Ana-Stanca

Tabarasi-Hoffmann

Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann

Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann (n.

1977, București) este o cercetătoare în
istoria ideilor, eseistă și traducătoare
originară din România.
Este fiica scriitorilor Grete Tartler și
Stelian Tăbăraș.[1]

Studii
Doctor în studii culturale europene,
Universitatea Roskilde, Danemarca, 2006,
și doctor în filosofie, Universitatea
București, 2006.

Master al Universității Roskilde

(Danemarca), limbile germană și engleză,
2001. Licențiată în filosofie a Universității
București, Facultatea de Filozofie (2000)
și licențiată (B.A.) în limbile germană și
engleză a Universității Roskilde,
Danemarca (1999).
Specializări
Din 2007 până în prezent: cercetător la
Universitatea din Bamberg. [2],
Universtatea Johannes Gutenberg Mainz
[3] Fellow New Europe College, stagii de
cercetare la Universitäts- und
Forschungsbibliothek Erfurt/Gotha,
Herzog August Bibliothek Wolfenbüttel,
Eberhard Karls Universität Tübingen,
Freie Universität Berlin. Membră a
colegiului doctoral internațional
Promotionskolleg Ost-West, Ruhr-
Universität Bochum. [4] Cercetator la
Fundația „Alexander von Humboldt”
(2010-2011). [5]
Opera originală
„Der Begriff der Kritik in der Romantik”.
Co-edited with Ulrich Breuer.
Paderborn: Ferdinand Schöningh 2015
(Schlegel-Studien 8).
„Gartenkunst und Wissenschaft.
Diskurs, Repräsentation,
Transformation seit dem Beginn der
Frühmoderne”, co-edited with Julia
Burbulla. Bern etc.: Peter Lang, 2011
(Nature, science and the arts 6). [6]
„Der Landschaftsgarten als
Lebensmodell. Zur Symbolik der
„Gartenrevolution” in Europa”,
Königshausen & Neumann, Würzburg,
2007, 512 p. [7]
 „Ghid de conversație român-danez”,
Polirom, Iași 2002.
„Romantismul colorat, eseuri”, Editura
Cartea Românească, București, 2000.

Coordonatoare a seriei "Nature, science

and the arts" [sic] la editura Peter Lang.
[8]

Traduceri în volum
Rüdiger Wischenbart: Frica lui Canetti,
Ed. Univers, București, 1997
Christoph Ransmayr: Morbus Kitahara,
Ed. Univers, București, 1999.
Søren Kierkegaard: Opere I (Din hârtiile
unuia încă viu; Despre conceptul de
ironie), Humanitas, București, 2006
Søren Kierkegaard: Opere II/1 (Sau-sau.
Partea întâi), Humanitas, București
2008.
Søren Kierkegaard: Opere II/2 (Sau-sau.
Partea a doua), Humanitas, Bucuresti
2009
Søren Kierkegaard: Opere III (Discursuri
edificatoare, 1843-1844. Trei discursuri
la ocazii imaginate), Humanitas,
București 2011.
Søren Kierkegaard: Opere IV (O
recenzie literară. Discursuri edificatoare
în spirit divers.), Humanitas, București
2017.
Co-editor la Migrationen und Migranten
(Ost-West-Perspektiven 7), Bochum 2007,
307 p.

