Aut PDF

AUTOMATIZARI
Prof.dr.ing. Sergiu Stelian ILIESCU

S.l.dr.ing. Nicoleta ARGHIRA
http://shiva.pub.ro/cursuri/automatizari/
Modul Intro
Statia
electrica
digitala
(Digital
substation)
MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 2

Automatizari – Cuprins curs
PARTEA I. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ
1.Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAF-P) în

sistemele electroenergetice (SEE)
2.Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în
SEE
Durata Aplicaţii Bibliografie

Automatizări – Cuprins curs
PARTEA a II-a. SISTEME DE COMANDĂ AUTOMATĂ
1.Anclanşarea automată a Alimentării de Rezervă (AAR)

2.Reanclansarea Automată Rapidă (RAR) pe liniile de energie electrică
3.Descărcarea Automată de Sarcină la scăderea tensiunii (DAS-U<) şi la
scăderea frecvenţei (DAS-f<)
4.Pornirea automată a grupurilor generatoare din centralele hidro-electrice
5.Descărcarea Automată a Liniilor de Transport (DALT)
6.Insularizarea (separarea automată) a sistemelor energetice interconectate
7. Statii electrice digitale Durata Aplicaţii Bibliografie

Automatizări – Obiective curs
❑ Cunoașterea principiului metodelor si dispozitivelor pentru
comanda automata si electroenergetica (AAR, RAR, DAS-f, DAS-
U, sincronizarea automata a generatoarelor sincrone;
Insularizarea functionarii in SEE interconectate.
❑ Cunoasterea principalelor elemente privind reglajul automat al
tensiunii si puterii reactive (RAT-Q) in sistemele electroenergetice
(SEE).
❑ Intelegerea necesitatii introducerii reglajului automat frecventa-
putere activa (RAF-PS) in SEE.
❑ Cunoasterea conducerii proceselor de reglare din SEE cu
automate programabile, mini (micro) calculatoare de proces.
❑ Cunoasterea notiunilor de digitizare/digitalizare a statiilor
electrice

Bibliografie minimală
1. Mihoc, D., Iliescu, S.St., 2. Kundur, P., Power system stability
Făgărăşan, I., s.a, „Automatizarea and control, McGraw-Hill, 1994
sistemelor electro- şi
termoenergetice”, Editura Printech,
ISBN(10): 978-973-718-936-3,
Bucureşti 2008.

Notiuni introductive
1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

1.2. Retele inteligente concepte si definitii. Evolutia
retelelor inteligente
1.3. Elemente de bază în automatizările în
energetică
1.3.1. Tipuri de scheme tehnologice
1.3.2. Elemente de TRA cu aplicatii pentru SEE
1.3.3. Elemente de algebră booleană utilizate
pentru comanda automată a SEE


energetică

1.1. Caracterizarea sistemelor electro-energetice
MEDIU
EXTERIOR
INTERIORUL
Ee1 SISTEMULUI
Într-un limbaj tehnic aplicativ Ee3
prin noţiunea de sistem (tehnic) E 11
se înţelege un ansamblu de
E 13 E 21
E 12 E 23
Su S1
elemente componente fizico- E 22
tehnice, care acţionează unele
Su S2
asupra altora într-un mod bine

determinat. E 31 E 32
Su S3 SISTEM
E 33 E 34
Limita sistemului
cu exteriorul
Ee2
Sistem (tehnic): Eij – element constitent al sistemului;

Su Sk - subsistemul k

Un exemplu de sistem (tehnic) este

sistemul energetic (SE).
Acesta este constituit din elemente

generatoare de energie electrică, retea
de transport, de distribuţie a energiei
electrice si consumatori. Aceste
elemente sunt grupate zonal constituind
subsistemele unui SE.
Referitor la un SE dat, acestuia i se

poate asocia un interior şi un exterior,
delimitarea dintre aceste zone, făcându-
se printr-o graniţă
Rețeaua de transport
Operatorul de Transport si Sistem din Romania:
http://transelectrica.ro/web/tel/home
https://www.transelectrica.ro/web/tel/proceduri
Verificarea și acceptarea în funcționare a centralelor eoliene din punct de
vedere al respectării cerințelor Codului Tehnic RET
Operatorul de Transport si Sistem din Franța:
https://www.services-rte.com/en/view-data-published-by-rte/daily-
load-curves.html
https://www.services-rte.com/en/view-data-published-by-rte.html
Operatorii de Transport si Sistem din ENTSO-E:

https://www.entsoe.eu/about/inside-entsoe/members/

Rețeaua de distributie
Operatori de distribuție din Romania:


1.2. Retele inteligente concepte si definitii.
Evolutia retelelor inteligente
energetică

1.2. Retele inteligente (smart grid) - concepte și definiții
Smart Grid înseamnă folosirea PIATA DE TEHNOLOGIA
senzorilor, a comunicaţiei, a ENERGIE INFORMATIEI
capacităţilor de calcul şi a controlului

pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii
INTEGRAREA
unui sistem energetic. Un sistem RESURSELOR SMART GRID
COMUNICATII
INTELIGENTE
REGENERABILE
devine inteligent prin senzori, DE ENERGIE
comunicaţie, control şi feedback
continuu.
SECURITATEA
Cele trei nivele dezvoltate în cadrul RETELEI
ELECTRICE
Smart Grid:
- nivelul energetic Componentele unei rețele inteligente
- nivelul comunicaţiilor şi al
circulaţiei informaţiilor
-nivelul IT, al calculatoarelor, al
stocării şi prelucrării bazelor de date.

1.2. Rețele inteligente (smart grid) - concepte și definiții
Sursa : IEA - International Energy Agency

Sursa : Technology roadmap for Smart Grids, IEA - International Energy Agency, 2011
dezvoltarea Smartgrid
Tehnologii utilizate in

1.2. Rețele inteligente (smart
grid) - concepte și definiții
Generare Transport Distribuție Consumator Consumator Consumator
industrial comercial rezidențial
Monitorizare și control pe arii geografice extinse

(WAMS)
Integrarea tehnologiilor informatice și a comunicațiilor
Integrarea generării distribuite și din surse regenerabile
Îmbunătățirea sistemelor
de transport
Gestionarea rețelei de
distribuție
Măsurarea inteligentă a consumului
Infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice
Sisteme orientate client

Tehnologii utilizate in dezvoltarea Smartgrid
Tehnologie Nivel de Tendinta
maturitate de
dezvoltare
Monitorizarea si controlul pe zone geografice intinse In dezvoltare rapida
Integrarea tehnologiilor informatice si de comunicatii maturitate rapida
Integrarea generarii distribuite si din surse In dezvoltare rapida

regenerabile
Aplicatii de imbunatatire a sistemelor de transport maturitate moderata
Gestionarea retelei de distributie In dezvoltare moderata
Masurarea inteligenta a consumului maturitate rapida
Infrastructura de incarcare a vehiculelor electrice In dezvoltare rapida
Sisteme orientate client In dezvoltare rapida

ABORDĂRI smart grid / digital substation
•Capgemini Energy and Utilities •General Electric Vision- GE
(https://www.capgemini.com/2016/12 Corporation
/smart-energy-and-smart-grids-in- (http://www.gegridsolutions.com/smar
need-of-effective-testing/#): tgrid_overview.htm)
•IBM Energy and Utilities: •ABB Solutions for Smart Grid
•(https://www.ibm.com/industries/en (https://new.abb.com/facts/solutions-
ergy/solutions/smart-metering) for-smart-grid)
•EPRI IntelliGrid: • Siemens Energy automation and
•http://smartgrid.epri.com/ smart grid:
• U.S. Department of Energy (DOE) (https://www.siemens.com/global/en/h
National Energy Technology ome/products/energy/energy-
Laboratory (www.netl.doe.gov) automation-and-smart-grid.html)
• European Union Smart Grid
(www.smartgrids.eu)
• Electricite de France (EDF)
Concept Grid


energetică

1.3. Elemente de bază în automatizările în energetică
Scheme tehnologice cu automatizări (P&ID)
Process/Piping and Instrumentation Diagram (P&ID): în care sunt

reprezentate atât elementele instalaţiei automatizate, legăturile lor
funcţionale, cât şi elementele şi circuitele instalaţiei de automatizare.
Exemplu P&ID

Simbol Semnificaţie Simbol Semnificaţie Simbol Semnificaţie
comandă de la comandă de element de comutare automat-manual
3H distanţă 2H la distanţă A-M (pentru reglarea referinţei în bucla de
(închis, (pornit/oprit, reglare: A-referinţa culeasă din proces;
an an an
deschis, stop) creşte/scade) M-referinţă modificată manual)
aparat local traductor, aparat montat pe panou sau pupitru în

XX XX
XX detector CCT – camera de comandă tehnică
an an (contur operativ)
XX aparat montat XX aparat montat A(B) semnal analogic (binar) transmis la

an în panou local an în dulap calculatorul de proces
neoperativ
Sursa: ISA – www.isa.org
prima literă (primele litere) reprezintă simbolul parametrului măsurat
XX a doua literă (ultimele litere începând cu a doua) reprezintă simbolul funcţiei aparatului
an
cifră reprezentând numărul aparatului în buclă
litere având următoarea semnificaţie : b = buton; g = aparat indicator; f = traductor; u = aparat calcul

Cele mai utilizate simboluri ale parametrilor şi funcţiilor sunt:
simboluri parametri simboluri funcţii
A calitate (pH, S) I indicare
F debit R înregistrare
L nivel Q contorizare
P presiune A semnalizare
T temperatură S protecţie
Y turaţie Y calcul
Z poziţie T transmitere la distanţă
V vibraţii E element sensibil (detector)
U deplasare C reglare
X dilatare relativă W priză pentru măsurători de
probă
K referinţă
Scheme desfăşurate
Scheme desfăşurate: reprezintă legăturile dintre aparate sau dintre

elementele componente ale acestora, care permit înţelegerea şi
urmărirea funcţionării efective a circuitelor electrice;
Partea de forță Partea de comandă

L1
R
L2
L3 Sp K
Q
K
S0
M
3~ S

Semne conventionale IEC folosite pentru schemele instalațiilor electrice
Buton normal deschis actionat prin impingere cu revenire
Buton normal deschis actionat prin rotire cu mentinerea
pozitiei
Buton normal inchis actionat prin impingere (apasare) cu
revenire
1k Contact de releu sau contactor normal deschis
Contact de releu sau contactor normal inchis
Bobina de contactor principal sau releu intermediar

http://shiva.pub.ro/PDF/Aut/Ag
Contactor
enda_electronica.pdf
Contactor asociat cu relee de suprasarcina

Scheme de montaj
Scheme sau tabele de conexiuni interioare: pe baza cărora
se execută legăturile dintre aparate, precum şi legăturile
dintre aparate şi şirurile de cleme din interiorul tablourilor sau
pupitrelor de comandă.
Schemele sau tabelele de conexiuni exterioare: pe baza

cărora se execută legăturile dintre echipamente şi aparatele
locale (traductoare, butoane de comandă, acţionări, etc.)


energetică

SUPRAVEGHERE
Bloc REGLARE Bloc culegere şi prelucrare

amplificare şi primară a informaţiilor din
execuţie COMANDA proces
PROTECTIE
PROCES

❑Dispozitivele de reglare sesizează continuu
(măsoară) mărimea reglată, o compară cu o altă SUPRAVEGHERE
mărime, mărimea de referinţă (sau de conducere) REGLARE
Bloc culegere şi
şi, în funcţie de rezultatul acestei comparaţii, Bloc
amplificare prelucrare primară
intervin în vederea aducerii mărimii reglate la şi execuţie COMANDA a informaţiilor din
proces
valoarea celei de referinţă. PROTECTIE
❑ Dispozitivele de comandă influenţează mărimile
de ieşire, în funcţie de mărimile de intrare, pe baza PROCES
legităţilor specifice sistemului. O caracteristică a

procesului de comandă o reprezintă evoluţia lui în
circuit deschis, printr-un element de transfer
individual sau printr-un lanţ de elemente de
comandă.
❑Dispozitivele de protecţie permit prevenirea
evoluţiilor considerate periculoase pentru
echipamente şi personalul de exploatare.

