SEMINARUL GEOGRAFIC “D. CANTEMIR” NR. 21-22/2002 Aspecte ale poludrii mediului in arealele cu industrie petroliera si petrochimic& din judetul Backu Nicoleta Ionac, Sterie Ciulache Abstract In the Bactu county, the oil-drilling (Moinesti, Modarziu and Zemeg derricks) and Processing ( Darminesti and Onesti refineries) industry creates serious problems concerning air, water and soil pollution, which are the direct result of old technologies and, to some extent, of accidents. An important role in water and soil pollution is played not only by the cleaning Stations of residues (Which have a limited capacity of cleaning), but also by the oil-spills and ‘mud stores (which are not always properly impermeabilized). In the oil-drilling and processing area within the Baciu county (namely the drainage area of the Trotus river), the air pollutants (including mainly sulphur hydrogen and fenols) generally reach mean annual concentrations lower than the Maximum Allowed Concentrations, but the fenols and especially, the oil-spills in the Trotus river, frequently exceed these critical concentrations, in the former case, and. are permanently higher than’ standard concentrations, in the latter case. Moreover, 55 ha of oil. Contaminated soils have been detected in the oil-drlling areas of the Baciu county, clearly revealing that oil-pollution is actually a serious issue to focus on, Key-words: oil-spills, wastes, emissions, maximum allowed concentrations, monitoring, decontamination, clearance of sewage disposal. Chiar daca judetul Bactu nu constituie principala zona petroliera a tirii, el are totusi importante activitati atat in sectorul de extractie, ct si in cel de prelucrare a Petrolului, astfel incat problemele de poluare a mediului sunt reale si necesiti 0 cunoastere cat mai exact, pentru a se putea intreprinde misurile cele mai adecvate de prevenire gi combatere a procesului respectiv, Sursele si agentii specifici care polueaz’ mediul sunt in bund masurd diferiti pentru fiecare dintre cele doua sectoare. An industria extractiva sursele de poluare sunt numeroase, efectele negative ale agentilor poluanti fiind grave si de lung’ durati. Enumerarea lor este edificatoare in acest sens. Sondele de foraj elimini fluide de foraj, detritus, rezultat din foraj, produse petroliere utilizate ca lubrifianfi si combustibili, diversi compusi chimici ete., impun construirea de drumuri, provoacd tasiri, zgomote, vibratii si, uneori, chiar eruptii libere. Sondele in probe de producti produc emisii de gaze in atmosfera, fluide de sonda cum sunt fifeiul, apa sérat& extras’ odati cu acesta (uneori peste 90%), deversiri de fluide de omorare, slamuri, etc. Sondele in reparatii capitale elimina fluide de circulatie si omorfire, precum $i alte fluide de sonda. Sondele in productie produc inevitabil deverstri (sc&pari) de tifei, gazolin’, reziduuri parafinoase, condens etc., emisii de gaze de sonda, hidrocarburi usoare (volatile) cum sunt cele aromatice, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc., imprastieri de slamuri gi alte substanfe, de materiale230 Nicoleta Ionac, Sterie Ciulache utilizate in operatiile de stimulare, injectie, consolidare, fisurare hidraulicd, acidizari ete. Sondele de injectie utilizeaz’ ca agent de injectie apa strata, apa rezidual’, gaze, care pot polua solul gi rocile, la suprafati si in adancime prin spargerea coloanelor, prin fisurarea canalelor etc. Sondele abandonate provoaci degradiri estetice ale mediului prin urme ale lucririlor de foraj-extractie si chiar poluarea aerului prin emanafii de fluide usor volatile acumulate anterior. Conductele de transport produc adesea poluiiri importante ale subsolului si apelor subterane, in urma fisurarilor datorate coroziunii, deformarilor si spargerilor + provocate de utilizarea inadecvati a utilajelor mecanice (buldozere, excavatoare), de alunecirile de teren, de eroziunea torentiala, de cutremure, de furtuni violente etc. Parourile de separatoare si rezervoare participa la poluarea mediului prin seurgeri $i evaporari de hidrocarburi cauzate de tehnologia invechit4, neglijente si accidente, prin slamurile rezultate in urma curitirii rezervoarelor, separatoarelor- gi decantoarelor, prin depozitarea malurilor etc, Statiile de pompare, tratare gi injectie elimina in mediu, din cauza spargerilor, scéparilor, opririlor si uzarii diferitelor angrenaje, diverse substante utilizate pentru tratarea fiteiului si apelor reziduale, pentru tratamentul sondelor, al instalatiilor de suprafata si de adancime ete. Stafiile de tratare a apelor reziduale polueaz& uneori apele réurilor, prin deversari al c&ror continut de substante poluante