Você está na página 1de 107

Nr. 3633 din 20.12.

2018

Discutat şi avizat în Consiliul profesoral din data de 28.11.2018


Aprobat în Consiliul de administrație din data de 03.12.2018

Echipa managerială:

 Prof. Oana Ilarie – director


 Prof. Ioan Stroea – director adjunct
 Prof. Oana Teacu – director adjunct

1
Cuprins
Partea I - Contextul ............................................................................................................................ 4
I. 1 Formularea misiunii .................................................................................................................................................. 4
I. 1. 1 Ce reprezintă Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”? .................................................................. 4
I. 1. 2 Viziunea Liceului Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” ........................................................................ 4
I. 1. 3 Misiunea Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” .......................................................................... 4
I. 2 Scurtă prezentare a profilului actual al şcolii ............................................................................................................ 5
I. 2. 1 Scurt istoric ....................................................................................................................................................... 5
I.2.2. Realizarea ofertei şcolare 2015 - 2016 – CLASA a IX-a CURS DE ZI ............................................................ 6
I.2.3. Oferta şcolară 2016 - 2017 – CLASA a IX-a CURS DE ZI .............................................................................. 6
I.2.4. Oferta şcolară 2017 - 2018 – CLASA a IX-a CURS DE ZI .............................................................................. 7
I.2.5. Oferta şcolară 2018 - 2019 – CLASA a IX-a CURS DE ZI .............................................................................. 7
I.3. Evoluţia rezultatelor şi analiza rezultatelor anului şcolar precedent ......................................................................... 7
I.3.1. Realizări reprezentative în anul şcolar 2017 - 2018 ........................................................................................... 7
I.3.2 Activităţi extracurriculare/extraşcolare 2017 - 2018........................................................................................... 8
I. 4 Contextul naţional ................................................................................................................................................... 15
I. 5 Priorităţi şi obiective în plan regional şi local ......................................................................................................... 16
I. 5. 1 Priorităţi la nivel regional ............................................................................................................................... 16
I. 5. 2 Priorităţi la nivel local..................................................................................................................................... 25
Partea a II - a - Analiza nevoilor ...................................................................................................... 33
II. 1 Analiza mediului extern ........................................................................................................................................ 33
II. 1. 1 Aspecte demografice ..................................................................................................................................... 33
II. 1. 2 Piaţa muncii ................................................................................................................................................... 36
II. 1. 3 Activitatea economică ................................................................................................................................... 39
II. 2 Analiza mediului intern ......................................................................................................................................... 45
II. 2. 1 Structura organizatorică actuală - An şcolar 2018 – 2019 ........................................................................... 45
II.2.4. Resurse materiale............................................................................................................................................ 50
II. 2. 5 Învăţământul profesional şi tehnic ................................................................................................................. 51
II. 2. 6. Consiliere şi orientare în carieră .................................................................................................................. 53
II. 2. 7. Specializări şi curriculum ............................................................................................................................ 53
II. 2. 8. Parteneriate şi colaborări ............................................................................................................................. 54
II. 2. 9. Analiza PEST(E) și analiza SWOT ............................................................................................................. 54
II. 2. 10. Ţinte strategice .......................................................................................................................................... 58
Partea a III – a - Plan operaţional 2018 – 2019 ................................................................................ 60
3. 1 Diversificarea parteneriatelor cu agenţi economici pentru o pregătire mai complexă a elevilor ........................... 60
3. 2 Promovarea educaţiei incluzive şi a şanselor egale pentru elevi ............................................................................ 61
3. 3 Sprijin pentru alegerea justificată a traseului pentru formare profesională ............................................................ 62
3. 4 Dezvoltarea culturii organizaţionale, a mentalităţii calităţii pentru întregul personal al şcolii ............................. 63
3. 5 Stimularea prezenţei factorilor locali în funcţionarea eficientă a şcolii ................................................................. 65
3. 6 Dezvoltarea parteneriatelor cu şcoli pe plan naţional şi european ......................................................................... 67
Partea a IV a - Consultare, monitorizare şi evaluare ....................................................................... 68
IV. 1 Procesul de consultare pentru elaborare PAS ...................................................................................................... 68
IV. 2 Organizarea activităţii de monitorizare şi evaluare PAS...................................................................................... 70
IV. 3 PAS. Derularea activităţilor pentru feedback operaţional ................................................................................... 73
Partea a V-a - ANEXE ..................................................................................................................... 75
Anexa 1: Structura de pregătire profesională şi tehnică - previziune 2013 faţă de 2003 ........................................... 75
Anexa 2: Evoluţia şi prognoza populaţiei pentru grupa de vârstă 10 – 14 ani ............................................................. 75
Anexa 3: Evoluţia şi prognoza populaţiei pentru grupa de vârstă 15 – 24 ani ............................................................. 76
Anexa 4: Domenii economice la nivelul Regiunii NE ................................................................................................. 77
Anexa 6. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, 2015 –
2016 a elevilor de la şcolile generale din zonă - 15. 07. 2015..................................................................................... 79
Anexa 7. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, 2016 –
2017 a elevilor de la şcolile generale din zonă .............................................................................................................. 80
Anexa 8. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, 2017 –
2018 a elevilor de la şcolile generale din zonă - 12. 07. 2017..................................................................................... 82
Anexa 9. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, 2018 –
2019 a elevilor de la şcolile generale din zonă - 9. 07. 2018....................................................................................... 83
Anexa 10. Situaţia evoluţiei şcolarizării în unitatea ÎPT .............................................................................................. 84
Anexa 11. Anexa cabinete de orientare ........................................................................................................................ 86
Anexa 12. Formarea profesorilor .................................................................................................................................. 87
Anexa 13. Rata abandonului ........................................................................................................................................ 90
Anexa 14. Formarea adulţilor ....................................................................................................................................... 93

2
Anexa 15. Rata de promovare ...................................................................................................................................... 95
Anexa 16. Rata de succes .............................................................................................................................................. 99
Anexa 17. Număr elevi/cadru didactic ....................................................................................................................... 100
Anexa 19. Date demografice oraş Roznov ................................................................................................................. 106

3
Partea I - Contextul

I. 1 Formularea misiunii

I. 1. 1 Ce reprezintă Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”?

Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” constituie principala instituţie de


cultură şi educaţie a oraşului Roznov. Prin activitățile desfășurate și prin profilul școlii dorim să
oferim locuitorilor din zona orașului Roznov oportunități de educație și instruire accesibilă, de
înaltă calitate, în domeniile cerute pe piața muncii (fabricarea produselor din lemn, construcții,
instalații și lucrări publice, mecanică forestieră, protecția mediului, silvicultură) sprijinind în
același timp dezvoltarea carierei, sporirea calității vieții și prosperitatea economică. Liceul
Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” este o școală de mari proporții care deservește tineri și
adulți deopotrivă și care poate oferi și cursuri de formare particularizate pentru agenții economici
din regiune.

I. 1. 2 Viziunea Liceului Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”


Viziunea Liceului Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” este de a forma o
personalitate armonioasă, ataşată valorilor perene naţionale, un cetăţean european democratic,
performant.
În viziunea noastră, şcoala este a elevului şi trebuie să răspundă nevoilor de dezvoltare
personală şi profesională ale acestuia. Astfel, şcoala noastră este deschisă tuturor celor ce au
nevoie de educaţie şi doreşte să asigure în permanenţă calitatea procesului didactic, printr-o
continuă reflexie asupra actului de predare, învăţare, evaluare printr-un efort de găsire a unor
soluţii creative pentru educaţia prezentă şi viitoare, astfel încât acestea să se reflecte în dezvoltarea
individuală a elevilor.
Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” este o organizaţie educaţională care îşi
propune ca printr-o îmbinare echilibrată a tradiţiei cu inovaţia şi continuitatea, să fie una din şcolile
în care procesul instructiv-educativ să satisfacă cerinţele învăţământului modern european, să
asigure egalitatea de şanse pentru toată lumea, indiferent de mediul sau cultura de apartenenţă, să
ofere servicii de calitate, care să atingă indicatori şi standarde de referinţă impuse de normele
calităţii şi să crească gradul de inserţie a absolvenţilor în învăţământul superior şi pe piaţa muncii.
Şcoala şi comunitatea sunt interdependente şi contribuie la educarea şi formarea membrilor
ei.

I. 1. 3 Misiunea Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”

Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” a fost înfiinţat datorită trecerii de la


economia centralizată la economia de piaţă pentru a putea satisface cererea pieţei muncii în acest
domeniu şi a oferi specializarea absolvenţilor în domeniul tehnologic.

MISIUNEA Liceului Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” este:


* oferirea elevilor din Roznov şi din localităţile învecinate, precum şi tututor celor interesaţi
oportunităţi de educare şi de instruire profesională, accesibilă, de calitate, la standarde europene
pentru a deveni persoane competente, capabile să înveţe pe tot parcursul vieţii, cu o cultură şi
valori bine definite - adevăraţi cetăţeni ai societăţii de mâine;
* dezvoltarea fiecărui elev la potenţialul său maxim punând accentul pe dezvoltarea valorilor
promovate prin filosofia educaţională a şcolii şi a competențelor cheie care să îi permită inserţia
socială;

4
* interacţionarea cu mediul social, cultural şi economic, urmărind transformarea şcolii într -
un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii.

Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” este o unitate şcolară complexă care oferă
oportunităţi de educare şi de instruire la toate nivelele de învăţământ - preşcolar, primar,
gimnazial, liceal teoretic şi tehnologic , profesional - în domenii cerute pe piaţa muncii.
Prin calitatea activităţii instructiv - educative a absolvenţilor integraţi pe piaţa muncii, Liceul
Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” asigură pentru tinerii şi adulţii din zona educaţie
şi instruire profesională, stimulând dezvoltarea carierei, sporirea calităţii vieţii şi creşterea
potenţialului economic şi social al zonei.

I. 2 Scurtă prezentare a profilului actual al şcolii


Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” este situat în judeţul Neamţ, oraşul
Roznov, asigurând pregătirea în învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal și profesional
pentru elevii proveniţi dintr - o arie geografică întinsă, cuprinzând următoarele localităţi: Slobozia,
Săvineşti, Zăneşti, Piatra Şoimului, Rediu, Cândeşti, Tazlău, Ruseni, Borlești. Oferta de
instruire este variată, echilibrată pe filierele teoretică şi tehnologică ceea ce răspunde în mod
eficient cererii din zonă. Profilul uman oferă pregătire în specializările filologie și științe sociale.
Filiera tehnologică asigură instruirea în domeniul protecţiei mediului, al prelucrării lemnului, al
mecanicii forestiere, al construcțiilor și instalațiilor în lucrări publice și silvicultură.
Oferta cuprinde ruta directă, pentru toate clasele. Situaţia este valabilă pentru anul şcolar
2017- 2018, an în care numărul total al elevilor este de 1425, cuprinşi în 58 de clase .
Şcoala dispune de 87 de cadre didactice calificate din care 78 sunt titulare.

I. 2. 1 Scurt istoric

La 1 februarie 1865 a fost înfiinţată la Roznov prima şcoală cu 41 de elevi şi un singur


învăţător, conform “Legii pentru Instrucţia Publică" din anul 1864.
Pentru că lipseau localurile pentru şcoli erau închiriate mici cămăruţe din vălătuci de
pământ, unde copiii trebuiau să se instruiască, îngrămădiţi şi sub îndrumarea unui singur
învăţător. În zilele frumoase, orele de şcoală se ţineau de obicei la umbra unor arbori bătrâni.
Clopotul care anunţa cele patru recreaţii pentru şcolari, reprezenta totodată şi ceasornicul satului.
Colonelul Gheorghe Russet Roznovanu, fost prefect al judeţului Neamţ, a sprijinit dotarea
Învăţământului primar din Roznov cu unele „atenanse”. Astfel, în anul 1875 s-a construit primul
local de şcoală, cu patru încăperi, dintre care două erau săli de clasă iar celelalte două constituiau
locuinţa învăţătorului. Mai târziu, în anul 1911, s-a construit al doilea local de şcoală cu trei săli
de clasă, o cancelarie, funcţionând cinci clase de elevi şi doi învăţători. Urmează o perioadă de
adânci prefaceri şi în conştiinţa oamenilor care, treptat, şi - au dat seama că ştiinţa de carte este
utilă şi necesară. Aşa se face că, în anul 1938, şcoala primară din Roznov funcţiona cu 310 elevi
şi 8 învăţători având şi un curs suplimentar (V-VIII).
În anul 1946, pe lângă şcoala primară, ia fiinţă un „gimnaziu unic” care funcţiona în localul
şcolii primare, care avea conducerea separată şi era frecventat de elevi din Roznov şi din
împrejurimi. Cadrele didactice recrutate erau dintre cele ale şcolii primare şi din rândul altor
intelectuali din comună cu studii superioare. În anul 1950 s-a înfiinţat şcoala profesională, şcoală
medie tehnică, centru de calificare, centru de perfecţionare. A pregătit în toţi anii de existenţa
peste 50. 000 de specialişti pentru sectorul forestier.
Reforma din 1948 desfiinţează „gimnaziul unic” şi elevii trec la şcoala de 7 ani, în clasa
corespunzătoare. Între anii 1949 şi 1954, pe lângă şcoala de 7 ani a funcţionat un internat pentru
elevii din comunele vecine care, pe parcurs, a fost desfiinţat deoarece au apărut şcoli de 7 ani şi
în alte sate vecine.