SCA
v
u' u m y
Intrare sau Dispozitiv de Proces/ Componentele SA:
EE
element de masura comanda Instalatie RA=regulator automat
EE=element de executie
Echipamente de automatizare
T=traductor
SRA Marimi:
v y=masura u=comanda;
yr=referinta m= executie;
yr  u m Proces/ z y  = eroare z= calitate
RA EE T v=perturbatie
+ _ Instalatie
Echipamente de automatizare

Sistemul de comandă automată Sistemul de reglare automată
- acţiune în circuit deschis - acţiune în circuit închis (bucla de

- acţioneaza numai asupra reglare)
perturbaţiilor cunoscute - se poate acţiona asupra tuturor
- nu sunt probleme deosebite în ceea ce perturbaţiilor
priveste stabilitatea ansamblului (poate - poate deveni instabil chiar dacă yr şi
sa nu fie instabila in masura in care v sunt mărginite
sistemul comandat este el însuşi stabil)

Tipuri de semnale
Semnal de intrare/ Excitatia Semnal de iesire/ Raspunsul sistemului
Funcţia treaptă unitară Răspunsul la intrare treapta (raspuns indicial)

y1(t)
1(t)
1
1
t
t
Funcţia impuls unitar (Dirac) Răspunsul cauzal la impuls

 (t ) (functia pondere) h(t)
t MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 38

Tipuri de semnale
Semnal de intrare/ Excitatia Semnal de iesire/ Raspunsul sistemului
Funcţia rampă unitară Răspunsul la funcţia rampă unitară

r (t )
yr(t)
t
Semnal periodic armonic Răspunsul la semnal periodic armonic
u(t)
y(t)
t
t
 T
T

Timp (t) Timp continuu Timp discret
Tipuri de semnale Amplitudine
(x)
Amplitudine A. Sisteme continue B. Sisteme cu eşantionare
continuă x x
t t
Amplitudine C. Sisteme tip releu D. Sisteme de reglare numerice

discretă x x
t t
Amplitudine E. Sisteme de comutare binare F. Sisteme de comandă digitale
binară x x
t t


energetică
1.3.2. Elemente de TRA cu aplicații pentru SEE

1.3.3. Elemente de algebră booleană utilizate pentru
comanda automată a SEE
NOTIUNI DE ALGEBRA BOOLEANA
Teoria schemelor de comutație se bazează pe algebra logicii sau algebra
booleană (de la creatorul acesteia, matematicianul George Boole, 1815-
1864).
Principiul aplicarii algebrei booleane in studiul circuitelor de comutatie:

Contact “deschis” x=0, becul “stins” B=0;
Contact “inchis” x=1, becul “aprins” B=1;

1.3.3. Elemente de algebră booleană utilizate pentru
comanda automată a SEE
Se definesc:
Conjunctia • a b a+b a∙b
0 0 0 0
0 1 1 0
Disjunctia + 1 0 1 0
1 1 1 1
negatie ¯¯¯
a a
0 1
1 0

Linkuri utile/interesante
- Eurel Young Engineers Seminar:
http://www.eurel.org/home/Events/YES/Pages/YES.aspx
- Societatea Inginerilor Energeticieni din Romania - Filiala Bucuresti
Tineret
Facebook: SIER Bucuresti Tineret
- IEEE Power and Energy Society, Control Systems Society
http://www.ieee-pes.org/
http://www.ieeecss.org/
- ENTSOE: European Network of Transmission System Operators for
electricity: https://www.entsoe.eu/

Contact
Nicoleta ARGHIRA
Birou: ED212-213
Mail: nicoleta.arghira@aii.pub.ro
Telefon: 021-4029147

Capitolul 2 – Notite de curs
Principiul aplicarii algebrei booleane in studiul circuitelor de comutatiE

Contact “deschis” x=0, becul “stins” B=0;
Contact “inchis” x=1, becul “aprins” B=1;
Becul este o functie de pozitia contactului;
B=f(x), x ∈ L2, L2={0,1}, B ∈ L2
Vom considera o multime formata din doua elemente notate cu 0 si 1,

care nu sunt insa cifrele 0 si 1. Multimea se va nota cu L2. Vom defini in
aceasta multime doua legi de compozitie: conjunctia • si disjunctia +,
precum si o aplicatie numita negatie si notata cu ‾‾‾ .Definirea celor doua
operatii si a aplicatiei se face conform tabelului de mai jos, unde a si b sunt
doua variabile bivalente *).
Tabel
a b a+b a·b
0 0 0 0
0 1 1 0
1 0 1 0
1 1 1 1
a a
0 1
1 0
Operatia notata ∪ sau + se citeste SAU si se numeste in logica
disjunctie, iar in teoria multimilor reuniune, adeseori se mai numeste suma.
Operatia notata ∩ se mai noteaza si cu • si se citeste SI: in logica ea se
numeste conjunctie, iar in teoria multimilor intersectie sau adesea produs.
Operatia notata ‾‾‾ este uneori notata cu C; alteori ea se noteaza cu ∼ . si se
citeste non sau NU :in logica se numeste negatie, iar in teoria multimilor
complementaritate.
O algebra booleana este o multime nevida inzestrata cu doua legi de compozitie notate cu (SI), si (SAU),
precum si cu o aplicatie a multimii considerate in ea insasi, notata cu (NU sau NON), care au urmatoarele
proprietati:
1. idempotenta (tautologia):x·x=x; x+x=x

⋅ 
LATICE CU LATICE LATICE=   + 2. comutativitate: x·y=y·x; x+y=y+x
+
PRIM SI DISTRIBUTIVA 3. asociativitate: (x·y)·z=x·(y·z); (x+y)+z=x+(y+z)
ULTIM 4. absorbtie: x·(x+y)=x; x+(x·y)=x
ELEMENT
5.distributivitate: x·(y+z)=(x·y)+(x·z); x+(y·z)=(x+y)·(x+z)
6. exista un element 0, numit prim element, cu proprietatile:

x·0=0; x+0=x
7. exista un element 1 (elementul neutru), numit ultim element, cu proprietatile:
x·1=x; x+1=1
8. legea dublei negatii (involutia):

x=x
9. principiul contradictiei:
x⋅x = 0
10. principiul tertului exclus:
x+ x =1
11. legile lui De MORGAN:
x⋅ y = x + y; x+ y = x⋅ y
Pentru dipolii π se demonstreaza o teorema care arata ca functia de
lucru a unui dipol π cu contacte este functia generata de formula lui de
structura. Semnul are intelesul de montaj in serie, iar cel de + montaj in
paralel. Pentru a calcula functia de lucru a unui dipol π interpretam in
formulele de structura nedeterminatele ca variabile L2, iar semnele -, ·, + ca
semne ale functiilor de doua variabile.
Exemplu pentru dipolul din figurade mai jos formula de structura este:
a a Rf = a ⋅ b + a ⋅ b
iar functia de lucru se poate scrie:
[ ( ) ( )]
f (a, b ) = p a a, b , a a, b
sau
b b f (a, b ) = ab + ab
Functia de lucru este data de valorile;
f (0,0) = 0; f (0,1) = 1; f (1,0) = 1; f (1,1) = 0
Dipol π cu contacte
Cu doua variabile binare x si y care apartin multimii L2 se pot forma

2
2 =4 combinatii de valori. Exista deci atatea functii de 2 variabile, cate
combinatii diferite de 4 cifre exista, adica 24=16, asa cum se arata in tabelul
de mai jos.
Tabel
x y f0 f1 f2 f3 f4 f5 f6 f7 f8 f9 f10 f11 f12 f13 f14 f15

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1
0 1 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1
1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1
Functiile din tabelul 2. au urmatoarele semnificatii:
f0=0 functia zero
f1=x·y SI
f2=x· y INHIBARE
f3=x IDENTITATE
f4= x ·y INHIBARE
f5=y IDENTITATE
f6= x ·y+x· y =x ⊕ y= x ⊙ y SAU EXCLUSIV
f7=x+y SAU (INCLUSIV)
f8= x · y = x + y =x┬y SAU-NU (NICI, NOR)
f9= x · y +x·y= x ⊙ y = x ⊕ y COINCIDENTA
f10= y NU (NON)
f11=x+ y = x ┴y IMPLICARE
f12= x NU (NON)
f13= x +y IMPLICARE
f14= x + y = x ⋅ y =x┴y SI-NU (NAND)
f15=1 FUNCTIA UNU
x
x
x x·y x x·y x·y x·y
SI
y y y
y
x
x
x x+y x+y x x+y
SAU
y y
y
y
x x x x x x
NAND=SI - NU NICI=SAU - NU
(NOR)
Echivalenta elementelor SI, SAU, NU prin elemente NAND si NICI

Pe baza teoremelor de distributivitate se arata ca, orice expresie, respectiv
orice functie se poate pune sub una din urmatoarele doua forme:
- forma normal disjuctiva f(x1, …, xn) = A1+A2+…+Am, unde Ai sunt
conjuctii de variabile barate sau nebarate;
- forma normal conjuctiva f(x1, …, xn) = B1B2…Bm, unde Bi sunt
disjunctii ale variabilelor negate sau nu.
Reprezentarea functiilor logice sub forma normal conjuctiva sau disjunctiva
este un alt mod de prezentare a acestora pe langa cele amintite inainte, si
anume: forma algebrica, tabele de adevar sau logigrame ( scgema logica).
Plecand de la formele normale se pot obtine formele canonice disjunctiva,
respectiv conjuctiva. Intr-o forma canonica disjunctiva, constituita din
reuniuni de intersectii, fiecare intersectie trebuie sa contina toate variabilele,
pe cand intr-o forma conjuctiva, ce este constituita de produse de reuniuni,
fiecare reuniune va contine si ea reuniunea tuturor variabilelor. De exemplu,
fiind dat:
E = ab + a b + c
forma canonica disjunctiva se obtine astfel:
( ) ( ) ( )( )
E = ab c + c + a b c + c + c a + a b + b = abc + abc + a bc + a b c +
+ abc + abc + abc + a bc = abc + abc + abc + abc + abc + abc
sau forma canonica conjuctiva:
( ) (
)( )(
E = ab + a b + c = ab + a b + c = a + a a + b b + b b + a + c = )( )
= (a + b ) (b + a ) + c = (a + b + c ) (a + b + c )
Se observa, ca formele canonice, in general, nu sunt minimale si deci pot fi

simplificate. Expresiile simplificate nu contin toate variabilele si sunt chiar
formele normale. Se arata ca:
f (x1 ,..., xn ) = ∪
2n
f (a1 ,...a n )La ( x1 ) : . : La ( x n )
1 n
f (x1 ,..., xn ) = ∩n
f (a 1 ,...a n ) + La ( x1 ) + ... + La ( x n )
1 n
2
care sunt formele de interpolare a lui Larange si unde disjunctia,respectiv

conjuctia se extinde asupra tuturor celor 2n posibilitati de a da diversilor ai in
(a1,…,an) valorile 1 sau 0 iar
 x pentru a i = 1
Lai ( xi ) =  i
 xi pentru a i = 0
Cu alte cuvinte, aceste relatii spun ca, construirea formei disjunctive a lui f
se face conform primei formule in care pentru fiecare 1 a lui f se obtine un
termen al formei disjunctive, iar in cazul formei conjuctive daca pentru
fiecare 0 a lui f se obtine un factor al ei.
Se demonstreaza ca, operatia singura este suficienta pentru formarea oricarei
functii de variabile bivalente. Pentru constructia ei se foloseste formula:
( )
f ( x1 ,..., x n ) = Τ f a 1 ,..., a n Τ...ΤLan ( x n )
nε
asemanatoare cu cea normal conjuctiva. La construirea functiei NICI se

poate proceda direct cu formula de mai sus, utilizand tabela de adevar a
functiei sau regulile de calcul specifice.
Principalele reguli de calcul sunt urmatoarele:
a ) xΤy = yΤx
b) xΤ0 = x
c) xΤ1 = 0
d ) xΤx = x
e) xΤ x = 0
f ) xyΤy = y
g ) xΤy z = xΤyΤy
h) xΤyΤz = x ⊥ y ⊥ z
i ) ( x ∪ y )Τ( z ∪ u ∪ v ) = xΤyΤzΤuΤv
j ) ( xy )Τ(uv ) = ( xΤu ) ∪ ( xΤv ) ∪ ( yΤu ) ∪ ( yΤv )
(x ∪ y ) ⊥ (u ∪ v ) = (x ⊥ u ) (x ⊥ v ) ( y ⊥ u ) ( y ⊥ v )
k ) ( xyz )Τ(x yz ) = yz
x⊥y=y⊥x
x ⊥ 0 =1
x ⊥1= x
x⊥x=x
(x ∪ y ) ⊥ y = y
x⊥y⊥z=x⊥x⊥ y
x ⊥ y ⊥ z = xΤ yΤ z
(xy ) ⊥ (zuv ) = x ⊥ y ⊥ z ⊥ u ⊥ v
(x ∪ y ∪ z ) ⊥ (x ∪ y ∪ z ) = y ∪ z
Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în SEE
Qg ( perturbatia)
+ u  U0 U g uc Ue ug
U0 SISTEM
RAT-G EXCITAŢIE GS GS
EC
- ES + EA + EE
(comanda)
Figura 1. Schema funcţională a unui sistem de RAT-G

