Você está na página 1de 10

ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE

Profitul caracterizează eficienţa activităţii economice desfăşurate de unitatea economică


şi reprezintă rezultatul financiar final al activităţii acesteia, exprimat prin creşterea capitalului în
decursul perioadei de gestiune. În condiţiile economiei de piaţă profitul obţinut asigură baza
financiară în vederea extinderii activităţii. Capacitatea întreprinderii de a asigura un profit
necesar determină existenţa ei şi depinde, în mare măsură, de activitatea de conducere a
managerilor.
1. Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare reprezintă suma
rezultatelor pe tipurile de activităţi desfăşurate de întreprindere şi e exprimat prin următoarea
relaţie:
Pimp  Pop  Pinv  Pfin  Pex , unde:
Pimp - profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare;
Pop - rezultatul din activitatea operaţională – profit (pierdere);
Pinv - rezultatul din operatiuni cu active imobilizate– profit (pierdere);
Pfin - rezultatul din activitatea financiară – profit (pierdere);
Pex – rezultatul excepţional - profit (pierdere).
Analiza acestui indicator începe cu aprecierea situaţiei (mărimii), dinamicii şi structurii
lui în următorul tabel:
Tabelul 1
Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) perioadei de gestiune pînă la
impozitare
Perioada Perioada raportată Abaterea (+;-) Ritmul
precedentă de
Indicatori
Suma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea creştere
(mii lei) (%) (mii lei) (%) (mii lei) (%)
1.Rezultatul din 531,3 103,13 772,78 100,21 +241,48 -2,92 145,5
activitatea
operaţională: profit
(pierdere)
2.Rezultatul din 12,03 2,34 7,1 0,92 -4,93 -1,42 59,0
operatiuni cu active
imobilizate: profit
(pierdere)
3.Rezultatul din 9,03 1,75 (8,7) -1,13 -0,33 -2,88
activitatea financiară:
profit (pierdere)
4.Rezultatul (37,18) -7,22 0 0 +37,18 +7,22
excepţional: profit
(pierdere).
5. Profitul (pierderea) 515,18 100 771,18 100 +256,0 x 149,7
perioadei de gestiune
pînă la impozitare
Deoarece, în fond, profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare e realizat pe
seama profitului din activitatea operaţională, ultimul e important să fie analizat mai detaliat.

