vedere
constructiu o schemdde stdlpi Si grinzi de o
rigoare absolutd." La nivelul terasei se afld un
solariunt, unde liniile geometrice se tnmoaie,
incheind comprontisuri cu ntediul natural Si cu
intimitatea. Printr-o deschiderepoli reconstitui
intregul parcurs pe care l-ai strdbdtut pdnd aici.
Planul este liber dinamic Si pdtrat, cdci marile
forme ale arhitecturii sunt "cubul, conul, sfera,
cilindrul Si piramida", spune Le Corbusier. hla
Savoye reprezintd deci voinla omului superio4
educat, de a se intoarce la adevdrurile
ffi elementare.

118
). Lt Corbusier, Plan Voisitt
- ' : ir , ' r , P t r i s , n n c h e td d i n
.' --: i :ntitele acestui arhitect
-:; . r-..3r/;gau ptttut sd Jie
- :.-..;.-;IcdLtrerosin plan
. ''.;';;-,;i.. )'ucleul central al
- r . . , " . . i, . ' :u,Jn n a s d fe d e n to l a t,
".., :-, :.renul public plantat
. "",.-i'.t:,i ./ie antplasate
. , ' . oir r , - rc.o n l i tl An d a p a rta m e n te
":-,;,',;-1,t.

-i. . -;-'"; voiectatd de Le

,'::'-.;rr-irt 1927 pentru
-
! ,:- --;;;.r gntpului Werkbund la
i',';; ;t:i;6,i'.Stuttgart. Pe cdnd
.i,i;-,--;,";; ,\lodentd se aJla in
-;. ;':-J.;rtiri, tatfirul Le
, -l:,-'lrl- er7 Lln entUziast
'a " ' ' ,:,::
-)l tQ l' .
-1. ,t: C,-ttbusiera construit #.,,
.r r -;,.; ,ie pelerinaj de la !',,
-: ,:,t',-;nipin anii 1950-1955, :ar,/4

.-;':-; -r; Doate vorbi despre o

'..'. .:,; ,t sa.fa1dde acribia
.tr

t
{riirilll',
- - , , : -, : r r : , il i s tn u l u ira l i o n a l i s t Si
... torie a poeziei,

u *m$
..:
- ,;..7rriLi de temperantentul
::, ,;i;is/ic. Acest ultim gest
-"'"::,;i cottstiluie o replicd la
-''.":cic sale gesturi, situate
.;.'-: :ri alte tirnpuri. Este,
.,:.-. ,::esrabil,o crealie unicd
,:',1::1iicondi\ii unice. Vai de cel
- -r,i r-r' lttcerca sd reproducd
.'...iic spaliale ale acestei
,:'.,€ intt'-o altd construclie,
:.t,'. ,r-ctt'.fi situatd in vastq
.:t:!:tritate de la Ronchantp Si
1:-.;rd|eQ aceeasifunclie
"..':'z:oasdparticulard. $i mai
,;.';-r.crtre rt-ar .fi unicul Le
C, , ' ?us ier .

Frurtk Lloyd Wright

: F,iintoasa "Casd de pe
: -;5. adii " (Fallingwater) este
- -i:ttLiopera lui F. L. Wright, o
-r;rr.'i:ri ('re0toare itxtre
.;"i: : : et'tut'a organicd, influen-
:."8' rdlionoliste Si cubiste. Casa
.i:€ cottstntitd pe stdncd, acolo
:,ttie rati .fornteazd o cascadd.
Cennttl il constituie, ca de
, rigci. ctininul, construit din
:ittn'a. De acest ax vertical
tuut agalate planele orizontale.
L,q,itunt ittre irrterior Si
tiaturd are o poezie unicd.
CIAM, Charta de la Atena gi urbanismul modernist
Principiile, careau constituitprogramulurbanisticaplicattimp de deceniimarilor oraqe,a
fost stabilit printr-un documentnumit Charta de la Atena, emis de cea de-a4-a sesiunea CIAM
(CongresulInternalionaldeArhitecturdModemi). Sesiuneaa fost linutd in vara anului 1933,la
bordul unui vas de croazierd,pe Mediteranqa avut ca tem[ "Oragul funcfional" gi a fost dominati
de ideile lui Le Corbusier.ConJinutuldocumentuluirezultattransmitea,in esenf[,o=gaucepJie
conform cdreiaautoritateacarereglementeazdteritoriulgi finanfeleestelegitimatasEQhore-
dezvoltarea istoricdqi legiturilepsihologicealeoamenilorcu tradifiaurband.Sistemuleuropeag
tr4dipional,compusdin strdziqipiqt-Edsfinitedefalade#Jp$1-.qqJrmare completaboliflftilbcul sdu,
-fue-'
pe terenulelibdidt,au fo;t im,ol4ntaJg qgi volume supraetajate.inconiurats*
nguroasea oraqffiipEbriterii
in general,s:a subliniatcu pregnailf[necesitatea'zoirifrcanr
funcfionale: ..Unicaform[ de
locuire urbanderaconstituitddin apartamenteinblocuri tum. Legftudlilerau asiguratede mari
bulevarde,undetraficul de maginidefineadominafiaabsolutd.Viafa omului astfelreglementat[prin
traseegi puncteterminusprecisdeterminatenu poatefi decit fericiti - se spunea.
Marcatdde spiritul utopic de largi respirafiea lui Le Corbusier,gi nu de simful german
realist, uoazieras-asoldatcu cel mai olimpian gi retoric documentCIAM, din a cdrui aplicarebigotb
arezultatcogmarulmetropoleimodeme,atdtde greude remediatastdzi.

Ludwig Mies van der Rohe

Ultimul marepoetal formelorsimpleeraMies van der Rohe (1886-1969).$i el a aduso
contribuliela migcareaideilor,preocupatfiind depunereala punct a programului,a principiilor gi
tipologiei arhitecturiimoderne.
Marele sduaportlapatrimoniul mondial de valori il constituieinsl materializarea
inconfundabilda acestoridei in construcJiiconcrete.El s-adeclaratdependentdenouatehnologie,
fdcdnddin sistemulstructuralelementde expresivitate,devoalatprin transparenfasticlei.Zidunle
pline sunt,ca gi la Wright, lungi linii de fo4d caredirecfi oneazd- cum e cazulla pavilionul din
Barcelona.PrinMies van derRohe,spaliulJluid,articulat,prezentmaialesin construcliilesalecu
regim mic de indlfime, a devenitun conceptfundamentalal arhitecturiimoderne.
Pede altdparte,siluetelesuple,transparenteale turnurilor salede birouri au reorientat
arhitecturaamericandde sky scrapers,pe linia eleganfeigi a rafinamentului.
Dupd primul rdzboi,
arhiteclii au avut o
perioadd de visare si
entuziastdplonjare
intryun viitor al tuturor
p osib il itdlil or tehnice.
Unul dintre ei,
arhitectul Mies van der
Rohe (1886-1969),a
visat in l9l9 un zgdrie-
nor de sticld. Interesant
estefaptul cd Mies avea
sd fie ultimul mare
modernist Si marele
arhitect al zgdrie-
norului american, care
poartd trese de ntareSal.
1. Proiect de zgdrie-
nori, 1919. 2. Seagram
Building, I 958, realizat
impreund cu Philip
Johnson la New York.
Ludv'ig Mies van der Rohe
-1.6.'. Casa Tugendhatdin Brno,
:t-,tlsffuitdde Mies van der Rohe
'i tt5-1969) in 1930, esteo demon-
-irrrfie practicd a ideilor lui Mies,
;riicate nu ca experimente,ci intr-o
:;si locttitd in ntod real.
Ftralelipipedele opace, cu goluri
.titi subliniazdcaracterulprivat al
;csrinayiei. Spaliul fluid - conceptul
siu propriu - este aici un spaliu
;riterior locuit.
1,5. Pavilionul german la expozilia
:n{€ntdliotlold de la Barcelona a fost
;onstruit in 1929 Si demolat cdqiva
;ni mai tarziu. A rdmas insd un
'-',iiecrde referinld al MiScdrii
.\{oderne. Spaliul fluid prezentat aici
; riaenit un conceptfundantentalal
;rhirecturii moderne.Perelii plini ca
r,';rtouri. largile arii vitrate Si o
slntcntrd lejerd de olel ordoneazd
spaf ul. astfel articulat.
r21
 in concluzie,in locul omamentaJiei abolite,modernismula promovatc6tevacdi de
realizarea expresivitdliispafiului.Au fost glorificateformelegeometricesimple(inspiratede
proiectelenerealizateale "secolului luminilor"). A fost utilizatdaceaproprietatea materialelorqi
structurilornumitdtransparenld (inspiratdde structurilemetalicedin secolul19),sugerdnd
deschidereqi dinamism.Descoperireastructurilorde rezistenfipe cadrede betonarmata creat
libertdli multd vremeneinchipuite,acumexploatatecu mareentuziasmde arhitecli.Perelii
exteriori,acumliberi de sarcinistructurale,au putut devenicompletvitrali. Spaliileinterioareau
putut fi deschisecomunicdriipe orizontaldgi verticalS,cre6ndplanuri flexibile.Nemaifiind inte-
gratein contexturban,au fost proiectateconstrucliice seofereauprivirii pe toatedirecliile,ca
sculpturile.Dominauculorilepureqi texturileproprii alematerialelor,neacoperite.
La toti marii actoriai modemismuluiint0lnim unitateade esenlda principiilor qi limbajului
modernist.De aceea,cAndin 1922,crea\ialor a fost botezatdin Ameri ca TheInternationalStyle,
nu s-auinregistratproteste.Totugi,fiecaredintremarii arhitecfia interpretatin manierdoriginal[
ideologiacomund,credndoperecareil exprim[. Principiilor generale,ei le-auaddugatcontribuiii
esteticepersonale.Astfel, Walter Gropius a fost practicinventatorulperetelui-cortind,atdtde
rdsp6nditgi astdzi.Wright a avut ideeaspargeriicutiei,prin intersectiadeplaneintr-o altd logicd
decdtaceeaa paralelipipedului.Adolf Loos a introdus,prin spaliilesaledecalatepe verticalS,
astdziatdtde prefuitulRaumplan,Le Corbusier a inventatpromenadqarhitecturaldcu
"imageriile" sale,Mies van der Rohe esteautorulspaliuluifluid.Louis Kahn rdm6neprezent
prin monumentalitatea tdcuti a volumelorsalearhetipale,AlvarAalto prin distinsamarci a
culturii qi naturii fdrii saleetc.Din pdcate,pleiadade arhiteclidin generaliileurmdtoareau
generalizatqi uniformizatformelepropusede marii arhitecJi,fbcdnddin ele formule.Aceastd
dilulie a condusla demonetizarea valorilor iniliale, prin saturareapublicului de monotoniagi
sterilitateaformelor"internationale"omniprezente,dar golite de continut.
intre anii 1920-1940criza locuinlelora fost o problemdcrucialdin ldrile dezvoltateale
Europei.Aceastdnevoieacutdde noi locuinfea constituitun stimul pentrucreareaunor noi forme
de locuire gi a arhitecturiirespective.Peldngdformelede locuirepromovateprin Chartade la
Atena,a existatgi o orientaremult mai bine inspiratd,cdtreo producliede mici locuinfepractice,
la preJuriaccesibile.Astfel de programeau existatmai alesin Germania,Olanda.