BE Ie IE Ig (Pg, Qg)
Ex GS T
ue S
RS Ug = tens. reglată
R
Rp
TT
RAT
xm
ug
U0
a.
BE IE Ig (Pg, Qg)
Ie
Ex
GS T
ue S
RS Ug = tens. reglată
R
Rp
TT
(kT)
Is
uS RAT
ug
U0
b.
Ik BE Ie IE
GS T
Ex ug
ue S
RS Ig
R
Rp TC
ig
(Kc)
TA i’g ig
Ik
ra i’’g
S
Ik
c.
Ig
0 Ik
d.
Fiura 2 Schemele principiale de RATG:

a-variaţia rezistenţei suplimentare din circuitul de excitatie ; b-prin curent sau tensiune suplimentara
pentru excitare; c-prin compundare; d-variaţia curentului de compundare.
Dispercer energetic
LEA zonal (DEZ)
E Sistem de telemecanica
R
(teletransmisie)
Tt CAN
Punct Pilot
(PP)
UB
Retea 220 (380) kV Calculator UB0
Conducere u
(Zona 1) “ONLINE” zona
(in timp real) (subsitem) R.E.G. CN
SECUNDAR
Gn G2 G1 ΔU1 ΔU2 ΔUn

Centrale
IFn IF2 IF1 Electrice
RATn RAT2 RAT1
Un0 U20
CNA1 CNA2 CNAn
U10
Q20 Q10 xc1 xc2 xcn
REGQn REGQ2 REGQ1 Comenzi
E E E
(“ordine de
reglare”)
EE EE EE
R R R
Sistem de telemecanica
(teletransmisie)
LA1
LA2
LAn
Figura 3 Reglajul secundar U-Q în SEE dezvoltate

Figura 4 – Reglajul terţiar U-Q
Bare
sistem Bare
Ex GS Xd sistem
TT Consum Ig , Pg ,Og
RAT cos  Q
b)
a)
ys*  U*
1
}S
*
cu RAT
B ys*  1 S*v*
Ed
u 900  
 u
0
 C x 1 v*  1g*
Ig
fara RAT
c)
0,8
ys*  1  Sn*v*
d) (180%)
Fig. 5 – Reglarea automată a tensiunii (RAT) unui generator sincron (GS)
a) schema principială; b) schema monofilară; c) diagrama fazorială
d) caracteristica statică a GS cu RAT şi fară RAT
S-au neglijat căderile de tensiune ohmice. Proiectând fazorii pe o direcţie ce coincide cu
direcţia lui U se obţine:
 
U  Ed cos   X d I g cos 900    Ed  X d I g sin  (9.18)
şi întrucât Ig sin = Igr componenţa reactivă a curentului generat, rezultă

U  Ed  X d I gr (9.19)
Comparând cu relaţia (9.4) se constată că GS are o comportare statică în raport cu perturbaţia

Igr, Xd=Sn gradul de statism natural iar ys=U şi y0=Ed
Relaţia de mai sus se poate exprima în mărimi relative, raportând-o la Ed şi la valoarea

nominală a lui I gr  I gr0
U I gr I
 1  X d 0  gr
Ed Ed I gr0
(9.20)
U   1  X d *  I gr*  1  Sn*V
Necesitatea si avantajele RAT
Pg Qg
 creste Qgmax
1
1
 creste
2<1
3<2
Ed2  cos 2  2>1
Ed=ct; X=ct;
4 x 0   / 2
Ed=ct; X=ct;
0   / 2
0 0 Ed2  cos2  Ed  cos  U

U U max 
4 x
Figura 6. Variatia Pg=Pg(U), pentru Ed=ct, Figura 7. Variatia Qg=Qg(U) pentru Ed=ct, X=ct,
X=ct, =parametru =parametru
Pg, Qg
U2>U1
Ed U U creste
Pg max 
X
Pg=f1()
U parametru
Ed=ct; X=ct;
0
0  /2  
Qcmin Qg=f2()
U U1
(-)  ( Ed  u)
X
-Qg
U creste
U2>U1
Figura 8. Variaţiile Pg, Qq în funcţie de , pentru Ed=ct, X=ct, U=parametru

Pg, Pc Pg2(2>1) Qg, Qc
Qc2(2>1)
Pg1(1)
Qc1
A'
Pc2
Pc1 B' B
A Pg=ct
Qg1(1)
U U
Qg2(2>1)
0 U2 U1 0 U2 U1
U U
a) b)
Figura 9. Variatia puterilor generate si consumate cu tensiunea:
a) variaţiile Pg, Pc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct
b) variaţiile Qg, Qc în funcţie de U, pentru =parametru, Ed si X=ct
Figura 10. Cazul absentei RATG: a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in
functie de 
Figura 11. Cazul existentei RATG:
a-diagramele fazoriale tensiune-curent; b-variaţiile Pg, Qg in functie de 
Figura 12. Creşterea stabilităţii dinamice a SEE sub acţiunea RAT-G (1- regim normal; 2- regim fără
avarie, fără RAT-G; 3- regim după avarie cu RAT-G)
Ie
BE IE Ug= tensiunea reglata
Ig (Pg .Qg)
G
T
Ex Ue S
R R
Rp TT (k T)
m u
EE RAT Ug
U0
a)
Ie Ik BE Ie IE
Iex IE Ig
G
G Ug
T
T Ex Ue S
Ex Ig
Ue S R 
Ug
R Rp TC (kC)
ig
IK
Rp1 TT (kT ) TA i'g ig 0 Ik
U'g i"g
IS r0
RAT
Ik S
U0
b) c) d)
Fig. 13. Schemele principale ale RAT la generatoare sincrone:

a - prin variaţia rezistenţei suplimentare din circuitul de excitaţie
b- prin curent sau tensiune suplimentară pentru excitare; c - prin compundare; d- variaţia
curentului de compundare.
TP
Bara Barele
centrala consumatorului
TP
G I I xt
U1 U2 i
U1 / U2
xg xL SC = PC + jQC
Ed u1 / u2=Kt
SM Tt
Ug = U Uc =U2
u2
Generator Linie Trafo
RAT
U0
a) b)
Fig 14. Reglarea tensiunii prin variaţia raportului de transformare:
a - schema de principiu; b - scheme de reactanţe.
U C   Ed  jI  xg  xL    jixT 2
1
kT
unde s-a notat cu: xg - reactanţa longitudinală a lui G; xL - reactanţa liniei; xT2 -
reactanţa de scăpări longitudinală a transformatorului de putere, măsurată pe partea tensiunii
U2; şi i - curentul prin TP, măsurat pe partea tensiunii joase U2.
i U i
Dacă I  (kT - raportul de transformare al TP, kT  1  ) şi se noteză cu
kT U2 I
 xg x 
şi x '   2  L2  se obţine: U c  Ed'  j  i   x ,  xT 2 
Ed
Ed' 
kT  kT kT 
Clasificarea sistemelor de excitaţie
Se poate realiza o grupare a sistemelor de excitaţie având în vedere următoarele

criterii:
- după autonomia sau neautonomia sursei de energie necesarã excitaţiei;
- după natura sursei primare care alimentează înfăşurarea de excitaţie a generatorului
sincron;
- după principiul de funcţionare a sistemului de excitataţie;
- după caracterul mobil (de rotaţie) sau imobil (static) al elementelor componente din
cuprinsul sistemului de excitaţie;
- după modalitatea de obţinere a tensiunii continue pentru excitarea maşinii sincrone.
Cel din urmă criteriu se dovedeşte a fi cel mai unitar şi mai general criteriu de
clasificare. Din acest punct de vedere, se disting:
a) sisteme de excitaţie cu maşini de curent continuu;
b) sisteme de excitaţie cu maşini de curent alternativ;
c) sisteme de excitaţie fără maşini excitatoare.
După principiul de funcţionare, din grupa a se desprind subgrupele:
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. funcţionând ca generator de c.c.;
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. amplificatoare;
- sisteme de excitaţie cu maşini de c.c. survoltoare - devoltoare.
Din grupa b se deosebesc subgrupele:
- sisteme cu reglarea excitaţiei generatorului principal;
- sisteme cu reglarea excitaţiei generatorului auxiliar;
Din grupa c se disting subgrupele:
- sisteme cu reglarea excitaţiei prin circuite magnetice;
- sisteme cu redresare necomandate;
- sisteme cu redresare comandate.
În continuare se evidenţiază calităţile unor sisteme de excitaţie moderne, cu elemente

statice, în special pentru grupurile cu putere unitară mare.
GS
{ ~
~ GA
de la SI (ptr.pornire)
a)
~ ~ G
b)
Fig. 15. Sistem de excitatie cu masina de c.a.
GS
Fig. 16. Sistem de excitatie fara masina excitatoare

GS
IE
BE
Ex
~
R
R0
EE RAT
u0
Fig. 17. RAT cu impulsuri
u 0*
+ GS
TC
RN
u *
CNA DCG
~
- PT
TT
~ GP
TEx
PD1 SI
PD2

CAN
Fig. 18. RAT numeric

Studii de caz
RATT
Figura 19. Schema RAT pentru transformatoare de reglaj sub sarcină :

T1, T2, T3 – transformatoare de adaptare; PR1, PR2, PR3 – punţi redresoare; F1, F2, F3 – filtre de
netezire; A – amplificator; TUC – triger de tensiune crescută; TUS – triger de tensiune scăzută; TR –
triger; GI – generator de impulsuri; DF – divizor de frecvenţă; T – dispozitiv de temporizare; AO –
amplificator de nul; ASU – acţionare pentru scăderea tensiunii; ACU – acţionare pentru creşterea
tensiunii; BS – bloc de semnalizare.
TT
U1
B1
I1
TC
S3
+ -
1RP 1RI
TR
(NT) 2RP 2RI
RT1 U creşte
1RI1
RT
2RI2
2RI1 1RI2
RT2 U scade
TS
RS
S1 RS S2
I2 T1
1RP1 2RP1 1RP2 2RP2

B2 U2
I1 I2
Figura 20. Reglarea automată a raportului de transformare cu relee polarizate de tip analogic
RAT-PSS
TC
GS
Ex TT TT
Regulatoare de tensiune
(numerice)
RAT canal 2
RAT canal 1
Dispozitive de
comanda cu
tiristoare PSS 1 PSS 2
Sisteme de
excitatie si
dezexcitatie
rapida Stabilizatoare
de putere
U C Compensator Ug , Ig Traductor
- de sarcina U si I
U0
+

U Ie
Ue Generator
RAT SExc
Us Ur + SEE Semnale
U sc Sa
aditionale
Stabilizator sistem
de excitatie
PSS
Fig. 21. Schema de principiu a sistemului de reglare automata a tensiunii (SRAT)
Ug U CI 1
UC
Ig Rc Xc 1  sTR
Fig. 22. Modelul compensatorului de sarcina si al traductorului de tensiune la borne

Fortarea excitatiei
ue
E
ue max B
ue min D
A 
t0 t0  t t
t  0,5sec
R S T
TT
+
G
IE
V 1RU
Ex Semnalizare
+
R0
1RI
BE
-
1C
-
AUTOMATIZARI

Modul 4
Automatizări– Cuprins curs

1.Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAf-P) în sistemele
electroenergetice (SEE)
2.Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în SEE
5.Descărcarea Automată de Sarcină la scăderea tensiunii (DAS-U<) şi la scăderea
frecvenţei (DAS-f<)
8.Insularizarea (separarea automată)
Durata a sistemelor energetice interconectate
Aplicaţii Bibliografie
MODUL 4 - AUTOMATIZARI - S.ST. ILIESCU/N. ARGHIRA 2/

1. Reglarea automată a frecvenţei şi puterii
active (RAf-P) în sistemele electroenergetice
(SEE)
MODUL 4 - AUTOMATIZARI - S.ST. ILIESCU/N. ARGHIRA 3

SCADA DEN
S C A D A
Historical Network Automatic Automatic

voltage
data state generation
control
processing monitoring control
Bus loads Current Loss model

network solution
Forecasting Network Network

analysis optimization
Power flow Postulated
network solution
Generation
operations Scheduling
planning
DEPENDENȚA FRECVENȚĂ - PUTERE ACTIVĂ
(RAf-P)
 Frecvenţa -
parametru global
cu valoare unică
în SEE,
constituie un
indicator al
echilibrului dintre Pg  Pc  f  ct
puterile active
produse şi cele
consumate
 Obiectivul RAf-P:
f=ct=50 Hz Pg  Pc  f  Pg  Pc  f 
(ENTSOE)

1. Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active
(RAf-P) în sistemele electroenergetice (SEE)
1.1. Elemente introductive – Sisteme cuplate rigid la ieșire.