2. Profitul brut (pierderea globală) caracterizează nivelul de depăşire a venitului din


vânzări asupra costului vânzărilor şi constituie elementul formator al profitului din activitatea
operaţională, a profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare şi a profitului net.
Analiza profitului brut începe cu studiul indicatorului în dinamică în următorul tabel:
Tabelul 2
Aprecierea dinamicii profitului brut
Perioada Perioada Abaterea Ritmul de
Indicatori
precedentă curentă (+;-) creştere
1. Venituri din vânzări 2895,0 3673 +778 126,9
2. Costul vânzărilor 1795,0 2198,92 +403,92 122,5
3. Profitul brut 1100,0 1474,08 +374,08 134,0
4. Nivelul profitului brut (%) 37,9965 40,1329 +2,1364 105,6
Profitul brut se analizează pe trimestre, pe lunile anului, pe tipuri de activităţi operaţionale.
PB
Nivelul profitului brut = x100%
VV
În scopul relevării rezervelor interne de îmbunătăţire a situaţiei financiare a întreprinderii
e necesar de apreciat modificările cantitative a profitului brut pe contul modificării cantitative ale
factorilor. Profitul brut se modifică sub influenţa:
- modificării volumului vânzărilor de mărfuri (veniturilor din vânzări);
- modificării costului vânzărilor;
- modificării nivelului profitului brut;
- modificării structurii vânzărilor;
- modificării preţurilor etc.
VVxNPB
PB  , unde: NPB – nivelul profitului brut
100
VVxNPB0 (778) x37,9965
PBVV    295,61 mii lei
100 100
VV xN PB 3673x(2,1364)
PBN PB  1   78,47 mii lei
100 100
Balanţa factorilor:
(+374,08)=(+295,61)+(+78,47)
În condiţiile inflaţiei simţitoare se iau în calcul indicatorii recalculaţi pentru excluderea
acţiunii indicelui inflaţiei (creşterea preţurilor). Pentru comerţ nivelul profitului brut e indicatorul
preţurilor, care fiind modificat, poate spori sau diminua volumul cererii. Unitatea comercială,
alegînd combinarea optimală a ambilor indicatori poate obţine mărime sporită a profitului brut.
În modelul profitului brut înregistrat ambii factori se supun acţiunii legii cererii. Majorarea
nivelului profitului brut în cazul cererii elastice conduce la diminuarea volumului vânzărilor de
mărfuri, deaceea analiza factorială a profitului brut poate determina politica preţurilor la
întreprindere. Din altă parte nivelul profitului brut e un indicator mediu ce caracterizează
profitabilitatea unor grupe de mărfuri şi e supus acţiunii modificărilor structurale.
În procesul analizei e necesar de constatat şi acţiunea modificării structurii vânzărilor
asupra modificării sumei şi nivelului profitului brut. Structura vânzărilor influenţează asupra
profitului şi nivelului din motivul că fiecare grupă de mărfuri poate avea diferite cote de adaos
comercial. Acţiunea acestui factor se calculează prin metoda numerelor procentuale.
Tabelul 3
Calculul influenţei structurii vânzărilor asupra modificării nivelului profitului brut
Structura vânzărilor (%) Nivelul Numere Influenţa
Grupe de
Perioada Perioada Abaterea profitului procentuale factorilor
mărfuri
precedentă raportată (+;-) brut plan
A 1 2 3=2-1 4 5=3x4 6
1 12,25 22,4 +10,15 17,8 +180,67  27,05
2 18,17 19,31 +1,14 17,0 +19,38 
100
3 3,97 2,98 -0,99 16,9 -16,73  0,27
... ... ... ... ... ...
Total 100 100 x 16,57 +27,05
În rezultatul modificărilor intervenite în structura volumului vânzărilor de mărfuri
nivelul profitului brut s-a majorat cu 0,27%. Pentru a calcula mărimea influenţei acestui factor e
necesar de a înmulţi mărimea obţinută la volumului vânzărilor de mărfuri efectiv.
3. Deoarece, în fond, profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare e
realizat pe seama profitului din activitatea operaţională, ultimul e important să fie analizat mai
detaliat. Analiza prevede studiul acestuia în dinamică şi pe elementele lui structurale, deasemeni
studiul factorial. Profitul din activitatea operaţională se calculează potrivit formulei:
Pop=PB+AVO-Chper, unde:
Pop - profitul din activitatea operaţională;
AVO – alte venituri operaţionale;
Chper – cheltuielile perioadei (cheltuielile de distributie, cheltuielile administrative şi alte
cheltuieli ale perioadei).
Analiza factorială a profitului operaţional se realizează prin metoda balanţei în baza
formulei analitice de mai sus, deaceea aprecierea modificărilor în dinamică şi analiza factorială
pot fi executate în tabelul 4.
Tabelul 4
Analiza profitului din activitatea operaţională
Perioada Perioada Abaterea Acţiunea
Indicatori
precedentă raportată (+;-) factorilor
1. Profit brut 1100 1474,08 +374,08 +374,08
2. Alte venituri operaţionale 25,2 13,5 -11,7 -11,7
3. Cheltuieli de distributie 208,3 300,9 +92,6 -92,6
4. Cheltuieli administrative 327,8 364,2 +36,4 -36,4
5. Alte cheltuieli operaţionale 57,3 49,7 -8,1 +8,1
Profit din activitatea operaţională 531,3 772,78 +241,48 x

