PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA:
PROFESOR:
DATA:
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SUBIECTUL: Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi: Particularităţi
de structură şi compoziţie epică
TIPUL LECŢIEI: de receptare a textului epic: de predare – învăţare – evaluare
CLASA: a XI-a

Competențe specifice:
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog;
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate ;
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care
a apărut aceasta;
3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme;
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.

Obiective operaționale:

Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:

O1 – Să analizeze elementele specifice stilului beletristic în textul dat;
O2 – Să recunoască particularitățile de compoziție epică a textului;
O3 – Să distingă între adevărul istoric și ficțiunea literară;
O4 – Să-și exprime în mod argumentat opinii în legătură cu subiectul operei studiate.

I. RESURSE EDUCAŢIONALE
1. Conţinuturi:
a) Conform programei de clasa a XI-a;
b) Textul literar:Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi;
c) Manualul şcolar: A. Costache, F. Ioniţă, M. N. Lascăr, A. Săvoiu – Manual pentru
clasa a XI-a, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2010;
d) Bibliografie literară şi critică selectivă:
 Ioan Slavici – Alexandru Lăpușneanul, Editura Ion Creangă, București,
1988;
 Florin Ioniţă, Gheorghe Lăzărescu – Limba şi literatura română. Concepte
operaţionale, Editura Hmanitas Educaţional, Bucureşti, 2006;

1
  Monica Columban, Victoria Gal ş.a. – Cartea definitivă a pregătirii
examenului de bacalaureat, Grup Editorial Art, 2009;
 George Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent,
Editura Semne, 2003;
 Emilia Boghiu, Lăcrămioara Mutoiu – Hermeneutică şi naratologie aplicată,
Editura Eurocart, Iaşi, 2003;
2. Capacităţi de învăţare:
Capacităţile normale de învăţare ale elevilor de clasa a XI-a C, clasă de nivel mediu.
3. Locul desfăşurării activităţii: sala de clasă.
4. Timp: 1 oră școlară.

II. STRATEGIA DIDACTICĂ

1. Resurse procedurale:
Activitatea de învăţare alternantă, pe grupe şi individual cu raportare frontală.
Procedee utilizate: conversaţia euristică, explicaţia, studiul pe text, comparaţia, analiza
literară, descoperirea, observaţia dirijată, comentariul succint, problematizarea, reflecţia.

III. 2. Resurse materiale:

- fişe de lucru;
- portofoliile elevilor;
- laptop;
- videoproiector;
- rebus;
- flipchart;
- bibliografie de specialitate.

IV. EVALUAREA PERFORMANŢELOR

observaţia sistematică a elevilor;
evaluare formativă (prin rezolvarea sarcinilor cuprinse în fişele de lucru şi
focalizate pe obiectivele vizate);
tema acasă.

2
 SCENARIUL DIDACTIC

Strategii didactice
Momentele lecţiei Ob. Conţinuturi vizate Activități de Forme de Resurse Evaluare / Itemi
op. învățare organizare procedurale

Moment organi- Salutul, verificarea Frontal Conversația

zatoric prezenței elevilor,
1 min. scurtă conversație.
Verificarea Verificarea temei Elevii au avut de
temei scrise şi a comentat acasă
cunoştinţelor versurile din
anterioare Epigonii de M. Frontal Conversația
E 5 min. Eminescu referitoare
V la Costache
O Negruzzi.
C Curente culturale / Astfel ei au
A literare – context descoperit modul în
R istoric, social-politic, care M. Eminescu
E percepe rolul lui C.
evenimenţial; trăsături
Negruzzi în
ale curentelor culturale / ansamblul literaturii
literare; române.
Captarea Rebus Rezolvarea rebusului Frontal Aprecieri verbale
atenţiei (Anexa 1) Conversația
5 min. Individual Rebusul

Anunţarea temei Se anunţă tema şi Frontal Expunerea

3
R şi a obiectivelor O1- obiectivele lecţiei pe
E 1 min. O5 înţelesul elevilor.
A Se scriu pe tablă data și
L titlul lecției.
I Analiza unor elemente Rezolvarea itemilor Pe grupe, Studiul pe text Observarea sistematică
Z ce pot conduce la cuprinși în fișele de conform teoriei
A O1 înţelegerea textului lucru inteligențelor Analiza literară
R multiple
E -exerciții de analiză a
A elementelor specifice Problematizarea
stilului beletristic;
S Observația dirijată Aprecieri verbale
E Dirijarea O2 -exerciții de
N procesului de identificare a
S învăţare Viziune despre lume, elementelor specifice
U teme şi motive compoziției textului Conversația
L 15 min. epic;
U Evaluarea pe parcurs
I O3 -exerciții de analiză a Comparația prin rezolvarea
construcției sarcinilor de lucru
Fişe de lucru, materiale discursului narativ;
documentare asupra
unei epoci -exerciții de analiză a Ciorchinele
O4 elementelor textuale
și paratextuale;
R
E -exerciții de
A diferențiere a
L adevărului istoric și
I a celui ficțional;
Z
A
R Atingerea O1- Prezentarea rezolvării Liderii grupelor de