5
În anul 1956 a luat fiinţă o şcoală medie serală care funcţiona în localul şcolii de 7 ani, cu
cadre didactice de la această şcoală. Avea însă o conducere separată.
Anul 1961 este un an memorabil pentru Roznov. În acest an s-au deschis cursurile de zi ale
„Liceului Roznov”. Având clasele I-VII şi secţia de învăţământ seral pentru clasele a VIII-a şi a
IX-a. Prin contribuţia voluntară a cetăţenilor din Roznov, tânărul liceu a fost dotat cu un nou
local construit, folosind 9 săli de clasă la care se adaugă 7 săli din localurile vechi.
În anul 1962 ia fiinţă. pe lângă liceu o secţie de fără frecvenţă pentru clasele V-VII. În
1965 cursurile de zi ale Liceului Roznov dau prima promoţie de absolvenţi. În anul şcolar 1966 -
1967, liceul funcţionează cu 32 de clase (1128 de elevi) la zi şi seral, folosind 16 săli de clasă, 1
laborator, 4 săli pentru ateliere şi o sală de sport. Localul devine neîncăpător faţă de numărul
claselor şi funcţionează în 3 ture.
În anul 1980, liceul este preluat de Ministerul Agriculturii până în 1990, când redevine
“Liceul teoretic".
Şcoala generală se separă de liceu în anul şcolar 1980-1981 şi trece în noul local în care
funcţionează şi astăzi.
Grupul Şcolar Roznov a fost înfiinţat la 01.09.2003 prin comasarea Şcolii cu clasele I -
VIII, a Şcolii profesionale şi a Liceului Teoretic Roznov, prin ordinul MEC nr. 3878 din 18. 04.
2003.
Denumirea de Liceul Teoretic Roznov a revenit de la 01.09. 2012.
Din 1 septembrie 2014, unitatea școlară se numește LICEUL TEHNOLOGIC „GH.
RUSET ROZNOVANU”, conform H.C.L. nr.82/12.12.2013.
De la 1 septembrie 2017, Școala Gimnazială Slobozia devine structură a Liceului
Tehnologic „Gh. Ruset Roznovanu , conform Deciziei I.S.J. cu nr. 1919 din 23.08.2017.
Astăzi, ţinându-se seama de caracteristicile zonei, de condiţiile social - economice
specifice şi de necesitatea valorificării bazei didactico-materiale bune de care dispune şcoala,
domeniile de pregătire s-au diversificat. Se şcolarizează elevii în profilul teoretic şi în specializări
solicitate de piaţă muncii: resurse naturale şi protecţia mediului, construcţii şi lucrări publice,
mecanică şi fabricare produselor din lemn.

I.2.2. Realizarea ofertei şcolare 2015 - 2016 – CLASA a IX-a CURS DE ZI


1. Filologie – 1 clasă – 30 de locuri – ocupate integral
2. Științe sociale-1 clasă-30 locuri-ocupate integral
3. Resurse naturale şi protecţia calităţii mediului – Tehnician ecolog şi protecţia calităţii
mediului – 1 clasă – 30de locuri – ocupate integral
4. IP3 -Fabricarea produselor de lemn – Tâmplar universal – 15 de locuri, ocupate
integral
5. IP3- Silvicultură-Pădurar-15 locuri, ocupate integral
6. IP 3 Mecanică forestieră– Mecanic forestier – 15 de locuri - ocupate integral
7. IP3 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice – Zugrav, instalator, ipsosar, vopsitor-15
locuri ocupate integral
Total elevi: 150 elevi

I.2.3. Oferta şcolară 2016 - 2017 – CLASA a IX-a CURS DE ZI


1. Filologie – 1 clasă – 30 de locuri – ocupate integral
2. Științe sociale-1 clasă-30 locuri-ocupate integral
3. IP3 -Fabricarea produselor de lemn – Tâmplar universal – 15 de locuri, ocupate
integral
4. IP3- Silvicultură-Pădurar-15 locuri, ocupate integral
5. IP 3 Mecanică forestieră– Mecanic forestier – 15 de locuri - ocupate integral

6
6. IP3 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice – Zugrav, instalator, ipsosar, vopsitor-15
locuri ocupate integral
Total elevi: 141 de elevi

I.2.4. Oferta şcolară 2017 - 2018 – CLASA a IX-a CURS DE ZI


1. Filologie – 1 clasă – 30 de locuri – ocupate integral
2. Resurse naturale și protecția mediului -1 clasă-28 de locuri - 22 ocupate
3. IP3 -Fabricarea produselor de lemn – Tâmplar universal – 28 de locuri - 25 ocupate
4. IP 3 Mecanică forestieră– Mecanic forestier – 15 de locuri - ocupate integral
5. IP3 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice – Zugrav, instalator, ipsosar, vopsitor-15
locuri ocupate integral
Total elevi: 107 elevi

I.2.5. Oferta şcolară 2018 - 2019 – CLASA a IX-a CURS DE ZI


1. Filologie – 1 clasă – 30 de locuri – ocupate integral
2. Științe sociale-1 clasă-28 de locuri-ocupate integral
3. IP3 -Fabricarea produselor de lemn – Tâmplar universal – 15 locuri - ocupate integral +
1
4. IP 3 Mecanică forestieră– Mecanic forestier – 28 de locuri - 22 de locuri ocupate
5. IP3 Construcţii, instalaţii şi lucrări publice – Zugrav, instalator, ipsosar, vopsitor-15
locuri ocupate integral
Total elevi: 111 elevi

I.3. Evoluţia rezultatelor şi analiza rezultatelor anului şcolar precedent

I.3.1. Realizări reprezentative în anul şcolar 2017 - 2018

- participarea cu rezultate deosebite obţinute de elevii noştri la olimpiade şi concursuri şcolare;


- reabilitarea grupurilor sanitare pentru elevii din incinta gimnaziului și a grădiniței, igienizarea
tuturor spațiilor de învățământ, reabilitarea mobilierului școlar, achiziționarea de calculatoare pentru
laboratorul de informatică (profesională);
- obţinerea unui procent bun de promovare la Evaluarea Naţională de 59,72 % şi la examenul de
bacalaureat 52 %;
- rezultate foarte bune la examenele de certificare a competenţelor profesionale, la care au
participat elevii noştri;
- creşterea numărului de parteneriate cu agenţii economici privind pregătirea elevilor şi
îmbunătăţirea calitativă a instruirii;
- participarea personalului la un număr ridicat de cursuri de perfecţionare profesională în
specialitate şi în pedagogie;
- amplificarea preocupării şi a rezultatelor în planul ofertei şcolare prin organizarea eficientă a
Săptămânii porţilor deschise şi a Programului „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, cu efecte
pozitive în planul atragerii de elevi la clasa a IX-a a anului şcolar 2018 - 2019;
- pentru anul şcolar 2014 - 2015 promovabilitatea a fost de 90,2 %.
- pentru anul şcolar 2015 - 2016 promovabilitatea a fost de 90,2 %.
- pentru anul şcolar 2016 - 2017 promovabilitatea a fost de 90,2 %.
- pentru anul şcolar 2016 - 2017 promovabilitatea a fost de 90,2 %.

7
Situaţia mediilor de admitere la liceu

An şcolar LICEU
Teoretic Tehnologic
Medie Medie
Medie max. Medie min.
max. mi n .
2014 – 2015 8,13 5,00 8,41 2,31
2015 - 2016 8,63 5,24 6,79 2,62
2016 - 2017 8,49 5,37 - -
2017 - 2018 8,65 5,63 8,34 2,16
2018-2019 7,53 3,05 - -

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL CU DURATĂ DE TREI ANI


AN ȘCOLAR Medie max.- medie min. Medie max.- medie min. Medie max.- medie min. Medie max.-
(Specializare silvicultură (Specializare mecanică (Specializare construcții) medie min.
forestieră) (Specializare
prelucrarea
produselor lemn)
2015-2016 6,59-5,75 2,35-3,80 5,77-5,48 2,87-2,26
2016-2017 5,70-3,25 5,93-3,00 5,24-2,59 5,72-2,79
2017-2018 - 5,42-2,06 4,34-2,09 5,41-3,45
2018-2019 - 5,50-3,22 5,08-1,37 7,75-2,45

I.3.2 Activităţi extracurriculare/extraşcolare 2017 - 2018


Proiecte şi parteneriate educaţionale:

 Proiectul regional „O secundă de atenţie, o viaţă salvată!” – coordonatori: prof.înv.primar


Ana-Simona Ilie, prof.înv.primar Maria-Carmen Drîngu, prof.înv.primar Alina-Camelia
Vasile;
 Festivalul regional ,,Stea în devenire”- coordonatori: prof.înv.primar Ana-Simona Ilie,
prof.înv.primar Maria-Carmen Drîngu, prof.înv.primar Alina-Camelia Vasile;
 Proiectul judeţean „Prietenii lui Eminescu” – coordonatori: prof. Oana Ilarie,
prof.înv.primar Alina-Camelia Vasile, prof.înv.primar Ana-Simona Ilie, prof.înv.primar
Maria-Carmen Drîngu, prof.înv.primar Elena Dumitraşcu;
 Concursul județean ,,Paștele tuturor copiilor”- Școala Tămășeni - prof.înv.primar
Nicorescu Maria Manuela;
 Proiectul ,,Magia sărbătorilor de iarnă”, revista ,,Educația face diferența”- prof.înv.primar
Nicorescu Maria Manuela;
 Proiectul ,,Utilizarea și crearea de soft-uri educaționale”, editura ,,Arabela”-
prof.înv.primar Nicorescu Maria Manuela;
 ,,ECO Junior 2018”, Asociația drumeții montane - prof.înv.primar Nicorescu Maria
Manuela;
 Proiect de parteneriat educațional cu Scoala Gimnazială Borlești: Să iubim
matematica - prof. Pipă Ana, prof.Butnaru Mariana;
 Acord de parteneriat încheiat cu Casa pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare pentru
înfiinţarea, coordonarea şi promovarea unei formaţii folclorice;
 Proiect educaţional: Prietenii din lectură - prof. coordonator Butnaru Mariana;
 Proiect educațional: Mirajul însuflețirii hârtiei - prof. Pipă Ana;

8
 Participarea în cadrul proiectului educaţional judeţean de voluntariat ,,UN ZÂMBET PE
CHIPUL LOR"- prof. Liche Nuţa, prof. Butnaru Mariana, prof. Andrei Ştefănica, prof. Ilie
Andreea, prof. Ţuvic Nicoleta, prof. Pipă Ana;
 Voluntariat în cadrul Proiectului educațional - ,,Bătrânii noștrii – Bunicii noștrii”- prof.
Topciu Maria;
 Proiectul judetean DIFERIȚI, DAR UNIȚI - Acord de parteneriat cu Clubul Copiilor
Tg. Neamţ -- activitate de voluntariat şi proiecte caritabile - prof. Ţuvic Nicoleta, prof.
Paşcu Valentina;
 Parteneriat cu Școala Gimnazială Ștefan cel Mare - ,,Să evităm accidentele învățând și
respectând regulile de circulație!”- prof. Topciu Maria;
 Voluntari în alte inimi de copil - activitate de voluntariat la Casa maternală Turturești
prof. Pipă Ana, prof. Lupu Petronela;
 Acord de parteneriat cu Teatru Tomis Constanţa, încheiat în urma vizionării spectacolului
de teatru Amintiri din copilărie, în data de 20. X. 2017.
 Proiectul regional şi expoziţia ,,O secundă de atenţie, o viaţă salvată!” (educaţie rutieră), în
parteneriat cu 57 de școli, din 27 de județe ale țării coordonatori: prof. înv.primar Ana-
Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-Carmen Drîngu, prof. înv.primar Alina-Camelia Vasile;
 Sesiunea regională de comunicări online, cu tematică rutieră ,,Strada, prieten sau
dușman?!?”- Prof.înv.primar Ilie Ana- Simona;
 Festivalul regional ,,Stea în devenire”, în parteneriat cu școli din 13 județe, cu Centrul
pentru Cultură și Arte ,,Carmen Saeculare”, Primăria Roznov, Asociaţia de părinţi ,,Ruset-
Roznovanu”- coordonatori: prof. înv.primar Ana-Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-
Carmen Drîngu, prof. înv.primar Alina-Camelia Vasile;. În data de 3 iunie 2018, în Parcul
Dendrologic Roznov a avut loc o manifestare artistică, închinată Zilei Copilului, constând
într- un concurs de interpretare muzică uşoară şi populară, la care au participat 254 de copii;
 Proiect educațional județean de voluntariat Un zâmbet pe chipul lor: prof. înv.primar Ana-
Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-Carmen Drîngu, prof. înv.primar Alina-Camelia Vasile,
prof.înv.primar Nicorescu Maria Manuela;
 Proiectul local ,,Voluntari în centrul de asistenţă”- prof. înv.primar Ana-Simona Ilie, prof.
înv.primar Maria-Carmen Drîngu;
 Bătrânii noștri-bunicii noștri,voluntari în căminul pentru persoane vârstnice – coordonatori
prof. înv.primar Ana-Simona Ilie, prof. Maria-Carmen Drîngu, prof. Alina-Camelia Vasile,
prof. înv. primar Adăscăliţei Minodora, prof. Topciu Maria, prof. Japalela Tamara Veronica;
 Proiect educaţional Să iubim matematica- coordonator prof. Pipă Ana;
 Proiect educaţional Mirajul însufleţirii hârtiei- coord. prof. Pipă Ana, prof. Rotaru Mihaela;
 Proiect educaţional Prietenii din lectură - prof. Butnaru Mariana, prof. Lupu Petronela;
 Proiectul judeţean „Sport şi sănătate ;
 Participare la proiectul Vă provocăm, la ştiintă să învăţăm- prof. Butnaru Mariana, prof.
Pipă Ana;
 Participare la proiectul ,,Mireasma primăverii”, mai 2018, organizat de Şcoala Gimnazială
Nr. 5 - Piatra Neamţ - prof. înv.primar Ana-Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-Carmen
Drîngu, prof. înv.primar Alina-Camelia Vasile;
 Participare la proiectul educaţional regional „Festivalul Nonviolenţei” și la proiectul
național ,,Stop Bullying”, proiecte educaționale coordonate de CJRAE Iaşi și CJRAE
Neamț- Piatra Neamţ - prof. înv.primar Ana-Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-Carmen