1. Motivul spiralei, la
care Wright a lucrat
$F^ mai mul1i ani, a fost
; 'x&.
liL*4:!::l::: aplicat in celebra sa
realizare, muzeul
Guggenheim. Vizitatorii
sunt urcali cu lffiul, de
unde coboard rampa in
spirald, contentpldnd
operele expuse.

2. Casa Damntann la Oslo, 1930-1932, 4. Casa del Fascio la Como, 1932-1936,

arhitect Arne Korsmo - detaliu intrare. arhitect Giuseppe Terragni.
3. Club nautic la Bratislava, 1930, 5. Centru cultural la Helsinki, 1955-1958,
arhitect Emil Bellus. arhitect Alvar Aalto.

r22
Ex pan s i u n e a M o d e r n i s m u lu i in Eu r o p a a n ilo r ' 3 O
SImAnJaideilor modernistea fost dusi de vdnt nu numai in toatecoltrurileEuropei,dar gi
pe ahecontinente,cum ar fi inAfrica orientaldgi de sud.Fird mdcarsd-gipermitdo perioaddde
eerminare,ideile aurodit imediat,indiferentde stadiulgi condiliilefdrilor respective.Numai ci
nouaarhitectur5,modem6,a avut in diverseleregiuniperiferice,o fizionomieugormodificati fafd
de "prototipurile"ndscutein centreleculturaleeuropene,tocmaica urrnareaadaptdriila condifiile
particularedin fiecarefari.
Potrivireadintreideiledemocraticeale arhitecturiimodernistegi schimbirile socialecare
rocmaisepetreceauin Scandinavia,addugatela bunul simf specifical unor arhitecfide mare
calitate.au avut aicirezultateremarcabile.GunarAsplundin Suedia,Arne Korsmo in Norvegia,
-{me JacobseninDanemarcagi mai alesAlvar Aalto in Finlanda,au dominatnouaarhitectur[.
in Italia, Germaniagi Rusiasovietici,modernismula luat forma arhitecturiitotalitare,cu
r arialiunidependente depersonalitatea arhitectuluiqi a dictatoruluigi de nivelul de dezvoltareal
prii. Arhitecturaceamai bunda dat-oItalia, prin Giuseppekruagni qi GiovanniMichelucci.Erau
constructiiralionale,carerespectaupuritateaformelor gi,prin unelecaracteristicispecificecum ar
fi ordinul colosal,suntinscriseintr-un curentstilistic numitfascist.
in larile din estulEuropei, apariliacurentuluimodernistin arhitecturbs-asuprapuscu
perioadade dezvoltareliberda societdfiidupdrizboi. Un vastprogramde construirea avut ca
rezultat.intr-o primd instanfd,un saltcalitatival vietii in orage,printr-o ponderemarea arhitecturii
de buni calitatefunctional6gi esteticd.

=F===
=€=+=
Rominia vremurilor 1840-1940
PAnddupdmij locul secolului19, gi chiar dupdaceea, civilizatiaromdneascd gi-apdstrat
gi
amprentarural6,chiar in orage.Bucureqtiulinsugi ardta ca un satmare, plutind latentintr-o
dezordinebizantind.Strdziinguste,strAmbe,nepavategi necanalizate, treceauprintremaidanegi
garduride grddini.In mijlocul proprietdfilorseafla c6teo cas6,amplasatila intdmplare.Aria mai
densconstruitdo constituiazonavechecomerciali din jurul Lipscanilor,undeseingiruiau
construcfiicu prdvdlii laparter,locuinfelenegustorilorla etajegi atelierein curteainterioar6.Ici
colo cdteun han qi cdteo bisericd.

"Arhitectura mare" a sfirgitului de secol 19

Abia dupd1861,cdnda devenitcapitalanoului stat,Bucureqtiula fost supusunui pro-
grammai susfinutde emancipare.Pentruo arhitecturdoficial6,reprezentativd, a fost importatdqi
incd
finanJatdde statarhitecturaeclecticS, actualdin occident. Mai cu seamd arhitectura
promovatdlaAcademiaBeaux-Artsdin Parisa avut o largdrdspAndirela noi. Atdt arhitecfi
francezi,dar qi germanigi din imperiu,apoi curdndromAni,au construitla Bucuregtiedifrcii
asemdndtoare cu celedin Europa- cu fatadeeclectice,conlindndelementede stil gotic,baroc,
mauro-mediteranean qi,mai ales,neoclasic.Paradade stiluri avealoc in primul rAndpe Calea
Mctoriei, apoi pe noua strdpungere est-vest,numitdmai t6rziubulevardulElisabetagi Carol.

BucureSti, secolul 19.

Atmosfera generald.

1. Ulild in BucureSti la 1841.

2. Pe Ddntbovila, aproape de
Patriarhie Si de secolul 20.
3. "Casa MilT Biciclista",
favoritd de rang, are falade
cu decoralie eclecticd, cu
rs
:E-*:**
influenle Art Nouveau.
Arhitect. N.C. Mihdescu.

i.gl 4. Palatul Sturdza, dispdrut

din Piala Victoriei, avea un
pronunlat caracter german,
neogotic, I 897. Arhitect
Julius Reiniqke.
5. Ateneul a fost ridicat la
lBBl prin subscriplie publicd,
dupd pryoiectularhitectului
Albert Galleron. Iniliativa
unui diplontat romdn de a
construi un astfel de
asezdmdntde culturd in
"Grddina Episcopiei" a fost
inilial criticatd, locul fiind
socotit "prea departe de
centrul orasului Si foarte greu
de ajuns, mai cu seamd
iarna".
6. Stilul academist.francez
este reprezentat Si de cdtre o
reSedinldfastuoasd: Palatul
Cantacuzino, azi Muzeul
Muzicii, arh. I.D. Berindey,
anul 1900.
t
t-

#4
 :.dF./r:.i4t ::jr,!4/4
, :,,. W(
:fr:::::::::::::::::t:::::::::::::
:::::: : :::t::::::li::::::t:
:

:::::::;':...
,:.!i :::::i:::
{

1. "Btfetul de la $osea" a fost

conceputde lon Mincu drept pavi-
lion rontanesc la Expozilia Mondiald
de la Paris din 1889.In fnal. a fost
construit la BucureSti,in 1892. Este
obiectul de referinld pentru
Arhitectura Neoromdneascd: un
volum neliniStit,elementefunclionale
specifice cum sunt prispa, foisorul,
beciul cLt acces major, decora1ii din
lemn sctrlptatSi o cromaticd veseld
alcdtuitd din elententeleceramice.
in printa parte a secolului 20,
arhitectura neorontdneascda
proliferat cu un spor nesperat,
suslinutd atat de cdtre oficialitd\i -
Partidul Nalional ldrdnesc,
Academiq Romdnd, Uniunea
ew Arhiteclilor, $coala de Arhilecturd -
6:
cat Si de cdtre public. CreSterile
.ffi cantitative se mdsurau in nuntdrul
de construclii cu amprentd
tradilionalistd, dar Si tn amplificarea
decoraliei pe.fa1adele clddirilor
importante.In final, manierismulSi
opulenla decorativistd a arhitecturii
cosntopolite au fost doar inlocuite
cu un alt manierism Si cu un alt tip
de opulenld decorativistd - unul
pasunist.
2. O serie de vile unifamiliale
construite la inceputul secolului 20,
toate in acelasi stil neorontdnesc.
3. Palatul Prefecturii din Craiova,
1912- I 9 I 6, arhitect Petre
Antonescu,este un exemplu de
pronxovarea stilului neoromdnescpe
falade de institulii Si de amplificare a
decoraliei.

