Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
0
17 OCTOMBRIE 2017 OBSERVATOR/ 1.756 VIZUALIZĂRI
Fiecare cititor are, probabil, propriile criterii sau preferințe după care își alege
știrile pe care să le citească. Iar printre acestea, cu siguranță că se regăsește și titlul
– acel prim element de legătură dintre ochiul curios și textul ce urmează a fi citit.
Anume din aceste considerente cei care scriu știri se află mereu în căutarea celor
mai bune titluri, pentru a avea cât mai mulți cititori. Or, nu în zadar se spune că
„titlul constituie partea cea mai grea a meseriei de jurnalist. Nicăieri altundeva nu
se concentrează laolaltă atât de multe probleme în atât de puține cuvinte”[1].
Încercarea de a defini ce este un titlu bun, acea cartea de vizită a unui material jurnalistic, pare a
fi una provocatoare, mai ales în zilele de astăzi, când numărul de vizualizări de multe ori are
prioritate sau dă tonul, cititorii având ocazia să se convingă de acest fapt zilnic, când navighează
pe diverse surse de informare. Un exemplu în acest sens ar fi următoarea știre cu un titlu
„prevestitor”: „În curând trecem la ora de iarnă. Pericole majore: de la astenie la suicid”.
Formularea „în curând” indică o perioadă inexactă – poate fi o săptămână, dar poate fi la fel de
bine și o lună. În schimb, este adus în față marele pericol de suicid. Ce ar trebui să înțeleagă un
cititor dintr-un astfel de titlu: că schimbarea orei sporește riscul de suicid și că este în pericol?
Dacă titlu nu ne-a speriat definitiv și deschidem știrea, aflăm că peste o lună va avea loc trecerea
la ora de iarnă, o convenție obișnuită an de an în țara noastră și nu doar aici. Cuvântul suicid nu
se mai regăsește în textul știrii, făcându-se referință doar la o cercetare a unor oameni de știință
australieni care ar atenționa că „numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după
trecerea la ora de vară față de restul anului”, cercetare care are toate șansele să pară și ea
dubioasă atâta timp cât nu este nici un link direct către ea sau o denumire a acesteia, după care
ar putea fi găsită de cititorii interesați de consecințele nefaste ale trecerii la ora de iarnă.
Într-adevăr, este nevoie de o perioadă de adaptare generată de această schimbare, dar asta
nu înseamnă deloc că oamenii din țară noastră ar fi în pericol din cauza acestei schimbări de
oră. Teoria jurnalistică spune că sunt mai multe reguli după care cei care fac știri se pot ghida
pentru a scrie un titlu bun pentru materialele lor, principalele din ele fiind: un titlu trebuie să aibă
un mesaj foarte clar, să fie corect formulat, ușor de înțeles, să existe o legătură între titlu și textul
știrii și să îndemne la lectură[2]. În cazul știrii de mai sus, cititorul are de-a face cu un titlu
exagerat, menit să aducă doar accesări, cu un mesaj evaziv care poate genera interpretări eronate.
Profesorul de sex rămâne în arest – o știre cu un astfel de titlu nu va trece neobservată, din
Ar putea să pară vagă o asemenea preocupare pentru niște titluri de știri – sau pretențioasă și
lipsită de importanță, atât timp cât vizualizările se adună. Dar pe termen lung, această abordare și
tactica de a atrage cititorii prin titluri care nu au legătură cu textul știrii sau prin titluri care
provoacă panică se va dovedi păguboasă și va diminua sentimentul de fidelitate al cititorului fața
de sursa sa de informare.
Articolul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul Campaniei media
împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, desfășurată de Asociația Presei
Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația VIP a
Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
[1]
Mihai Coman „Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare”, vol.I, editura
Polirom, 2005
[2]
Ibidem.