9
Drîngu, prof. înv.primar Alina-Camelia Vasile, prof. Pipă Ana, prof. Rotaru Mihaela, prof.
Secuiu Maria;
 Participare la Conferinţa Internaţională „Good practices for prevention conflicts and
violence in schools”, mai 2018, organizată de Şcoala Gimnazială Nr. 5 Piatra Neamţ - prof.
înv.primar Ana-Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-Carmen Drîngu, prof. înv.primar Alina-
Camelia Vasile;
 Participare la Simpozionul Internaţional „Educaţie fără frontiere”, organizat de Ziarul
Esenţial în Educaţie în parteneriat cu Gimnaziul „Sergiu Rădăuţan”, Republica Moldova,
prof. înv.primar Ana-Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-Carmen Drîngu, prof. înv.primar
Alina-Camelia Vasile;
 Participare la Simpozionul național ,,Pro Educația - De la reformele lui Cuza, până în
prezent”, Vaslui - prof. înv.primar Ana-Simona Ilie, prof. înv.primar Maria-Carmen
Drîngu;
 Participare la proiectul judeţean „Sport şi sănătate”- prof. înv.primar Maria-Carmen Drîngu;
 Școala Tămășeni, concursul județean Paștele tuturor copiilor - prof.înv.primar Nicorescu
Maria Manuela;
 Proiectul Magia sărbătorilor de iarnă! Tradiții și obiceiuri, revista ,,Educația face
diferența”, Editura D' art- prof.înv.primar Nicorescu Maria Manuela;
 Proiectul Utilizarea și crearea de softuri educaționale, Editura Arabela - prof.înv.primar
Nicorescu Maria Manuela;
 Eco junior 2018, Asociația ,,Drumeții montane”- prof.înv.primar Nicorescu Maria Manuela;
 Proiectul educațional ,,Prietenie la distanță”, ediția a II-a, în parteneriat cu Școala Lunca
Priporului, Buzău - prof.înv.primar Nicorescu Maria Manuela;
 Proiectul național Instruirea asistată de calculator în procesul de predare-învățare, metodă
alternativă în invățământul primar din România - prof.înv.primar Nicorescu Maria
Manuela;
 Proiectul Primul ajutor ești tu, parteneriat cu Agenția NN asigurări de viață SA-
prof.înv.primar Nicorescu Maria Manuela;
 Parteneriat cu observatorul astronomic ,,V. Anestin” Bacău - prof.înv.primar Nicorescu
Maria Manuela.
 Nouă ne pasă, Suflet de copil; Organizatori: dir.prof. Oana Ilarie, dir.adj.prof. Oana Teacu,
prof. Capșa Mihai, prof. Veronica Japalela şi prof. Iulia Anicăi. Activități realizate în cadrul
celor trei proiecte amintite anterior:
 Ziua internațională a drepturilor copilului; prof. Capșa Mihai, prof. Veronica Japalela şi
prof. Iulia Anicăi;
 Activitatea de voluntariat Un zâmbet de Crăciun - proiectul educațional „Nouă ne pasă”;
prof. Capșa Mihai, prof. Veronica Japalela şi prof. Iulia Anicăi;
 Familia mea, proiectul educațional Suflet de copil; prof. Capșa Mihai, prof. Veronica
Japalela şi prof. Iulia Anicăi;
 Activitatea de voluntariat Mărţişoare dulci, proiectul educațional „Nouă ne pasă”; prof.
Capșa Mihai, prof. Veronica Japalela şi prof. Iulia Anicăi;
 Activitatea de voluntariat Împreună de Paşte – Soseşte iepurașul proiectul educaţional
“Bătrânii noștri - bunicii noștri ”. Profesori coordonatori: Japalela Tamara Veronica , Drîngu
Maria Carmen, Ilie Ana Simona, Topciu Claudia, Adăscăliţei Minodora; Clasele: a II-a A, a
III-a A, a V-a A, a X-a D;
 Activitate voluntariat Împreună de Paşte proiect educațional „Nouă ne pasă”. Profesori
coordonatori: Ilarie Oana, Japalela Tamara Veronica, Anicăi Iuliana, Capşa Mihai, Teacu
10
Oana; Clasele: a X-a D, a X-a C. Locul desfășurării: Parohia „Sfinţii Ap. Petru şi Pavel ,
Roznov;
 Activitate voluntariat Împreună de Paşte, proiect educational judeţean de voluntariat „Un
Zâmbet pe chipul lor”. Profesori coordonatori: Ilarie Oana, Stroia Ioan, Socol Valeriu,
Japalela Tamara Veronica, Drîngu Maria Carmen, Ilie Ana Simona, Gheorghiu Elena. Locul
desfășurării: Protopopiatul din oraşul Roznov;
 Simpozionul național STOP BULLYING-ului (Spune NU intimidării), realizat în
parteneriat cu Centru Județean de resurse și de Asistență Educaționala Cluj (CAEN 2018).
Profesori participanți: Teioșanu Violeta, Gabur Paulina, Mancaș Margareta, Alterescu
Cristina, Duca Maria Carmen, Huțu Simona, Roman Brîndușa;
 Am citit și vă recomandăm - Proiect voluntariat în parteneriat cu CCD Neamț. Profesori
participanți: Oana Ilarie, Gabur Paulina, Teioșanu Violeta, Lupu Petronela, Mancaș
Margareta, Alterescu Cristina, Duca Maria Carmen, Huțu Simona, Roman Brîndușa,
Bibliotecar - Corchez Irina.

CONCURSURI, CERCURI, COMPETIŢII ŞCOLARE


 Simpozionul Judeţean „Gheorghe Ruset-Roznovanu”, mai 2018, coordonatori: dir.prof.
Oana Ilarie, prof.dr. Daniel Nedeloiu, prof. Paulina Gabur, prof. Maria-Carmen Duca, prof.
Adrian Hizan, prof. Simona Huțu;
 Concursul judeţean Succesul unui interviu, organizat la Liceul Tehnologic „Dimitrie
Leonida” Piatra-Neamţ; dir.adj.prof. Oana Teacu, prof. Capșa Togan Mihai, prof. Mancaș
Victor, prof. Bofan Daniel;
 Organizare şi participare la simpozionul - Dragostea în artă, în colaborare cu Liceul Carol
I, Bicaz, Neamţ; prof. Capșa Togan Mihai.
 Concursul regional Prietenii lui Eminescu - concurs de creatie şi interpretare literară - prof.
Oana Ilarie, prof.Ilie Andreea, prof. Lupu Petronela, prof. Liche Nuţa, prof. Paşcu
Valentina;
 LUMINAMATH - etapa online și etapa scrisă - prof. Pipă Ana;
 COMPER MATEMATICĂ - etapa I- prof. Pipă Ana;
 Prof.înv.primar Verona Bogus a organizat, împreună cu colegii învățători, etapa I a
Concursului Naţional Gazeta Matematică Junior, la care au participat elevi de la toate
clasele primare;
 Prof.înv.primar Maria-Manuela Nicorescu a organizat, împreună cu colegii învățători, etapa
I a Concursului Naţional COMPER, la care au participat majoritatea elevilor claselor
primare;
 Olimpiada de matematică - etapa locală - prof. Butnaru Mariana, prof. Iftimie Viorel, prof.
Pipă Ana - elevi calificați la etapa județeană;
 Olimpiada de fizică - etapa locală - prof. Andrei Ştefănica, prof. Topciu Maria;
 Olimpiada de limba engleză - etapa locală - prof. Secuiu Maria, prof. Bofan Daniel;
 Olimpiada de limba franceză - etapa locală - prof. Rotaru Mihaela;
 Olimpiada de biologie - etapa locală - prof. Teacu Oana;
 Campionat de fotbal băieţi - fete liceu - catedra de educație fizică.
ANALIZA SWOT
-PUNCTE TARI
 Implicarea unui număr considerabil de cadre didactice în realizarea şi desfăşurarea de
proiecte de parteneriat educaţional;
 Disponibilitatea cadrelor didactice de a se implica în activităţi educative prin implicarea
elevilor şi a părinţilor;
 Diseminarea constantă a evenimentelor şi activităţilor extraşcolare şi extracurriculare
prin site-ul şcolii şi pagina de facebook a Liceului Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”;

11
–PUNCTE SLABE
 Implicarea destul de scăzută a unor familii în viaţa şcolii;
 Disponibilitatea scăzută, socio-economic, a unor elevi care provin din medii/familii
dezavantajate, față de activitățile extrașcolare;
–OPORTUNITĂŢI
 Promovarea dialogului intercultural şi valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin
iniţierea de noi proiecte la nivel local/judeţean/naţional;
 Implicarea comunităţii în viaţa şcolii prin diferite activităţi educative desfăşurate în
colaborare cu diferite instituţii, întreprinderi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale;
 Existenţa cabinetului de consiliere psihopedagogică care oferă consultanţă de
specialitate pentru sprijinirea elevilor care au probleme de comportament sau la
învăţătură;
 Implicarea şi cointeresarea părinţilor în procesul educativ din şcoală;
 Proiectarea unor activităţi de sprijin şi consiliere a elevilor ai căror părinţi sunt plecaţi să
muncească în străinătate;
–AMENINŢĂRI
 Implicarea aceloraşi elevi în activităţile extraşcolare propuse;
 Dezinteresul unor familii de rromi în educarea copiilor, în şcoală, care poate duce la
absenteism major şi chiar abandon şcolar;
 Plecarea unor părinţi la muncă în străinătate şi lăsarea propriilor copii în grija bunicilor
sau a unor tutori care nu fac faţă tuturor problemelor existente.

REZULTATE OBȚINUTE LA CONCURSURI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE ÎN


ANUL ȘCOLAR 2017-2018

 PREMIUL I – Revista Vârsta inocenței, Concursul de jurnalism și reviste școlare, etapa


județeană (prof. Oana Ilarie)

 Media anuală 10 - Vasile Ana, clasa a V-a B


 Media anuală 10 - Japalela Ioana Bianca, clasa a VI-a B
 Media anuală 10 – Ilie Ana Adriana, clasa a VIII-a A
 Media anuală 10 - Alistar Adrian Ștefan, clasa a VIII-a A
 Media anuală 10 – Burghelea Andreea Mihaela, clasa a VIII-a - Slobozia

1. PREMIUL I - Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa județeană, disciplina cultură


civică, Iancu Andreea Elena - Stahie Emma Gabriela, clasa a VIII-a (prof. Adrian Hizan)
2. PREMIUL I – Concursul interjudeţean de geografie Ioniţă Ichim, faza interjudeţeană,
Popa Emilian, clasa a V-a (prof. Duca Maria Carmen)
3. PREMIUL I – Concursul interjudeţean de geografie Ioniţă Ichim, faza judeţeană, Popa
Emilian, clasa a V-a (prof. Duca Maria Carmen)
4. PREMIUL I – Concursul de proiecte antidrog Împreună, faza judeţeană, Albiș Maria-
Larisa, Boboc Elena-Nicoleta, Fermuș Elena, Corchez Elena-Lorena, clasa a X-a B (prof.
Simona Huțu-Ailoae)