126
 ,4teneul,hotelul Continental, Universitatea,CerculMilitar Banca Nalionald, Fundalia
Corol. clddireaCEC,Bursa (azi BibliotecaCentrald),PalatulPoStelor(aziM:uzeulde Istorie),
Palatul de Justilie, Facultatea de Medicind, Palatul Cantacuzino(Muzeul Muzicii) g.a.la
Bucuregti, apoi UniversitateaAl.I.Cuza, Palatul Administrativ qi TeatrulNalional drnlaqi,
Palaul deJustilie din Craiovaq.a.,construcfiineogoticecum ar fr Carul cu bere,Palatul
Krecttlescu(pe $tirbey Vodi), CasaLiebrecht-Filipescu(azi CasaUniversitarilor) sauPalatul
PeleSs-aubucuratde un mareprestigiuin epoc[, ele corespunzdndgustuluielitei noastre-
contaminatde spiritul francez,dar gi gustuluipopular- epatatde mdrefiegi decoralie.

Arhitectura Neoromf,neascl
in bun spirit romanticnationalist,sporitla noi de idealulunirii cu Transilvania,s-andscut
la sfiryirul secolului19un nou curentcultural,carevoia sdinlocuiasci formelecosmopolitecu
r alori nalionale.Era un curentpatriotic,cu nuan]eugorpatetice,dar sincergi bine intenfionat.In
arhitectur5,initriatorulnoii arhitecturia fost1on Mincu .Intors de la studii din Paris,el s-aagezatla
plangetagi literalmentea inventatun stil arhitectural,printr-o asamblareinspiratdde elementedin
arhitecturapopular[. Aldturi de el, Grigore Cercheza propus alt[ variantd,mai sobr6,cu origini in
arhitecrurapalatelorbrAncovenegti. In ansamblu,nouaarhitecturds-anumit neoromdneascd.
Ca-.eleneoromdnegticu un nivel saudoudau adusun adev[ratcurentde aerproaspdtpeste
palateleeclecticesaturatede decoralie,ca nigtemdtugibdtrAnefardateexcesiv.De indatdins[ ce gi
aceastimanierdneoromineascia fost extinsdla arhitecturaurban[ de mari dimensiuni,s-auivit
slibiciunile acestuistil de compozifie.Cdndau fost multiplicatein ordinecomplicatepe falade
nnari.detaliilepotrivite caselormici au devenitla fel de artificialegi pompoaseca celede origine
tranguzesc-baroc-clasicizante ori nemfesc-gotic-romantice. Primdria Bucuregtiuluisauvechea
Scoale de Arhitecturd aratdcum acestecompozilii ruralistenu semai potriveaunici cu noile
dimensiuniale cl[dirilor, nici cu funcfiunile lor gi, dupd sfrrqitul primului rdzboi,nici cu noile
asplraFide integrareeuropeand.
Arangarda gi Modernismul
ln acestcontextarhitecturala apirut in RomAniapostbelicdModernismul.S-an[scut
bnrsc.ca un copil prematur.De fapt, a apdrutmai degrabl ca un copil adoptat,la citva timp dupd
natrerealui in occident.Deqinimic din spiritul modernistnu sepotriveacu conditiile din Rominia
incipientcapitalistd- nici din punct de vederesocial,nici esteticai nici tehnic.Existainsd,ca gi
azi. o dramaticddorinfdde a fi in pascu lumea.Astfel, dupi rizboi, la pulin timp dupi ce s-a
intorsde la srudiidin Europaprima generafiede arhitectriromdni,imagineaoraqelora inceputsi
se:chimbe.in ciudaunei oficialitili conservatoare - atit ceapoliticd, c0t qi ceaacademici-
arhitecliiliberali primeaudin ce in ce mai multe comenzidin parteaunor clienfi cu mentalitdli
progresiste. Astfel, printreprefioaselemonumenteeclecticegi numeroasele productii
neoromd.negti, apireaudin ce in ce mai multe construcliimodeme,careaveausdschimberepede
ta,taoragelor.A fost singuraepocddin istoria arhitecturii rom6neg,ti,cdnd aproapene-am
sincronizatcu vestul Europei.
Istoria arhitecturii modernein RomAniaa inceput cu Marcel lancu, arhitect,pictor,
:cenograf,poet,cares-aintorsin1922la Bucureqti,dupi ce a ftcut facultateala Ziirich. Se
asociaseacolo,impreundcu TristanTzara, grupvluicarea infiinfat migcareadadaist[;apoi,i-a
cunoscutla Parispe surrealiqtigi pe multi reprezentan\iai avangardismuluieuropean.In fine,
incd,,rcatcu energiaavangardistdgi convinsde ideile modemismuluipe careil cunoscuse
infiripindu-se la el acasd,a pornit la Bucuregtio campanieexplozivdimpotrivaprovincialismului
;i a retardirii romAnegti.Primelecaseconstruitede el inI92l-30 au stdrnitdoaruimire gi hohote
de rAs.intr-atAterauformelecubisteo noutatein peisajulbalcanicbucuregtean. Aceasti perioadd
aveasi durezedoar vreo trei-patru ani, dupd care modernismul s-a generalizat fulgerdtor.
in t 930, alt marearhitectromdnal perioadeiinterbelice, G. M. Cantacuzino,i-a scris_
inu-o scrisoaredeschisi, pe careMarcel Iancu a publicat-o inziantlsdu, "Contimporanul": "in
orasul nostru haotic, de un haos balcanic Si mediocru, de o ticdloSiemicd, cum zice Tudor
.Lryhezi,caseledumitalesdndtoaseapar capremiselesdndtoaseale unui viitor sdndtos...

r27
 Blocul ARO, 1929-31,
proiectat de Horia
Creangd, este simbolul
arhitecturii ruoderne in
?r".'u
\\i
Romdnia interbelicd.
li7!:::,,1ttit:':;
Radical nou Si
intpundtor in peisajul
f- . domestic al
BucureStiului tncd
patriarhal, el a
constituitsemnalul ntni
epoci a restauraliei.

fY&r-;.*,.,

Fiindunpremergdtot;aipus in toatdactivitateadunitale unfanatismnecesaravangardelor...Acolo

undedumneataSiprietenii duntitaleau ajunsin nnrSfor\at, enl sosil,sieu ntai tdrziu,dar cu aceeasi
sinceritate." Agas-augipetrecutlucrurile,cdciG. M. Cantacuzinoeraun spiritmeditativ,demare
sensibilitategiculturi - trdsdturiindividualeexprimategideoperasaarhitecturald.
MarcelIancua construitcu predilecJie locuinJeindividuale,dar gi colective,?nBucuregti.
G. M. Cantacuzinoesteautorula numeroasevile gi a unor cunoscuteconstrucliimultietajatela
bulevardeledin centrulBucuregtilor,cum ar ft HannoverTrust,Kretzulescu,bancaCrissoveloni,
blocul Lahovary,blocul Carlton (prdbugitla cutremuruldin '40), dar Si hala de avioanede la
Brasov,dou[ elegantehoteluripe litoral gi altele.
Cel mai talentatarhitectmodernistromAna fost, incontestabil,Horia Creangd,carea
mogtenitprobabil cevadin harul bunicului sdu,Ion CreangS.A fdcut studiilela Paris,din banii
cAgtigafipe o expoziJiepersonald,iar acasda fost liber practician.Creafiilesaledovedescc[ a
asimilatprincipiile modernismului,iar detaliilediscutabilesedatoreazddoarfirii saleliberede
artist.Fdrda fi un purist radical,cdci nu-gipropusesesi schimbelumea,ci doar sdo modernizeze,
a aplicatcu consecvenfdesteticaformelor simple,albegi a orizontalitdlii.A creatpentruclienlii sdi -
in majoritateacazurilorparticularigi foarterar municipalitatea- spafiiconfortabile$i.. . poetice.
El a construit,pe l6ngdnumeroasevile, Blocul Aro - BucureSti,Halele Obor,hote|ul Aro
Brctsov,bloculAro CaleaVictoriei,uzineleMalaxa, YachtClubEforie, blocul Malaxa etc.
Anii '30 au insemnato perioaddde schimbaretotalda fizionomiei oragelor.Capitala{drii s-a
transformat,in numai cAlivaani, dintr-un fel de tdrg mare,cu alurdprovinciald,in ceamai modemd
capitalda Europei.Era firesc,fiindcd toatecelelalteoragemari igi prezervaucentrelemai demult
constituite,pe cind Bucuregtiiabia acumgi-l creau.Suntanii cind bulevardulMagheru-Bdlcescu a
cdpdtataspectulde azi, cAndPalatul Telefoanelor,
construitde americani, eraprivit cu mdndrieca
primul zgdrre-noridin orag,cdndnouaarhitecturdindustrialdseerija intr-un manifestal noilor
tehnici,cAndau luat fiinJdcartierede locuit, atAtcelecu vile dupdproiect unic pentruoamenii
instdrifi(Cotroceni,Domenii),cAtgi locuinleleunifamilialetip, cu partergi etaj,conform
programuluide "locuinle ieftine" (VatraLuminoasd).
Duiliu Marcz a fost un creatorrobust,lucru vizibil in partea"monumentald"a opereisale.
El a fost arhitectul careaproiectatclldirea de azi a Guvernului,AcademiaMilitard, blocul fost
C,SP,fost RegiaAutonomda Monopolurilor, gara Bdneasa,Palatul CFR, pentru cd el a fost cel

