Capitolul 1- Introducere in sociologie generala.

Problematica sociologiei

Fiinta umana, fiind prin excelenta un “zoon politikon”, adica o fiinta sociala (Aristotel), isi pune mereu
intrebari cu privire la existenta sa in societate, in grupurile sociale din care face parte. Conform
conceptiei filosofului elen, omul nu-si poate desavarsi conditia decat in interiorul societatii din care face
parte. Intelectul este cel care scoate omul din ignoranta existentei sale plasandu-l pe o treapta
superioara de evolutie fata de alte fiinte.

Nevoia omului de a sonda mediul inconjurator, fenomenele si procesele naturale, era din ce in ce mai
mare, cu atat mai mult cu cat explicatiile dogmatice, teologice nu mai erau suficiente si nici relevante
pentru formarea unor adevaruri viabile. Fiinta umana si-a dat seama ca el este singurul detinator al
adevarurilor deoarece capacitatile sale intelectuale impreuna cu operatiile gandirii de care dispune ii pot
oferi raspunsurile la intrebarile pe care si le punea.

Asadar aparitia intrebarilor cu privire la mediu si la societate au aparut in momentul in care si intelectul
uman a evoluat, omul problematizand din ce in ce mai mult evenimentele din istoria sa.

Aparitia si dezvoltarea sociologiei

Comparativ cu alte stiinte, sociologia este relativ tanara. Inceputurile sociologiei stiintifice pot fi plasate
in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, odata cu petrecerea a doua evenimente importante pentru
schimbarea mentalitatii asupra societatii de pana atunci: Revolutia Franceza si Revolutia Industriala
Burgheza.

Din perspectiva simtului comun, a cunoasterii comune, ii putem atribui sociologiei o genealogie foarte
indepartata plecand de la preocuparile unor filosofi ca John Locke, Thomas Hobbes, Montesquieu, J. J.
Rousseau si, bineinteles, Platon si Aristotel.

Constituirea sociolgiei propriu-zise, a sociologiei ca stiinta, a fost posibila si necesara o data cu

schimbarile economice, politice, sociale si intelectuale survenite la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Prima revolutie industriala a determinat schimbari importante in conditiile de munca , in relatiile socio-
profesionale, in raporturile sociale dintre clase. Industria si orasele inlocuiesc din ce in ce mai mult
agricultura si satul ca mod de viata.
Unii sociologi, precum Karl Marx, au fost preocupati de fundamentarea sociologica a unor schimbari
sociale de anvergura in favoarea proletariatului sau de amelioarare a conditiilor de viata a muncitorilor.

Revolutia Franceza din 1789 si perioada napoleoniana au avut consecinte importante asupra conceptiilor
si ideologiilor din Europa. S-au intensificat preocuparile pentru stabilirea unei noi ordini sociale, pentru
restructurarea raporturilor politice iar aparitai sociologiei a fost puternic influentata de aceste
preocupari.

Sociologia a aparut din dorinta omului de a multiplica raporturile economice, culturale, religioase cu
societati de pe alte continente prin acumularea unei bogate documentatii etnografice si antropologice ce
au rasturnat in cele din urma europocentrismul. Diversitatea a creat societatea.

Fondatorul sociologiei ca stiinta este Auguste Comte, fiind preocupat de ameliorarea problemelor
societatii. Acesta credea ca o societate poate deveni una mai prospera numai in momentul in care avem
o stiinta care sa cunoasca exact care sunt fundamentele unei vieti sociale bune.

Urmasii lui Comte, influentati puternic de studiile sale, au fost Herbert Spencer si Emile Durkheim.

Herbert Spencer este considerat cel de-al doilea fondator principal al sociologiei. Facand analogie cu
organismul uman, sociologul englez concepe societatea ca pe un sistem, ca pe un intreg cu parti aflate in
interactiune. Spencer fundamenteaza o perspectiva evolutionista conform careia statul nu trebuie sa
intervina in procesele naturale ale societatii.

Karl Marx considera sistemul social ca fiind dublu structurat. Fiecare societate se caracterizeaza printr-un
mod de productie, care este format din mijloace de productie si relatii de productie. Rolul dinamizator in
schimbarea sociala revin mijloacelor de productie care produc schimbarea relatiilor de productie. In
conceptia sa, intreaga istorie se prezinta ca o lupta intre clasele sociale.

Emile Durkheim a fost preocupat si el de ameliorarea vietii sociale si de realizarea ordinii prin
consens social. In conceptia sa, faptele sociale trebuie private ca fiind “lucruri”, adica ceva care se
intampla individului fara voia sa.