12
5. PREMIUL I – Concursul național pe teme ecologice Lumea pe care ne-o dorim,
Constantin Gheorghe (prof. Brândușa Roman)
6. PREMIUL I – Concursul național pe teme ecologice Lumea pe care ne-o dorim,
Drăgușanu Nicu Cristian (prof. Brândușa Roman)
7. PREMIUL I – Concursul național pe teme ecologice Lumea pe care ne-o dorim, Hodor
Andreia Mihaela (prof. Brândușa Roman)
8. PREMIUL I - Concursul național Cercetător în devenire, Antoce Eliza, clasa a X-a D
(prof. Veronica Japalela)
9. PREMIUL I - Concursul național Cercetător în devenire, Mitocaru Belciug Raluca, clasa a
X-a D (prof. Veronica Japalela)
10. PREMIUL I - Concursul național Cercetător în devenire, Horciu Bianca, clasa a X-a D
(prof. Veronica Japalela)
11. PREMIUL I - Concursul național Cercetător în devenire, Lupu Cosmina, clasa a X-a D
(prof. Veronica Japalela)
12. PREMIUL I - Simpozionul regional Cultura - spațiu al identității naționale, Poețelea
Adelina, clasa a XI-a (prof. Mihai Capșa Togan)
13. PREMIUL I - Concursul interjudețean Stone Story, Poețelea Adelina, clasa a XI-a (prof.
Mihai Capșa Togan)
14. PREMIUL SPECIAL al Societății de Geografie, filiala Neamț - Petrea Ștefan, clasa a
VII-a B (prof. Duca Maria Carmen)
15. PREMIUL SPECIAL - Concursul Ion Barbu - Dan Barbilian, Poețelea Ana Adelina,
clasa a XI-a (prof. Mihai Capșa Togan)
16. DIPLOMĂ DE MERIT - Concursul național Alege! Este dreptul tău!, etapa județeană,
Ciubotariu Maria Luiza, clasa a XI-a A (prof. Simona Huțu-Ailoae)
17. LOCUL I - Olimpiada națională a sportului școlar, rugby tag, etapa județeană - primar,
Tg. Neamț (prof. Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu, prof. Avădanei Ciprian)
18. LOCUL I - Olimpiada națională a sportului școlar, fotbal liceu - fete, etapa județeană
(prof. Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu)
19. LOCUL I - Olimpiada gimnaziilor, rugby tag, etapa județeană - gimnaziu (prof.
Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu)
20. PREMIUL II - Concursul interjudeţean de geografie Ioniţă Ichim, faza judeţeană,
Japalela Ioana Bianca, clasa a VI-a B (prof. Țuvic Nicoleta)
21. PREMIUL II - Concursul internațional de creație Calistrat Hogaș, Topciu Denis, clasa a
V-a A (prof. Pașcu Valentina)
22. PREMIUL II - Concursul județean E.R.I.S. Eliminarea riscului prin informații
sănătoase, faza judeţeană, Drîngu Alexandra, clasa a V-a A (prof. Pașcu Valentina)
23. LOCUL II - Olimpiada națională a sportului școlar, rugby tag, etapa județeană - liceu
(prof. Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu)
24. PREMIUL III – Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa județeană, disciplina cultură
civică, Ilie Ana Adriana - Atănăsoaei Alexandra, clasa a VIII-a (prof. Adrian Hizan)
25. PREMIUL III – Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa județeană, disciplina cultură
civică, Țigănescu Marta - Pintilie Daria, clasa a VIII-a (prof. Adrian Hizan)
26. PREMIUL III - Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa județeană, disciplina logică,
argumentare și comunicare, Albiș Maria Larisa, clasa a X-a B (prof. Simona Huțu-Ailoae)
27. PREMIUL III - Concursul interjudeţean de geografie Ioniţă Ichim, faza interjudeţeană,
Japalela Ioana Bianca, clasa a VI-a B (prof. Țuvic Nicoleta)
13
28. PREMIUL III - Concursul interjudeţean de geografie Ioniţă Ichim, faza judeţeană,
Nicorescu Ioana Ștefana, clasa a VII-a A (prof. Țuvic Nicoleta)
29. PREMIUL III - Concursul național Istorie și societate în dimensiune virtuală, faza
judeţeană, Albiș Maria-Larisa, clasa a X-a B (prof. Simona Huțu-Ailoae)
30. PREMIUL III - Olimpiada la disciplinele din aria curriculară Tehnologii, etapa județeană,
Aruxandei Ana Gabriela, clasa a XII-a (Japalela Veronica)
31. PREMIUL III - Concursul Când vioarele tăcură.../ Poezia lui răsună..., Poețelea Adelina,
clasa a XI-a A (prof. Mihai Capșa Togan)
32. LOCUL III - Olimpiada gimnaziilor, handbal gimnaziu - băieți – etapa județeană, (prof.
Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu)
33. MENȚIUNE – Olimpiada Județeană de Lectură ca abilitate de viață, Pintilie Daria,
clasa a VII-a B (prof. Oana Ilarie)
34. MENȚIUNE – Olimpiada Județeană de Lectură ca abilitate de viață, Popa Emilian,
clasa a V-a B (prof. Petronela Lupu)
35. MENȚIUNE – Olimpiada Județeană de Limba și literatura română, Ilie Ana Adriana,
clasa a VIII-a A (prof. Andreea Ilie)
36. MENȚIUNE – Olimpiada Județeană de Limba și literatura română, Popa Emilian, clasa
a V-a B (prof. Andreea Ilie)
37. MENȚIUNE – Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa județeană, disciplina cultură
civică, Ursache Crista Minola - Bulachi Alexandra Ioana, clasa a VII-a B (prof. Adrian
Hizan)
38. MENȚIUNE – Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa județeană, disciplina logică,
argumentare și comunicare, Capră Gheorghe, clasa a XII-a A (prof. Adrian Hizan)
39. MENȚIUNE - Olimpiada la disciplinele din aria curriculară Tehnologii, etapa
județeană, Bulai Vasile Alin, clasa a XII-a, domeniul FPL (prof. Veronica Japalela)
40. MENȚIUNE - Olimpiada la disciplinele din aria curriculară Tehnologii, etapa
județeană, Barcan Elena, clasa a XII-a, domeniul FPL (prof. Veronica Japalela)
41. MENȚIUNE - Concursul interjudeţean de geografie Ioniţă Ichim, faza judeţeană, Pintilie
Daria, clasa a VII-a B (prof. Carmen Maria Duca)
42. MENȚIUNE - Concursul interjudeţean de geografie Ioniţă Ichim, faza judeţeană,
Todirașcu Dimitrie Darius, clasa a VI-a B (prof. Țuvic Nicoleta)
43. MENȚIUNE - Concursul internațional de creație Calistrat Hogaș, Poețelea Ana Adelina,
clasa a XI-a A (prof. Mancaș Margareta)
44. DIPLOMĂ DE PARTICIPARE - Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa națională,
Iancu Andreea Elena, clasa a VIII-a A (prof. Adrian Hizan)
45. DIPLOMĂ DE PARTICIPARE - Olimpiada de Științe Socio-Umane, etapa națională,
Stahie Emma Gabriela, clasa a VIII-a A (prof. Adrian Hizan)
46. LOCUL IV - Olimpiada gimnaziilor, rugby gimnaziu, Bârlad – etapa regională, (prof.
Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu)
47. LOCUL IV - Olimpiada națională a sportului școlar, fotbal liceu - fete, Iași – etapa
regională, (prof. Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu)
48. LOCUL IV - Olimpiada națională a sportului școlar, rugby tag - primar, Botoșani –
etapa regională, (prof. Gheorghiu Elena, prof. Socol Valeriu)

14
Lucrări publicate

Vârsta inocenței - revista școlii (coord. Oana Ilarie, Alina Vasile)


Valori culturale roznovene - revista Simpozionului Interjudețean Gh. Ruset-Roznovanu
(coord. Oana Ilarie, Daniel Nedeloiu, Paulina Gabur, Carmen Duca)
Anuarul (coord. Oana Ilarie, Daniel Nedeloiu)

I. 4 Contextul naţional

Odată cu dezvoltarea economiei concurenţiale, s-au construit structuri patronale şi


sindicale, au fost realizate mecanismele de dialog social necesare consultării şi dialogul între guvern
patronat, sindicat. deosebit de semnificativă în acest context este implicarea Comitetelor Locale de
Dezvoltare a parteneriatului social în decizii privind VET la nivel judeţean.
În organizarea administrativă au loc reforme structurale. Are loc un proces de
descentralizare a responsabilităţilor şi deciziilor legate de viaţa comunităţii. Unităţile şcolare sunt
din ce în ce mai mult antrenate în viaţa comunităţii.
În perioada 1997 - 1999 a fost înfiinţat un organism care să realizeze şi să actualizeze
continuu standardele ocupaţionale (COSA), a fost definit şi structurat nomenclatorul calificărilor.
Se fac eforturi pentru punerea în corespondenţă a nomenclatorului calificărilor cu Codificarea
Ocupaţiilor din România (COR) şi cu „Codul Activităţilor din Economia Naţională” (CAEN).
Există preocuparea de asociere a judeţelor în regiuni, având ca prim obiectiv facilitarea
realizării şi urmăririi proiectelor cu contribuţie financiară din fonduri publice. Acestor regiuni
urmează să li se acorde competenţe decizionale sporite şi în alte domenii de interes regional.
Un aspect important este implementarea unui program de reformă în administraţia publică,
ce urmăreşte transferul competenţelor decizionale şi a colectării şi gestionării resurselor financiare
proprii de către autoritatea publică locală (consilii locale judeţene, municipale, comunale).
Ministerul Educaţiei Naţionale a susţinut prin activitatea proprie cristalizarea procedurilor de dialog
tripartit, şi antrenarea lor în decizii ce se refereau cu precădere la reforma VET. Guvernele au
definit programe de guvernare în baza cărora au putut fi elaborate strategii sectoriale.
Ministerul Educaţiei Naţionale a colaborat cu alte ministere implicate în elaborarea
strategiilor referitoare la resursa umană, (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul
Industriilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei, etc. ).
Ministerul Educaţiei naţionale, prin reprezentanţii din teritoriu, colaborează la realizarea
Planurilor de Dezvoltare Regională şi a Planului Naţional de Dezvoltare. Ţintind obiectivul politic
prioritar, „integrarea în UE”, Ministerul Educaţiei Naţionale a dezvoltat strategii proprii care să
conducă la integrarea educaţiei şi formării iniţiale şi armonizarea sistemului educaţional
preuniversitar cu sistemele de educaţie/formare a ţărilor membre în UE.
Reuniunea miniştrilor educaţiei şi formării ce a avut loc la Copenhaga (noiembrie 2002) a
adoptat o declaraţie ce cuprinde şi priorităţi legate de cooperarea dintre ţările membre şi candidate,
în formarea profesională, cum ar fi:
1. integrarea sistemului de formare profesională ca parte a sistemului educaţional;
2. restructurarea sistemului de formare profesională pentru a răspunde cerinţelor
economiei „bazată pe cunoaştere” şi dezvoltării personalităţii elevilor/cursanţilor;
3. dezvoltarea integrată a formării „iniţiale” şi „de-a lungul întregii vieţi”;
4. modernizarea formării profesionale prin dezvoltarea parteneriatului social;
5. atribuirea unei dimensiuni europene procesului de formare prin implementarea unui
sistem de credite transferabile şi de asigurare a calităţii formării.
Domeniile principale pe care se axează ÎPT - conform documentului numit „Priorităţi pe
termen scurt şi mediu pentru învăţământul preuniversitar” şi pentru şcoala noastră sunt:
15
 învăţarea centrată pe elev – ca fiind sigura metodă care permite realizarea unui învăţământ
profesional şi tehnic modern, eficient, în acord cu piaţa muncii;
 parteneriatele încheiate cu agenţii economici din zonă, ce se vor finaliza şi alte parteneriate
în funcţie de necesităţi – asigurând cadrul necesar integrării absolvenţilor în producţie încă
din timpul şcolii;
 dezvoltarea curriculumului şi standardelor profesionale pentru asigurarea coeziunii între
curriculumul naţional şi cel de dezvoltare locală;
 orientarea şi consilierea elevilor (prin realizarea de parteneriate cu CJAPP, pentru
identificarea aptitudinilor şi nevoilor elevilor pentru o decizie corectă în carieră) asigurând
cadrul necesar integrării absolvenţilor în producţie încă din timpul şcolii;
 sistemul informaţional asigură perfecţionarea continuă a metodelor de învăţământ;
 modernizarea bazei materiale asigură perfecţionarea continuă a metodelor de învăţământ;
 şanse egale şi pentru profesori (cursuri de formare pentru aplicarea noului curriculum şcolar)
şi pentru elevi - ofertă educaţională la standarde naţionale, curriculum eficient, bază
materială adecvată;
 cristalizarea procedurilor de dialog tripartit şi antrenarea lor în decizii care se referă cu
precădere la reforma VET – generalizarea experienţei programului pilotat în 50 de unităţi
şcolare în cele 100 şcoli care au câştigat programe PHARE TVET 010801, ca şcoli de
aplicaţii.

I. 5 Priorităţi şi obiective în plan regional şi local

Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, aparţine zonei de N - E, care face parte
integrantă din priorităţile economice stabilite de Planul Naţional de Dezvoltare.
În ultimii ani, liceul nostru şi-a diversificat oferta şcolara încercând să onoreze cererea de
educaţie şi formare profesională din zona orasului Roznov, combinând eficient specializările din
filiera teoretica (de tradiţie în liceu) cu cele din filiera tehnologică. Mai mult, pentru aplicarea
sistemului de învăţământ pentru urmarea cursurilor liceale, prin ruta progresivă, parcurgând
etapele anterioare se oferă şanse diverse, de la dobândirea celor trei calificări prin nivelurile
corespunzătoare până la posibilitatea urmării cursurilor la facultate sau școli postliceale.
De asemenea oferta pe ruta protecţia mediului este de actualitate având o pondere crescută şi
în viitor. Tendinţa este de creştere a tehnologizării, reducerea angajaţilor în industrie, sporirea
exigentelor de calificare şi nevoia de personal calificat în întreprinderile mici.

I. 5. 1 Priorităţi la nivel regional

PRIORITATEA /OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea structurii IPT în concordanță cu


dinamica unei societăți bazate pe cunoaștere, cu tendințele dezvoltării socio-economice din
regiunea Nord-Est
Indicator de impact:
- Rata somajului în rândul tinerilor absolvenți pe nivele de calificare.