Statism și grad de statism
1.2. Necesitatea și avantajele reglării frecvenței – puterii active
în SEE. Terminologie RAf-P (dupa ENTSOE)
1.3. Principiul metodelor RAf-P în SEE
1.4. Tipuri de reglaj: primar, secundar, terțiar.
1.5. Tipuri de structuri RAf-P in UCTE/ENTSOE. RAf-P in
Romania. Durata Aplicaţii Bibliografie



1. 1. Sisteme cuplate rigid la ieșire. Statism și grad
de statism
SRA supus la perturbații
vk
yr  u y
RA PROCES
+
-
Durata

1. 1. Sisteme cuplate rigid la ieșire. Statism și grad
de statism
SRA supus la perturbații Influenţa mărimii perturbatoare asupra

mărimii de ieşire
vk
y v
yr  u y
+
RA PROCES
y
-
y0
t
Durata
t1 t

1. 1. Sisteme cuplate rigid la ieșire. Statism și
grad de statism
 ys
 Sk  0 sistem de reglare static
 vk
ys  f  v1 ,.......vn 
 ys
 Sk  0 sistem de reglare astatic
 vk
Sk = grad de statism
ys = mărimea de ieșire în regim staționar

grad de statism
SRA astatice sunt sisteme fără eroare staţionară,

ele funcţionând după o lege de comandă care
conţine o componentă integrală, deci PI sau PID
y0  ys  S  v
SRA statice sunt sisteme cu eroare staţionară
diferită de zero (atât pentru yr cât şi pentru v ), ele
s  S v
funcţionând după o lege de comandă de tipul P
sau PD.

grad de statism
Repartiţia mărimii perturbatoare la SRA funcţionând cuplate rigid
la ieşire
v (Q, P, D) D
y ( U , f , p) p bara colectoare
b1)
D - Debit de abur
c1 c2 c3 p - Presiunea aburilor
1 m pe bara colectoare
Sm f - Frecventa
U - Tensiunea pe bara
Q - Puterea reactiva
Q P - Putearea activa
(P)
U Sistem energetic
b2)
(f )
yr01 = y01 yr0m = y0m
a) GS1 GS2 GS3
b)

grad de statism
Repartiţia mărimii perturbatoare la SRA funcţionând
v (Q, P, D)
y ( U , f , p)
1
Sm
m
cuplate rigid la ieşire
 1
yr01 = y01
a)
yr0m = y0m
A. cele m SRA statice => funcționare statică S ech  m
1
1 S
k
B. un SRA astatic, restul statice => perturbația este

preluată de grupul astatic


1.2. Necesitatea și avantajele reglării frecvență – putere
activă în SEE. Terminologie RAf-P (dupa ENTSOE)
Romania.

1.2. Necesitatea și avantajele reglării
frecvență – putere activă în SEE
Dezideratul menţinerii frecvenţei într-un domeniu dat este impus

de consecinţele defavorabile pe care abaterile de frecvenţă le au
asupra funcţionării consumatorilor, dar şi asupra sistemului
electroenergetic în ansamblul său, dintre care se menţionează:
• variaţii de viteză ale maşinilor electrice (inclusiv ale celor
aferente serviciilor proprii din centrale);
• creşterea curenţilor de magnetizare ai motoarelor şi
transformatoarelor electrice;

Avantajele introducerii reglării automate a frecvenţei şi puterii active
sunt următoarele:
A.eliminarea variaţiei de productivitate la consumatorii de energie
electrică;
B. reducerea fluctuaţiei pierderilor în sistem;
C. creşterea randamentului instalaţiilor şi a sistemului în ansamblu;
D. evitarea fenomenului de ’’avalanşă frecvenţă-tensiune’’ în sistem;
E. reducerea erorilor aparatelor de automatizare, în special a celor pe bază
de inducţie, cum sunt contoarele de energie;
F. asigurarea calităţii energiei electrice produsă şi livrată consumatorilor din
SEE.

 Sistemul EMS/SCADA
implementat la Dispecerul Pute re a ge ne rata
Energetic National include

functia Automatic Generation
Control (AGC) PRO DUCERE G G G G G G
 AGC controleaza echilibrul

puterilor si distribuie surplusul
TRANSPO RT
sau deficitul intr-un mod
economic intre grupurile
generatoare reglante DISTRIBUTIE
 RAf-P trebuie să aibă o CO NSUMATO RI
functionare optima in noile
conditii ale operarii
interconectate a sistemului Pute re a consumata
energetic romanesc la sistemul

UCTE (ENTSOE)
1.2. Terminologie RAf-P, ENTSOE
Aria de reglaj este o parte strans legata de Sistemul Interconectat
UPCTE / ENTSOE (de obicei coincide cu teritoriul unei companii,
unei tari sau unei arii geografice, fizic demarcate de pozitia punctelor
de masura ale schimbului de energie si putere ale retelei
interconectate ramase), operată de un singur Operator de Transport
și de Sistem.
Blocul de reglaj cuprinde una sau mai multe arii de reglaj, care
lucreaza impreuna in cadrul functiei de reglaj secundar, tinand cont
de celelalte blocuri de reglaj apartinand aceleasi arii sincrone.

Aria sincrona este alcatuita din multiple arii/blocuri de reglaj
interconectate. Fiecare arie/bloc de reglaj se poate diviza in subarii
de reglaj care operează cu propriul lor reglaj subordonat atâta timp
cât aceasta nu pune în pericol funcționarea interconectata.
Statismul unui generator sG este unul din parametrii fixați de

regulatorul de viteza primar a grupului generator (generator și
turbina). El este un raport adimensional si este exprimat in general in
procente:
f / f n
sG   %
PG / PGn

Variatia in frecventa a sistemului Δf este definita în relatia următoare, în

care fn este frecventa nominala, iar f este frecventa sistemului:
f  f  f n
Caracteristica putere-frecventa a retelei este raportul dintre abaterea de

putere ΔPa care a cauzat perturbatia si abaterea de frecventa Δf cauzata de
perturbatie (deficitele de putere sunt considerate ca valori negative):
Pa
 [ MW / Hz ]
f

1.2. Terminologie RAf-P,
ENTSOE
Banda de reglaj reprezinta ecartul de putere in care
un grup iși poate varia incarcarea.
De ex. hidroagregatul Vidraru 1 are o banda de reglare
de 20 MW, in intervalul [Pmin,Pmax] [35,55]MW.
Viteza de incarcare se refera la rapiditatea cu care un

grup se poate incarca sau descarca pana la valoarea
de putere dorita.
Ex. hidroagregatul Vidraru1 are o viteza de incarcare
de 30 MW/min.


Reglajul frecvență- putere activă (RAf-P)
 Principiul RAFP – grup generator

Reglajul frecvență- putere activă (RAf-P)
 Principiul RAFP

Reglajul frecventa- putere activa (RAf-P)
 Principiul RAFP
P1=P11+ P21
z creste P2=P12+ P22=P1+ΔP
n r'01
n r'02 b
n r01 2'
n r02
n rx a B A'' B''
A
n r'x A'
B'
22
1'
11
P11 P21 P12 P22 P

Reglajul frecventa- putere activa (RAf-P)
 Principiul RAfP:
- variază turaţia şi frecvenţa, ca o consecinţă a variaţiei puterii totale;

- intervin regulatoarele automate de viteză (RAV) ale turbinelor care au
caracteristici de reglare statice pozitive şi care modifică admisia de agent
motor la turbinele de antrenare;
- se schimbă repartiţia puterilor active pe agregatele în paralel;
- se stabileşte o noua turaţie echivalentă diferită de 50 Hz;
- intervine acum RAf care are caracteristica de reglare astatică şi care
deplasează simultan caracteristicile turaţie-putere ale regulatoarelor de
turaţie ale turbinelor prin translatare, restabilind frecvenţa


1.5. Tipuri de structuri RAf-P
Duratain UCTE/ENTSOE.
Aplicaţii RAf-P in
Bibliografie
Romania.

Se realizeaza in trepte diferite si
succesive:
Restabileste valoarea medie

 Reglajul primar
 Distribuit uniform si se bazeaza pe Frecventa Restabileste valorile nominale
Sistemului Limiteaza
principiul solidaritatii abaterile
 Actiune locala si automata prin actiunea Activare Elibereaza rezervele

dupa o deconectare
Reglaj Primar
RAV Elibereaza
rezervele
 Reglajul secundar Reglaj
Corecteaza
Activare daca Preia daca
 Distribuit intr-un numar fix de centrale este responsabila este responsabil Secundar Elibereaza
rezervele
 Actiune centralizata si automata, Preia

Reglaj Tertiar
actionand numai in zona perturbata
 Reglajul tertiar
Corectia
Activare
 Dispus de dispecer din capacitatile pe termen lung Timpului
programate

50 Hz
Frecventa
Reglaj primar Reglaj secundar Timp

Energia cinetica Putere
Scaderea sarcinii
Rezerva
Putere
Rezerva primara hgjh secundara

Rezerva tertiara
Timp
Secunde Minute Ore

1.3. Tipuri de reglaj - Reglajul primar
Distribuit uniform si se bazeaza pe Restabileste valoarea medie
principiul solidaritatii
Frecventa Restabileste valorile nominale
Actiune locala si automata prin Sistemului Limiteaza

abaterile
actiunea RAV Activare Elibereaza rezervele
Reglaj Primar dupa o deconectare
Timp de actiune 0  30 sec

Elibereaza
rezervele
Corecteaza
Reglaj
Independent de actiunea dispecerilor
Activare daca Preia daca
este responsabila este responsabil Secundar Elibereaza
rezervele
Intervine la o abaterea de ±20 mHz a Preia

Reglaj Tertiar
frecvenței
Corectia
Activare
pe termen lung Timpului

Legătura dintre reglarea
frecvenţei şi reglarea
vitezei (turaţiei) turbinei de
antrenare (f - n): Vana
Agent
primar
pn Excitatie RAT
f  Turbina
60 Ce
Pm
Cm Generator Sarcina
Pe PC
Regulatorul de
viteza

Legătura dintre reglarea frecvenţei şi reglarea vitezei (turaţiei) turbinei de
antrenare (f - n):

Legătura dintre reglarea n, f
frecvenţei şi reglarea
vitezei (turaţiei) turbinei de n’ 0
z creşte
antrenare (f - n): n Pe1(n)

0
Pe2(n)
A C
n1
n2
B Pm2(n)
4 z = z2 > z1
1
3 Pm1(n)
2 z1 = ct
pn
f 
60
z= admisia de
agent motor
0 P1 P2 P3 Pm, Pe

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul secundar
Distribuit intr-un numar fix de centrale Restabileste valoarea medie
Actiune centralizata si automata, Frecventa Restabileste valorile nominale

Sistemului
actionand numai in zona perturbata Limiteaza
abaterile
Timp de actiune 30 sec  15 min Activare

Reglaj Primar
Elibereaza rezervele
dupa o deconectare
Elibereaza
Rezerva programata, dispusa de rezervele
Corecteaza
dispecer Activare daca Preia daca Reglaj
este responsabila este responsabil Secundar Elibereaza
Este bazat pe principiul nonintervenţiei : rezervele
dezechilibrul de putere se compensează Preia

Reglaj Tertiar
numai de zona în care a apărut;
Trebuie să aibă disponibilitate maximă ; Activare
Corectia
Acționează la abateri în intervalul
[±20, ± 200] mHz

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul secundar
Regulatorul Secundar (Central)

1
Pdi   i  Gi 
Tri  Gi dt
ΔPdi = variabila de corecţie a regulatorului secundar care conduce

generatoarele aflate in aria de reglaj i;
βi = factorul proporţional (amplificarea) regulatorului secundar în aria de
reglaj i;
Tri = constanta de timp de integrare a regulatorului secundar în aria de
reglaj i;
Gi = eroarea de reglaj (ACE) în aria de reglaj i;

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul terțiar.
Restabileste valoarea medie
Dispus de dispecer din capacitatile Frecventa Restabileste valorile nominale

Sistemului Limiteaza
programate abaterile
Activare Elibereaza rezervele
Timp de actiune de la 1 minut la 30 Reglaj Primar dupa o deconectare

Elibereaza
rezervele
min / 8 ore (lenta) Corecteaza
Activare daca Preia daca Reglaj
Refacerea rezervele secundare după este responsabila este responsabil Secundar Elibereaza
rezervele
activarea reglajului secundar Preia

Reglaj Tertiar
Distribuirea optimă a rezervei de reglaj

secundar Activare
Corectia

1.3. Tipuri de reglaj – Reglajul terțiar.
Distribuirea optimă a rezervei de reglaj secundar poate fi realizată prin:

➢conectarea şi deconectarea unor grupuri generatoare de putere
(turbine pe gaze, centrale hidroelectrice cu lac şi acumulare prin
pompaj, creşterea sau reducerea puterii generatoarelor aflate în
funcţiune);
➢redistribuirea puterii generate de generatoarele participante la reglajul
secundar;
➢modificarea programelor de schimb reciproc de putere;
➢reglajul sarcinii (de ex. telereglaj centralizat sau deconectarea sarcinii
telecomandate).


în SEE. Terminologie RAf-P (după ENTSOE)
1.5. Tipuri de structuri RAf-P în UCTE/ENTSOE. RAf-P în
Romania.