r28
carea primit marile comenzide stat,pentruarhitecturaoficiald, reprezentativia "celei mai moderne
nieropole". A adoptato manierdrationalS,a propo(iilor clasice,contaminatdde influenfeale
arhitecruriifasciste.Dar Duiliu Marcu a avut gi o laturd"uman6",reflectati in blocurilecu locuinle
*Jeraportgi in vilele unifamiliale.
Pe l6ngdarhitecfiiamintili, capulde afigin pleiadamodernigtiloril mai deJineau:Octav
Dt'iicesat,HenrietteDelavrancea-Gibory,Grigorelonescu,Ion Boceanu,poatePetreAntonescu
si altii. PelAngdei, o seriede arhiteclisecondhand,quasi-anonimi, au l[sat gi ei in urmdo
arhrrecrurd decentdgi, in primul rdnd,de o foartebundcalitatea locuirii, mult rdvnitdazi de
nocuitoriiblocurilorsocialiste.
Cind perioadade glorie a modernismuluis-astins,a rdmasdoarmultiplicareala infinit nu a
tormelorsimple,ci a cligeelorsimpliste.De pe atuncisetemeaMarcelIancudetrivializareaideilor
rnodernisteprin preluareaformelorde cdtre"modemigtiiamatori"gi impdnzirealumii cu "forme
t rd fond".Iatd ce a rdspunsMarcel Iancula scrisoarealui GeorgeMatei Cantacuzino'."Stimate
domnuleCantacuzirto,...De cdnd ampublicat scrisoareadumneavoastrd,arhitecturala noi a
erolttat in ntaregrabd... Dar cum se esplicdfaptulcd insuSiScoalaSi oficialitateaa inceputsd ia
pdfie la elanul ntodern?Cumau devenitdintr-odatdnebuniilecubistede ieri, adevdrateidealuri

ffift*@
ffiittx ^ : 6u*."'-*es
-la

Jlarcel Iancu Si George Matei Cantacuzino. 2. Marcel lancu,

Doua ntari personalitdyi ale Modernismului
rontanesc.Doud temperamenleartistie foarte
tli.tbrite, care credeau tn aceleasi idei.
I. George Mstei Cantacuzino,
I'ila Aviana, Eforie, 1929.
Vila Chihdescu, 1931, BucureSti.
3. George Matei Cantacuzino,
hotel Belona, Eforie, 1934.
4, Marcel lancu, sanatoriul Popper,
Predeal,1936.

129
 defrttmuseye...? ...Sdfiecerinlelecoffirtului Siale economiei? ...Sdfieluptanoastrdla
Contintporanul?...Nimic. Conterlulcu ideiles-a ndscutla noi prinfi audd.Prinfraudd cum se
intportdciorapii de ntdtase.Prinfrauddfiindcd suntfuratedin revistede ntodd..." Bietul Marcel
Iancuigi indreptaatuncisperantelecdtreviitor, dar cruntdaveasi-i fte dezamdgirea, cdci a trdit
pAndin 1984,dupdce in '40 emigraseforfat in Israel.
Un maremerit al modernismuluilocal s-amanifestatpe planul urbanismului.Preceptele
Charteide la Atenanu au actionatcatastrofalin Romdnia,a$aca in marile centreeuropene.(Ele
aveausdacfionezecatastrofalabiadupdanii '60, conformaceloragipreceptedepSgite.) Mai intAi,
pentrucd nici nu existamarelucru de pdstratin orage,caresdfi fost afectatde trasareanoilor
ir1.r., iar celecdtevaclddiri valoroaseputeaufi lesneocolitede noile strdpungeri.in al doilearAnd,
datoritdspirituluitemperatmodernistal arhitecfilorrom0ni,careau Jinutcontde dezvoltareaor-
ganici a oraquluiqi de relafiile spafialetradilionale.Fdrda fi agresiveori ostentativein decizii,
planurileurbanisticeelaboratein anii '30 confindireclii gi reglementdria cdrorlogicdigi pdstreazd
gi astizi valabilitatea.
Dupd aceastdepoci fructuoasdgi plind de speranlein dezvoltareaarhitecfuriirorndnegtia
urmatrizboiul, apoi sinistraperioaddstalinisti,caren-a ldsatefectegraveasupraarhitecturiigi a
oragelor,ci doara pregdtitdezastrelece aveausdvind.

:f:i=: +::: r r :.:;i,*ii_:_t+,!B'

1. Vild in strada Londra, 1932, arh. 3. Vila E. Cantacuzino,Horia Creangd, 1934.

Henriette Delavrancea-Gibory. 4. "Locuinle ieftine", un program realizat in
2. I/ild de arh. Ion Boceanu tn anii'3}. cartierul Vatra Luminoasd din Bucuresti tot in
anii'30.

130
 t.

Ek
[[
i
[f;
:,
,
ffiY,
wr{,;
i

wrl
s
l, 1,

ffi$"tu* :.qw

a-:
' . t;:;
'jc
}J;

_i.BihiiotecaAcademiei,1934, arh. Duiliu Marcu. 8. Sanatoriul Toria din Covasna, arh. Grigore
6. lniohil de locuinye,1934, arh. Duiliu Marcu. Ionescu, 1934. 9. Regia Autonomd a
L-:inele Ford, arh. P.Em. Miclescu, 1931. Monopolurilor, 1934-1941,arh. Duiliu Marcu.

131
 Forme si concepte
contemporane

Arhitectura dupa { 95O

Sciziunea
Ca urmarea distrugerilorrdzboiului,s-adezvoltatin urmdtoarelepatrudeceniiun program
de construcliinemaiintdlnit,carea remodelatliteralmentemediul construital lumii. Din punct de
vederearhitectural,la inceputpdreasatisfbcdtoare o singurdsolulie:reluarealiniei trasate?nainte
derizboi de MigcareaModernd.Noile procedeede construclie"gtiinJifice",mai alesprefabricarea
industriald,corespundea interesuluide a producein masdqi in serie.Au apdrutpestetot cartierede
locuinfela scardmare, gcoli,spitalegi birouri - relativ asemenea ca alurdgenerald.Fiind proiecte
complexe,proiectareade arhitecturda devenito activitatede echipd.
La mijlocul anilor '50, s-aprodusun conflict intre generalii.Un grup de arhitectitineri
repro$aveteranilormodernigtidegenerarea ideilor lor in doctrine- incredereaoarb[ in rafional,in
gtiinf[ qi industrie,exigenfasever[ de a funcfionadoarpe bazapropriilor legi. Rezultatulacestora
era:generalizareaunei arhitecturirigide, asceticegi impersonale,insuficientdiferenfiate,
omniprezentegi rispAndireadezumanizantdacapitaluluiin lume.Ca urmare,de-acumincolo,
pind la sfdrgitulanilor '60, lucrurile au evoluatpe doudcdi 1)Modernismultdrziu,adicd,
impingereapdndla ultimeleconsecinfea dogmelormoderniste,manifestatemai alesin arhitectura
suburbiilorSi2)Pluralismul,adic[ nuanfareaStilului Intemafional.Dac[ prima secaracterizain
continuareprin omogenitate,celei de-adouaii eraspecificddiversitatea.

Pluralismul - de la generafiahippie la ecologie

"Libertate" qi "eliberare"au fost cuvintelecheieale anilor'60. $i in arhitecfurS,forma
refuzasdmai fie dictatdde funcfiune,ci voia sdfin[ pasulcu spiritul epocii in evolufie- un spirit
in continuareputemic intelectualizat,darincdrcat cu tipuri noi de ideologii umarriste.in occident
s-aniscut o noudsensibilitate, carea pomit lupta impotriva frigidei funclionalitdfi,adominafiei t
capitaluluiasupraesteticiigi a comercialuluiasupracalitilii.
Curente Si tendinle
t Spaliul ca happening:
7,2. Hans Scharoun, Filarmo-
nica din Berlin, 1956-63.
t Coji subliri:
3. Pier Luigi Nervi, sald de sport
la Viena, 1953. 7. Eero
Saarinen, Terminalul TWA,
aeroportul Kennedy, New York,
I 9s 6-62.
t Arlitectard ecologicd:
6. Niels Torp, structura
patinoarului olimpic din Hantar,
Norvegia, este integral din lemn,
1993.

132
 *WL,
J

t Democrotizares $i noua
talitste a locuirii au fost reaclii
:i aroganla arhiteclilor
,r.t,,.lerniSti, cdrora li s-a
de a se fi erijat
-;trojat -l-aptul
irt cei care Stiu cel mai bine ce
ic rrehuie oantenilor pentru a Ji
re,icifi. Ca au intpus lumii, fdrd
-i.em de apel, o ideologie si un
-.,.i r:rr care ontul obisnuit
t:;;:.'d.ttd ttu s-a fantiliarizat pe
;;;,in. Ca ttrntare, luarea in
; -,,;s;derare a opiniei publice
;-"..r -rii-fie de acunt incolo un
-c:e4u ul noii arhitecluri. in
'.;4:rrca noii relalii arhitect-
i:;, i:ator. s- a experimentat
''ee 1ri angaj area comunitdlii
:hiar in procesul de proiectare t'
:; rtali:are a grupurilor de
.-,;;tin1e. Cel ntai cunoscut **utt
;xemplu este ansamblul Byker
.: -\grrcas//e a lui Ralph
fr-;j;il1g. 4,5. Jarn Utzon,
;r:s;mblu de locuinle sociale
"; tslrkehdj, 1960.
t Design srchitecture:
E. Jorn Ltzon, Opera din
-s-,dne-r,1956-73, a deschis era
qrarilor dentonstalii ale
arhitecturii ca artd.
. Structuri utopice:
9. .lrchigram, llalking City,
1951.