Obiectivul si indicatori Preconditii si riscuri


Obiectiv 1 : Adaptarea retelei - Aplicarea cadrului legal,
scolare si a ofertei de formare privind formarea
profesionala initiala la cerintele profesionala
pietei muncii si a optiunilor initiala;
elevilor. -resursele materiale si
Indicator: umane necesare in
- Rata somajului tinerilor sustinerea IPT

16
raportat la - Realizarea
populatia activa parteneriatului la nivelul
Tinta: Scaderea ratei fiecarei unitati
somajului in scolare;
randul tinerilor raportat la - Slaba implicare a
populatia partenerilor economici, si
activa de la 19,1 (2006) % la lipsa de
15% informare privind
(2013). structura IPT si
posibilitatile de formare
profesionala.
Preconditii si riscuri
- Realizarea
parteneriatului la nivelul
fiecarei unitati
scolare;
- Desfasurarea unor
Rezultate (inclusiv indicatori programe coerente de
privind activitatile) OSP la nivelul
1.1. Descresterea ratei fiecarei scoli;
somajului - Lipsa de
in rindul tinerilor absolventi indicatori/metode pentru a
1.2. Numar de parteneriate pe urmari insertia pe
calificari si unitati scolare; piata muncii a
1.3. Numar CDL adoptat la absolventilor;
nivelul - Numarul mic de
fiecarei unitati scolare din consilieri si lipsa de
IPTrealizat in parteneriat; interes a parintilor
1.4. Analiza insertiei pe piata pentru activitati de tipul”
fortei consilierea parintilor”
de munca. - Calitatea slaba a
invatamantului, in special
in mediul
rural (metode invechite de
predare, lipsa bazei
materiale in
scoli);
Institutii
Actiuni - Activitati
responsabi
Termene le pentru Resurse Preconditii si riscuri
implement
are
-Aplicarea cadrului
legal,
CLDPS, privind formarea
Axa
ISJ profesionala
1. Realizarea de retele Anual prioritara
Unitatile initiala;
scolare pentru asigurarea luna 2
scolare, -Lipsa unui sistem
continuitatii in formare decembrie Domeniu 2.1
partenerii coerent
POS DRU
economici date statistice privind
dinamica economica
din zona.
-Realizarea
parteneriatului la
nivelul
2. Realizarea CLDPS,
Axa fiecarei unitati
parteneriate eficiente, Anual ISJ
prioritara scolare;
in scopul luna Unitatile
1 -Dezinteresul
dobandirii de catre septembri scolare,
Domeniu 1.1 angajatorilor
elevi a competentelor e partenerii
POS DRU fata de investitiile in
specializate. economici
formare,
lipsa strategiilor pe
termen

17
lung;
-Realizarea
parteneriatului la
nivelul
fiecarei unitati
3. Elaborarea
CLDPS, scolare;
curriculumului in Axa
Anual ISJ - Ponderea inca prea
dezvoltare locala prioritara
luna Unitatile mare a
(CDL) de catre scoala - 2
septembri scolare, pregatirii teoretice in
agenti economici, Domeniu 2.1
e partenerii detrimentul celei
pentru competentele POS DRU
economici practice,
specializate.
accent pe cunostinte
nu pe
formare de
competente.
Axa - Respectarea cadrului
4. Realizare de studii Anual- CJAPP,
prioritara legal

privind activitatea
CJAPP si
a institutiilor
2, domeniul subordonate;
de - Numarul mic de
ale insertiei ISJ
luna interventie consilieri
profesionale pe piata Unitatile
septembrie 2.1 specializati;
fortei de munca. scolare
– POR 2007- - Persistenta unei
2013 mentalitati
privind eficienta
activitatii de
OSP.

Preconditii si riscuri
- Aplicarea cadrului legal, precum si
documentelor UE
privind formarea profesionala
continua;
- Cresterea gradului de interes a
Obiectivul si indicatori
unui numar tot mai
mare de persoane pentru FPC;
- Calitatea programelor de FPC nu
este intotdeauna in
concordanta cu exigentele dinamicii
societatii;
Obiectiv 2 : Cresterea
participarii la
programe de Formare
Profesionala
Continua prin reteaua IPT
Indicator:
- Rata populatiei cu grad
ridicat de
calificare
Tinta:
Cresterea ponderii populatiei
cu grad
ridicat de pregatire/calificare
(min.
nivelul 2) prin programe de
formare
continua de la 12,5 % in
2006 la 30 % in
2013.

18
Preconditii si riscuri
- Acreditarea programelor de FPC;
- Asigurarea conditiilor
Rezultate (inclusiv
organizatorice necesare
indicatori
desfasurarii programelor de FPC;
privind activitatile)
- Sanse mai reduse de acces pentru
populatia din mediul
rural la aceste programe de FPC;
2.1. Nr. de unitati scolare
IPT
acreditate FPC
2.2.Nr. calificari acreditate
FPC
2.3.Nr. de cursuri sustinute
si numar
de cursanti instruiti;
2.4. Procentul de promovare
a
cursurilor;
2.5.Nr. de campanii de
informare si
consiliere organizate,
Institutii
responsab
Preconditii si
Actiuni - Activitati Termene ile pentru Resurse
riscuri
implemen
tare
- Acreditarea
programelor
Axa
de formare
1. Participarea la prioritara
manageriala;
programe de formare ISJ, 1,
Anual, - Asigurarea
manageriala in vederea Unitatile domeniul
luna conditiilor
acreditarii unitatilor scolare, de
decembrie organizatorice
scolare ca furnizori de CLDPS interventie
necesare
formare continua. 1.3 – POR
desfasurarii
2007-2013
programelor
formare manageriala;

-Unitatile scolare
autorizate
ca FPC sunt in numar
2. Obtinerea acreditarii Axa mic
de catre unitatile scolare prioritara (desi se inregistreaza o
ca furnizori de formare ISJ, 1, crestere in ultimii ani);
Anual,
continua si acreditarea ca Unitatile domeniul -Unitatile scolare
luna
centre de evaluare a scolare, de autorizate
ianuarie
competentelor dobandite CLDPS interventie nu au derulat cursuri
in alt context decat cel 1.3 – POR sau au
formal. 2007-2013 derulat un numar mic
de
cursuri neacoperind
cererea;
-Existenta nor
Axa
3. Consilierea adultilor programe
prioritara
pentru reorientare in AJOFM coerente de consiliere a
1,
cariera si pentru Anual, Autoritatil adultilor;
domeniul
ridicarea nivelului luna e locale, -Implicarea partenerilor
de
calificarii , cu atragerea ianuarie ISJ, sociali.
interventie
partenerilor sociali CLDPS -Numarul mic de
1.3 – POR
implicati ca beneficiari. consilieri
2007-2013
specializati;

19
-Asigurarea conditiilor
4. Realizare de analize MECI, ISJ,
necesare care sa
privind necesitatile pietei Anual, UIP NE unitati
permita
muncii privind FPC cu luna ISJ,Unitati scolare,
participarea unui
sprijinul AJOFM, agenti octombrie le scolare consilii
numar cat
economici, ONG locale
mai mare de persoane;
- Existenta unui
program de
actiuni concrete;
Axa
5. Realizarea de campanii - Asigurarea
prioritara
de informare si parteneriatului
AJOFM 1,
promovare a calificarilor Anual, cu alti factori din zona;
CLDPS domeniul
specifice zonei rurale in luna - A se avea in vedere si
Unitatile de
vederea diminuarii august o
scolare interventie
fenomenului migratiei a anumita neincredere
1.1 – POR
fortei de munca din
2007-2013
partea unor persoane in
eficienta acestor
campanii.

Preconditii si riscuri
- Respectarea cadrului
juridic privind
asigurarea
egalitatii de sanse in
formarea initiala.
- Asigurarea resurselor
materiale, financiare si
umane
Obiectivul si indicatori
necesare.
- Situatiile socio-
economice din anumite
zone permit
deocamdata asigurarea
unor sanse egale de
reusita
pentru toti elevii din
aceeasi generatie.
Obiectiv 3 : Asigurarea egalitatii de
sanse in formarea initiala
Indicator:
1. Rata de parasire timpurie a scolii prin
SAM
Tinta: Reducerea ratei de parasire
timpurie de la 22,98 % in 2006 la 10%
in
2013.
2. Gradul de cuprindere pe nivele si
medii de rezidenta
Tinta:Cresterea gradului de cuprindere
in mediul rural, in grupuri
dezavantajate (
copii cu CES)

Rezultate Preconditii si
(inclusiv indicatori privind riscuri
activitatile) - Elaborarea unor
3.1. Nr. de studii si analize privind programe coerente
motivele parasirii timpurii a scolii de de consiliere
catre elevi. psihopedagogica.
3.2. Nr. de programe de consiliere, - Asigurarea
elevi resurselor materiale,

20
si parinti financiare si umane
3.3. Nr. de burse oferite, alte forme de necesare realizarii
sustinere actiunilor concrete
3.4 Numar de proiecte pentru de asigurare a
incluziune sanselor egale de
reusita.
- Existenta unor
programe de FPC
acreditate pentru
cadrele didactice din
mediul rural.
- Lipsa pregatirii
profesorilor pentru
incluziunea
sociala
Institutii
responsa
bile
Actiuni - Activitati Termene Resurse Preconditii si riscuri
pentru
impleme
ntare
Axa
- Asigurarea unui
prioritara
1. Realizarea de studii si esantion
Anual, CJAPP, 2, domeniul
analize privind motivele reprezentativ de
luna unitatile de
parasirii timpurii a scolii de investigatie;
decembri scolare, interventie
catre elevi, pe medii de - Prezentarea concluziilor
e ISJ 2.2
rezidenta si etnii. reisite factorilor de
– POR 2007-
decizie;
2013
Axa
prioritara - Elaborarea unor
2.Consilierea si informarea
CJAPP, 2, domeniul programe coerente de
elev - parinte in alegerea Anual,
unitatile de consiliere si informare e
carierei privind tendintele luna
scolare, interventie elevilor si parintilor;
inregistrate pe piata fortei de ianuarie
ISJ 2.2 - Lipsa de consilieri in
munca.
– POR 2007- toate unitatile scolare;
2013
Unitatile - Asigurarea resurselor
M.E.C.I.,
scolare, financiare necesare;
3. Sprijin financiar pentru Anual, Consiliile
ISJ, - Existenta unei situatii
elevii supusi riscului de luna locale,
agentii concrete cu elevii care au
parasire timpurie a scolii. ianuarie ISJ, Unitati
economi nevoie de acest sprijin
scolare
ci financiar;
- programe de formare a
cadrelor didactice pentru
CES.
Axa - Stabilirea unui calendar
prioritara de
4. Formarea cadrelor didactice Universitat 1, domeniul desfasurare a programelor
pentru a lucra cu elevii din Anual, luna i, CCD, de de
medii dezavantajate (etnii, august ISJ, Unitati interventie FC;
CES). scolare 1.3 - Asigurarea conditiilor
– POR 2007- organizatorice pentru
2013 buna
desfasurare a programelor
de
FC.

Preconditii si riscuri
- Programe acreditate de CNFP
Obiectivul si indicatori
- Baza materiala adecvata
- Neaplicarea achizitiilor din cadrul

21
cursurilor de
formare continua (FC)
- Slaba salarizare a cadrelor
didactice, in special a
debutantilor si a celor cu vechime
mica;
- Lipsa de motivatie materiala a
cadrelor didactice cu
rezultate performante;
Obiectiv 4 : Dezvoltarea
resurselor
umane din sistemul IPT in
vederea
asigurarii calitatii in
formare
Indicator: rata de
participare a cadrelor
didactice la cursuri de
formare continua
Tinta: Cresterea ratei de
participare a
cadrelor didactice la cursuri
de formare
continua, cu un ritm de 25%
din total/ an
scolar
Rezultate (inclusiv
indicatori privind Preconditii si riscuri
activitatile) - Functionarea eficienta a sistemului
4.1. Nr. stagii, nr. de informare a
participanti, nr. de cadrelor didactice privind oferta de
cadre didactice care au FC (site-urile
finalizat universitatilor, CCD).
aceste cursuri. - Realizarea unei campanii de
4.2. Nr. stagii, nr. informare a cadrelor
participanti, nr. de didactice privind ofert de FC.
cadre didactice care au - Asigurarea tuturor conditiilor
finlizat organizatorice privind
aceste cursuri. buna desfasurare a stagiilor de FC.
4.3. Nr. de acorduri de - Pot aparea probleme legate de
parteneriat, nr. de participarea activa a
elevi participanti, nr. de cadrelor didactice la aceste stagii de
participanti in tari ale UE. FC datorita
4.4.Numar de scheme de organizarii lor in perioade aglomerate
mentorat de activitate.
pentru profesorii debutanti.
Institutii
responsa
Ter bile Preconditii si
Actiuni - Activitati Resurse
mene pentru riscuri
impleme
ntare
Programe acreditate
1. Dezvoltarea unor stagii de Axa de
formare continua a cadrelor Universit prioritara CNFP
didactice din IPT pe o arie Anual, ati, 1 Baza materiala
tematica legata de luna CCD, Domeniu adecvata
problemele decemb ISJ, de Neaplicarea
reformei la acest nivel in rie Unitati interventie achizitiilor din
parteneriat cu beneficiarii scolare 1.4 cadrul cursurilor de
agenti economici POS DRU formare
continua (FC)

22
Respectarea
cadrului legal.
Axa
Programe acreditate
Universit prioritara
de
2. Organizarea unor stagii de ati, 2
Anual, CNFP.
formare continua a cadrelor CCD, Domeniu
luna Baza materiala
didactice din IPT in vederea ISJ, de
ianuarie adecvata.
abilitarii lor ca mentori Unitati interventie
Neaplicarea
scolare 2.1
achizitiilor din
POS DRU
cadrul cursurilor de
FC.

Respectarea cadrului
legal.
Axa Formarea
Unitati prioritara personalului
3. Organizarea, in parteneriat
scolare, 1 implicat in
cu agenti economici, a Anual,
ISJ, Domeniu desfasurarea
stagiilor luna
agenti de instruirii practice.
de instruire practica, inclusiv ianuarie
economi interventie Baza materiala
in tari ale UE
ci 1.3 inadecvata.
POS DRU Eficienta scazuta a
activitatii de instruire
practica.
Respectarea
4. Diseminarea experientei calendarelor
Axa
acumulate in procesul de actiunilor.
Anual, prioritara
formare continua prin Universit Asigurarea unui
confor 2
participarea cadrelor ati, CCD, parteneriat
m Domeniu
didactice ISJ, activ intre factorii
calenda de
din IPT la simpozioane, Unitati iplicati.
relor de interventie
sesiuni scolare Exista pericolul
actiuni 2.1
de referate, schimburi de „goanei”
POS DRU
experienta, etc. dupa diplome de
participare.

Preconditii si riscuri
- Realizarea expertizelor de
specialitate necesare;
- Asigurarea mijloacelor
Obiectivul si indicatori materiale, financiare si
umane necesare;
- Exista riscul nerespectarii
termenelor de executie
a lucrarilor.
Obiectiv 5 : Dezvoltarea
infrastructurii
unitatilor scolare IPT, in vederea
asigurarii
calitatii in formare
Indicatori: Asigurarea dezvoltarii
infrastructurii si dotarii pentru un
numar de
20 de unitati scolare IPT pana in
anul
2013.
Rezultate Preconditii si riscuri
(inclusiv indicatori privind - Asigurarea mijloacelor
activitatile) materiale, financiare si
5.1. Nr. de scoli reabilitate, umane necesare;
detalierea - Asigurarea conctractelor de
acestor actiuni (sali de clasa, achizitii.