4. Caracteristica generală a activităţii întreprinderii în condiţiile economiei de piaţă e


dată de mărimea profitului net obţinut în perioada de gestiune şi situaţia financiară a
întreprinderii.
E important nu numai de a obţine un profit impunător, dar şi de a utiliza corect acest
profit, rămas la dispoziţia întreprinderii după achitarea impozitelor în buget. Profitul net se
calculează după relaţia:
PN= Pimp  Ch (econ) IV, unde:
PN – profit net;
Ch (econ) IV – cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.
În procesul analizei e important de a observa evoluţia în dinamică a profitului net şi
repartizarea acestuia. Metodologia analizei repartizării profitului net presupune studiul structurii
utilizării profitului în dinamică şi influenţei fiecărei direcţii de utilizare în mărimea totală a
profitului. Sarcina principală a analizei repartizării şi utilizării profitului constă în relevarea
tendinţelor şi proporţiilor stabilite în repartizarea profitului în perioada de raport în comparaţie
cu planul şi perioada precedentă. În fiecare unitate economică repartizarea profitului rămas după
impozitare e determinată în conformitate cu documentele de fondare.
Analiza formării şi repartizării profitului net se efectuează în următorul tabel:
Tabelul 5
Analiza formării şi repartizării profitului net
Perioada
Perioada raportată Abaterea (+;-)
precedentă Ritmul
Indicatori Suma Pon Suma Pon Suma Pon de creş
(mii lei) derea (mii lei) derea (mii lei) derea tere
(%) (%) (%)
1. Profitul perioadei de gestiune 515,18 x 771,18 x +256,0 x 149,7
pînă la impozitare
2. Cheltuieli (economii) privind 128,8 x 169,66 x +40,86 x 131,7
impozitul pe venit*
3. Profitul net al perioadei de 386,38 100 601,52 100 +215,14 x 155,7
gestiune
repartizat pentru:
- crearea rezervei
97,17 25,15 152,67 25,38 +55,5 +0,23 157,1
prevăzute de statut 226,68 58,72 448,85 74,62 +221,97 +15,9 197,8
- plata dividendelor
- acoperirea pierderilor 62,33 16,13 0 0 -62,33 -16,13
anilor precedenţi

5. Rentabilitatea constituie una din formele de exprimare a eficienţei economice, fiind


criteriul esenţial în adoptarea deciziilor economico-financiare. În funcţie de acest criteriu
managerii stabilesc continuitatea, extinderea, restrîngerea şi reorientarea activităţii.
Nivelul rentabilităţii, realizat de întreprindere în perioada de gestiune, asigură gradul de
suportare a anumitor influenţe nefavorabile atît în interiorul, cît şi din exteriorul întreprinderii şi
activităţii desfăşurate.
În funcţie de elementele luate în calcul, teoria şi practica economică operează cu mai
multe forme de exprimare a rentabilităţii, principalele fiind:
1. rentabilitatea brută
2. rentabilitatea netă
3. rentabilitatea activelor
4. rentabilitatea economică (investiţiilor)
5. rentabilitatea financiară.
PB
1. RPB  x100 , unde: RPB - rata profitului brut
VV