r33
 Una din variantelepluralistea fost propusdchiar deLe CorbLtsier,prin forma liberd a
Bisericiide laRonchamp,acdreioriginalitatei-a surprinschiarpetineriirevolutionari.Era o
reorientarecdtreformeleorganice.Pe aceastdlinie au mai mersHans Scharoun,crrFilarmonicadin
Berlin (1963),Jsrn Utzoncu Operadin Sydney(1956-76),Eero Saarinencv terminalulTWA a
aeropoftuluidin New York g.a.-o arhitecturdplastici, uneori expresionist5. Pe alti linie, aceeaa
repuneriiin disculiea unor chestiunifundamentaleale existenlei,a fost arhitecturalui Louis Kahn.
El a dezvoltatvechileprincipii ale lui Frank Lloyd Wright,alerespectuluifa!5 de materialele
naturaleqi a fost un maestrual luminii in arhitecturd.
PierLuigi Nervi aprodusstructuriinginereqtidin betonarmatincbrcatede o plasticitate
carele-apromovatla rangulde arhitecturdde bundcalitate.Din entuziasmulfaJdde expresivrtatea
nervurilor gi cojilor de betonarmats-adezvoltat,in general- chiar gi in Romdnia- o arhitecturd
interesantdgi admiratd.
in anii '60 au apdrutstructurilegonflabile qi cele din cabluri. Tot atuncis-amanifestat,mai
alesin America,un curentalproiectelor utopice.Era vorba atAtde arhitecfurade obiect- cupole,
geode,tumuri - cdt qi de strucfuriurbane,pline de fantezie,pricepereinginereasc6,daraproape
nelumegti:ora$epe api, oragedeasupraunei autostrdzi,oraqeintr-un turn, ora$esuspendate etc.
Altd formuld a fost aceeaa brutalismului,derivatdin principiul modernistal sinceritdtii.Era
l5sataparentnu doarbetonulbrut, ci multe alteelementegi materialede construclii- grinzi

t Contextualismul a
reprosat Miscdrii
Moderne
incapacitatea de a
inlelege Si de a
reacliona fald de
contextulfizic al unei
construclii. Ca
urmare, se propunea
o deplasare a atenliei
de la obiectul
arhitecturalca,,text"
la situl sdu, numit
 "".onlexl". Descoperireaacestuiconcepta avut o
;vnortonld deosebitd in ntontentul in care diversificarea
;rhirecturii in pluralism risca sd producd haos vizual. In
:,.,nrradic\iecu ntodernismul,care fdcea tabula rasa cLt
n:ediul existent, eliberdnd terenul, contextualismul
;Lidntuo valoareamediului geografic Si a ntediului
:,,rstntit existent.Noua construclienu-Siva mai putea
:;"trite sd ignore ori sd sfideze environmentul,dar va
;'.et posibilitatea s^doptezeintre diferite atitudini tn
,;.,;$a cu mediul. In noua lui calitate, mediul va fi
.€tpectat ca un valoros partener de dialog cultural Si va
.,,,rrribtti la identitatea locurilor. Pdrintele unanim
,c[unoscttt al unui contextualismavant la lettre a fost
;,liirectttl fnlandez Aalvar Aalto, a cdrui incoffindabild
,'pera erprimd intr-o manierd subtild valorile
1
dr
s.rartdinave.1,2,3,4. Sverre Fehn, Muzeul Ghelii,
Fiaerland, Norvegia. 5. Alvaro Siza, grddinitrd la
Fend"iiel,Portugalia
t Conceptualismul este umbrela sub care se dezvoltd ntai
i€ottrt€ diferite subcurenteSi maniere personale de
;br-,rdarea fenontenului arhitectural. La originea
';er"iri?irealizdri std un concept de bazd al proiectului, o
i-iec esenyiald,urmdritd Si de cdtre detaliile de
;"a,irecturd, o "filozofie". Dacd in arhitectura
:.;iitiotrald, ideea dominantd era una colectivd, azi
,,:-re-;i,rsrhitectului e aceea de a-Si exprima
. ":siqalitatea prin ldee. Fie cd manifestareaeste high
:i: c,. Lleconstructivistd,regionalistd sau minimalistd, nici
:,,: ;,hitect autentic nu se poate sustra.geexigenlei de a
-r'.d,: ,:c ha:a demersului sdu un concept bine definit.
6- Desenele arhitec1ilor, din care se desprinde ldeea unor
;..a1'e proiecte semnateAlvaro Siza Si JantesStirling.
t -llinimalismul esteforma laconicd de a exprima cdt
n.;: niulte sentnificalii. 7,8. TadaoAndo, pavilion la
.1,!u:eulIitra, Basel.
t Regionalismul critic este o formuld propusd de Ken-
,:;:c Frsmpton intr-un celebru articol, prin care
.':-;;rc.i sd se opund globalizdrii culturale, aplatizdrii
;.-;.eu[elor ctilturaleprintr-un nou stil internalional.Ea
:"--.;ti€ din atenlia acordatd contextuluiSi cea acordatd
;:i::nci. Ibcabularul ntodern,rdntas valabil, nu trebuie
sibil la particularitdlile geografiei locului,
.; .'.'; in-serr
;--- rircr Ia istorie ;i tradilii acceptabile.Formula sa nu
,rr<-ritjrr/ilco sintpld revenire nostalgicd la modele
;;:;,'-ite. preindustriale, ci investigheazdsinteze ale
 tt'adiliei Si contemporaneitdlii,prelucrate in
maniere originale Si exprintate in limbaj
conteruporan.Cum relalia dintre trecut Si
afirruarea noului nu poate fi precizatd simplu
Si categoric Si cum limbajul contemporan al
arhitecturii este conotativ. formula sa este
deschisdcreativitdlii arhitectului.
Din interesul viu, la nivel internalional, fayd de
pdstrarea identitdlii culturilor locale, s-a
ndscut efortul culturilor periferice de a se
reprezentaprin arhitecturd. Este foctrte dificil
Si s-au inregistrat destul de puline succese.Au
reuSitsd se intpund cdteva talente locale de
talie universald, cum ar fi Alvaro Siza pentru
Portugalia, Sverre Fehn pentru Norvegia,
TadaoAndo pentru Japonia, Barragan pentrLt
Mexic, Snozzipentta Ticino etc. ldrile ex-
sociqliste nu qlt reuSitsd producd nimic, cu
unica exceplie a lui Intre Makowecz din
Ungaria.
t High Tech continud, Si in versiunea anilor
'90, sd utilizeze din plin forya de expresie a

rFF
FFtrfl Fu
noilor teltnologii. Printa ntanifestare,Socantd,
a constituit-o Centrul Pontpidou - Beaubourg,
din Paris, construit in 1969-72 de Renzo
Fl!Flrth
F l Ft!tf* Piano Si Richard Rogers. Dontind peisajul
Fii$lr$lt
FlrFllFii conlemporannumele lui Richard Rogers, Sir
$fi $Ii FIt
Ft! Ft! Fn
l{orntan Foster, Philip Cox, Nicholas
FhFf ||il Grimshav,.5. Sir JrlormanFoster, banca din
ril Flt |gr
Hong Kong, l98l-86.
$fifiltfi t Postrttodemismularhitecturul a fost o

rfi$H
$li forntttld arhitecturald,dontinantd in deceniul
7 Si B, care s-ct stins aproape complet.Era o
ilraffi
g'H
$llF}]
variantd subtild de istoricism Si democratizare
totodata,practicat cu umor Si cu o

ffiffir$
ingddttitoare ironie la adresa nevoii de kitsch
a clientu.lui.Robert Venturi, Charles Moore,
Hans Hollein Si ntulyi allii au promovat
arhitectura citatelor din istorie, interpretate in
moduri diferite, urmdrind in fond sd
"incdlzeascd" qrhitectura prin sducerea in
mentoria colectivd a unor forme falniliare.
Coloane ionice din inox, scdri care nu duc

-$iln fiitLii
frbb
I
Y*t
t
nicdieri, arcade Si brdie convenlionale
utilizate in ntaniere cu totul neconvenlionale
fdceau parte din lintbajul postmodernist.
InsuSi veteranul Philip Johnson s-a integrat
acestui curent, cu acea glumd nuntitii "AT&7",
un zgdrie nor tradilional ca o penduld
Chipendale.Astfel se introducea o dimertsiurte
psihologicd ineditd, bazatd pe antintiri Si
asocialii. 1,2,3. Faladele unor magazine de
bijuterii la Viena, ultima de Hans Hollein.
4. Philip Johnson: sediul AT&7, New York,
1978-83.
t Deschidereu arhitecturii spre trecut a fost
suslinutd, printre al\ii, atdt prin scrieri, cdt Si

.*x
HJ t\

rek,
. 'iai,:
prin proiecte, de fralii Robert Si Leon Kriet;
care scriu Si construiescSi astdzi intr-o
ntanierd plind de respectfald de istorie,
tradilie Si intregul context local.
 metalice.plafoanedin tabldondulatd,tuburide instalafiig.a.m.d.- deveniteelementede expresie.
Doar in ldrile petroliereqi in celecomunisteizolategi slabdezvoltate,vechilepromisiuniale
arhitecruriimoderneaveauo rezonanfd,nesperatd in rAnduldictatorilorlocali. in timp ce lumea
er oluati eraingrijoratdde impactulnoilor tehnologiiasupramediului,oraqelesocialistese
ur3.lsfLurnaurapidin bidonviluri monstruoase.Nesfirgitecartiere-dormitor, muncitoreqti,uzurpau
::eneleLrra$elor,
industriilepoluautoaterAurile,iar centreleincercausdseemancipeze intr-o
::aruer5de mult depdqitd.

