duminică, 1 iulie 2018

Avangarda în România

Introducere

- Avangarda se manifestă în perioada de tulburență a războiului

- În general se consumă în afara țării, acolo unde artiștii români contribuie activ la
crearea artei moderne

• Exemple : Brâncuși-> sculptură modernă -> abstractizare

- Marcel Iancu + Tristan Tzara -> dadaism

- Mișcarea de Avangardă din România:

- Exprimă un protest împotriva formelor de artă învechită

- Nu a ajuns la forme extremiste, n-a îmbrăcat haina nihilismului destructiv, a

metafizicii, disperării etc

- A îmbrățișat de regulă idealurile pozitive legate de afirmarea omului

- Artiștii români de avangardă au creat o artă care prin:

- Tematica socială abordată

- Atenția arătată omului

- Noutate

- Eficiența mijloacelor de expresie

• S-au înscris în aria largă a tradiției progresiste românești

- Mișcarea mai târzie decât în alte țări - începutul anilor ‘20

- Reviste/Publicații : Integral-promova arta constructivistă; Unu- promova

suprarealismul

- Grupări : Arta nouă, Criterion, Grupul plastic, Grupul nostru

- Hans Matris-Teutsche (1884-1960)

- Cubism, abstractism,fovism

- Pictor, sculptor, diverse tehinci ale gravurii

- Crezul său- profund umanist, revoluționar

- A aderat cu frebilitate la mișcări și grupuri de avangardă din țară și din străinătate:

“Ma”-Budapeste, “Bauhaus”-Berlin, “Contemporanul” “Integral”- București

1
 duminică, 1 iulie 2018
- Ca și Kandisnky-> evoluează rapid de la expresionism “muzical” -> formă
originală de abstracționism-> principalele accente : acordul rafinat, forme
convexe și concave, culori calde-reci;

• la expresionismul european -> H. M-T a fost o figură proeminentă -> relații

amicale și colegi de grupări cu Paul Klee și Kandinsky

- Interes în efectele simfonice ale cromatii

- Florile sufletului -> principalul său ciclu de picturi abstracte

- Sugerând vârtejuri de foc, copaci în furtună

- O alură monumentală

- Dinamica

- În căutările sale suprareliste ulterioare, corpul omenesc constituie laitmotivul unor

compoziții monumentale

- Caută să-și clarifice ideile pe plan teoretic -> rodul acestor eforturi concretizat
într-o carte “Ideologia artei” în care dezvoltă teza activismului filosofic

- Max Hermann Maxy(1895-1971)

- Cunoscut pentru organizarea unor expoziții la publicarea revistei “Integral”

- Activitatea pedagogică la Școala de arte decorative pe care a condus-o

- Este de origine evreu

- Practică : pictura de șevalet, grafica, scenografia, artele decorative

- Este cubist

- Împinge experiența cubistă până la ultimele consecințe

- Rămâne în faza analitică a cubismului modern

- Dedicat unei ideologi comunist-socialiste-> artist de stânga

- => scene de gen cu conținut social : Muncitori la fierăstrău, Muncitori zilieri,

Șomeri în Cișmigiu

- Nu ajunge niciodată la demersul cubist

- În peisaje -> dislocarea formei este mai decisă; spre constructivism când renunță
la linia de contur

- Tematică cu lumea satului -> căutări din domeniul specificului național

2
 duminică, 1 iulie 2018
- Subiectele care se pretează cel mai bine la aplicarea limbajului cubisto-
constructivist -> subiectele urbane -> din mahalalele bucureștene :
Muzicanți, Ulița mizeriei, Biliard

- Elementele sale caracteristice :

- Tematica -> în special cea țărănească

- Apetitul lui pentru culoare-> ceea ce atenuează ariditatea

- Victor Brauner (1903-1964)

- Suprarealism

- A fost pe rând expresionist, cubist, constructivist

- Acesta împreună cu Ilarie Voronca -> o formulă originală => “Pictopoezie” ->
definită de aceștia ca o sinteză a futuridmului, dadaismului, constructivismului

- Mai exact era o tehnică specială de colaj care includea texte de obicei fără
nicio noimă

- Imagistica suprarealistă a lui Brauner -> diversă și agresivă

- Ființe din diferite regnuri, monstruoase, oameni mutilați

- Vine la acestea cu o contribuție și un colorit strident fundat pe constraste

vibrante

- O trăsătură a creației sale: umorul negru

- Avea o atitudine extremistă menită să violenteze perceptele ordinii burgheze

- O apariție spectaculoasă în cercurile pariziane

- Autoportret cu ochiul scos -> obsesie a acestei teme (ulterior își pierde un
ochi în urma unei dispute violente)

- Crearea personajului grotesc și absurd

- Domnul K-> inspirat probabil din personajul omonim din Procesul de Kafka

- Sărăcia din timpul războiului(în care se afla)

- O serie de lucrări introspective în care se înfățișează violent, grotesc

- 1954 participă la Bienala de la Veneția, remarcat de Peggy Guggenheim (Finalul și

debutul)

- 1966 a ales să reprezinte Franța la Bienala de la Veneția (Compoziție, Pasivitate,

Doamna cu cățelul)