1.5. Tipuri de structuri RAf-P în
UCTE/ENTSOE
RAf-P centralizat
RAf-P pluralist
RAf-P ierarhizat

UCTE/ENTSOE
RAf-P centralizat
OTS
Regulator
central
Grup reglant Grup reglant Grup reglant

1 2 ... n
Bloc de reglaj

UCTE/ENTSOE
RAf-P centralizat
EMS applications
SCADA Client
SCADA server
SCADA server
RTU/IED
RTU/IED
SCADA server
RTU/IED

UCTE/ENTSOE
RAf-P pluralist
OTS 1 OTS 2 OTS n

Regulator Regulator Regulator
central central central
Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup

reglant 1 reglant 2 ... reglant n reglant 1 reglant 2 ... reglant n reglant 1 reglant 2 ... reglant n
Aria de reglaj 1 Aria de reglaj 2 ... Aria de reglaj n
Exemplu RAf-P pluralist

UCTE/ENTSOE
RAf-P pluralist
EMS applications
SCADA Client
SCADA server
SCADA server
RTU/IED
RTU/IED
SCADA server
RTU/IED
Exemplu RAf-P pluralist

UCTE/ENTSOE
RAf-P ierarhizat
OTS
Coordonator
Regulator
central
bloc de reglaj
Regulator
Regulator arie Regulator
Regulator arie Regulatorarie
Regulator
secundar
de reglaj 1 secundar
de reglaj 2 secundar
de reglaj n
Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup Grup

reglant 2 ... reglant n reglant 1 reglant 2
... reglant n reglant 1 reglant 2
... reglant n
reglant 1
Arie de reglaj 1 Arie de reglaj 2
... Arie de reglaj n
BLOC DE REGLAJ

UCTE/ENTSOE
RAf-P ierarhizat EMS applications
SCADA Client
SCADA server SCADA server

SCADA server
EMS EMS
applications EMS applications
applications
SCADA Client SCADA Client
SCADA Client

RTU/IED RTU/IED
RTU/IED RTU/IED

1.5. Reglajul central (secundar) frecvență-putere activă
în România– schema de principiu
Dispecer energetic Grup reglant i
n0
Kn  n
Ps Pm Y0 Ky Y
1
Element de Turbina
n Generator
2 RAV
executie
P0 3 reglaj
Krf Rf
f0
primar f P
reglaj
secundar k f 1 - mod de operare: sincronizare, operare insularizata
2 - mod de operare: pornire grup
3 - mod de operare: reglaj de putere
fn

1.5. Reglajul central (secundar) frecvență-putere activă
în România
 50 grupuri reglante în reglaj secundar:

- Termocentrale: CET Brăila, Turceni etc.
- Hidroagregate: Vidraru, Lotru etc
 Integrat în ENTSOE/UCTE din 2004

 Reglaj centralizat

Linkuri utile
http://www.ferc.gov/industries/electric/indus-act/rto.asp
http://www.anre.ro/
www.entsoe.eu
http://www.eurel.org/home/Events/IMC/Pages/IMC.aspx

Bibliografie
Iliescu, S.St., Teoria reglării automate, ed. Printech, Bucureşti, 2006
Mihoc, D., Iliescu, S.St., Făgărăşan, Ioana, Ţăranu, Gh., Matei, G.,
Conducerea şi automatizarea instalatiilor energetice, Ed.Printech,
Bucureşti, 2008
https://www.entsoe.eu/major-projects/network-code-development/load-
frequency-control-reserves/ - publicat la 27.09.2013
https://www.entsoe.eu/fileadmin/user_upload/_library/resources/LCFR/
120925__ENTSO-E_presentation_on_NC_LFC_R_update_final.pdf
Load-Frequency Control and Reserves Network Code

Anclansarea Automată a Alimentării de Rezervă (AAR)
1. Considerații generale - Anclansarea Automată a Alimentării de Rezervă (AAR)
Prin AAR se înţelege totalitatea dispozitivelor care în cazul deconectării din orice cauza a alimentării
normale sau de serviciu determină conectarea automată a alimentării de rezervă. O alimentare de rezervă
poate fi comună pentru mai multe alimentări de serviciu, urmând a fi conectată automat pentru înlocuirea
elementului ieşit din funcţiune, cât mai repede posibil.
2. Schema bloc pentru un dispozitiv de AAR

Alim. rezerva Alim. normala
TT2
L1 L2
I1 I2
4
i1 i2 in
TT1
La consumatori
tAAR
1 2 3
3. Schemă de AAR aplicată la serviciile interne ale unei centrale

Întreruptoarele deschise în funcţionarea normală care urmează să conecteze rezerva sunt marcate
printr-un dreptunghi negru hasurat iar întreruptoare care sunt inchise în funcţionarea normală sau de regim
sunt marcate printr-un dreptunghi alb nehaşurat.
a.
b.
c. d.
e.
4. Studiu de caz – Dulap de AAR (Eaton)

Dulapul de automatizare – AAR pentru o linie electrică
Schema monofilară
G
T1 T2
~ UG
UT1 UT2
S2T1 S2G S2T2
QT1 QG QT2
S1T1 S1G S1T2
B1 B2
UB1 S1C QC S2C UB2
Interfața HMI a procesului

AUTOMATIZARI

Automatizari
– Cuprins curs
Durata
7.Descărcarea Automată a Liniilor Aplicaţii
de Transport (DALT) Bibliografie
8.Insularizarea (separarea automată) a sistemelor energetice interconectate
MODUL 6 - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 2/

Reanclansarea Automată Rapidă (RAR) pe
liniile de energie electrică
1. Considerații generale. Scop, definiții, schema bloc

2. Clasificări RAR
3. Condiții de funcționare. Studii de caz
MODUL 6 - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 3


2. Clasificări RAR

Defecte
60% - 70% dintre defecte sunt temporare
• Conductori loviti de vant
• Ramuri cazute pe linii aeriene
• Animale
• Fulgere
Un ciclu de RAR ar trebui sa indeparteze defectul
• Unele defecte sunt permanente:

• Soferi imprudenti
• Greseli de operare
Punerea la pamant a sectiunii
1. Considerații generale RAR
Dispozitivul de RAR este un sistem complex care realizează reanclanșarea

automată a unui întrerupător declanșat prin protecție, după un interval de timp
scurt cunoscut drept pauza de RAR, interval necesar pentru stingerea arcului
electric produs la locul defectului, prin întreruperea tensiunii.
Funcţionarea unui dispozitiv de RAR este următoarea:

-în cazul declanşării întreruptorului de linie, prin protecţie sau nedorită, intră în
funcţiune dispozitivul de RAR care verifică îndeplinirea anumitelor condiţii şi după
"pauza de RAR" transmite comanda de reanclanşare la întreruptor.
-dacă defectul a fost lichidat, linia intră în funcţionare normală;
Durata
-dacă defectul persistă protecţia Aplicaţii
prin relee comandă Bibliografie
o nouă declanşare. În acest
caz sunt posibile două variante: se repeta operaţiile descrise, deci se reia RAR-ul
sau RAR-ul se blochează şi linia este deconectată definitiv.

1. Considerații generale RAR
Totalitatea operaţiilor din momentul declanşării întreruptorului şi

până la reanclanşarea sa prin RAR formează "un ciclu de RAR",
notat D-I-R unde D este declanşarea, I pauza de RAR, iar R
reanclanşarea.
Daca avem mai multe cicluri de RAR se pot nota cu:

D-I1-R-D-I2-R 2 cicluri de RAR;
Durata
D-I1-R-D-I2-R-D-I3-R Aplicaţii
3 cicluri Bibliografie
de RAR.

1. Schema bloc RAR
TT
S 4
1
a 2
I 3
b

tRAR
TC PROT
L tRAR=tsch.RAR+ta.i>tdiz

1. Consideraţii generale RAR
Simboluri relee de protecţie

1. Funcţionare RAR
operarea unui ciclu RAR pentru un defect tranzitoriu
Perioada
arcului
Pauza de RAR
timpul de RAR

1. Funcționare RAR
Operarea unui ciclu RAR pentru un defect permanent
Pauza de RAR
timpul de RAR


2. Clasificări RAR

2. Clasificări RAR
1.După timpul de reanclanşare tRAR: RAR ultrarapid, RAR rapid şi RAR lent.
2. După principiul de funcţionare: RAR mecanic şi RAR electric.
3.După modul de pornire al dispozitivului de RAR sunt :
-RAR cu pornire prin necorespondenţa între poziţia cheii de comandă şi poziţia
întreruptorului ;
-RAR cu pornire prin impuls de la protecţia prin relee care declanşează întreruptorul de linie.
4. După modul de revenire al schemei de RAR sunt : RAR cu revenire manuală şi RAR cu
revenire automată.
5. După modul execuţiei comenzii de reanclanşare a întreruptorului există :
-RAR simplu, fără restricţii ;
-RAR cu restricţionări.
6. După modul de coordonare cu protecţia prin relee avem :
-RAR necoordonat cu protecţia;
-RAR coordonat cu protecţia.

2. Clasificări RAR
1.După timpul de reanclanşare tRAR:
 RAR ultrarapid (tRAR= 0.1 - 0.5 s)
 RAR rapid (tRAR= 0.5 - 1.5 s)
 RAR lent (tRAR > 1.5 s).

2. Clasificări RAR
2. După principiul de funcţionare:
- RAR-ul mecanic foloseşte energia înmagazinată în resoarte
comprimate (armate) sau greutăţi ridicate şi lăsate să cadă. Se
întâlnesc doar la joasă tensiune şi la întreruptoare comandate
manual.
- RAR-ul electric fie în variante cu relee, fie în variante cu
comutaţie statică sau numerică, se aplică întreruptoarelor cu
comandă de la distanţă cu dispozitive de acţionare solenoidale
sau pneumatice. La randul lor acestea pot fi: RAR trifazat (RAR-T)
sau RAR monofazat (RAR-M).

2. Clasificări RAR
3.După modul de pornire
al dispozitivului de RAR
sunt :
-RAR cu pornire prin
necorespondenţa între
poziţia cheii de comandă
şi poziţia întreruptorului ;
-RAR cu pornire prin Pornire prin necorespondență
impuls de la protecţia
prin relee care
declanşează
întreruptorul de linie.

2. Clasificări RAR
3.După modul de pornire
al dispozitivului de RAR
sunt :
necorespondenţa între
poziţia cheii de comandă
şi poziţia întreruptorului ;
impuls de la protecţia
prin relee care
declanşează
întreruptorul de linie. Pornire prin impuls de la protecția prin relee

2. Clasificări RAR
5. După modul execuţiei a comenzii de reanclanşare a întreruptorului
există :
-RAR simplu, fără restricţii;
-RAR cu restricţionări determinate de controlul absenţei tensiunii,
controlul revenirii tensiunii de la capătul opus şi păstrarea sincronismului
între tensiuni.

2. Clasificări RAR
6. După modul de coordonare cu protecţia prin relee avem :
-RAR necoordonat cu protecţia;
-RAR coordonat cu protecţia prin relee în sensul accelerării execuţiei
comenzilor date de protecţie, urmând ca restabilirea selectivităţii
funcţionării acesteia să se facă după execuţia ciclului de RAR.

2. Clasificări RAR
7. După modul de acționare :
- RAR trifazat;
- RAR monofazat

2. Clasificări RAR
Reanclanşarea Automată Rapidă Trifazată (RAR-T)
Da tRAR
Start
Dispozitivul de RAR – T cu condensator, pentru o linie radială

2. Clasificări RAR
0 3
B1 B2
R
RAR-T
1EB1
1I 2I
CC1
L
5R
CEA CEB
TT
1LS
+
1EP
} La RAR-T
U< 1RV
9EP
1EB2
1V2
6R
C
2EP
1V1
CC4
0' 2
Modificarea schemei de RAR – T pentru controlul lipsei tensiunii

2. Clasificări RAR
+ -
1RI2 1LS
0"
0'
  30...35
RCT2 RCS 1RI
0'’’
1RI1
1EB1
1EB
5R 9EP RCT1 1RI3
2
1EB2 2EP
CC1 C
4R
4
6R CC4
Schema pentru RAR-T cu condensator, cu controlul sincronismului


2. Clasificări RAR

3. Condiții de funcționare RAR
Mecanismul întrerupătorului impune un timp mort minim alcătuit din
suma dintre timpul de reset al mecanismului de declanșare și timpul
de închidere al mecanismului.
Schema de funcționare a unui întrerupător:

3. Condiții de funcționare RAR
Tipuri de întrerupătoare și timpii necesari pentru a executa operațiile.
Ulei Vid Ulei Aer SF6 SF6

(11kV) (15kV) (132kV) (380kV) (132kV) (380kV)
t1 0,06 0,038 0,03 0,035 0,04 0,02

t2 0,1 0,053 0,06 0,045 0,07 0,05
t3 0,08 0,023 0,2 0,235 0,03 0,01
t4 0,16 0,048 0,35 0,065 0,08 0,06
t5 0,24 0,28 0,5 0,3 0,11 0,07
t6 0,02 0,07 0,01 0,02 0,12 0,04 Schema de funcționare a unui întrerupător

3. Studii de caz
Linie alimentată la ambele capete
Rețea buclată
Linii paralele (dublu circuit)
- control sincronism;
- control lipsă tensiune.