23
laboratoare, -Sprijinul slab al agentilor
ateliere scoala, sali de sport, economici acordat
cantine, sistemului de invatamant tehnic.
camine);
5.2. Nr. de spatii adecvate
desfasurarii unor
programe de FPC;
5.3. Nr. Echipamente/laboratoare ,
ateliere
de lucru conform SPP
Institutii
responsabil
Preconditii si
Actiuni - Activitati Termene e pentru Resurse
riscuri
implement
are
- Realizarea
expertizelor de
specialitate
necesare;
Axa
Anual, - Asigurarea
1. Reabilitarea infrastructurii prioritara 3
cu mijloacelor
educationale Domeniu
respectar CLDPS materiale,
( sali de clasa, laboratoare, de
ea ISJ, Unitati financiare si
ateliere scoala, sali de sport, interventie
graficelor scolare umane
cantine, camine), necesara in 3.4
de necesare;
formarea initiala IPT POR 2007-
executie - Exista riscul
2013
nerespectarii
termenelor de
executie a
lucrarilor.

Anual,
Axa
cu
2. Dezvoltarea infrastructurii prioritara 3
respectar - Asigurarea
unitatilor scolare IPT CLDPS Domeniu
ea mijloacelor
antrenate ISJ, Unitati de
graficelo materiale, financiare
in formarea continua a scolare interventie
r si umane necesare;
adultilor 3.4 POR
de
2007-2013
executie
3. Actualizarea dotarilor
unitatilor scolare IPT Axa - Existenta unor
conform prioritara 3 studii de specialitate
evolutiei tehnologice, Domeniu privind evolutiile de
CLDPS
urmarind Anual, de pe piata muncii;
ISJ, Unitati
formarea de competente 1.09. interventie - Asigurarea
scolare
cerute 3.4 mijloacelor
pe piata muncii., conform POR 2007- materiale, financiare
standardelor de pregatire 2013 si umane necesare;
profesionala
4. Dotarea scolilor TVET M.E.C.I., M.E.C.I,
identificate cu echipamente CNDIPT, ISJ, - Asigurarea
IT, Anual, Consiliile Unitati mijloacelor
echipamentele necesare 1.09. locale, scolare, materiale, financiare
pregatirii de specialitate ISJ, Unitati agenti si umane necesare;
si conectare la internet. scolare economici

24
I. 5. 2 Priorităţi la nivel local

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din județ cu nevoile de calificare ale agenților economici
Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de calificare
Obiectiv 1.2.: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare
identificate, pe domenii şi calificări
Obiectivul 1.3.: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate
la nevoile unei economii a cunoaşterii

PRIORITATEA 2: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT


Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT
Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire
profesională a unităţilor şcolare IPT

PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor IPT


Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT
Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din
ÎPT

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere


Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea
unui loc de muncă

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie


Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului
şcolar

PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT


Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru
asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

ACŢIUNI PROPUSE – PLAN DE MĂSURI

PRIORITATEA 1 : Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii


Indicatori de impact:
- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 10,5% la nivel regional (faţă de 23,6% în
2006, conf. INS, datele din AMIGO)
- Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele AJOFM:
max. 10% la nivel regional (faţă de 20,4% la 31 dec. 2007)
Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de calificare Precondiţii şi riscuri
Indicatori: Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi calificări Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă
relevante identificată dezvoltări imprevizibile pe termen scurt
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Baze de date cu indicatorii relevanţi privind aspectele Instituţiile care deţin informaţiile (INS, DJS, ISJ,
demografice, economice, de piaţa muncii şi formare profesională AJOFM) pun la dispoziţia membrilor CLDPS
iniţială la nivel regional și judeţean actualizate anual datele necesare în timp util
A 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual Membrii CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare

25
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Actualizarea anuală a bazei - Instituţiile reprezentate
de date cu indicatorii privind în CR îşi asumă sarcina
demografia, economia, piaţa Anual: de actualizare
ADR, AJOFM
muncii din surse statistice luna martie - INS pune la dispoziţia
naţionale şi administrative membrilor CR datele
regionale şi judeţene necesare
2. Actualizarea anuală a bazei - ISJ pune la dispoziţia
de date cu indicatorii privind grupului de lucru al CR
Anual:
educaţia şi formarea ISJ datele necesare în timp
luna
profesională iniţială din surse util
februarie
statistice şi administrative
judeţene
Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională Precondiţii şi riscuri
iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificări Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă
Indicatori: dezvoltări imprevizibile pe termen scurt
- Ponderea IPT în planurile de şcolarizare este de minim 60% din ISJ îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS
totalul planului de şcolarizare şi pun în aplicare măsurile necesare adaptării ofertei
- Ponderile domeniilor de formare profesională la IPT sunt aliniate la de şcolarizare prin IPT
ţintele PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2010-2011.
- Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare respectă
recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS
- Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj Inserţia profesională a
absolvenţilor IPT
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a PLAI Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în echipele
A 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PAS de monitorizare, evaluare şi actualizare.
A 3. PLAI actualizat anual ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind
A 4.Toate unităţile şcolare IPT din judeţ realizează actualizarea anuală adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu
a PAS recomandările PRAI şi PLAI
A 5. Planul de şcolarizare 2016 - 2017 în concordanţă cu
recomandările PRAI şi PLAI, avizat de către CLDPS
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Monitorizarea şi evaluarea Anual: luna - AJOFM Surse bugetare şi Membrii CLDPS îşi
acţiunilor planificate în PLAI (anul februarie - Echipele CR pentru extrabugetare ale asumă roluri în echipele
precedent) monitorizarea şi instituţiilor de monitorizare şi
evaluare PLAI reprezentate în CR evaluare
2. Evaluarea acţiunilor planificate Anual: luna - ISJ Surse bugetare şi Membrii CLDPS îşi
în PAS (anul precedent) februarie - Echipele CLDPS extrabugetare ale asumă roluri în echipele
pentru monitorizarea instituţiilor de monitorizare şi
şi evaluare PAS reprezentate în evaluare
CLDPS
3. Actualizarea anuală a PLAI Anual: luna - ISJ Surse bugetare şi Instituţiile reprezentate
iunie - Grupul de lucru al extrabugetare ale în CLDPS îşi asumă
CLDPS pentru instituţiilor sarcina de actualizare
actualizarea PLAI reprezentate în PLAI
CLDPS
4. Actualizarea anuală a PAS pentru Anual: - - ISJ Surse bugetare şi
toate unităţile şcolare IPT din judeţ luna - Unităţile şcolare extrabugetare ale
septembrie IPT unităţilor şcolare
5. Proiectarea anuală a planurilor de Anual: - - ISJ ISJ şi CLDPS îşi asumă
şcolarizare în concordanţă cu luna - CLDPS luarea deciziilor privind
recomandările din PRAI şi PLAI decembrie adaptarea planului de
şcolarizare în
concordanţă cu
recomandările PRAI şi
PLAI
Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de Precondiţii şi riscuri
adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbare Oferta angajatorilor este atractivă pentru
Indicatori: absolvenţi
- Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se angajează în

26
cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul
şcolar 2009-2010
- Cel puţin 60% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi de
competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de absolvenţi
din anul şcolar 2009-2010
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. – Creşterea ofertei de şcolarizare la IPT prin învăţământul seral la Absolvenţii şcolii profesionale optează pentru
minim 10% din numărul de absolvenţi ai şcolii profesionale începând cu anul continuarea studiilor prin învăţământul seral
şcolar 2014-2015 Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la
A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4 completarea chestionarelor şi elaborarea CDL
A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5 Toate şcolile IPT sunt interesate să constituie
A 4.1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea cerinţelor reţele de şcoli pe domenii de formare
specifice din partea angajatorilor privind competenţele absolvenţilor profesională
începând cu anul şcolar 2008-2009 Unităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă
A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu agenţii cu SPP, în special şcolile din Programele
economici PHARE TVET sunt dispuse să pună la
A 5. – Constituirea de reţele de şcoli pe domenii de formare profesională în dispoziţia altor şcoli dotările existente
care sunt cuprinse toate şcolile IPT, începând cu anul şcolar 2010-2011. Instituţiile reprezentate în CR îţi asumă rolul
Rolul coordonator al reţelelor revine şcolilor cuprinse în Programele PHARE de aplicant pentru proiect FSE
TVET.
A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de formare
profesională elaborează şi aplică programe comune pentru utilizarea de către
elevi a dotărilor.
A 6.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă unitate şcolară
din reţea, cu dotare superioară şi numărul elevilor care participă la aceste ore
– funcţie de nevoile identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de
pregătire.
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Creşterea ofertei de şcolarizare prin Absolvenţii
IPT la învăţământul seral sau cu învățământului
frecvenţă redusă pentru a oferi şanse de Anual: luna profesional optează pentru
ISJ Bugetare
continuare a studiilor absolvenţilor care decembrie continuarea studiilor prin
optează şi pentru angajare. învăţământul seral sau cu
frecvenţă redusă
2. Creşterea gradului de acoperire şi a
calităţii serviciilor de orientare şi
consiliere (vezi acţiunile de la
Prioritatea 4)
3. Facilitarea accesului la educaţie prin
IPT pentru grupurile dezavantajate
(vezi acţiunile de la Prioritatea 5)
4. Identificarea cerinţelor specifice din Angajatorii sunt dispuşi să
partea angajatorilor prin intermediul ISJ Resurse bugetare colaboreze la completarea
şi extrabugetare
chestionarelor şi adaptarea Unităţile şcolare ale unităţilor
chestionarelor şi
curriculumului în dezvoltare locală în IPT şcolare IPT elaborarea CDL
parteneriat cu agenţii economici
5. Dezvoltarea reţelelor de şcoli pentru ISJ, Unităţile şcolare Resurse bugetare Toate şcolile IPT sunt
fiecare din domeniile de formare IPT și cele cuprinse în şi extrabugetare interesate să constituie reţele
Octombrie Programe PHARE ale unităţilor de şcoli pe domenii de
profesională prioritare la nivel judeţean
TVET şcolare IPT formar profesională
6. Dezvoltarea de programe între ISJ, Unităţile şcolare Dotările Școlile din Programele
şcolile din reţelele constituite pentru IPT și cele cuprinse în PHARE TVET sunt dispuse
Anual Programe PHARE unităţilor să pună la dispoziţia altor
utilizarea comună a dotărilor şcolare
TVET şcoli dotările existente
Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare Precondiţii şi riscuri
profesională oferite prin şcolile din ÎPT Concurenţa altor furnizori de formare profesională
Indicatori: Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de
centre pentru furnizarea de servicii de formare profesională
pentru comunităţile locale
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie Unităţile şcolare IPT îşi asumă rolul de furnizori de formare
profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active în continuă pentru comunităţile din care fac parte şi fac
care sunt implicate şcolile IPT până în 2020 demersurile necesare autorizării şi derulării cursurilor de

27
A 2. Minimum 25% dintre unităţile şcolare IPT din judeţ formare pentru adulţi
derulează proiecte FSE pentru formarea profesională a
angajaţilor agenţilor economici până în 2020.
A 3. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de
unităţile şcolare IPT dublate până în 2020
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Colaborare cu AJOFM pentru Unităţile şcolare IPT şi
reconversia profesională a AJOFM acceptă
Resursele bugetare
şomerilor şi alte programe de ISJ colaborările pentru
şi extrabugetare ale
măsuri active de ocupare - mai Permanent Unităţile şcolare reconversia profesională a
unităţilor şcolare
ales pentru absolvenţii care nu se IPT şomerilor şi pentru alte
IPT
încadrează în primele 6 luni de la măsuri active de ocupare
absolvire
2. Creşterea numărului de unităţi Autorizarea unităţilor
şcolare IPT care derulează Resursele bugetare şcolare IPT ca furnizori de
ISJ
programe de formare pentru şi extrabugetare ale formare profesională pentru
Anual Unităţile şcolare
adulţi. Creşterea numărului de unităţilor şcolare adulţi
IPT
programe de formare pentru adulţi IPT Concurenţa altor furnizori
derulate de unităţile şcolare IPT
3. Realizarea de proiecte FSE Corelat cu Unităţile şcolare IPT dispun
pentru formarea profesională a calendarul de resursele financiare
angajaţilor agenţilor economici programelor Resurse atrase din necesare
de investiţii, Autorităţile locale, programe
în funcţie de Partenerii sociali cofinanţate din
sursele de fonduri UE
finanţare
identificate
4. Elaborarea şi promovarea unei Există cerere locală de
oferte diversificate de alte servicii Resursele bugetare servicii educaţionale
ISJ
educaţionale la cerere, pentru şi extrabugetare ale Unităţile şcolare IPT dispun
Anual Unităţile şcolare
diverse categorii de beneficiari, unităţilor şcolare de resursele necesare pentru
IPT
inclusiv în sprijinul educaţiei non- IPT a răspunde cererii.
formale
PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
Indicatori de impact:
Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT
Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învățământului profesional la ciclul superior al liceului
Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii Precondiţii şi riscuri
şcolilor din ÎPT Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare
Indicatori: Până în 2020, toate şcolile IPT din județ să corespundă locale şi naţionale.
normelor de siguranţă şi igienă. Sunt disponibile surse de finanţare FEDER.
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul CR şi CLDPS decid prin consens direcţiile de
fiecărui judeţ sunt elaborate restructurare a reţelei şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile
A 1.1. Unitățile școlare care au beneficiat de programe PHARE de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional.
TVET de la nivelul regiunii sunt ierarhizate funcţie de relevanţa Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT adoptă deciziile
lor în raport cu nevoile de formare profesională iniţială de reabilitare a infrastructurii şcolilor
A 2. Toate unităţile şcolare IPT care necesită reabilitarea Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor
infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare până în
2020. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 4-5% din
totalul unităţilor şcolare ce necesită reabilitare.
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Elaborarea direcţiilor de CLDPS decid prin
restructurare a reţelei şcolare la consens direcţiile de
nivelul fiecărui judeţ în funcţie de Anual: luna CLDPS restructurare
nevoile de calificare identificate şi de septembrie ISJ ISJ şi autorităţile locale îşi
particularităţile reţelei şcolare însuşesc recomandările
CLDPS
2. Implementarea direcţiilor de Anual ISJ îşi însuşeşte
acţiune pentru restructurarea reţelei începând cu ISJ recomandările
şcolare luna

