ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea finanțe și bănci

Studiu Individual nr.1

TEMA: Analiza economiei Republicii Moldova
la nivel macroeconomic.

A efectuat : Angheluță Selina

Gr. FB-182 F/R

CHIȘINĂU 2018-2019
Evoluţia economiei Republicii Moldova poate fi caracterizată
printr-un continuu proces de reformare, însă din păcate unul
defectuos, care a generat acumularea dezechilibrelor de ordin
structural şi funcţional. Astfel, după 27 de ani de independenţă
Republica Moldova la capitolul performanţă economică se poate
bucura de reuşite modeste.

După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât
în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300 dolari pe an. (2017), Moldova importă petrol,
cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.

Anul 2000 a evidenţiat semne de relansare uşoară a economiei pe fondul scăderii inflaţiei. Rata
medie de creştere a PIB înregistrată, pînă la criza economică mondială, în perioada de 2000-2008 a
fost de 5,9%. În 2009, Moldova a înregistrat o cădere economică de 6,5%, dar anul 2010 a adus o
creştere deosebit de bună de 6,9%. Cel mai probabil, pe termen mediu, tendinţa istorică va continua
şi economia naţională va avansa cu tempouri medii. Parţial şi, teoria creşterii economice, vine să
susţină ipoteza privind viitoarele ritmuri bune ale creşterii.

Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste
hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația
aptă de muncă lucrează în străinatate. Banii transferați în țară de această parte a populației constituie
cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). În anul 2009, datele Băncii
Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate.

Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica Moldova este
ineficientă, în anul 2011 sectorul a înregistrat o productivitate scăzută, investițiile în domeniu
au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2 ori mai mică decît în
media europeană.

De fapt, anul 2015 a lăsat o aprentă pronuntață asupra economiei moldovenești, care se va
menține, cel puțin, pentru următorii cel puțin 5 ani. Mai mult decât atât, dacă reformele
sistemice nu vor fi urgentate (în special, în sectorul financiar-bancar, justiției și energetic),
Republica Moldova riscă să rămână într-o stare de creștere economică amorfă pentru următorii
10 ani. În acest sens, au fost identificate 2 constrângeri care urmează să afecteze în
continuare creșterea și dezvoltarea economică în Republica Moldova:

1. Frauda bancară în proporții de 12% din PIB, falimentul a 3 bănci.

2. Înghețarea sau chiar ratarea asistenței externe, suspendarea investițiilor publice.

2
 În fiecare an, mai multe centre de cercetări, dar și Guvernul fac estimări ale evoluției
economice pentru anul viitor, pe baza cărora Guvernul alocă bugetul. Iată cele mai importante
estimări pentru anul 2018, extrase din prognoza oficială a BNM.

Produsul Intern Brut va creşte cu 4% (3% conform scenariului pesimist al Guvernului și

4,8% conform scenariului optimist al Expert-Grup) faţă de acest an şi va fi, la finalul lui
2018, de 160 miliarde de lei, ceea ce, la cursul de schimb estimat pentru anul viitor, înseamnă
nouă miliarde de dolari, cel mai înalt nivel din istoria Moldovei, dacă prognozele vor fi
confirmate de realitate.Potrivit mold-street.com, cel mai mare aport la creşterea PIB îl va avea
sectorul construcţiiilor și comerțul intern cu bunuri și servicii, cu o valoare adăugată brută de
10% și respectriv 8,7%.
Cursul mediu pentru 2018 este estimat la 17,68 lei pentru un dolar, ceea ce înseamnă o
apreciere nominală a monedei naţionale.

Inflaţia (creşterea preţurilor de consum) va fi de 3,5% la sfârşitul anului, şi de 4,3% în

medie. Preţurile vor creşte aşadar mai puțin decât în anul care a trecut.

Ca măsuri ce ar duce la sporirea competitivităţii economiei naţionale ar trebui de întreprins pe

următoarele direcţii:

 creşterea şi diversificarea exporturilor este extrem de importantă. Performanţa

exporturilor este extrem de importantă în condiţiile creşterii datoriei externe a R.
Moldova;
 atragerea investiţiilor străine directe. Accentul politicii investiţionale trebuie direcţionat
pe transferul de tehnologii şi acumularea experienţei în gestiunea economică;
 diversificarea aprovizionării cu resurse energetice;
 reabilitarea infrastructurii şi în special a celei sociale;
 Guvernul urmează să accelereze adoptarea standardelor şi reglementărilor tehnice
compatibile cu normele UE, precum şi renovarea laboratoarelor de metrologie şi testare.