Articole și studii
Adorno in Amerika. Adornos
amerikanische Erfahrung und ihre
Auswirkung auf seine musikalische
Ästhetik, Roskilde Universitetscenter,
1998.
A Philosophy of Translation, Roskilde
Universitetscenter, 1999.
Towards a Cultural History of Nature, în
Anne Boukris (ed.): „Elleve Indspark til
Kultur- og Sprogmødestudier”,
Roskilde: Roskilde Universitetscenter
2003, p. 7-12. [9]
Prinz Rokoko und die
Gartenrevolutionäre. Zur
Vorgeschichte eines Motivs aus
Joseph von Eichendorffs „Der Adel und
die Revolution“, în Anna Olshevska
(ed.): „Romantik“ (Ost-West-
Perspektiven 3), Bochum 2004, p. 52-
70.
Zwischen nationaler Idylle und
Utopiekritik: Hans Christian Andersens
„Der Gärtner und die Herrschaft“, în:
Anna Olshevska (ed.): „Utopie und
Vergangenheit(en)“ (Ost-West-
Perspektiven 5), Bochum 2005, p.51-
72.[10]
Natur versus Nationalgarten. Walpole,
Schlegel und die Gartenkunst als
Vermittlerin von Selbstbild und
Fremdbild. în: Silke Flegel / Frank
Hoffmann (Hg.): "'Barrieren, die man
durchschreiten kann, wenn man das
Geschick dazu hat.' *Grenzmarken und
Grenzgänge im Europa des 19. und 20.
Jahrhunderts.“, Münster u. a.: LIT, 2006,
p. 23-42.
Physikotheologie und Änderung der
Landschaftswahrnehmung. Barthold
Hinrich Brockes als Vorgänger der
„Gartenrevolution“ des 18.
Jahrhunderts. în: „Zeitschrift der
Germanisten Rumäniens“, Bukarest,
15. u. 16. Jg., H. 29-32, 2006 / 2007, p.
265-280.
Der rumänische Kulturkritiker Titu
Maiorescu und das Vorbild Lessings, în
Anna Olshevska (ed.): „Migrationen
und Migranten“ (Ost-West-
Perspektiven Bd. 7), Bochum 2007, p.
241-268. În limba română : „Titu
Maiorescu și modelul său Gotthold
Ephraim Lessing”, Revista de Filosofie
2008
„Zur Entstehung nationaler
Paradiesvorstellungen in der
englischen Gartenkunst des 18.
Jahrhunderts.” in Archeus, vol.13,
2009, p343-398
„Gärten der Philosophie und Ästhetik.
In: „In a small compass, a model of
Universal Nature made private”. Zur
Verbindung von Garten, Labor,
Bibliothek und Kunstkammer im
England des 17. Jahrhunderts. In:
Gartenkunst und Wissenschaft.
Diskurs, Repräsentation,
Transformation seit dem Beginn der
Frühmoderne. (Ed. Julia Burbulla, Ana-
Stanca Tabarasi-Hoffmann) Bern,
Berlin, Bruxelles, Frankfurt a.M., New
York, Oxford, Wien: Peter Lang, 2011, p.
127 - 162
„Gartenkunst in Deutschland. Von der
frühen Neuzeit zur Gegenwart.
Geschichte – Themen – Perspektiven”.
(Ed. Stefan Schweizer, Sascha Winter)
Regensburg: Schnell und Steiner, 2012,
p. 378 - 391
„Der größte plat de ménage, die
Natur». Gärten als Schaugerichte und
die Wandlung vom Emblematischen
zum Expressiven”. In: Landschaft um
1800. (Ed. Thomas Noll, Christian
Scholl, Urte Stobbe) Göttingen:
Wallstein, 2012, p. 125 - 153
"ridendi dicta veritas im teutschen
Kittel“.Die moralische Wochenschrift
"Der Vernünfftler" als Illustration
 frühaufklärerischer
ÜbersetzungsvorstellungenIn:
"Estudios Filológicos Alemanes." Vol
24 (2012), pp. 295-307
„Was in der Welt der Endlichkeit das
Geld ist, sind geistlich die Begriffe".
Kierkegaards monetärer Diskurs über
das Erkennen der religiösen Wahrheit
In: Klaus Müller-Wille / Joachim
Schiedermair (eds): "Wechselkurse des
Vertrauens. Zur Konzeptualisieru von
Ökonomie und Vertrauen im
nordischen Idealismus". (Beiträge zur
nordischen Philologie 51) Tübingen /
Basel: A. Francke, 2013, pp. 88-118

Premii
 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru
debut în critica literară, 2000
Premiul pentru debut al revistei
„Tomis” 2000
Premiul pentru debut al revistei
„România literară”, 2002
Nominalizare pentru Premiul
Prometheus – Opera prima, 2002

Note
1. ^ „Astazi e ziua ta... Grete Tartler” .
9AM.
2. ^ „Seite nicht gefunden: Universität
Bamberg - University of Bamberg” .
3. ^ „Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann -
Johannes Gutenberg-Universität Mainz -
Academia.edu” .
4. ^ http://www.ruhr-uni-bochum.de/ost-
west-alumni/cvk/tabarasi.htm
5. ^ „Alexander von Humboldt-Foundation
- Researching the Network” .
6. ^ „Gartenkunst und Wissenschaft” .
7. ^ „Der Landschaftsgarten als
Lebensmodell” .
8. ^ A. Tabarasi-Hoffmann. „Book series
"Nature, science and the arts" at the Peter
Lang Publishing House” .
9. ^
http://forskning.ruc.dk/site/research/tabar
asi_anastanca(4020)%7Cpublications
10. ^ http://www.ruhr-uni-bochum.de/ost-
west-alumni/3OWP-Band-3-03.pdf
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Ana-Stanca_Tabarasi-
Hoffmann&oldid=12362140

Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.