Teoria postmoderni - fundamentareaarhitecturii contemporane

Tot in perioadade dupdrdzboia revenitplternic in arendteoria,careconstituiegi astizi
:rotorul gi principalafo4d orientativda practicii.In arhitecturi,teoriapostmodemda pusin
Jisculieideile debazdalemodemismului.Ca ramurda g6ndirii criticepost-structuraliste, eaa fost
puternicinfluentatdde scrierilelui Heidegger,apoiJacquesDerrida,Michel Foucault,Frederic
Jameson,Jean-Franqois Lyotard,JeanBaudrillardqi altrii,teoreticienicu intenJiiprofundumaniste,
careau pornit o campaniede revizie a marilor,,certifudini",devenitein parteprejudecdfi.
Teoriapostmoderndgi-aextrasin maremdsurdfo4a din opozitriafafd de absolutismul
modemistqi a fost ceacarea produs,susfinut,alimentatgi orientatPluralismulArhitectural, ca
reaclieimpotriva Stilului InternaJional.Caunnarea campanieiteoretice,nemultrumirea fafi de
perpetuarea inerfialda ideilor modernistea crescut.I sereprogamediul ambiantdeteriorat,prin
aplicareaunor idei discutabile,impusenemilosintr-o manierdautoritari - cu credin{ain binele
omenirii, e adevdrat,dar in fond intr-un vechi si latentdezacordcu societatea.

Caracterul unui "loc" nu este doar un dat al mediului

fizic, ci inzplicd ntoduri de viald, tradiyii Si mentalitdyi, al
cdror .fundal este istoric Si cultural. PostmodernismuliSi
afirnta disponibilitatea pentru recuperarea trecutului, a
stilurilor Si tehnicilor tradiyionale. O arhitecturd
modernd cu trdsdturi regionale Si locale a fost
prontovatd prima datd prin expozilia MOMA din 1965,
sub numele "Arhitectura fdrd arhitecli". Era tot o
arhitecturd a forntelor libere, care insd reevalua
tradiliile Si ntaterialele de construclie locale. Nici astdzi
un arhitect autentic nu-Siperntite o intervenlie,fdrd o
analizd prealabild a istoriei locului, pe baza cdreia
sd-Sialcdtuiascd o filozofie a demersului. 6. Vechiprin
nou. 7. Fosta Gare d'Orsay, actual Musbe d'Orsay,
Paris. 8. YeohMing Pei, piramida Luvrului. 9. Sir
Norman Foster, Maison Carree, Nimes.

Er !
n,o; ss*

li!'iarlr
L
:it,ix
L:iil

!:;?ttr

...:
xi E .
 . Deconstructivismul a fost ittilial
un curent in gdndirea filozoficd, o
forntd prin care erau ,,de-
construite" vechi adevdruri spre-
a li se cerceta valabilitatea azi. In
aceastdacliune de revizuire s-au
angajat, in planul arhitecturii,
Peter Eisenmann, Zaha Hadid,
Rent Koolhaas, Bernard kchumi,
Daniel Libeskind S.a.Ei utilizeazd
forla Si dinamica liniilor Si a
planelor cu originea tn
constructivismul sovietic, dar tn
alcdtuiri inedite, disjunctive, ce
sfideazdforntulele de compozilie
impuse in timp. Practicd variante
de,,anticompozilie",propundnd
fornule ca: nedelerminare,
substitulie, suprapunere,
contiguitate ; chestioneazd
certitudini cu privire la echilibru,
proporlie, armonie, unitate...
propundnd in locul lor: joc Si
nebunie, tensiune,contradiclie,
conflict, fragmentare; tn loc de
funclionalitate - improvizalie, in
loc de integrare - nelimitare, tn
loc de individualitate *
ffirdmarea subiectului etc.
1-5. Zaha Hadid, stalie de
pompieyi la Wtra Museum, Basel,
1993. In aceastdconstruclie nu
existd nici un unghi drept.

'--;:;. r - - -----:o*-:-..-.. -
.-'""\ \ -;
\
"'. ^.--r- -*
---'-):"--i 4 3

--*{-

138
 In 1966a apirut carteade referinlda lui RobertVenturi " Contplexity'and Contradictionin
Architecture",gi camtot atunci"The languageof Post-ModernArc*titecture", a lui Charles
Jencks.Dupd apariliaacestorscrieri,nimic in arhitecturdnu s-amai petrecutca inainte.Fiecarein
manierasa,atacaunivalenfa modernismului,aplicatdin forme pufine,simple,esentiale.I semai
repro$amodernismuluimai alesautoreferenlialitatea sa,adici faptul cd formelenu serefereaula
nimic inafaralor. Erauseciqi lipsitede conotafii.Construcfiilemoderniste- forme abstracte, mute
gi aride,- nu semnificaunimic, eledoarexistau,iar sdrdcialor semanticda dusla sterilitatea gi
dezumanizarea mediului de viat[. Jencksgi Venturi indemnausprerevenireala funclia
semnificativdqi referenlialdaarhitecturii.Arhitecturatrebuiadin nou sd,,comunice"sensibilitdlii
publicului, iarpentru astatrebuiape de o partesbabandoneze limbajul schematizatgi criptic, pe
de altasdseimbogifeascdcu dimensiuneasimbolic[. Astfel s-aindepdrtatarhitecturade
univalenfd,permilAndmultiple interpretdri,carescapdexigentelorausteritdtrii gi suntlegitimatesd
fie complexe,chiarambiguigicontradictorii...ca insdgiviafa.

Urbanismul
in acesttimp au apdrutgi s-auintelitrapidprotesteinsistentealesociologilor,psihologilor,
istoricilorde artd,cdrora li s-auasociatarhitecli,alli oamenide culturdreprezent6nd societateacivild,
impotrivamediuluiurbanal marilororage,creatcaurrnarea punerii in practicda ideilor Charteide la
Atena.Abolireaoraguluitradilional,rupnlracu istoria,ignorareacontextuluinatural,asociatecu
zoniftcareafunclionaldlipsitade oriceierarhizare,pream[rireacirculafieimotorizate,dimensiunile
mari gi stilul unic al zonelorde locuirecolectivd.au creatin oragulmodernimaginide cogmar.
Urmdri profundea avut cartea,,TheInrageof the City", a lui Kevin Lynch, in carese
propuneareconsiderarea nevoii umanede confortpsihic in mediul ordqenesc. Locuitorii trebuie
sd-giregdseascd memorialocurilor gi s6-qirecunoascispaliilefamiliare.Oragularedecinevoiede
imagini u$orrecognoscibile. diferengiategi incircatecu semnificaliilepierdute.,,Imagibility"este
termenullui Kevin Lynch. Localitilile - sesus[inea- ca gi viafa oamenilor,au un senscare
transcendesituagiaimediata.constiruindo partedin continuitateaistoricdgi culturald.Mijlocul de
exprimarea acestuisensestenumaisimbolizareaculturald.$i afunci,procedeeleurbanisticetrebuie
sdia in calculinteracfiuneacu subiecliisocialiprin: imagibility,continuitateaspafiuluipublic,
relatiacu natura,relaliacu istoria.infrastmctura.Prin urrnare,obiectiwl urbanigtilorva fi crearea
de ,,locuri" - clddiri, strdzi,piele.cartiere.centre- cu caracterindividual.Ele vor fi purtdtoareatdt
de coduri culturaleperpefuate,cAtgi de semnificaliinoi.
Teoreticieniiurbanismuluisubliniazddiferenladintremodul de a trataarhitecturade obiect,
in compara{iecu interventriile asupraoragelor.Daci arhitecturade obiectpermiteexperimente,
oraqul,in calitatealui de contextvital pentruo intreagdcomunitate,nu le permite.Oragulnu este
un laboratorpentrufanteziagidorinlade originalitatea arhitecfilor,ci un organisminerfialgi
sensibil,continuugi conservator, caretrebuiesdpistrezevalorile comunegi simbolurile
continuitilii. Orice intervenlieseva fundamentape analizemorfologice,cu scopuladaptirii
cumululuiculturalla noile realitdli.
incepAndcu anii '60, programulurbanisticprincipal - locuinlaindividualdqi mai ales
colectivi - a fost reconsiderat. Preocupafide chestiunide identitatea arhitecturiiin mediu social,
arhitectiiau inceputsdpropuni forme noi de locuire colectivd,"\manrzate".Au existatpe de o
partepropunerilede mari ansambluriale spanioluluiRicardoBofill qi ale americanuluiMichael
Graves,cu un succeslimitat gi controversate. In schimb,cartierelerezidenfialecu dimensiuni
reduseatdtpe orizontall,cdt gipe verticali, alveolare,rezervAndun spafiuinterior cu caracter
domestic,de vecinitate,suntgi astdziextremde apreciate.Creareade noi forme de ansambluride
locuinle (Siedlungen,housinggroups)constituieo preocuparegi o temi de proiectarecreativ[,
curentdastdzi.Eforturilede remedierea calitdlii viefii publicein orages-auconcentratinitial pe
reintegrareafunclionald- actiuneopusl zonificdrii funcfionale.in general,aceleagieforturide a
asiguracalitateamediului construitin localititriconstituieqi astdzio prioritate,cu atit mai mult cu
cit seurmdregteevitareareglobalizdriiculturalein Europaunitd.