28
septembrie
3. Cuprinderea tuturor unităţilor Unităţile şcolare şi CL
Anual,
şcolare IPT care necesită reabilitarea Resurse bugetare decid cuprinderea şcolilor
corelat cu CL
infrastructurii în programe de locale şi în programe
calendarul ISJ
reabilitare. Anual sunt cuprinse 10- naţionale Există sursele de finanţare
surselor de Unităţile şcolare
20% din şcolile IPT care necesită FEDER necesare reabilitării
finaţare
reabilitare în programe şcolilor
Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform SPP a Precondiţii şi riscuri
unităţilor şcolare IPT Sunt disponibile resursele de finanţare din
Indicatori: Până în 2020, toate şcolile IPT din regiune să beneficieze cel surse bugetare locale şi naţionale
puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare minimă obligatorie Sunt disponibile surse de finanţare FEDER
Anual sunt cuprinse în programe de dotare 4-5% din unităţile şcolare IPT
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca prioritare Există sursele de finanţare necesare
pentru dezvoltare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea
A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate sunt cuprinse şcolilor în programe
în programe de dotări cu finanţare din fonduri bugetare şi FEDER până în
2020
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Evaluarea necesarului de dotare Unităţile şcolare şi CL
cu echipamente de instruire la Anual: Resurse bugetare decid cuprinderea şcolilor
ISJ
unităţile şcolare IPT necesar a fi luna locale şi naţionale în programe
septembrie Unităţile şcolare
dezvoltate cu prioritate la nivel FEDER
regional
2. Dotarea cu echipamente a Anual, Există sursele de finanţare
unităţilor şcolare IPT identificate corelat cu Resurse bugetare necesare
ISJ
ca necesar a fi dezvoltate cu calendarul locale şi naţionale Unităţile şcolare şi CL
surselor de Unităţile şcolare
prioritate la nivel regional FEDER decid cuprinderea şcolilor
finaţare în programe
3. Dotarea cu echipamente a tuturor Anual, Există sursele de finanţare
unităţilor şcolare IPT. Anual sunt corelat cu Resurse bugetare necesare
ISJ
cuprinse 10-20% din şcolile IPT în calendarul locale şi naţionale Unităţile şcolare şi CL
surselor de Unităţile şcolare
programe de dotare FEDER decid cuprinderea şcolilor
finaţare în programe

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET


Indicatori : Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare
Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didactice de specialitate din unităţile şcolare
IPT
Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare Precondiţii şi riscuri
IPT Există resursele financiare umane şi logistice
Indicatori: Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au necesare
competenţele necesare exercitării unui management eficient până în
2020.
Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi membrii ai
CA cu competenţe necesare pentru elaborarea PAS începând cu 2016
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au parcurs cel CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de
puţin un stagiu de formare. Anual sunt cuprinşi în programele de formare
formare 10-20% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT Există resursele financiare umane şi logistice
A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate unităţile şcolare necesare
IPT au competenţele necesare elaborării PAS până la sfârşitul anului
2017. Anual sunt organizate stagii pentru toate echipele de elaborare
PAS în scopul actualizării în raport cu PRAI şi PLAI
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1.Stagii de formare a directorilor şi CCD şi ISJ îşi asumă rolurile
directorilor adjuncţi ai şcolilor IPT ISJ Resurse bugetare de furnizori de formare
Anual
în domeniul managementului CCD şi extrabugetare
Există resursele necesare
educaţional
2.Stagii de formare pentru membrii Anual: ISJ, Unităţile Resurse bugetare Unităţile şcolare cuprinse în

29
echipelor de elaborare a PAS din luna mai şcolare cuprinse în şi extrabugetare Programele Phare TVET îşi
toate şcolile IPT Programele asumă rolul de furnizor de
PHARE TVET formare în cadrul reţelelor de
şcoli constituite
Există resursele necesare
Obiectivul 3.2.: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de Precondiţii şi riscuri
specialitate ale personalului didactic din ÎPT Există resursele financiare umane şi logistice
Indicatori: necesare
Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au
dezvoltate competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice
de calitate începând cu anul şcolar 2008-2009
Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate
este sub 1 % în 2020
Rezultate Precondiţii şi riscuri
A 1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare Există resursele financiare necesare
pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până la sfârşitul anului 2020.
Anual sunt cuprinse în programele de formare 5 - 10% din cadrele Agenţii economici acceptă implicarea în
didactice din şcolile IPT organizarea stagiilor de documentare a cadrelor
A 2. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de didactice
documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2016-
2017 Specialişti cu specializări necesare optează pentru
A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare cariera didactică
şcolară şi vocaţională a elevilor
A 4.Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual în activităţile
metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare
A 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi profesorii debutanţi în
toate unităţile şcolare IPT
A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizat anual în cadrul
fiecărei reţele de şcoli pe domenii de formare profesională prioritare
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Stagii de documentare a tuturor
Resurse bugetare
cadrelor didactice de specialitate
şi extrabugetare Agenţii economici acceptă
din şcolile IPT la agenţii economici ISJ
Resurse ale implicarea în organizarea
parteneri pentru adaptarea Anual Unităţile şcolare
agenţilor stagiilor de documentare a
conţinuturilor şi metodelor de IPT
economici cadrelor didactice
învăţământ la cerinţele angajatorilor
parteneri
şi la noile tehnologii şi echipamente
2. Stagii de formare pentru toţi
Resursele financiare necesare
consilierii şcolari pentru ISJ Resurse bugetare
Anual sunt disponibile la nivelul
dezvoltarea competenţelor de CCD şi extrabugetare
unităţilor şcolare IPT
orientare şcolară şi vocaţională
3. Programe de formare continuă
Resursele financiare necesare
pentru dezvoltarea competenţelor ISJ Resurse bugetare
Anual sunt disponibile la nivelul
metodice şi adaptarea la cerinţele CCD şi extrabugetare
unităţilor şcolare IPT
reformei din ÎPT
4. Scheme de mentorat pentru ISJ, Unităţile Resurse bugetare
Anual
profesorii debutanţi şcolare IPT şi extrabugetare
5. Schimburi de experienţă cu alte ISJ, Unităţile şcolare Resurse bugetare Resursele financiare necesare
IPT și cele cuprinse în
şcoli în cadrul reţelelor de Anual şi extrabugetare sunt disponibile la nivelul
Programe PHARE
colaborare, inclusiv cu şcoli din UE TVET unităţilor şcolare IPT
6. Acţiuni de diseminare a ISJ, Unităţile şcolare Resursele financiare necesare
achiziţiilor din Programele PHARE IPT și cele cuprinse în Resurse bugetare
Anual Programe PHARE sunt disponibile la nivelul
TVET şi extrabugetare
TVET unităţilor şcolare IPT
PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
Indicatori : Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectivul 4.1.: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea Precondiţii şi riscuri
accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă
Indicatori: Realizarea unui număr mediu de minim 1 oră de consiliere Existenţa resurselor financiare, umane şi
specializată /elev, anual începând cu 2012/2013 pentru elevii din clasele logistice necesare

30
terminale
Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor
şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi implementat
la nivel regional până în 2020
Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră,
oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)
A1. Toate grupurile şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi
vocaţională şi de consilieri calificaţi până în 2017
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Încadrarea unui număr de consilieri Septembrie ISJ Resurse bugetare Existenţa resurselor
CJAPP corespunzător raportului CJRAE financiare, umane şi
normat de 800 elevi/consilier logistice necesare
2. Înfiinţarea cabinetelor de orientare Septembrie ISJ Resurse bugetare şi Existenţa resurselor
şcolară şi vocaţională la nivelul tuturor CJRAE extrabugetare financiare
grupurilor şcolare şi încadrarea
acestora cu consilieri calificaţi
3. Colaborarea CJAPP din regiune Decembrie ISJ Resurse bugetare şi
pentru adoptarea unui sistem unitar de CJRAE extrabugetare
raportare şi indicatori calitativi de
evaluare a activităţilor şi rezultatelor
serviciilor de consiliere
6. Elaborarea de materiale de Ianuarie ISJ, CJRAE Resurse bugetare şi Existenţa resurselor
promovare a carierei pe fiecare Unităţile şcolare extrabugetare financiare
domeniu de pregătire IPT

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie


Indicatori: Abandon şcolar la IPT, maxim 2% până în 2020
Obiectivul 5.1.: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, Precondiţii şi riscuri
prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Existenţa resurselor financiare
Indicatori: Abandon şcolar la IPT, maxim 2% până în 2020
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Până în 2020, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de Existenţa resurselor financiare
învăţare comparabile cu cele din urban. Anual sunt cuprinse în Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori
programe de reabilitare şi dotare 10-20% din şcolile IPT din mediu de proiecte cu finanţare din surse naţionale, locale
rural şi fonduri structurale
A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi
specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul
ÎPT.
A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu
cerinţe educaţionale speciale adoptat şi implementat începând cu anul
şcolar 2008-2009 în toate unităţile şcolare IPT
A 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin
asistenţă specializată şi consiliere
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Facilitarea mobilităţii Resurse financiare
Existenţa resurselor financiare
elevilor în teritoriu din surse bugetare
Anual ISJ, CJ, CL Unităţile şcolare realizează proiecte
(transport, internat, burse, şi extrabugetare
cu finanţare FSE
etc.) FSE
2. Adaptarea Infrastructurii
Existenţa resurselor financiare
unităţilor şcolare IPT Resurse financiare
Unităţile şcolare şi CL îşi asumă
pentru accesul elevilor cu din surse bugetare
Anual ISJ, CJ, CL rolul de promotori de proiecte
deficienţe/ nevoi speciale şi extrabugetare
pentru reabilitarea infrastructurii şi
(rampe de acces, grupuri FEDER
dotarea şcolilor.
sanitare adaptate, etc.)
3. Adoptarea unui program Resurse financiare
ISJ Existenţa resurselor financiare
de măsuri pentru din surse bugetare
Anual Unităţile şcolare Unităţile şcolare realizează proiecte
identificarea şi integrarea şi extrabugetare
IPT cu finanţare FSE
elevilor cu cerinţe FSE

31
educaţionale speciale
(CES) în şcolile din ÎPT
4. Asistenţă specializată, Resurse financiare
ISJ Existenţa resurselor financiare
consiliere şi sprijin oferite din surse bugetare
Anual Unităţile şcolare Unităţile şcolare realizează proiecte
familiilor/ elevilor cu risc şi extrabugetare
IPT cu finanţare FSE
de abandon timpuriu FSE
PRIORITATEA 6: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT
Indicatori: Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente
Obiectivul 6.1 : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei Precondiţii şi riscuri
relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea Existenţa resurselor financiare
unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT
Indicatori: Asistarea deciziei privind IPT se realizează cu eficienţă la
cele 3 nivele de management participativ: regional prin Consorţiul
Regional, prin CLDPS, şcolii prin CA
Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri
A 1. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a Existenţa resurselor financiare
cel puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de
principale de pregătire începând cu 2017-2018 promotori de proiecte cu finanţare din surse
A 2. Toţi elevii din IPT beneficiază de asigurarea locurilor de practică naţionale, locale şi fonduri structurale
şi a condiţiilor de pregătire în întreprinderi începând cu 2016-2017
A 3. Toate unităţile şcolare cuprinse în Proiectele PHARE TVET
contractează proiecte prin finanțare europeană pentru practica elevilor
începând cu anul şcolar 2016-2017
Instituţii responsabile
Acţiuni - Activităţi Termen pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri
1. Dezvoltarea capacităţii Resurse Una sau mai multe instituţii din
instituţionale a CLDPS prin Preşedinţia bugetare şi CLDPS îşi asumă rolul de
Anual
activităţi specifice în cadrul unui CLDPS extrabugetare aplicant
proiect finanţat din FSE FSE Existenţa resurselor financiare
2. Revizuirea componenţei
Consiliilor de Administraţie din
sistemul de ÎPT prin cooptarea
Începând cu ISJ
unor reprezentanţi ai agenţilor Agenţii economici parteneri
septembrie Unităţile şcolare
economici semnificativi - cel 2017 acceptă implicarea în CA
IPT
puţin unul pentru fiecare domeniu
principal de pregătire din oferta
şcolii
3. Asigurarea locurilor de practică ISJ, Unităţile Agenţii economici parteneri
Începând cu Resursele
şi condiţiilor de pregătire în şcolare IPT acceptă realizarea practicii
septembrie agenţilor
întreprinderi pentru toţi elevii 2016 Agenţii economici elevilor în întreprinderi
economici
parteneri
4. Elaborarea şi implementarea Anual, corelat ISJ, Unităţile Resurse Unităţile şcolare îşi asumă rolul
proiectelor cu finanţare din FSE cu calendarul şcolare IPT bugetare şi de aplicant pentru proiecte POS
pentru desfăşurarea practicii surselor de Agenţii economici extrabugetare. DRU
finaţare
elevilor la agenţii economici parteneri Existenţa resurselor financiare

32
Partea a II - a - Analiza nevoilor

II. 1 Analiza mediului extern

II. 1. 1 Aspecte demografice

ISTORICUL LOCALITĂŢII ROZNOV

Numele de Roznov este menţionat pentru prima dată într-un act din timpul lui Alexandru cel
Bun, datat 08. 04. 1419, ca o aşezare situată în „Câmpul lui Dragoş”. Numele satului Roznov
este menţionat pentru prima oară într-un document din 18. 04. 1576, prin care Petru Şchiopul
întăreşte mănăstirii Bistriţa dreptul de stăpânire a mai multor sate, între care şi Roznovul. În a
doua jumătate a secolului al XVII - lea, Roznovul intra în stăpânirea familiei Ruset, care şi-a
adăugat numele Roznovanu, de la denumirea satului şi a moşiei.
În data de 22 octombrie 2003, prin Legea nr. 408/17. 10. 2003 comuna Roznov a devenit
oraşul Roznov.
Oraşul Roznov este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia reunită
prin comuniune de interese şi tradiţii. El are două cartiere, Chintinici şi Slobozia, şi face parte,
din punct de vedere demografic, din categoria oraşelor mici ale României.