3. Studii de caz
Linie alimentată la ambele capete:
- control sincronism;
- control lipsa tensiune.
B1 B2
I1 I2
A ~ ~ B
RART RART
U< U-U

3. Studii de caz
Rețea buclată
RART RART
I1 U< U-U I2
U-U U<
L1
A ~ ~ B
L2 L3
I3 I6
RART RART
U-U U<
I4 I5
RART RART
U< U-U
Consumator

3. Studii de caz
Reclosere pe LEA

3. Studii de caz
Linii paralele (dublu circuit)
RART
RART
U<
I1 I2
L1
A ~ I ~ B
L2
I3 I4
RART
RART
U<

Bibliografie
Automatizarea proceselor termo- si electroenergetice, Ed.Printech,
Bucureşti, 2008
Producatori de echipamente:
ABB - Relay Manufacturer, Västerås, Sweden. GEC - Alstom - Relay Manufacturer. Download
Basler Electric - Relay Manufacturer, Highland, their applications manuals and conference
Illinois. Download their applications papers .
papers/guides . NxtPhase - Optical CTs, VTs, and Relays
Beckwith Electric - Specialty Relay Pulsar Technologies - Power Line Carrier (PLC)
Manufacturer, Key Largo, Florida. tranceivers and hybrids (formerly part of
Cooper Power Systems - Edison Pro Relays Westinghouse relaying)
General Electric - Relay Manufacturer RFL - Power Line Carrier (PLC) and other
Communications Equipment
Schweitzer Engineering Labs (SEL) - Relay
Manufacturer, Pullman, WA (Technical Papers)
Siemens - Relay Manufacturer, Germany.

AUTOMATIZARI

Automatizari– Cuprins curs

5.Descărcarea Automată de Sarcină la scăderea tensiunii (DAS-U<) şi la
scăderea frecvenţei (DAS-f<)
8.Insularizarea (separarea automată)
Durata a sistemelor energetice interconectate
MODUL 7 - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 2/

Descărcarea automată de sarcină (DAS)
Pentru a se evita scăderea majoră a tensiunii de alimentare a
consumatorilor sau scaderea majora a frecventei cu consecinţe
grave asupra stabilităţii funcţionării se recurge la sacrificarea unor
categorii de consumatori. Această acțiune poartă numele de
descărcare automată de sarcină (DAS).
- DAS - U la scăderea tensiunii

- DAS - f la scăderea frecvenței

Descărcarea automată de sarcină(DAS)
- Este ultimul resort care poate duce la evitarea unei avarii majore a
rețelei electrice
- Este activată de relee de minima frecventa si minima tensiune
- Actionează asupra intreruptoarelor
- Necesitatea unor mijloace ”inteligente” de DAS este dată de diverse
provocări ale rețelelor actuale:
❑ Deregularizarea pieței de energie
❑ Generarea distribuită
❑ Creșterea consumului rezidențial etc

Metode de DAS utilizate în SEE:
Scopul unor DAS inteligente este să asigure o producție uniformă, care să
corespundă permanent cererii; în caz contrar sistemul poate deveni instabil.
Metode/Tehnici utilizate de dispozitivele DAS:
- Comanda directă asupra sarcinii pentru reducerea consumului sau chiar oprirea
consumatorilor;
- Folosirea unor sisteme de control cu comutatoare de ploturi in sarcină (on-load
tap-changer (OLTC) pentru a câștiga timp pentru alte acțiuni de remediere;
- Utilizarea unor prețuri diferențiate, pentru diverse niveluri de asigurare a
alimentării
- Creșterea cantității de energie produsă din surse regenerabile pentru a mări
producția de energie activă/reactivă (cel puțin pentru moment scade presiunea pe
rețeaua de transport)

Schema dispozitivului de DAS-U<
r s t 0 c1
u1 <
L A TA C TB
R1
c2 u3
u2 < B
R2 ta b2 u2
c3
u3 < u1 RS
D
R3
ui a1 b1 b3 a2 a3 tb
ui <
FTSI K
a.) circuitele de curent alternativ; b) circuitele de curent continuu.

DAS-U realizat cu IED
Sistemele RAT actuale masoara tensiunea pe partea de joasa tensiune a transformatoarelor
pentru a comanda poziţia comutatorului de ploturi.
Dispozitivele IED utilizate pentru reglare automată au capacitatea de a măsura tensiunea pe

ambele nivele ale transformatorului: înaltă şi joasă tensiune.
Folosirea releelor de minimă şi maximă tensiune asigura o mai buna monitorizare a variației
tensiunii pe parte de ÎT şi influenţează operarea RA T sau altor echipamente secundare din
stație.
În funcţie de acestea, se pot lua următoarele acţiuni:
- Blocarea temporară RAT (ex. pentru 20 s).

- Schimbarea temporara a referinței RAT (in general reducere).
- Blocarea completă RAT
- Anclanșarea bancurilor de condensatoare (sau de bobine) pe partea de IT.
- Descărcarea automată de sarcină la scăderea tenssiunii.

DAS-U cu echipamente de tip IED

DAS-f in UCTE/ENTSOE
Fiecare OTS determina planul de DAS in concordanta cu regulile UCTE.
UCTE recomanda ca descarcarea de sarcina sa se implementeze in 3 trepte si

implica deconectarea liniilor/feederilor care asigura alimentarea cu o cantitate
predefinita din consum.

Dispozitiv pentru DAS cu doua tranşe:
a) alimentarea bobinelor releelor de frecvenţă; b) schema desfasurata a
circuitelor de c.c.
1RF 1RI
1RF
2RF 1RI
2RI
1RI1
2RF
1RI2 La declanşarea
întrerupătoarelor
1RI3 (treapta de bază)
2RI1
La declanşarea
2RI2 întrerupătoarelor
(treapta suplimentară)
Declanşare
consumatori
Comandă
DAS
Element de Element de Element de reanclanşare
pornire temporizare execuţie
consumatori
Alimentare de la
Releu de frecvenţă
maximă stabilizator de
tensiune reţea
RAR-f (RAS)

DAS cu RAS
Blocul DASF Blocul RARF
2RT R 5RI
De la stabilizatorul de tensiune
La modificarea reglajului
1RI 1RT 2RI 3RI 2RT 4RI 3RT S
frecvenţei releului RF
S S
RF 3RT
3RI3
2RT1 2RT2
La declanşarea întrerupătoarelor
RF 1RT 1RT 3RI1 3RI

2RI1 2RI2 2RI3 2RI4 4RI1 4RI2 4RI3 4RI4

Dulap automatizare DAS-f si DRRI Comunicatie
Tensiune 110 cu SCADA
DAS-f
Declanșare
DAS-f

Aplicatie DAS

Aplicatie DAS-f

Dispozitive de DAS-f

Studiu de caz DAS -1

Studiu de caz 2
Relee DAS-f
si DAS-U

Repere (în loc de concluzii)
Nr crt Noţiune (funcţie- Noţiune (funcţie- Definire
echipament) echipament) - engleză
1 DAS-f
2 DAS-U
3 DRRI
4 IED
5 SCADA
6 RAT
7 RAR
8 Comutator de
ploturi
9

Bibliografie
Automatizarea proceselor termo- si electroenergetice, Ed.Printech,
Bucureşti, 2008
Producatori de echipamente:
ABB - Relay Manufacturer, Västerås, Sweden. GEC - Alstom - Relay Manufacturer. Download
Basler Electric - Relay Manufacturer, Highland, their applications manuals and conference
Illinois. Download their applications papers .
papers/guides . NxtPhase - Optical CTs, VTs, and Relays
Beckwith Electric - Specialty Relay Pulsar Technologies - Power Line Carrier (PLC)
Manufacturer, Key Largo, Florida. tranceivers and hybrids (formerly part of
Cooper Power Systems - Edison Pro Relays Westinghouse relaying)
General Electric - Relay Manufacturer RFL - Power Line Carrier (PLC) and other
Communications Equipment
Schweitzer Engineering Labs (SEL) - Relay
Manufacturer, Pullman, WA (Technical Papers)
Siemens - Relay Manufacturer, Germany.

AUTOMATIZARI


7.Sincronizarea automata
Durata
8.Sisteme de comunicatie in energetica Aplicaţii Bibliografie
MODUL 8_CI - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 2/

Sisteme de comunicatie in energetica
◦ Modelul unui sistem de comunicație
Intrare Siruri Siruri Iesire

(simboluri)
Codificator de biti Canal de biti Decodificator
(simboluri)
MODUL 8_CI - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 3

◦ Modelul unui sistem de comunicație

Transmiterea informațiilor
Sursa Codificator Codificator de Modulator
de sursă. canal
Canal
Receptor Decodor de Decodor de Demodulator

sursă canal
Sursa primară emite semnale discrete sau continue.

de sursă. canal
Canal

sursă canal
Codorul de sursă→ realizează conversia semnalului dat de sursă

intr-o secventa binara (pentru a obţine o compactare a semnalului
oferit de sursă)

de sursă. canal
Canal

sursă canal
Codorul de canal→ realizează o conversie a semnalului astfel încât acesta să

poată fi reprodus la recepţie cu o cât mai mare fidelitate.
În general este necesară introducerea unei redundanţe pentru ca recepţie
semnalul să fie recunoscut chiar dacă acesta a fost modificat datorită unor
perturbaţii mai mult sau mai puţin puternice ce apar pe canalul de transmisie.

de sursă. canal
Canal

sursă canal
Modulatorul accepta la intrare o secventa de biti si o converteste intr-un semnal electric

adecvat transmiterii prin canalul de comunicatie.
- asigura compatibilitatea cu caracteristicile canalului si permite multiplexarea mai multor
semnale.
- minimizeaza efectele zgomotului canalului folosind semnale de durata mare, care in
conformitate cu legea statistica a numerelor mari sunt mai putin vulnerabile la perturbatii.

de sursă. canal
Canal

sursă canal
Canalul fizic→ mediu prin intermediu căruia se transmite informaţia şi

asupra căruia acţionează zgomotele perturbatoare.
Realizeaza o legatura electrică între sursă și receptor, poate consta

intr-o pereche de fire torsadate, fibra optica sau o legatura de
microunde prin care se propaga semnalul cu continut informational.

de sursă. canal
Canal

sursă canal
Canalul receptor→ compus din demodulator, decodor de canal,

decodor de sursă realizează operaţii inverse în raport cu cele din
canalul de emisie

Tehnologia informației
❖Se considera o sursa discreta care emite unul dintre cele q
mesaje m1,m2,…,mq cu probabilitatile de aparitie p1,p2,…,pq .
❖probabilitatile satisfac relatia p1+p2+…+pq =1.
❖Continutul informational al mesajului i este notat cu I(mi) .
❖Conținutul/Cantitatea de informație se defineste ca fiind
1
I (mi ) = log
pi

Tehnologia informației
❖ Definiția conceptul de informație data de Shannon leagă
informația produsa prin apariția unui eveniment in cadrul unui
experiment de logaritmul inversului probabilității de apariție a
acestui eveniment
❖Entropie informațională, concept de bază în teoria informației și
știința comunicațiilor
n
H = − pi log pi
i =1

Comunicație serială vs paralelă
Exemple comunicație serială: USB, RS 232
Exemple comunicație paralelă: VGA

Magistrale de comunicatii

AUTOMATIZARI


7.Sincronizarea automata
MODUL 8_CI - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 2/

2.2. Arhitectura rețelelor de comunicații în
mediul industrial
Nivel Stație
supervizare Statie Statie
operator inginerie
Magistrala de control
Nivel PLC RTU1 Celule

conducere
I/E
direct
Magistrala de camp
Nivel RTU1 RTU2

de camp Echipamente
PLC
traductor primare
elem. de ex.

mediul industrial
Nivelul proces (camp):
Nivelul de câmp este cel la care schimbul de informații se face
direct cu procesul: achiziția de date de la traductoare și distribuția
de comenzi spre elementele de execuție
Echipamentele de camp sunt conectate intre ele pe o magistrala
seriala numita magistrala de proces sau magistrala de camp –
FIELDBUS.
PROFIBUS - PROCESS FIELD BUS este o norma industriala
germana pentru elaborarea intr-o conceptie unitara a comunicatiei
in intreg spectrul de aplicatii de la nivelul proces, independent de
un proces de fabricatie (aplicatie) anume.