4
E performanţei O4 sarcinilor de lucru de elevi vor prezenta pe Raportare Conversația
A către liderii grupelor rând elementele frontală
20 min. specifice compoziției Explicația Aprecieri verbale
S textului narativ.
E
N
S
U
L
U
I
R Asigurarea feed- Pe tot parcursul Observare sistematică
E back-ului activităţii, prin
F întrebări scurte,
L profesorul verifică
E nivelul de
C performanţă al
Ţ elevilor, aprobând
I sau corectând, după
A caz, răspunsurile.

Asigurarea Eseul nestructurat Exercițiu de  Tema pentru

R retenţiei şi a redactare a unui eseu Individual Conversația acasă:
E transferului în care să comenteze Realizați un eseu
F afirmația lui Tudor argumentativ de3 1-
L 3 min. Vianu: „Prin nuvela 2 pagini pornind de
E Alexandru la afirmația lui

5
C Lăpușneanul, Tudor Vianu: „Prin
Ţ Costache Negruzzi nuvela Alexandru
I devine primul Lăpușneanul,
A scriitor epic Costache Negruzzi
de seamă al literaturii devine primul
noastre”. scriitor epic
de seamă al
literaturii noastre”.

6
Anexa 1

1. Scrie numele curentului literar în care se încadrează opera.

2. Numește specia literară în care se încadrează opera.
3. Care este tema operei ( forma neart.)?
4. Cum se numește soția domnitorului?
5. Care este numele fiului, urmaș la tron?
6. Scrieți prima parte a motto-ului din cap. I
7. Transcrie amenințarea primită de doamnă.
8. Menționează sursa de inspirație a scriitorului.
9. Scrie prima parte a motto-ului capitolului final.
10.Titlul revistei în care a apărut opera.
11. Promisiunea făcută doamnei de către domnitor.
12. Numele unui boier fugit din țară.
13. Locul întâlnirii dintre domnitor și boieri la intrarea acestuia în țară
14. Ce nu-și va mânji domnitorul cu sângele unuia dintre boieri?
15. Arhaism pentru mulțimea adunată la curtea domnească.
16. Locul în care domnitorul propune pace boierilor.
17. Forma geometrică în care așază capetele boierilor uciși.
18. Numele cetății în care se retrage domnitorul bolnav.
19. Obiectul care îi aduce moartea domnitorului (forma art. hot.)
20. Mănăstirea în care este înmormântat domnitorul.

Anexa 2:

7
Grupa lingviștilor: Analizând textul nuvelei, prezentați elementele specifice stilului beletristic
și explicați rolul arhaismelor.

Grupa biografilor – realizează schematic biografia lui Alexandru Lăpușneanul (sub aspectul
importanței istorice) și a Ruxandei (urmând schema de mai jos).

Bunic: Soț: Copii:

Ruxanda

Tată: Frați:

Grupa esteticienilor menționează tema textului, spațiul și timpul, conflictul, perspectiva

narativă și oferă trei argumente privind încadrarea textului în specia nuvelei.

Grupa arhitecților analizează construcția discursului narativ, identifică momentele

subiectului.

Grupa simboliștilor explică semnificația mottourilor, a titlului, a incipitului și a

finalului.