r39
 Arhitectura in Rom6nia
dupi rizboi
Inci inaintede rdzboi,arhitectura
romineascdsediversificase: pe de o partenu se
incheiase inci aventuramodernistd,sustinutdde
beneficiariprivafi, de cealaltipartecregteac6t
altii in zeceo arhitecturderoicd,finanJatdde stat,
reprezentatdde manifestdrilelui Duiliu Marcu
(AcademiaMilitard, Ministerulde Exteme,
palatulCFR), in timp ce teoriaoficiald propovdduiain continuare- cam in pustiu- arhitectura
neorom0neascd, cu forme qi semnificaliiorlodox-bizantine.Cine qtiecum ar fi evoluatlucrurile
din acestevantai,oricum insdin bine in comparafiecu turnantadezastruoasd pe careau luat-o
dupdocupafiasovieticS.
Stalinismul,ca ideologiea noii puteri, a avutpretenfiade a promovain planul artelorun
stil - realismulsocialist- cares-amanifestatamarnicmai alespentruc[ a impuso neagrdcenzurd
stilistic6.De exemplu,prin anii '50, c6ndBrdncugi,bolnavla Paris,a oferitca donafiefdrii salede
origine atelierul(careseafld acumla Beaubourg),a fost refuzatcu indignaredeAcademia
RomAn6,pe motiv cd eraun promotoral arteidecadente,strdineidealurilorumanistemdrefeale
realism-socialismului. Paradoxalinsd,tocmaiarhitectura- cdmpulpreferatal dictaturilor- a fost
ceamai pufin afectatd.Ceeace s-a reahzatinsdatuncicu adevdratmalefic, a fost punerea
sistematicda unor solidebazepentrudezastrelece aveausdvind.
Un procesde degradarea inceputcu sldbirealentd acalitdlii arhitecfilorin general,gi
evident,a arhitecturii.El a culminatcu paranoiain moloz gi betonarmata lui Ceaugescu, cdruia
breaslaarhiteclilor,anihilati intre timp, nu a mai fost capabildsd-iopuni nici o rezistenf6.Cadrul
generalcarea fbcutposibildaceastdtragediea fost construitde la inceput,prin metodelepusela
dispozitrie de socialismulde stat,in viziune sovieticS:a fost abolitdinvestifiaprivatdqi inlocuitdcu
controlulpolitic al investilieide stat;practicarealiberalda meserieia fost integralinlocuitdcu o
activitate"de masS"in cadrulunor giganticeinstitutede proiectare,controlatede activiqtiide
partid;astfela dispdrutconcurenfagi liberacreaJie,in favoareajocurilorde culisedin umbra
politicului; arhiteclivalorogiau fost inliturafi qi ?nlocuificu cadrenoi cu puteriexecutive,selectate
pe criterii politice; au disparuttoatecondiliile pentrugi agafirava criticd de arhitecturd,carea
rdmasdoar in formd de prezentdn aler ealizdrilor soci ali smului biruitor.

=,::
:=
::::
.:-
rii,iillll

a:,}}'x'l.<.-
 Imagineaoragelora scdpattotugiaproapeintacti in anii 150de cizmasovietic6,poat^e
pentrucd ambiliile radicalegi-aupierdutdin suflu pe drum de la Moscovap6ndin Carpali.ln
plus,atmosferagenerall atdtdeostildde aici a avut un efectde atenuare.$i oricum,mai erauincd
retorica
activi cdliva arhitecfiai perioadeiinterbelicecare,pe cAtposibil, au reugitsdconvefieascd
cIasicizantda realism-socialismuluiintr-unlimbaj acceptabil.

'w

Arhitectura stalinistu:
1. Octav Doicescu, Opera
Rontdna,BucureSti,I 953.
Expresionism? Poate:
2. Mircea Alifanti, Aeroportul
Bdneasa, BucureSti, 1948.
incercdri de plasticd urband:
3. Piala Teatrului Nalional,
BucureSti,1970
6. Sala Palatului, BucureSti,
anii'50.
incercdri plastice cu pdnze
subliri:
1. \-. PontntbescuSi C. Rulea,
Ciratl de Stat,1960.
5. ^lscanioDantian,
P"rriiiortul H, Herdstrdu,
Buturesti.1953.
 Rezultatula fost cd, obiectiv vorbind, cele cdtevaclddiri cam anacronice,ugorridicole prin
emfazalimbajului aplicat la o scardmodestd,nu sunt deranjante,in primul rdnd datoritdcorectei
lor relalii cu oraqul.Chiar qi singuraconstrucJiede rnari proporfii, CasaSc6nteii,careera o replici
mult micgoratda Universitilii Lomonossovgi cu careiqi blagosloveaTdtucaldrile protejate- s-a
integratacolo unde a fost plasatd,drept cap de perspectivdla $osea.(Vargovia,sdraca,a primit un
astfel de cadouuriaq chiar in centru,gi de cel pulin 10 ani se tot frdmAntdcum sd-l neutralizeze.)
In mod ciudat gi fericit, chiar gi in acegtiani teribili, sumbri,ani de goc,de teroarepolitic[,
regrescultural qi s[rdcie,a fost posibild in arhitecturdo directieparaleli, chiar una luminoasi gi
puternicd,careaveasd ddinuiedoul decenii.Ea fost trasatdde cAlivaarhitec]itineri, in studenJie
fogti disidenfi ai plicticosului stil nalional gi fani infocaii ai lui Le Corbusier.Estecazul,de
exemplu,al lui Mircea Alifanti gi al aeroportuluiBdneasa,o cl5dire cu av6ntexpresionist,sau al lui
Ascanio Damian qi al pavilionului de expozilii de pe malul lacului Heristrdu, o constructie
tehnologic6,simpldgi poeticS.Sepoatevedeacum, eliberalide pisdlogeala tradilionaliqtilor,
arhitectii cdutauacum linii plasticemodemedar proprii, adecvatelocului, funcfiunii gi
posibilitdlilortehnice.
' Aceastdlinie aveasd fie continuatdcu gi mai mult succesdupd altd eliberare:aceeade
Stalin, de Moscova,de datoriile de rdzboigi de dictaturarealismuluisocialist,ruptur[ care s-a
petrecutin jurul anului 1960.Cdtevaobiectede arhitecturdreprezentative exprimdentuziasmul
inaripat al arhitecfilor,care se jucau acum gi mai abitir cu formele plasticecontemporane,cu
p6nzelesubliri, chiar gi cu spaJiileurbane,ca gi cum toatdlumea ar fi fost a lor gi viitorul luminos.
Litoralul romdnesca fost amenajatin citeva etape,incepdndde prin 1960qi p6ndprin 1975.In
Bucuregti,Circul de Stat,Piala Palatuluicu salamare,Pavilionul EconomieiNationaleqi ultimul
ansambluurban din aceastdcategorie,zonaTeatruluiNafional (astdzideformat)qi a hotelului
Intercontinental,au fost exercilii plasticelipsite de inhibifii, ilustrdndnemijlocit o "voinfd de artd"
shopenhaueriand. Se descifreazdinforma lor linii trasatede arhitec{i,cirora poatesinguradatd
pdndin 1990nu li s-a dat pestedegete.In Piafa Palatului,fronturile blocurilor noi de

1. Filozofie postmodernd: evocareantemoriei colective.

Haralamb (Bubi) Georgescu,bisericd pentru o comunitate
rontdneascdin America. 2. Regionalism critic: Mircea Alifanti,

t l.
,,, S"+l
i$F Primdria din Baia Mare, 1970. 3. Postmodernism: B.E. Popescu,
Dorin Stefan, Casa de Culturd a Tineretului, Slatina.
r " .;i {

f f '.