2.2. Fieldbus - Caracteristici
- poate procesa multe date de proces cu intarziere limitata (1ms-1s)
- transmite date in afara timpului real pentru diagnoza
- functioneza in conditii critice (de tem, vibratii, perturbatii
electromagnetice, mediu umed, cu salinitate ridicata)
- Instalare rapida si robusta de catre personal specializat
- integritate ridicata (depistarea tuturor erorilor)
- sincronizarea timpului (milisecunde- microsecunde)
- costuri de instalare scazute (5-50 €/nod)
- viteze de transmisie moderate (50 kbit/s - 5 Mbit/s)
- transmisie pe distante mari (10m - 4 km)

2.2. Fieldbus - Avantaje
- reduce cablarea
- creste modularitatea procesului (fiecare obiect are propria unitate de
control/computer)
- intretinere facila si detectia usoara a erorilor
- simplificarea punerii în funcțiune
- modernizarea si extinderea sistemului este facila
- Sisteme de control modulare, usor de construit prin echipamentele
standard

2.2. Fieldbus - Avantaje

2.2. Profibus vs Profinet

Piața Fieldbus - 2018

mediul industrial
Nivelul de conducere
Nivelul de conducere integrează echipamentele care realizează
controlul procesului ( PLC-uri, RTU-uri, calculatoare de proces etc.),
iar magistrala de control este una de bandă largă., cu viteze de min.
10 Mb/s
Protocoale utilizate: Ehernet, Modbus

mediul industrial
Nivelul de supervizare
Nivelul de supervizare transmite datele pe distanțe foarte mari,

transferul de date are loc la intervale mari de timp.

3. Metode de comunicatie
❑Master-slave
❑Token-Ring
❑Ethernet
❑Peer-to-peer

❑Master-slave:
- tot traficul de date trece prin ”master” (PLC, RTU etc);

❑Token-Ring : transmiterea datelor in rețeaua de tip inel se face pe
baza unui mesaj tip numit ”token”. Doar nodul care deține token-ul
poate comunica la un anumit moment de timp.

❑Ethernet: comunicație între un calculator și alte elemente de
rețea. Nodurile de rețea pot comunica între ele atâta timp cât
rețeaua nu este ocupată. Altfel, mesajul va fi retransmis cand
rețeaua este liberă (timp de așteptare <1 s).
❑Vitezele de transmisie prin Ethernet sunt mari (100 Mbps)

❑Peer-to-peer
- Toate nodurile de rețea pot comunica între ele
- PLC-urile pot schimba date, impart intrarile și ieșirile
- permite redundanță și “inteligență distribuită”

4. Modelul de referinta ISO/
OSI (Open Systems Interconnection)
In conceptia OSI fiecare nivel ofera un set de servicii de comunicatie
nivelului urmator utilizand serviciile suportate de nivelul anterior.

4. Modelul de referinta ISO/OSI (Open
Systems Interconnection)
Nivelul 2: Data link – (Legatura de date) consta in asamblarea si
dezasamblarea secventelor binare in pachete numite cadre.
Nivelul 3: Network – (Retea) asigura retransmiterea si rutarea pachetelor

prin retea.
Nivelul 4: Transport – (Transport) asigura transparenta pentru nivelurile

superioare (orientate spre aplicatie) a tuturor mecanismelor si detaliilor

4. Modelul de referinta ISO/OSI (Open
Systems Interconnection)
Nivelul 5: Session – (Sesiune) asigura mecanisme pentru organizarea si
structurarea dialogului dintre aplicatii, furnizand servicii pentru crearea
si gestiunea canalelor de comunicatie virtuale
Nivelul 6: Presentation – (Prezentare) asigura transformarea datele

schimbate pe canalul de comunicatie in reprezentarea proprie aplicatiei.
Nivelul 7: Application – (Aplicatie) contine serviciile la care are acces

direct procesul aplicatie, utilizatorul final al retelei.

5. Comunicatii in energetica
5.1. Date transmise
Ce date sunt transmise?
- alarme (1s),
- comenzi (1s)
- date de stare asupra echipamentelor (2 s)
- date de interblocare (5-100 ms)
- declansari din protectii (3 ms)

5.2. Standardul IEC61850 – necesitate si avantaje
Schimbul de date între două echipamente (de protecție, de control, etc.),
provenite de la furnizori diferiți, se efectuează prin intermediul funcțiilor şi al
nodurilor logice comune în sistemul de configurare al acestora.

5.2. Standardul IEC61850
Prin acest standard se definește modul de adresare a datelor şi interfața din
spațiul virtual în spațiul real și permite schimbul de informații între IED-uri.
Este format din:
- un model de date care definește nodurile logice (LN),
- servicii de schimb de date (Abstract Communications Service Interface or
ACSI) aferente rețelelor de comunicatie (MMS, TCP/IP si Ethernet).
Componente IEC 61850:
• IEC 61850-90-1 comunicatii intre stații
• IEC 61850-90-2 comunicatii intre stație și dispecer/centru de control
• IEC 61850-90-6 comunicații in interiorul stație

5.2. Standardul IEC61850 – structura

5.2. Standardul IEC61850 – structura
- Sampled Values (SV) – valorile eșantion sunt transmise prin
Ethernet, asigurand schimbul de date ciclic si rapid pentru masurile
de curent si tensiune aferente echipamentelor de protectie si control.
Se inlocuiesc astfel cablajele clasice (analogice).
-GOOSE (Generic Object Oriented Substation Event) este utilizat

pentru transmiterea evenimentelor critice in timp real (ex. comenzi de
declanșare) între 2 sau mai multe IED-uri, prin Ethernet.
- Pentru configurarea echipamentelor, setarea parametrilor,

monitorizare se utilizează mesaje TCP/IP care utilizează ca nivel de
date MMS (Manufacturing Messaging Service)

5.2. Standardul IEC61850 – transmiterea mesajelor
Model de transmisie a datelor ( un obiect)

Nume/ adresa ( un obiect) GOOSE


6. Aplicatie – arhitectura comunicatii in
statia electrica

6. Aplicatie – sistem de comunicatii in
statia electrica
RJ45 = conectori la capatul firelor Ethernet de cablu (UTP= Unshielded

Twisted-Pairs)
SNMP = Simple Network Management Protocol (SNMP) este un protocol
TCP/IP care permite monitorizarea echipamenteleor de comunicatie :
switches, routers, servers, printers si alte echipamanete cu IP dintr-un
singur loc
FO = fibra optica
Fibra optica singlemode (SM)
Fibra optica multimode (MM)
ODF (Optical Distribution Frame) este repartitorul optic pentru fibrele optice
UPS = Uninterruptible power supply

Bibliografie
D. Hossu;“Sisteme de transmitere a datelor cu aplicatii in energetica”;
Bucureşti, Ed. PRINTECH, ISBN 978-973-718-872-4; numărul total de
pagini 151; 2007
https://www.anybus.com/about-us/news/2018/02/16/industrial-ethernet-
is-now-bigger-than-fieldbuses, accesat la 10.12.2018
R. Dobrescu, ”Transmiterea datelor”, ed. Academiei Române, ISBN 973-
27-1139-6, 2005
Michael J. Hamill, Industrial Communications and Control Protocols,
PDH Online, 2015
https://www.profibus.ie/wp-content/uploads/2018/02/PB-vs-PN-and-
migration-strategies.pdf
Samitier, Carlos (Ed.), Utility Communication Networks and Services,
Cap. 2 IEC61850 Communication Model, ed. Springer, 2017
CONDUCEREA SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE
1.1. Conducerea sistemelor electro-energetice
Un exemplu de sistem (tehnic) este

sistemul energetic (SE).
Acesta este constituit din elemente

generatoare de energie electrică, retea
de transport, de distribuţie a energiei
electrice si consumatori. Aceste
elemente sunt grupate zonal constituind
subsistemele unui SE.
Referitor la un SE dat, acestuia i se

poate asocia un interior şi un exterior,
delimitarea dintre aceste zone, făcându-
se printr-o graniţă
Procesele energetice pot fi privite ca

sisteme mari, distribuite caracterizate
prin:
 structură interconectată
 existenţa mai multor obiective de
atins (stare conflictuală)
 dimensiuni mari
 restricţii în ceea ce priveşte
structura informaţiei
 prezenţa incertitudinilor
Tot odata, conducerea sistemelor mari presupune existenţa a două mari

subsisteme :
procesul si sistemul de conducere, ca si existenta unor fluxuri de
informatii (IE - relaţia cu mediul exterior, date de proiectare; IP - modul de
desfăşurare al procesului).
PROCESUL SISTEMUL DE CONDUCERE

IE
IP
Din punct de vedere al sistemului de conducere acesta poate fi centralizat sau
descentralizat în functie de caracteristicile procesului si a sistemului de
conducere.
Conducere centralizată Conducere descentralizată
localizare centralizată dpdv.

geografic presupune descompunerea proceselor în subprocese
sistemul are acces la toate fiecare subsistem are acces la un anumit câmp
informaţiile din proces informaţional
întregul sistem participă în mod egal SC nu au legături directe între ele
la acţiunile de luare a deciziilor şi de SC elaborează comenzi şi decizii care se aplică
elaborare a comenzilor procesului la nivel local
În cazul sistemului de conducere descentralizat datorita existentei mai multor

sisteme de conducere in paralel pot aparea conflicte în acest caz pentru o
conducere optima se realizeaza o conducerea ierarhizata sub indrumarea unui
sistem de conducere central (SCC) care are rolul de a rezolva posibilele
conflictele dintre subprobleme astfel încât sã creeze un optim pentru întregul
sistem.
Conducerea ierarhizată presupune :

 descompunerea în subsisteme (subprocese, subprobleme) - SC de
dimensiune mai mică
 subsistemele nu sunt independente (există interconexiuni)
 conducere optimală (pe subprocese)
 sisteme de luare a deciziilor, organizate pe mai multe nivele, fiecăruia
atribuindu-se o anumită problemă specifică.
Exista doua tipuri de structuri ierarhizate :

a) multistrat (la nivel local)
b) multinivel (la nivel naţional)
Nivel
Strat superior SCC
superior
Strat inferior Nivel

SC1 SC2 SCn
local
SC
PROCES PROCES
a) b)
Conducerea prin dispecer a SEN
Scopul conducerii SEN este exploatarea coordonata a instalaţiilor si

echipamentelor componente, care necesita o conducere si comanda unitara si
ierarhizata pentru:
 funcţionarea unitara a SEN si alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor in condiţii de siguranţa, calitate si economicitate;
 utilizarea raţionala a resurselor hidroenergetice si a combustibililor
pentru producerea energiei electrice, ţinând seama si de existenta CNE;
 cogenerarea energiei electrice si energiei termice, produsa prin
termoficare, in vederea folosirii raţionale si economice a resurselor
energetice;
Scopul conducerii SEN este exploatarea coordonata a instalaţiilor si

echipamentelor componente, care necesita o conducere si comanda unitara si
ierarhizata pentru:
 asigurarea unui echilibru permanent intre producţia si consumul de
energie electrica in scopul menţinerii frecventei de funcţionare in limitele
admisibile in cazul funcţionarii izolate;
 reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale
altor tari, in cazul funcţionarii interconectate;
 coordonarea regimurilor de funcţionare si a manevrelor din instalaţiile
energetice ale SEN in regim normal de funcţionare si in situaţii de
incidente.
Conducerea sistemului electroenergetic privita prin prisma teoriei sistemelor

ierarhizate consta practic in organizarea acesteia pe mai multe nivele principale. Fiecare
nivel reprezinta un ansamblu integrat de subsisteme de nivel inferior, conduse de catre
un coordonator (dispecer) subordonat nivelului ierarhic superior.
Aceste nivele, in ordinea cresterii gradului si importantei deciziei sunt :

Nivelul 4 - Dispecerul Energetic Central (DEC)
Nivelul 3 - Dispeceri Energetici Teritoriali (DET)
Nivelul 2 – Dispeceri Energetici Zonali care pot fi :
•de reţele electrice (DRE)
•de hidroamenajare (DHA)
Nivelul 1 – Dispeceri Energetici Locali care pot fi:
•de reţele electrice (DEL)
•de centrale electrice CTE, CET, CHE, CNE, (DLC – DST)
•de termoficare (DT)
•ai consumatorilor (DELC).
Organizarea conducerii fiecarui Sistem energetic

nivel prin dispecer se realizează Dispecer energetic national Nivelul 4
in funcţie de structura
instalaţiilor, volumul si Subsisteme electroenergetice
importanta lor, de posibilităţile Dispecer energetic teritorial Nivelul 3
de integrare in reţeaua de
telecomunicaţii, telemecanica si
sistemul informatic, astfel ca sa Dispecer energetic zonal Nivelul 2
se asigure in mediul cel mai Retele electrice,

eficace activitatea conducerii Centrale electrice,
Consumatori Nivelul 1
prin dispecer a SEN Dispeceri energetici locali
Nivelul 4 DEN