Grupa istoricilor studiază raportul dintre realitate și ficțiune, analizând în paralel textul
nuvelei și fragmente de text din sursele de inspirație ale nuvelei:

A doua domnie a lui Alixandru vodă

8
 Lăpușneanul, carile apoi au tăiat 47 de boieri, 7072

Într-aceia vreme înțelegându sultan Suleiman împăratul turcescu de atâta amestecături

ce să fac în țara Moldovei și să scoală unii spre alții, nu suferi, ci dede domniia iarși lui
Alixandru vodă Lăpușneanul. Iar Ștefan vodă, dacă omorî pre Dispot vodă la Suceava și bătu
pre Mircea vodă la Milcov, să întoarse la Iași și gătind ca să trimiță boieri și oameni de țară la
împăratul, să-i ceaie steag, veniră-i olăcarii de-i dede domniile veste, cum ieste dată lui
Alixandru vodă și el au venit la Brăila și să gătește ca să intre în țară. Înțelegându de aceasta,
Ștefan Tomșa vodă să sfătui cu boierii săi ce vor face și aflară ca să trimită să margă la
Alixandru vodă oameni jurați de la țară, să-i spuie că țara nu-l va, nici iubescu și de acolo să
treacă la împărăție și pănă nu le va veni răspunsul, să nu-l lase pre Alixandru vodă ca să între
în țară.
Deacă au mers solii Tomșii și-i i-au spus, zic să le fie zis Alixandru vodă: „De nu mă vor,
eu iubescu pre ei și de nu mă iubescu, eu îi iubescu pre dânșii și tot voiu merge, ori cu voie ori
fără voie.” Decii pre soli i-au oprit și au trimis hochimurile împăratului la tătari, de au acoperit
țara ca un roiu, prăpădindu și arzându. De altă parte, ei au întrat cu turcii și cu oastea ce au
avut lângă sine. Văzându Tomșa vodă că împotriva acei puteri nu va putea sta, cu sfetnicii săi,
cu MOțoc vornicul și Veveriță postelnicul și cu Spanciog spătar, au trecut în Țara Leșască și s-
au așezat la Liov, după ce au domnitu 5 săptămâni.”

(Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)

Cându au omorât Alixandru vodă 47 de boieri

Alixandru vodă dacă s-au curățit de toată grija denafară și au adus pre doamna sa
Roxanda și pre fii săi din Țara Muntenească, au vrut să îi curățască și de vrăjmașii săi cei din
casă, pre carii prepusese el că pentru vicleșugul lor au fost scos din domnie ș-au învățatu cu
taină într-o zi lefecii săi pe carii au avut streini, de i-au supus în curte cea domnească, în Iași. și
i-au chiematu pre obiceiul boierilor la curte carii fără nicio grijă și de primejndie ca aceia
negândindu-să, dacă au intrat în curte, slujitorii, după învățătură ce au avut, închis-au poarta și
ca niște lupi într-o turmă făr′ de nici un păstor, au întrat într-înșii, de-i snopiia și-i junghia, nu
numai boierii, ce și slujitorii. Nici alegea pre cei vinovați, ci unul ca altul îi punea supt sabie,
cădea mulțime, dipre zăbrele săriia afară, de-și frânghiia picioarile. Și au perit atunci 47 de
boieri, fără altă curte, ce nu s-au băgat în samă. Și așa după atâta nedumnezeire, îi păriia că ș-
au răscumpărat inima.
(Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)

9
 De moartea lui Alixandru vodă Lăpușneanul, 7076

Alixandru vodă căzu în boală grea și-și cunoscu moartea și chiemă episcopii și boierii și
toată curtea, de i-au învățat înaintea morții și le-au arătat moșan pre fiiu-său Bogdan vodă ca
să-l puie pre urma lui la domnie, iar el, dacă au umplut treisprăzece ani i pol a domniei sale, și
cel dintăi și cei de apoi, au răposat.
Zic unii că și moartea lui Alixandru vodă au fost cu înșălăciune, că el mai nainte de
moartea lui, văzându-să în boală grea ce zăcuse și neavându nădejde de a mai firea viu, au lăsat
cuvântu episcopilor și boierilor, de-l vor vedea că ieste pre moarte, iar ei să-l călugărească.
Decii, vâzându-l ei leșinându și mai multu mortu decât viu, după cuvântul lui, l-au călugărit și i-
au pus nume de călugărie Pahomie. Mai apoi, dacă s-au trezit și s-au văzut călugăr, zic să fie zis
că de să va scula va popi și el pre unii. Mai apoi episcopii și boierii înțelegându acestu cuvântu
și mai cu denadinsul Roxanda, doamnă-sa, temându-să de un cuvântu ca acesta, carile era de a-l
și crederea, știind câtă groază și moarte făcusă mai nainte în boierii săi, temându-să doamnă-sa
să nu pață mai rău decâtu alții, l-au otrăvit și au murit. Și cu cinste l-au îngropatu în mănăstirea
sa Slatina, ce ieste de dânsul zidită.
Acestu Alixandru vodă, zic cum că au fost scoțându ochii oamenilor și pre mulți au sluțit
în domniia lui.
(Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei)

10