WMW=.-ffi
 locuinJetrasauo curbdelegantd,incheiati cu mdndrul,,blocturn" gi imbrdligauun ampluspaliu
verde,undeseafld celetrei obiecteputernicindividualizate:PalatulRegal,bisericaKrefulescugi
SalaPalatului.Mai existaun stropde sentimentomenescpe aici.
Tot in timpul acestorextensiila vremurimai buneau fost construitearipi noi la vechile
cladiri universitaregi au fost createcampusurinoi. Bolile copildrieinu dispdruserd, ci mai apdreau
erupfii,cum sevedela InstitutulPolitehnic,in formaunei farfurii zburdtoareaterizatdpeclddirea
rectoratului.O foarteapreciatdrealizarea fostprimiria din Baia Mare, undeconvinsulfuncfionalist
MirceaAlifanti, degiteoretizapurismul,nu gi-aputut fine in frAutalentulqi arealizatunansamblu
interesant,vibrat gi inscrisintr-o manier[ poeticdin peisajulnatural.
Toateacestemdrgeleselectatepluteaude fapt intr-o supdquasiomogend,formatddin
nenumdrateblocuri, aflatede atunciin continudinmullire. Blocuri mari gi blocuri mici, mai bine
saumai prostfdcute,blocuri punct qi blocuri bard,blocuri de-alungul axelormajoresaublocuri in
uriagecartieredormitor,chiarblocuri plombdin centru.Blocuri in oragegi blocuri la\ard,.Blocuri
izolategi blocuri imbrdligate,impletite,ingiruite,curbateca niqtec6rniciori, form6ndo marede
blocuri, dar qi blocuri aflatetam nisambcitte o marginede pddure,blocuri la maregi in munli,
blocuri pestetot. Blocuri - imagini devenitecu timpul de cogmar,dupdce rezolvaserdinitial relativ
mulgumitorproblemalocuintreiin orage.Cartierelede blocuri din anii '80 rdmin imagini de ghetou,
dupdce inilial fuseserdvisdtoareadaptdriale oragelorgrddini.
Aceastdmodernizarea oragelordin anii '60 sedatoraaceluiaqicontingentde arhiteclifani
Le Corbusier.Era reversulmedaliei.Iar societatea romdneascderaincdntatdde ideeacd eram
sincronicu Europa,nefiind tocmai la curentcu critica ce acoloaveain curdndsdindrepte,lucrurile.
Ocupafideocamdatdcu optimismul,nimeni - arhitecJigi societate- nu gi-adat seamacd nori
cumplili sestringeaula orizont qi prdbugireaa venit tocmaicdnd- o, sanctasimplicitas! -
incepuserdoameniisdcreadi cd gi cu socialismuls-arputeaimpdca,odatdscipafi de ruqi.Dar,
incepdndde prin anii'70, calitateaarhitecturiis-adegradat,ca efectretardal "politicii de cadre"
indelungpracticatd,. Cl5dirile de prestigiuau inceputsdmanifesteo anumeobosealdformald,prin
incercdrineconvingdtoare de "plasticizare"a Stilului Intemafional.Monopolul eraacumbine {inut
in pumni deplafonateleinstitutede proiectdri,in careerauinfundatriobligatoriusutede arhitecli
anonimi.
Apoi s-auintAmplattoatelucrurilegtiuteincd depe vremearevoluliei industriale,ajunsd
for-fatgi la noi dupdun secol:sateles-augolit qi oraqeles-ausufocat.Ceaugescu a ordonat
"indesiri" deblocuri in cartiereledormitor,r[maseca urrnare,fbr[ infrastrucfuracorespunzitoare.
in Bucuregtis-aajunsla cartierede 300-400000 de locuitori. In orage,de multe ori nici urma
traseelorstradalenu s-apdstrat.Riurile gi marginilede oragau fost uzurpatede industrii,cu
mizeria,vacatmul,poluarea,mitocdniagi infractionalitateaaferente.Fabricile- cAndvaun fabulos
c6mpde creativitatearhitecturald,erauacumnigtefiare gribit asamblate.
Cutremuruldinl971 i-a deschislui Ceaugescu caleademoldrilorgi a fostun pretextpentru
desfigurareadefinitivd a oragelor.in Bucureqtis-aeliberatamplasamentul pentrucasl poporuluigi
bulevardulaferent.La un momentdat,o ideepdreasalvatoarepentruarhitecti:adoptarea
postmodemismului.Mai alesBofill sepotrivea,pe de-opartecu dimensiuneaconstructiilor
multietajatecomandatede dictator,pe de altd,parte aminteade arhitecturaeclecticda Bucuregtilor
de odinioard.In plus, erao moddin desfbgurare in occidentqi dddeailuzia cd sefine pasulcu
lumea.Dar ce trist postmodernisme acelac[ruia ii lipsegteumorul, autoironia,ce ridicol e in
emfazalui, cu pretenJiade a-i fi luatein serioscligeelemecanicdecalcate,fdri urmd de interpretare,
fErdurmd de critici!
in fine, toateasteaau trecut.Dupd 1990au venit alte necazuri,cumar fi sdrdciagi
degringoladagi ne agteaptd intetireaaltora,cum ar fi dictaturacapitalismului.Pentruunii sunt
exasperante, pentrualtii suntfleacuriin comparaliecu ce a fost.Cei mai mulli arhitecJirdmaqiin
lard nu semai preocupdinsi decdtsdfacdfatrdacesteirealitdli,a$acum e ea.Concursul
internationalBucureqti2000,prin caresecdutausolutii de integrarea zonei distrusede Ceaugescu
in Bucureqti,cu palatul sdumonstiuoscu tot, a fost cigtigat de arhitectulMeinhardvon Gerkan.
Deocamdatdfrrdurmiri, dincauzapenibilelorjocuripolitice gi de intereseautohtone.
Cei mai mulli arhitectiqi-au pierdutsperanta.Eu nu.

t43
 BIBLIOGRAFIE

ACHLEITNER,Friedrich,Aufforderungenzum Vertrauen,ResidenzVerlag,Salzburgund Wien,1987.

ALBERTI,L,B.,De re aedificatoria6 Los diez libros de architectura, Orviedo,GraficasSumma,1975.
AI{DREI, Petre, Filosofia valorii, Fundalia academicd "Petre Andrei", IaSi, 1997.
ARGAN,Giulio Carlo, L'histoirede I'art et de la ville, Les Editionsde la Passion,Paris, 1995.
ARGAN,Giulio Carlo, WalterGropiuset le Bauhaus,Turin, 195L
AKNHEIM, Rudolf,The Dynamicsof ArchitecturalForm, Univ.of CaliforniaPress-London,1977.
BACHELARD,Gastort,La poetiquede l'espace,Quadrige,PressesUniv-ersitaires de France,1992.
BANDINI, Micha, Postmodernity, architectureand critical practice,Routledge,1993.
BANHAM,Reyner,TheoryandDesignin the First MachineAge,New York,1960.
BONTA,Juan Pablo, Architectureand its Interpretation, Lund Huruphries,London,1979.
BOUDON,Philippe,Lived-in Architecture:Le Corbusier'sPessacRevisited,M.I.T. Press,1969.
BOUDON, Philippe,Sur I'espacearchitectural, Bordas,Paris, 1971.
CHING, Francis D.K., Architecture:Form, Space& Order,New York: VanNostrandReinhold,1979.
CHOAY,Francoise,L'urbanismeutopieset realites,Editionsdu Seuil,Paris, 1965.
CHOISY,Auguste,Histoirede 1'Architecture,Paris, VincentFreal et Co, 1954.
CURINSCHI-I/ORONA, Gheorghe,Istoriauniversal5a arhitecturii,Ed. tehnicd,Buc., 1982.
ECO, Umbefto,Funktionund Zeichen/Sentiologie der Architekta4Tiibingen,1977.
Enciclopediaof the 20th-centuryarchitecture, GeneralEditor V M. Lantpugnani,T&H, London,1989.
FAURE, Elie,Istoria aftei, Ed. Meridiane, BucureSti,1970.
FLETCHER,S.BanisterA History of Architecture,on the comparatialmethod,BaterfordLondon,1954.
FOCILLON, Henri, L'art d'Occident,Paris, 1938.
FRAMPTON, Kenneth,modern architecture,T&H, 1992.
Funcliuneqi form6,coordonatorNicolaeLascu,Editura Meridiane,1989.
GIEDION, Siegfrid, Space,Time & Architecture,Harvard Univ. Press,Oxford UniversiQPress,1967.
HEIDEGGER,Martin, Bauen,Wohnen,Denken,DarntstddterGesprciche, 1952.
HITCHCOCK, Henry-Russel,Johnson,Philip, The InternationalStyle,Architecture since 7922,NY 1966.
HOFFMANN-AXTHELM, Dieter, Die RettungderArchitektur von sich selbst, Vieweg,1995.
JACOBS,Jane,The Deathand Life of GreatAmericanCities,RandamHouse,New York,I96 L
JOEDICKE,Jiirgen,Architecturesince1945,Pall Mall Press,London,1969.
KUBINSZKY,Mihaly, Adolf Loos,Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970.
LAMPUGNANI, VittorioMagnano,World of art, Thamesand Hudson, London, 1983.
LYNCH, Kevin, The Image of the City, TheMIT PressMassachusetts,1969.
von MEISS,Pierre, De la caveau toit, Lausanne,1991.
NORBERG-SCHULZ, Christian,Intentionsin Architecture,Allen & Uwin LTD, 1966.
NORBERG-SCHULZ, Christian,Existence,Space& Architecture,London,Studio Vistq,l97l.
NORBERG-SCHT.ILZ, C., La significtiondansI'architectureoccidentale, Pierre MardagaLidge, 1977.
OSTROWETSK{S., Logiquesdu lieu, in "S,lmiotiquede I'espace",Ed.Denoeil / GonthierParis, 1979.
PANOFSKYErwin, Architecturegothiqueet pens6escolastique, Paris, Les Editionsde Minuit, 1967.
PEI/SNER,Nikolaus, Europziische Architektur, Prestel Verlag,Miinchen, 1957.
PORPHYfuIOS,Demetri, Critical history, in coleclia de eseuri Architecture,Criticism, History 1985.
RAGON,Michel, L'6sthetiquede l'architecturecontemporaine, Neuchdtel-Suisse, Ed du Grffin, 1968.
RAPOPORTAntos,HouseForm and Culture,New York:PrqcticeHall, 1969.
RICOEUR, Paul, Histoire etverite, 1962.
RIEGL, Atois, Die spiitromische Kunst-lndustrienachFundenin Osterreich-Ungarn,Wien,1901.
RIEGL.Alois. Die Entstehundder Barockkunstin Rom. Wien. 1908.
SCULLY tr4ncent, ModernArchitecture,New York,1961.
SEDLMAYR,Hans, Die Architektur Boruominis,Hildesheim,New York: Georg Olms Verlag,1986.
SIEGEL, Crzrr,Strukturender modemenArchitektur, Verlag GeorgD.W. Callwey,Miinchen, 1960.
TAFURI,Ma4fredo, Teorie et storia dell architettura,Editura Laterza, quarta editione, 1976.
TATARKIEWICZ,Wladyslaw,Istoriaesteticii,Editura Meridiane, BucureSti, 1978.
Vifi;ANU, Virgit,lstoria afiei europene,Ed. didacticd si pedagogicd,Buc., 1968.
I/ENTUN, Robert,De I'Ambiguit6 en Architecture,Dunod, Paris, 197l.
VIOLLET-LE-DUC,Eugdne,Entretienssur I'architecture,V-veMorel&C-le, Paris, MDCCCLXru.
Vision of the Modem, UIA, AcademyEditions, 1988.
VITRUVILPollioniusM.,De architectura(Uber die Baukunst),Verlag \e'(t,$fl'{hrqTfaic]; 'r E'ri N iC-I*""*
WORNNGER, Wilhelm,Abstracfieqi intropatie,Editura Univers, fiFl97A:,:. 'i L l c f r r : r l . 'L j u , a i q - r r '
, 'i L t ( : i t : j _ , r ,

1.,{i. :
t44