depaseste parametrii admisi. Arealele industriale si utilititile aferente, in ansamblul lor provoaci neajunsuri ambientale, atat sub aspect estetic, ct si prin noxele eliminate si zgomotul produs de activititile specifice. Drumurile de acces scot din uzul agricol, silvic etc. suprafete importante de teren, Re toat& perioada cat sunt folosite. ciuda faptului c& extractia petrolului se realizeaza in sistem inchis, ceea ce ar trebui s& asigure evitarea sau, cel putin, diminuarea semnificativa a tuturor formelor de poluare, activitatile de explorare si de exploatare a zicimintelor de petrol din regiunea analizat, continu si se numere printre cele mai poluante activititi industriale. Asa cum s-a aritat anterior, poluarea mediului se realizeazi prin pierderi de circulatie, prin blocarea unor strate impermeabile, prin eruptiile libere necontrolate care apar uneori in timpul forajelor etc. La rfndul lor, fluidele de foraj si detritusul care, la terminarea forajului, constituie un material rezidual de ordinul zecilor gi chiar al sutelor de metri cubi (in functie de adfncimea forajului, tipul fluidului folosit, gradul de dilutie, greutatea specifici si eficienta sistemului de curatire mecanica), pot ajunge in apele de suprafaja, degradandu-le si afectind astfel diferitele forme de viata vegetala si animali. Regula este inst recuperarea si reutilizarea fluidelor de foraj sau depozitarea lor, impreuni cu cea a detritusului, in locuri special amenajate. Scurgerile datorate spargerii conductelor, degradeazi uneori extrem de grav solurile, apele de suprafata si acviferul freatic. Cele mai frecvente spargeri accidentale ale conductelor de petrol au loc in timpul excavarilor din preajma acestora.Aspecte ale poluarii mediului in arealele cu industrie petroliera si petrochimic& din ... 231 Contaminarea cu petrol, produse petroliere grele, apa strat si diverse substante chimice a terenurilor din jurul sondelor de foraj-extractie este, cu tot caracterul ei intamplator, deosebit de nefast pentru soluri, apele de suprafata si apele subterane. Gravitatea poludrii depinde, fireste, de natura poluantului, cantitatea acestuia gi aria pe care se manifest procesul de poluare. Inventarierea terenurilor contaminate in diverse grade cu petrol, apa sarata sau amestecuri mixte indic&, pentru intreaga far’, o suprafati de aproximativ $0 000 ha, Dintre acestea, circa 5 800 ha sunt poluate nemijlocit de cele aproape 12 000 de sonde aflate in functiune. Prevenirea si combaterea poluarii dup’ ce aceasta a devenit realitate se realizeazi pe multiple cai, prin actiuni complexe, adesea extrem de costisitoare, mai ales in cazul cénd poluarea s-a produs deja. Desigur, mai bun& cale de prevenire a poluarii consti in diminuarea accentuati a emisiilor (In aer) si deverstrilor (in ape si pe sol) de poluanti la fiecare dintre sursele mentionate pentru industria de extractie a petrolului. Aceastd diminuare Poate fi realizat& prin tehnologii avansate care s& permiti reducerea generdirii de deseuri la sursi, recuperarea si reutilizarea deseurilor, precum i prin utilizarea rationala a tehnologiilor indiferent de performantele acestora. in conditiile tehnologiei existente la schelele de extractie a petrolului din judeful Baciu, prevenirea si combaterea contaminarii mediului cu poluanti specifici poate fi realizata eficient printr-un ansamblu de masuri. ¢ Construirea unei baze de date care s& includa toate sursele de poluare din arealul cercetat, cu elementele de identificare, locatia, poluantii specifici, concentratia/cantitatea lor fata de limitele admise etc, * Monitorizarea neincetati a instalatiilor de extractie, depozitare si a tuturor celorlalte surse potentiale, pentru o interventie rapida in cazul unor defectiuni care ar provoca emisii sau deverséri de substante poluante, * Verificarea periodic& a instalatiilor (cu precidere a conductelor si racordurilor), pentru depistarea in timp util (de preferinfi inainte de producere) a fisurilor gi sprturilor iminente sau a celor care s-au produs deja, in scopul remedierii lor operative. * Prevenirea prin mijloace tehnice specifice a fenomenelor de coroziune gi abraziune la instalafiile de suprafata si de adancime. * Amenajarea incintei fiecdrei sonde, astfel incat si se evite imprigtierea in afara acesteia, a lichidelor care pot scipa din instalafii, in timpul extractiei fifeiului. * Colectarea si reinjectarea in subsol a apelor strate, pentru mentinerea sau refacerea presiunii de zicimant. * Diminuarea sau, in masura posibilé, evitarea transportirii pe distanfe mari a apelor strate gi reinjectarea lor in arealele cele mai apropiate de statiile de separare-colectare,