1) Cind iei aparatul in mina prima oara, primul lucru e sa ai amperajul corect

reglat. Si iata de ce: cind amperajul e prea mare, sudura e arsa, si se poate taia
tabla in cazul in care e suficient de subtire pentru asta, iar daca e prea mic,
electrodul se prinde, se lipeste de material. Asta chiar daca ai ceva experienta.
Deci acesta e primul lucru de care trebuie sa tii cont. Fara experienta e mai greu
de facut, insa poti seta aparatul, daca iti da parametrii de sudare (curentul de
sudare, si cu ce electrozi poti suda)
2) Initial, chiar daca amperajul e reglat cum trebuie, cind dai cu electrodul, se
va lipi. Deci primul lucru care trebuie invatat e cum sa obtii arcul electric. Eu
la scoala am incercat de citeva ori in orele ce le aveam de dimineata, insa cind am
vazut ca mereu se lipeste, mi-am luat inima in dinti abia atunci cind am avut ore
dupa amiaza, cind eram mai putini pe acolo, si, impreuna cu un coleg, am exersat
pina ce am reusit sa obtin arcul. Un sfat: ai grija ca atunci cind se lipeste
electrodul, sa il tragi imediat de pe piesa, chiar de sare din cleste, ca sa nu
provoci un scurtcircuit, caci odata ce nu exista descarcarea prin arcul electric,
curentul se rasfringe asupra retelei, ducind la suprainclazirea ei. Mai mult, ai
grija ca pasta de pe electrod sa fie la nivelul metalului, adica sa nu ai nici
macar 1 mm de metal in afara pastei, caci atunci si la sudorii experimentati
electrodul se lipeste.
3)Dupa ce obtii arcul electric, trebuie sa inveti cum sa faci sa nu iti "sufle".
Suflul arcului electric e atunci cind arcul se raspindeste in jur, si nu patrunde
in material. Il vei recunoaste usor dupa stropii de metal ce se arunca in jurul
sudurii. O sudura reusita si frumoasa nu are stropi in jurul ei. Suflul apare in
urmatoarele conditii: electrodul are pozitia prea aplecata (mai mica de 60 de
grade), amperajul e prea mare sau electrozii sunt prosti facuti- unii nu au pasta
pe ei pusa concentric, si atunci vor sufla pe partea in care pasta e mai subtire,
asta poti vedea cind te uiti la virful electrodului, se vede ca metalul e oarecum
intr-o parte fata de pasta de pe el.
4) Apoi trebuie sa inveti cum sa realizezi cordonul de sudura. Electrodul trebuie
sa aiba o anumita viteza, in functie de grosimea lui, de grosimea rostului dintre
materiale (rostul e locul unde vine dispusa sudura), care e in functie de grosimea
materialului, de amperaj. Pur si simplu trebuie sa te plimbi pe o bucata de
material cu electrodul pina ce obtii o linie dreapta si uniforma ca dimensiune in
latime, cam de 2 ori mai groasa decit diametrul electrodului.
4) Cordonul trebuie sa fie exact pe mijlocul liniei de imbinare, deci urmatorul
lucru pe care trebuie sa il inveti e sa dispui cordonul simetric pe rost, pe linia
de imbinare. Daca e intr-o parte, e considerat defect de sudura.
5) Daca ai de sudat un cordon mai lung de 15-20 cm, e bine mai intii sa dai in
capatul celalalt de unde incepi un punct de sudura, altfel, la suduri lungi,
materialul se trage din cauza caldurii, si te trezesti ca dupa vreo 40-50 de cm, ai
distanta de citiva mm intre cele doua table de sudat, ceea ce face imposibil de
realizat sudura, plus deformarile de rigoare survenite asupra materialului. De
aceea, e bine cind sudezi ceva, sa prinzi mai intii in puncte - in cazul in care ai
gresit prinzind incorect, punctele de sudura sunt mai usor de taiat decit o sudura
intreaga, pentru a reface obiectul asa cum trebuie.
6) Conteaza sa stii ce electrod sa folosesti la ce dimensiune de tabla. Daca
electrodul e prea subtire, sudura nu patrunde si e defecta, daca e prea gros, poate
sa arda materialul, sau il poate gauri (cu electrod de 3, 25 sigur vei arde tabla
de 1 mm). In cazul tablelor foarte groase, exista tipuri de rosturi care trebuie
realizate, cel mai ades intilnit e in "V", asta presupune ca marginea tablei e
tesita la unul din colturi, incit impreunarea celor doua table, in sectiune sa dea
un fel de "V". Asta se face ca sudura sa patrunda bine atunci cind tabla e prea
groasa pentru electrodul respectiv - de exemplu, la tabla de 20 de mm, electrodul
de 5, cel mai gros cu care am lucrat eu, e considerat subtire (ca si electrodul de
2, 5 pentru tabla de 10), si atunci se executa un asemenea rost, pentru a putea
patrunde in adincimea materialului cu electrodul, in unele cazuri sudura necesitind
mai multe cordoane, mai multe straturi, dispuse unul peste celalalt. Asta pina ce
rostul e umplut cu totul de materialul sudurii.