Rata profitului brut (rentabilitatea brută) reflectă ce cotă din fiecare leu de vânzări e
utilizată pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale. În acest plan se caracterizează capacitatea
întreprinderii de a controla cheltuielile legate de vânzări. Dacă în perioada raportată rata
profitului brut a constituit 30 %, respectiv ajungem la concluzia că la fiecare leu din vânzări 70
% alcătuieşte costul vânzărilor. Creşterea indicatorului în dinamică atestă asupra sporirii
eficienţei circulaţiei mărfurilor.
PN
2. RPN  x100 , unde: RPN - rata profitului net
VV
Rata profitului net (rentabilitatea netă) indică ce profit în mediu primeşte întreprinderea
la fiecare leu din suma vânzărilor.
Pimp
3. Ra  x100 , unde:
TA
Ra - rata rentabilităţii activelor;
TA - valoarea medie a activelor întreprinderii.
Rata rentabilităţii activelor caracterizează eficienţa utilizării activelor angajate în
activitatea întreprinderii indiferent de sursele lor de formare, demonstrează capacitatea
întreprinderii de a utiliza cu o eficienţă sporită patrimoniul său. În condiţii normale de activitate
mărimea acestuia trebuie să depăşească 10-15%. Acest parametru determină că întreprinderea
trebuie să obţină pe parcursul anului de activitate la fiecare leu de patrimoniu 10-15 bani profit
pînă la impozitare.
Pimp
4. Rec  x100 , unde:
CPerm
Rec - rata rentabilităţii economice;
CPerm - valoarea medie a capitalului permanent (capital propriu+datorii pe termen lung).
Rata rentabilităţii economice caracterizează eficienţa utilizării mijloacelor materiale şi
financiare alocate în vederea desfăşurării activităţii sale. În condiţiile economiei de piaţă în
procesul desfăşurării activităţii în condiţii favorabile mărimea indicatorului trebuie să depăşească
20-25%. Această mărime e determinată din considerentele că întregul capital folosit de
întreprindere e investit în elemente de activ, care într-o formă sau alta, directă sau indirectă,
contribuie la obţinerea profitului. În gestionarea capitalului constant (permanent) este importantă
gestionarea eforturilor pentru obţinerea unui anumit profit în raport cu rezultatele concurenţei
specifice domeniului în care funcţionează întreprinderea analizată.
PN
5.RCP  x100 , unde:
CP
RCP - rata capitalului propriu;
CP - valoarea medie a capitalului propriu.
Rata rentabilităţii financiare sau rata capitalului propriu reflectă gradul de autofinanţare
sau capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu în vederea desfăşurării unei activităţi
normale.
Toţi indicatorii rentabilităţii sunt analizaţi în dinamică şi faţă de limitele stabilite teoretic.
Tabelul 6
Analiza indicatorilor de rentabilitate
Perioada Perioada Abaterea
Indicatori
precedentă curentă (+;-)
1. Rentabilitatea brută
2. Rentabilitatea netă
3. Rentabilitatea activelor
4. Rentabilitatea economică
(investiţiilor)
5. Rentabilitatea financiară.

ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE


Tabelul 7
Analiza dinamicii şi structurii activelor (valorii reale a patrimoniului)
întreprinderii „XXXX” SRL în anul 201X
La începutul La finele perioadei Abaterea În % la
perioadei (+;-) finele
Componenţa perioadei
activelor Suma Pond. Suma Pond. Suma Pond. faţă de
(lei) (%) (lei) (%) (lei) (%) începutul
perioadei
1. Active
imobilizate
1.1. Imobilizari 810 0,03 0 0 -810 -0,03 -
necorporale
1.2. Imobilizari 2293845 98,80 4105835 99,34 +1811990 +0,54 178,99
corporale
1.3. Active 27050 1,17 27100 0,66 +50 -0,51 100,18
financiare
imobilizate
1.4. Alte active 0 0 0 0 0 0 0
imobilizate
Total capitolul 1 2321705 66,53 4132935 75,50 +1811230 +8,97 178,01
2. Active curente
2.1. Stocuri de 404996 34,67 833549 62,15 +428553 +27,48 205,82
mărfuri şi materiale
2.2. Creanţe curente 762901 65,32 425724 31,74 -337177 -33,58 55,8
2.3. Investiţii 0 0 0 0 0 0 0
curente
2.4. Mijloace băneşti 69 0,01 54591 4,07 +54522 +4,06 79117,39
2.5. Alte active 0 0 27305 2,04 +27305 +2,04 -
curente
Total capitolul 2 1167966 33,47 1341169 24,50 +173203 -8,97 114,83
Valoarea reală a 3489671 100 5474109 100 +1984433 х 156,87
patrimoniului (Total
active)
Analizînd patrimoniul întreprinderii „XXXX” SRL în anul 201X, am stabilit o evoluţie
pozitivă a acestuia în dinamică. Valoarea activelor s-a majorat la finele perioadei faţă de
începutul perioadei cu 56,87 %, ce în sumă constituie 1984433 lei.
Ambele grupe de active au înregistrat creşteri. Cel mai mult a sporit valoarea activelor pe termen
lung cu 78,01 % sau 1811230 lei, care a ocupat şi ponderea esenţială în valoarea reală a patrimoniului
în creştere cu 8,97 % de la 66,53 % la începutul anului 201X pînă la 75,50 % la finele acestuia.
Valoarea activelor curente a fost majorată pe parcursul anului analizat cu 14,83 %, ce în sumă
constituie 173203 lei, iar ponderea acestora în valoarea totală a activelor a înregistrat o diminuare de
la 33,47 % la începutul anului 201X pînă la 24,50 % la finele anului.
Pozitiv se apreciază creşterea cu 428553 lei a valorii stocurilor de mărfuri şi materiale
sau cu 105,82 %, precum şi a ponderii acestor active în totalul activelor curente cu 27,48 %.
Favorabil se estimează pe parcursul anului 201X reducerea creanţelor pe termen scurt cu 337177 lei
sau 44,2 %, precum şi micşorarea ponderii acestora cu 33,58 %, de la 65,32 % la 31,74 % în totalul
activelor curente.
În perioada de raport întreprinderea „XXXX” SRL a reînnoit esenţial activele materiale
pe termen lung cu 78,99 %, ce în sumă constituie 1811990 lei. Acest fapt poate fi salutabil în
condiţiile valorificării eficiente a activelor în următoarele perioade de gestiune. .........
Tabelul 8
Analiza structurii surselor de finanţare a patrimoniului (pasivelor) întreprinderii „XXXX”
SRL în anul 201X
La începutul La finele perioadei Abaterea În % la
perioadei (+;-) finele
Sursele de finanţare a perioadei
patrimoniului Suma Suma Suma faţă de
Pond.(%) Pond.(%) Pond.(%) începutul
(lei) (lei) (lei)
perioadei
3. Capitalul propriu
3.1. Capital social şi 2310864 83,89 4070437 85,70 +1759573 +1,81 176,14
suplimentar
3.2. Rezerve 57337 2,08 77391 1,63 +20054 -0,45 134,98
3.3. Profit 386380 14,03 601520 12,67 +215140 -1,36 155,68
nerepartizat (pierdere
neacoperită)
3.4. Capital 0 0 0 0 0 0 0
suplimentar
Total capitolul 3 2754581 78,94 4749348 86,76 +1994767 +7,82 172,42
4. Datorii pe termen
lung
4.1. Datorii 0 0 0 0 0 0 0
financiare pe termen
lung
4.2. Alte datorii pe 14895 100,00 0 0 -14895 -100,00 -
termen lung
Total capitolul 4 14895 0,43 0 0 -14895 -0,43 -
5. Datorii curente
5.1. Datorii 202725 28,15 255896 35,31 +53171 +7,16 126,23
financiare curente
5.2. Datorii 487479 67,69 365673 50,45 -121806 -17,24 75,01
comerciale curente
5.3. Datorii calculate 29991 4,16 103187 14,24 +73196 +10,08 344,06