Max Weber a desfasurat la fel ca si Karl Marx o activitate diversa:economica, istorica, politica,
sociala. Pentru el, sociologia reprezinta, in primul rand, studiul actiunii sociale. Spre deosebire de
cercetarile de dinaintea sa, din alte domenii, sociologul nu se rezuma la o analiza pur obiectiva, ci
urmareste sa inteleaga actiunea sociala imaginandu-se in situatia oamenilor pe care ii studiaza si
identificandu-se cu acestia.

Aparitia sociologiei in Romania

Sociologia in Romania s-a dezvoltat relativ tarziu fata de tarile din vestul Europei. Putem vorbi insa
de o protosociologie romaneasca initiata de Nicolae Balcescu, George Baritiu, Ion Ionescu de la Brad,
Mihai Eminescu.

Caracteristica sociologiei romanesti o constituie latura puternic actionala si rationala a acesteia.

Definitia sociologiei

Sociologia este studiul stiintific al societatii sau studiul organizarilor sociale si al schimbarilor
sociale.

Conform lui Anthony Giddens, sociologia este studiul vietii social umane, a grupurilor si societatilor.

Functiile sociologiei

functia cognitiva- cunoasterea faptelor si fenomenelor sociale prin intermediul mijlocelor si

instrumentelor sociale potrivite.

- functia expozitiva- descrierea si prezentarea faptelor si proceselor sociale asa cum au loc.
- functia explicativa- stabilirea de relatii de determinare intre diversele aspecte ale vietii sociale.
- functia aplicativa( pragmatica)- utilizarea rezultatelor cercetarii sociologice in elaborarea
politicilor sociale.

Perspective in sociologie

Viata sociala are o infinitate de aspecte si poate fi privita din unghiuri foarte diferite.

Diversele scoli de sociologie impreuna cu reprezentantii de seama ale acestora au propus o serie de
perspective in sociologie:

1. evolutionista;

2. conflictualista;

3. functionalista;

4. interactionista.

Perspectiva evolutionista a fost formulata in sociologie de Comte si Spencer. Aceasta perspectiv explica
pe larg originea societatilor si evolutia lor. A avut o perioada de maxima inflorire in a doua jumatate a sec
al XIX-lea.

Perspectiva functionalista a fost formulata atat in lucrarile lui Spencer cat si in cele ale lui Comte, dar mai
ales in cea a lui Emile Durkheim. Functionalistii privesc societatea ca pe un sistem, un intreg format din
mai multe parti componente aflate intr-o deplina interactiune, fiecare parte din intreg indeplinind o
anumita functie. Functiile sistemului social sunt asigurate de controlul social. Daca functiile nu sunt
indeplinite atunci apare dezechilibrul social.

Cercetarile in sociologie au ajuns la concluzia ca pentru a mentine echilibrul social este nevoie de un
consens, un acord al membrilor societatii asupra a ceea ce este bun, drept si moral. In obtinerea
consensului social, un rol important il are procesul de socializare.
Perspectiva conflictualista concepe conflictul ca pe o sursa a schimbarii sociale; consensul social este mai
degraba o iluzie decat un factor de echilibrare a vietii sociale iar acesta nu poate fi impus decat prin
constrangere. Principalul initiator al acestei perspective este Karl Marx.

Perspectiva interactionista a carui fondator este George Herbert Mead considera ca societatea este
creata in permanenta prin interactiunea indivizilor. Indivizii nu ar putea interactiona daca nu ar avea
acces la sistemul de simboluri si valori proprii, recunoscute de catre toti in parte. Oamenii sunt fiintele
care dau sens lumii.

Ramurile sociologiei

Sociologia se ocupa cu studiul stiintific al vietii sociale, al oamenilor si al rezultatelor interactiunii

lor de grup. Acest domeniu de studiu este foarte vast sin u poate fi analizat in toata profunzimea sa. S-a
impus cu necesitate crearea mai multor ramuri in sociologie: sociologia comunicarii, a muncii, educatiei,
deviantei, medicala, a tineretului, etc.

Importanta sociologiei

Sociologia ne permite sa percepem lumea sociala din mai multe perspective. Ne ajuta sa ne formam
constiinta diferentelor culturale. Cercetarea sociologica ofera un ajutor practic in afirmarea rezultatelor
initiativelor politice; sociologia ne inzestreaza cu constiinta de sine.