Nivelul 3
DET DET DET
Legatura transmisie de date

Nivelul 2
DEN - Dispecer energetic national
DEZ DHE DET - Dispecer energetic teritorial
DEZ - Dispecer energetic zonal
DHA - Dispecer de hidroamenajare
DEL - Dispecer energetic local
Nivelul 1 DLC - Dispecer local de centrala electrica
DELC - Dispecer energetic local ai consumatorilor
DLC DLC DT - Dispecer de termoficare
CNE P>100MW DCRT - Dispecer central retele de termoficare
PSC - Puncte de supraveghere si comanda
DEL CTE
ST - Sef de tura
DELC
DEL ST
statii
DELC ST ST 220, 400
DT statii CHE 750kV
U<110kV mici
PSC
DCRT ST
DLC CHE
ST mari
RETELE CET P>300 MW
CHE
MT si JT DCRT
mici
DLC
P<100MW
RETELE CTE
110kV
si MT
DEC – asigura echilibrul permanent intre producţia si consumul de energie

electrica, reglarea parametrilor de calitate ai energiei electrice (frecventa,
tensiune), urmărirea continuităţii in alimentarea consumatorilor, precum si
realizarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale altor tari,
stabileşte regimurile posibile de funcţionare si coordonează manevrele pe
ansamblul reţelelor de transport de 220 kV si 400 kV ale SEN si exercita
comanda nemijlocita in centralele electrice mari si asupra liniilor de
interconexiune cu sistemele energetice vecine.
DEC are:
 competenta in zona sa de activitate asupra:

•reţelei de 400 si 220 kV;
•centralelor termoelectrice cu puterea totala < 1000 MW si cu puterea pe
grup ≥ 20 MW;
•centralelor hidro cu puterea totala < 300 MW si puterea pe grup ≥ 10 MW;
comanda nemijlocita in zona sa de acţiune asupra:

•reţelei de 750 kV si staţiilor de 400kV;
•centralelor termoelectrice cu puterea totala ≥ 1000 MW;
•centralelor hidro cu puterea totala ≥ 300 MW
DEC
supraveghează instalaţiile de producere si transport a energiei electrice
funcţionând la tensiuni de 220, 400 si 750 kV si asigura continuitatea in
funcţionare a SEN;
optimizeaza regimul de funcţionare pe ansamblul SEN;
regleaza frecventa si tensiunea in nodurile principale ale SEN;
asigura reglajul frecventa – putere de schimb pe liniile de interconexiune cu
alte sisteme;
asigura reglarea si încadrările in limitele prestabilite ale nivelurilor tensiunilor
din staţii si ale circulaţiilor de puteri pe linii;
comanda deconectarea unor consumatori si pornirea unor grupuri energetice;
supravegheaza starea instalaţiilor componente ale sistemului informatic din
dotare;
realizeaza planificarea exploatării, analize si simulări in afara timpului real.
DEC
supraveghează instalaţiile de producere si transport a energiei electrice
funcţionând la tensiuni de 220, 400 si 750 kV si asigura continuitatea in
funcţionare a SEN;
optimizeaza regimul de funcţionare pe ansamblul SEN;
regleaza frecventa si tensiunea in nodurile principale ale SEN;
asigura reglajul frecventa – putere de schimb pe liniile de interconexiune cu
alte sisteme;
asigura reglarea si încadrările in limitele prestabilite ale nivelurilor tensiunilor
din staţii si ale circulaţiilor de puteri pe linii;
comanda deconectarea unor consumatori si pornirea unor grupuri energetice;
supravegheaza starea instalaţiilor componente ale sistemului informatic din
dotare;
realizeaza planificarea exploatării, analize si simulări in afara timpului real.
DET:
 asigura realizarea regimurilor de funcţionare si a manevrelor coordonate ale
DEC, precum si stabilirea regimurilor de funcţionare si coordonarea manevrelor
in instalaţiile energetice din zona de activitate;
 are autoritate de decizie in zona sa de activitate asupra:
•liniilor radiale de 220 kV;
•reţelei de 110 kV buclate;
•centralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea unitara cuprinsa intre 6
MW si 20 MW;
•centralelor hidro cu grupuri cu puterea unitara cuprinsa intre 1 si 10 MW;
 are comanda de coordonare in zona sa de activitate asupra:
•reţelei de 110 kV buclata;
•reţelei de 400 kV;
DET:
 supravegheaza si asigura continuitatea in funcţionare a instalaţiilor de
producere si transport a energiei electrice funcţionând la tensiunile de 220, 400
si 750 kV;
 optimizeaza regimurile de funcţionare pentru reţeaua de transport si distribuţie
(110 kV buclat) din aria de responsabilitate;
 reglajul tensiunii in reţelele buclate de 110 kV;
 comanda nemijlocita a instalaţiilor de 220 kV si 400 kV a DAS;
 supravegherea stării instalaţiilor componente ale sistemului informatic din
dotare;
 planificarea exploatării, analizei si simulării in afara timpului real (timp mediu
si scurt).
DEZ:
 asigura conducerea operativa prin dispecer a instalaţiilor si reţelelor de înalta
tensiune de 110 kV din zona filialei respective in conformitate cu autoritatea de
conducere operativa pe care o are asupra acestora, atribuita prin ordinul de
impartire a instalaţiilor;
 asigura realizarea regimurilor de funcţionare si a manevrelor coordonate de
treptele superioare de dispecer, stabilesc regimurile de funcţionare si coordonează
manevrele pentru instalaţiile si reţelele din raza lor de activitate care nu se afla in
autoritatea de decizie sau comanda de coordonare a unei alte trepte;
 are autoritatea de decizie in zona sa de activitate asupra:
•liniilor radiale de 110 kV;
•centralelor termoelectrice cu grupuri < 6 MW;
•centralelor hidro cu grupuri < 1 MW;
DEZ:
 are comanda de coordonare asupra:
•liniilor din reţeaua de 110 kV buclata;
 competenta in zona sa de activitate asupra:
•unor transformatoare de 400/110 kV si 220/110 kV;
•unor linii radiale de 220 kV;
•liniilor electrice de 110 kV;
•centralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea < 20 MW;
 reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incidentelor;
 optimizarea funcţionarii instalaţiilor de distribuţie de înalta si medie tensiune;
 reglajul tensiunii in reţelele de distribuţie de înalta si medie tensiune si a
nivelului de compensare al puterilor reactive;
 comanda nemijlocita a instalaţiilor de distribuţie de înalta tensiune si a
automatizărilor di zona;
supravegherea stării instalaţiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
planificarea exploatării si analiza in afara timpului real.
DEL:
 asigura conducerea operativa prin dispecer a instalaţiilor si reţelelor de
distribuţie de 110 kV si medie tensiune din zona filialei respective in conformitate
cu autoritatea de conducere operativa pe care o are asupra acestora, atribuita prin
ordinul de impartire a instalaţiilor;
stabileste regimul de funcţionare si coordonează manevrele in instalaţiile si
reţelele de distribuţie din zona lor de activitate;
au comanda nemijlocita asupra:
•reţelelor electrice de MT;
•unor linii radiale de 110kV si transformatoare de 110/MT;
•centralelor conectate la reţeaua electrica de medie tensiune din zona sa de
activitate;
•centralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea < 6 MW;
•centralelor hidroelectrice cu grupuri cu puterea < 1 MW;
DEL:
 supravegheaza si asigura continuitatea in funcţionare a instalaţiilor de
distribuţie;
 reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incidentelor;
 urmarirea bilanţului de energie electrica pe contur;
 optimizarea funcţionarii instalaţiilor de distribuţie de medie si joasa tensiune;
 reglajul tensiunii in reţelele de distribuţie de înalta si medie tensiune si a
nivelului de compensare al puterilor reactive;
 comanda porniri si opriri de grupuri ale microhidroagregatelor;
 comanda nemijlocita a instalaţiilor de distribuţie de medie tensiune si unele de
110 kV;
 supravegherea stării instalaţiilor componente ale sistemului informatic din
dotare;
 planificarea exploatării, analiza si simularea in afara timpului real.
DHA:
 supravegherea si asigurarea continuităţii in exploatare a instalaţiilor si
echipamentelor aflate in autoritatea de conducere operativa si de comanda
nemijlocita a sa si a treptelor superioare;
 exploatarea optima a acumulărilor de apa in regim normal si de viitura;
 stabilirea regimurilor optime de utilizare a lacurilor având in vedere capacitatea
lor si prognozele de debite afluente a grupurilor disponibile si a regulilor de
exploatare tehnica a acumulărilor;
 prognozarea puterilor economic disponibile,a programelor zilnice de funcţionare
si a puterilor maxim utilizabile orare pentru SEN;
 repartizarea optima pe CHE a puterii de consemn activa si reactiva;
DHA:
 repartizarea pe CHE a ordinului de reglaj frecventa – putere;
efectuarea manevrelor programate;
telecomanda agregatelor, aparatelor de comutaţie si a instalaţiilor de evacuare a
debitelor;
supravegherea stării instalaţiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
coordoneaza si conduce masurile de înlăturare a alarmei sau incidentului;
stabileste regulile de evacuare a debitelor din fiecare acumulare si coordonarea
acestora pe întreaga acumulare;
stabileste regimul de pregolire a lacurilor pentru evitarea inundaţiilor in perioada
viiturii;
planificarea exploatării si analiza in afara timpului real.
Dispecerul energetic Local de Centrala electrica (DLC) denumit si dispecer sef
de tura (DST) asigura :
 conduce din punct de vedere tehnic si operativ întreaga activitate de exploatare
si intretinere ce se desfasoara in instalaţiile centralei in conditii de functionare
economoca si sigura;
 realizeaza gestiunea puterii si energiei electrice si termice produse si livrate de
centrala;
 asigura legătura operativa cu nivelurile ierarhice superioare de conducere
operativa pentru preluarea consemnelor (ex. putere debitata, porniri/opriri de
unitati) si transmiterea in sens invers a restricţiilor de încărcare a grupurilor
energetice.
 supravegheaza starea instalaţiilor componente ale sistemului informatic din
dotare;
 coordoneaza activitatea de lichidare a incidentelor pe centrala
Dispecerul energetic Local de Centrala
electrica (DLC) CET
SEN Sistem de
CT
conducere
Conducerea operativa în cadrul centralelor DEN neoperativă
electrice poate fi condusa ierahizat pe patru DET
nivele: DED
nivelul de conducere local (comanda
centrale, retele electrice,
actionarilor si preluarea informatilor din proces) ; consumatori
nivelul de conducere de la tablourile locale Sistem de
operativă
conducere CE
dispecer
(supraveghere sub-grupa functionala). ;

(în timp real)
nivelul camerelor de comanda (supraveghere cameră
comandă
grupa functionala) ;
nivelul tehnic superior al dispecerului sef de
dulap
tura (supraveghere bloc). automatizări

Aut PDF

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Aut PDF

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

AUTOMATIZARI

Prof.dr.ing. Sergiu Stelian ILIESCU

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 2

PARTEA I. SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ

1.Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAF-P) în

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 3

PARTEA a II-a. SISTEME DE COMANDĂ AUTOMATĂ

1.Anclanşarea automată a Alimentării de Rezervă (AAR)

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 4

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 5

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 6

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 7

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 8

Într-un limbaj tehnic aplicativ Ee3

prin noţiunea de sistem (tehnic) E 11

asupra altora într-un mod bine

Sistem (tehnic): Eij – element constitent al sistemului;

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 9

Un exemplu de sistem (tehnic) este

Acesta este constituit din elemente

Referitor la un SE dat, acestuia i se

Operatorii de Transport si Sistem din ENTSO-E:

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 11

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 12

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 19

capacităţilor de calcul şi a controlului

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 20

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 21

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 22

Monitorizare și control pe arii geografice extinse

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 23

Integrarea generarii distribuite si din surse In dezvoltare rapida

Gestionarea retelei de distributie In dezvoltare moderata

Masurarea inteligenta a consumului maturitate rapida

Infrastructura de incarcare a vehiculelor electrice In dezvoltare rapida

Sisteme orientate client In dezvoltare rapida

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 24

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 25

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 26

Process/Piping and Instrumentation Diagram (P&ID): în care sunt

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 27

aparat local traductor, aparat montat pe panou sau pupitru în

XX aparat montat XX aparat montat A(B) semnal analogic (binar) transmis la

Sursa: ISA – www.isa.org

prima literă (primele litere) reprezintă simbolul parametrului măsurat

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 28

Scheme desfăşurate: reprezintă legăturile dintre aparate sau dintre

Partea de forță Partea de comandă

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 30

Contact de releu sau contactor normal inchis

Bobina de contactor principal sau releu intermediar

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 31

Schemele sau tabelele de conexiuni exterioare: pe baza

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 32

1.1. Caracterizarea sistemelor electroenergetice

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 33

Bloc REGLARE Bloc culegere şi prelucrare

MODUL INTRO - AUTOMATIZARI - N. ARGHIRA/S.ST. ILIESCU 34

legităţilor specifice sistemului. O caracteristică a