curente
Total capitolul 5 720195 20,63 724756 13,24 +4561 -7,39 100,63
Total surse de 3489671 100 5474104 100 +1984433 х 156,87
finanţare a
patrimoniului (Total
pasive)
Studiul surselor de formare a patrimoniului întreprinderii „XXXX” SRL în anul 201X a
identificat o evoluţie în creştere cu 56,87 5 sau 1984433 lei. Ceastă creştere a fost asigurată
fundamental de sporirea capitalului propriu, care pe parcursul anului de gestiune s-a majorat
de la 2754581 lei la 4749348 lei sau cu 1994767 lei. Totodată, neesenţial cu 0,63 % sau 4561 lei
a sporit suma datoriilor pe termen scurt, iar datoriile pe termen lung calculate s-au redus
definitiv la finele anului 201X faţă de 14895 lei la începutul perioadei.
Necătînd la reducerea la finele perioadei a datoriilor pe termen lung, capitalul
permanent, constituit din capitalul propriu şi datoriile pe termen lung, a evoluat în creştere
graţie sporirii decisive a capitalului propriu pe parcursul perioadei de 1,72 ori. Acestea atestă
asupra faptului că entitatea economică cercetată a depus eforturi esenţiale la îmbunătăţirea
situaţiei patrimoniale.
Mărimea absolută a fondului de rulment poate fi determinată prin 2 variante de calcul în
baza datelor bilanţului contabil.
I metodă
FR – constituie o parte a capitalului permanent îndreptată la finanţarea activelor curente.
FR = CPer – AI, unde:
CPer – capital permanent ; AI - active imobilizate.
Prima variantă de calcul a fondului de rulment creează posibilitatea aprecierii modalităţii
de finanţare a investiţiilor .
Tabelul 9
Calculul fondului de rulment la întreprinderea „XXXX” SRL în anul 201X
La începutul La finele Abaterea
Indicatori
perioadei perioadei (+;-)
1. Capitalul propriu 2754581 4749348 +1994767
2. Datorii pe termen lung 14895 0 -14895
3. Capital permanent (1+2) 2769476 4749348 +1979872
4. Active imobilizate 2321705 4132935 +1811230
5. Fondul de rulment / mijloace 447771 616413 +168642
circulante disponibile (3-4)
II metodă
FR – depăşirea sumei datoriilor pe termen scurt a sumei activelor curente.
FR = AC – DC, unde:
AC – active curente; DC - datorii curente.
Varianta a doua de calcul a fondului de rulment permite aprecierea echilibrului financiar pe
termen scurt.
Tabelul 10
Calculul fondului de rulment la întreprinderea „XXXX” SRL în anul 201X
La începutul La finele Abaterea
Indicatori
perioadei perioadei (+;-)
1. Active curente 1167966 1341169 +173203
2. Datorii curente 720195 724756 +4561
3. Fondul de rulment / mijloace 447771 616413 +168642
circulante disponibile (1-2)
Prin ambele variante de calcul se obţine acelaşi rezultat, însă în condiţiile dure ale
economiei de piaţă, fundamentală se consideră cea de-a doua variantă.
Observăm că întreprinderea analizată dispune de un fond de rulment pozitiv în creştere.
La începutul anului 201X mărimea acestui indicator a constitut 447771 lei, iar la finele anului a
atins cifra de 616413 lei, fapt ce se apreciază pozitiv pentru întreprinderea „XXXX” SRL.
Acţiunea factorilor asupra modificării fondului de rulment se calculează prin metoda
balanţei în următorul tabel:
Tabelul 11
Calculul influenţei factorilor asupra fondului de rulment
la întreprinderea „XXXX” SRL în anul 201X
Calculul abaterii Abaterea Influenţa
Denumirea factorilor
(+;-) factorilor
1. Modificarea stocurilor de mărfuri 833549-404996 +428533 +428533
şi materiale
2. Modificarea creanţelor curente 425724-762901 -337177 -337177
3. Modificarea investiţiilor curente - - -
4. Modificarea mijloacelor băneşti 54591-69 +54522 +54522
5. Modificarea altor active curente 27305-0 +27305 +27305
6. Modificarea datoriilor financiare 255896-202725 +53171 -53171
curente
7. Modificarea datoriilor 365653-487479 -121806 +121806
comerciale curente
8. Modificarea datoriilor calculate 103187-29991 +73196 -73196
curente
Fondul de rulment х +168642 x

Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi transforma activele sale în


mijloace băneşti cu costuri reduse. Lichiditatea poate fi de mai multe tipuri:
 Lichiditatea de gradul I (absolută, imediată, rapidă) – arată ce cotă din datoriile pe
termen scurt întreprinderea este capabilă să achite la momentul dat nemijlocit cu mijloace
băneşti. Cointeresaţi în calculul acestui indicator sunt furnizorii, pentru a determina capacitatea
de plată a cumpărătorilor. Nivelul teoretic 0,2 – 0,25, dar nu mai jos de 0,2.
Coeficientul lichidităţii imediate Mijloace băneşti
= Datorii curente

 Lichiditatea de gradul II (intermediară, relativă, redusă) - semnifică ce cotă din datoriile


pe termen scurt întreprinderea este capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor băneşti,
investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt. În calculul acestui indicator sunt
cointeresaţi băncile de distributie sau creditorii, pentru care valoarea ideală a acestui indicator
este 1. Nivelul teoretic 0,7 – 0,8, pînă la 1,0.
Coeficientul lichidităţii Mijloace băneşti + Inv fin.curente + Creanţe curente
intermediare = Datorii curente

 Lichiditatea de gradul III (totală, curentă, generală) arată dacă întreprinderea dispune
de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în perioada raportată.
Nivelul teoretic 2,0 – 2,5, dar nu mai jos de 1,0.
Coeficientul lichidităţii Active curente
total =
Datorii curente
În calculul acestui indicator sunt cointeresaţi investitorii întreprinderii. Limita de jos este
condiţionată de faptul că activele curente trebuie să fie cel puţin suficiente pentru achitarea
datoriilor pe termen scurt.
Analiza lichidităţii bilanţului contabil se efectuează în tabelul 12:
Tabelul 12
Analiza indicatorilor lichidităţii bilanţului contabil în dinamică
Abaterea Abaterea faţă de
Perioada raportată
Nivelul faţă de nivelul teoretic (+;-)
№ Indicatori La începutul La
La finele teoretic perioadei La finele
începutul începutul
perioadei (+;-) perioadei
perioadei perioadei
1. Coeficientul 0,2 – 0,25
lichidităţii absolute
2. Coeficientul 0,7 – 0,8
lichidităţii
intermediare
3. Coeficientul 2,0 – 2,5
lichidităţii totale
Solvabilitatea ne arată capacitatea întreprinderii de a achita toate datoriile. Ratele de
solvabilitate se înlocuiesc reciproc, astfel pentru analiza solvabilităţii este necesar calculul unei
singure rate.
Total active
≥1
Solvabilitatea = Total datorii

Capacitatea de plată, ca indicator economic, reflectă posibilitatea entităţii de a achita în


termen datoriile sale, care decurg din procesele de aprovizionare, producere, vînzare, prestare a
serviciilor de către terţi, din relaţiile cu organele de stat, cu personalul propriu etc.

Capacitatea de plată = Active lichide – Datorii spre achitare la un moment dat sau într-un
interval de timp
Analiza creanţelor şi datoriilor are loc in urmatoarea ordine:
Tabelul 13
Analiza dinamicii creanţelor şi datoriilor întreprinderii
Perioada Perioada Abaterea Ritmul de
Indicatori
precedentă raportată (+;-) creştere
1. Venituri din vînzări (mii lei)
2. Creanţe (valoare medie) (mii
lei), inclusiv:
a) pe termen lung
b) curente
3. Datorii (valoare medie) (mii
lei), inclusiv:
c) pe termen lung
a) curente
4. Raportul creanţe/datorii

Ulterior creanţele şi datoriile sunt cercetate în dinamică şi structură după conţinutul lor
economic, ce se realizează în tabelul 14.
Tabelul 14
Analiza creanţelor şi datoriilor după conţinutul economic
La începutul La finele Abaterea (+;-)
Creanţe şi datorii perioadei perioadei
Suma Pond. Suma Pond. Suma Pond.
(mii lei) (%) (mii lei) (%) (mii lei) (%)
1. Creanţe, inclusiv:
- creanţe comerciale, inclusiv cambiile
primite şi dobînzile calculate la acestea;
- creanţe ale părţilor legate;
- creanţe privind avansurile acordate;
- creanţe ale bugetului;
- creanţe ale personalului;
- creanţe privind veniturile calculate;
- alte creanţe.
2. Datorii, inclusiv:
- datorii financiare;
- datorii comerciale;
- datorii calculate.
Tabelul 15
Analiza creanţelor şi datoriilor după termenul de achitare
La începutul La finele Abaterea (+;-)
Creanţe şi datorii perioadei perioadei
Suma Pond. Suma Pond. Suma ( Pond.
(mii lei) (%) (mii lei) (%) mii lei) (%)
2. Creanţe, inclusiv:
а) la care n-a sosit termenul de achitare
b) cu termenul expirat:
- pînă la 3 luni
- de la 3 luni pînă la 1 an
- mai mult de 1 an.
2. Datorii, inclusiv:
а) ) la care n-a sosit termenul de achitare
b) cu termenul expirat:
- pînă la 3 luni
- de la 3 luni pînă la 1 an
- mai mult de 1 an.
În procesul analizei creanţelor şi datoriilor întreprinderii se analizează în dinamică şi
factorial indicatorii de rotaţie calculaţi după formulele:
VV
1) Coeficientul de rotaţie a creanţelor (ori = , unde:
Cr
Cr – valoarea medie a creanţelor,
VV – venituri din vînzări.
CrxT
2) Viteza de rotaţie a creanţelor (zile) =
VV
VV
3) Coeficientul de rotaţie a datoriilor (ori) = , unde:
D
D - valoarea medie a datoriilor.
DxT
4) Viteza de rotaţie a datoriilor (zile)=
VV