CONTEXTUL ECONOMIC ŞI SOCIAL

Populaţie
La recensământul din 2002, populaţia Roznovului era de 9880 locuitori, dintre care:
 Români: 8. 448 (96. 81 %)
 Rromi (Ţigani): 272 (3, 11%)
 Maghiari: 5 (0. 05 %)
 altă etnie: 1 (0, 01%)
 Populaţie de etnie rromă vorbitoare de limba romani: 272
* prezența portului tradiţional: DA
* neamul de romi: - căldărari, ceaunari,
* meserie tradiţională: cazangii, cărămidari
* respectă valorile şi practicile culturii tradiţionale rome.
* În baza datelor furnizate de Serviciul de Evidența Populației Roznov la ora
actuală se înregistrează un număr de 10185 locuitori .

Religia: 97, 66% ortodocşi, celelalte religii având sub 1% fiecare, restul catolici, adventişti,
baptişti , penticostali, evangheliști.

CADRUL GEOGRAFIC

Oraşul Roznov este situat în Moldova, în judeţul Neamţ, la 15 km sud - est de municipiul
reşedinţă de judeţ Piatra Neamţ.
Oraşul Roznov este aşezat în partea central - sudică a judeţului Neamţ, având coordonatele
46°50’08" latitudine nordică şi 26°30'42" latitudine estică. Vatra satului este situată pe terasa de
luncă de 1 - 2 metri şi terasa de versant de 5 - 15 metri a râului Bistriţa. Teritoriul oraşului ocupă o
poziţie centrală în cadrul depresiunii subcarpatice Cracău - Bistriţa, fiind situat în zona de
confluenţă a celor două râuri. Se învecinează la NV - 3 km cu comuna Săvineşti, la NE - 5 km cu
comuna Dochia, la E - 15 km cu comuna Mărgineni, la SE - 2 km, cu comuna Zăneşti. la S - 5
km cu comuna Borleşti şi la SV - 3 km cu comuna Piatra Şoimului.

33
Roznovul se află într - o zonă depresionară, subcarpatică, cu fragmentare redusă,
reprezentată prin terase întinse şi aproximativ netede. Formele predominante sunt cele
acumulative, albiile majore ale răului Bistriţa şi ale pârâului Cracău fiind bine dezvoltate.
Orientarea diagonală a văii Bistriţei în cuprinsul depresiunii nu influenţează în mod deosebit
morfostructura acestei regiuni geografice.
Altitudinea maximă este de 415 m (dealul Hugiu), iar cea minimă de 260 m (albia Bistriţei).
Teritoriul oraşului se află în zona premontană a bazinului hidrografic al răului Bistriţa, la o
altitudine de cca 270 metri spre SV, la poalele munţilor Oşoiu şi Şovoaia, iar spre NE se
mărgineşte cu dealul Cracăului şi dealul Izvoarelor.
Prin aşezarea sa geografică oraşul dispune de condiţii favorabile pentru dezvoltarea căilor de
comunicaţie care au evoluat în timp în strânsă dependenţă cu dezvoltarea economico - socială a
localităţii.
Oraşul Roznov este străbătut de: DN 15 pe o lungime de 3, 2 km (asfalt); DJ 156/A Roznov
- Girov 5 km (asfalt); DJ 156/B Roznov - Tazlău 4 km (asfalt): DC 109 Roznov TCE 3 brazi 3, 5
km (balastat); reţeaua de drumuri secundare de interes local în lungime de 35, 6 km; calea ferată
Bacău - Bicaz care străbate oraşul pe o lungime de 3, 2 km, fiind dată în folosinţă la data de 17
septembrie 1982.
Prin H. C. L. Roznov nr. 26/20. 09. 2001 s - a aprobat nomenclatura stradală a localităţii
Roznov.
Obiective turistice

* Biserica "Sf. Nicolae", ctitorie din 1759 a marelui logofăt Nicolae Ruset - Roznovanu.
*
Biserică în stil rusesc, construită între 1890 - 1892, ctitorie a colonelului George Ruset -
Roznovanu, după planurile arhitectului rus Nikolai Vladimirovici Sultanef.
* Parcul dendrologic care adăposteşte Castelul Roznovanu. Parcul are circa 3 ha şi
adăposteşte arbori seculari (stejari, fagi, castani) şi specii rare (tisă, brad argintiu, salcâm
japonez, etc. )

CADRUL ECONOMIC
În Roznov funcţionează un combinat chimic de dimensiuni medii, care produce
îngrăşăminte azotoase, acid sulfuric, etc. O altă ramură importantă este exploatarea şi prelucrarea
lemnului, care are o tradiţie de peste 150 de ani (din 1859) cu fabrici de cherestea, mobilier,
producţie de butoaie, uşi, ferestre, lăzi, etc. Ca pondere a numărului de întreprinderi, mai mult
de jumătate activează în domeniul comerţului şi serviciilor, ceea ce reprezintă o netă inversiune de
trend faţă de structură economică moştenită după 1989.
Pe raza oraşului au fost amenajate două hidrocentrale pe râul Bistriţa: Roznov I, dată în
folosinţă în 1963, cu o putere instalată de 14. 3MW şi Roznov II, dată în folosinţă în 1964, de
14MW.
Populaţia activă este, în mare parte, plecată temporar la muncă în teritoriul Uniunii
Europene. În localitate există şi populaţie de etnie rromă.
Comunitatea locală este diversificată din toate punctele de vedere (ocupaţii, venituri pe cap
de locuitor, apartenență socială, etc. ).
Există în rândul comunităţii locale grupuri de interes a căror obiective vizează colaborarea
cu şcoala. Se poate aprecia că şcoala răspunde cerinţelor de educaţie pentru indivizi, grupuri şi
comunitate în ansamblul ei.
Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU” îşi atrage populaţia şcolară din localitate
şi din opt comune învecinate, fiind singura unitate cu liceu teoretic şi tehnologic din zonă.
Unitatea este situată în centrul localităţii pe drum judeţean, elevii având asigurat transportul pe C.
F. R. sau cu autobuze.

La nivelul judeţului Neamţ estimarea populaţiei şcolare de vârsta 15 - 17 ani (clasa a IX-a, anul
şcolar 2011 - 2012), distribuția pe 5 zone opţionale arata astfel:

34
Judeţul Neamţ 13. 492
Zona Piatra Neamţ 4. 844
Zona Roman 4. 705
Zona Târgu Neamţ 2. 650
Zona Bicaz 768
Zona Poiana Teiului 525

În ultimii ani s - au înregistrat o cerere crescândă de competenţe de nivel superior, nivel de


calificare 3 şi experienţa profesională (şcoala noastră are programe de parteneriat prin care elevii
desfăşoară practica în producţie câştigând astfel experienţa şi competenţă profesională).
Printr - un sondaj efectuat în rândul angajaţilor arată că sunt cerute o serie de abilitaţi cheie:
 Utilizarea calculatorului;
 Abilitaţi în comunicare, inclusiv limbi străine;
 Lucru în echipă cu respectarea responsabilităţilor fiecărui membru al grupului echipei şi
respectarea măsurilor de protecţie a muncii.
Sunt tot mai apreciate abilităţile multiple precum şi capacitatea de a lucra în producţie, în
mai multe sectoare şi nu doar intr - un singur sector de activitate.
Exista o cerere tot mai mare de competenţe legate de începerea unei afaceri de către
persoane care doresc să-și înfiinţeze o astfel de activitate
Concluzii:
1. Populaţia de vârsta între 15 - 24 ani, în perioada 2005 - 2013, are o evoluţie descendentă la
nivelul judeţului, cu o rată cca. 3, 3%.
2. Populaţia de categoria 0 - 14 ani şi 15 - 19 ani în judeţul Neamţ trăieşte preponderent în mediul
rural.
3. La nivelul judeţului în perioada 2009 – 2013 este probabilă o scădere de cca. 12, 12% a
populaţiei de vârsta şcolară.
4. Rata de substituire este supraunitară, 1,35 în cazul judeţului Neamţ, ce indică în următoarea
perioadă o presiune crescută pe piaţa muncii tinerilor.

Proiecţii demografice
În judeţul Neamţ, populaţia de vârstă şcolară este în descreştere. Estimarea pentru perioada
2015-2060 indică o scădere și mai accentuatăa populaţiei de vârstă şcolară. Pe grupe de vârstă
situația se prezintă după cum urmează (pentru comparație sunt prezentate și datele pentru regiunea
NE) :
Sursa datelor : INS - Proiectarea populaţiei şcolare din România la orizontul anului 2060

1. Grupa de vârstă 6-10 ani Tabelul 5.2.


Diferenţe Diferenţe Modificări
Judeţ/Regiune 2014/2015 2030 2060 2030- 2060- procentuale 2030
2014/2015 2014/2015 faţă de 2014/2015

Neamţ 23726 19190 17024 -4536 -6702 -19,12%


Regiunea Nord - Est 183238 152147 119272 -31091 -63966 -16,97%

2. Grupa de vârstă 11-14 ani Tabelul 5.3.


Diferenţe Diferenţe Modificări
Judeţ/Regiune 2014/2015 2030 2060 2030- 2060- procentuale 2030
2014/2015 2014/2015 faţă de 2014/2015

Neamţ 20022 15263 13377 -4759 -6645 -23,77%


Regiunea Nord - Est 155847 121695 95943 -34152 -59904 -21,91%

3. Grupa de vârstă 15-18 ani Tabelul 5.4.

35
Diferenţe Diferenţe Modificări
Judeţ/Regiune 2014/2015 2030 2060 2030- 2060- procentuale 2030
2014/2015 2014/2015 faţă de 2014/2015

Neamţ 18167 13684 12077 -4483 -6090 -24,68%


Regiunea Nord - Est 130590 101325 81897 -29265 -48693 -22,41%

4. Grupa de vârstă 19-23 ani Tabelul 5.4.


Diferenţe Diferenţe Modificări
Judeţ/Regiune 2014/2015 2030 2060 2030- 2060- procentuale 2030
2014/2015 2014/2015 faţă de 2014/2015

Neamţ 5005 4729 3952 -276 -1053 -5,51%


Regiunea Nord - Est 97955 85714 63693 -12241 -34262 -12,50%

Din tabelele 5.1 – 5.4. se poate observa că întreaga populaţie şcolară cu vârsta cuprinsă între
6-23 de ani va înregistra o scădere semnificativă în perspectiva anului 2030 raportată la cea din anul
2015. Scăderea cea mai importantă, de 24,68%, se preconizează pentru categoria de vârstă 15-18
ani, peste media regiunii NE de 22,41% şi cea naţională de 13,82%. Situația este cu atât mai
îngrijorătoare deoarece această vârstă corespunde elevilor de liceu și învățământ profesional, cu alte
cuvinte a celor care vor furniza principala sursă de muncitori și specialiști pentru industrie.
O scădere importantă se constată la grupele de vârstă 6-10 ani de 19,12%, 11-14 ani de
23,77% și 19-23 ani de 5,51%. Remarcăm și aici că județul Neamț se situează peste media regională
cu excepția categoriei de vârstă 19-23 ani (reprezentată în principal de învățământul postliceal).
Pentru orizontul de planificare 2060, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS,
sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri
semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.

Principalele concluzii din analiza demografică şi implicaţiile pentru ÎPT

Propunerile de plan de şcolarizare trebuie să ţină cont de mediul de rezidenţă al elevilor din
grupul ţintă pentru IPT, astfel este necesară analiza zonelor cu demografie ridicată din mediul rural
şi posibilităţilor de asigurarea calităţii în formare în unităţile şcolare din reţeaua deja existentă,
precum şi a altor soluţii pentru a asigura cuprinderea elevilor în unităţile IPT.
Pentru asigurarea egalităţii de şanse în formare şi dezvoltare individuală se recomandă
realizarea de studii şi analize ale opţiunilor elevilor pentru continuarea studiilor şi posibilităţile de
susţinere financiară.
Pentru a diminua presiunea de pe piaţa muncii creată de rata de substituţie de 1,35 se
recomandă ca planul de şcolarizare să analizeze şi să respecte domeniile de activitate specifice,
inclusiv acreditarea unităţilor şcolare pe noi calificări.

II. 1. 2 Piaţa muncii

Conform datelor INS, evoluţia șomajului în perioada 2007–2012 nu a înregistrat valori


semnificative la nivelul județului Neamț. La nivelul anului 2013, rata șomajului de 6,11% de la
nivelul întregului judeţ este sub cea regională (6,75%), dar se situează deasupra nivelului naţional
(5,65%), astfel încât crearea de noi locuri de muncă continuă să reprezinte o prioritate.
În anul 2015, şomajul înregistrat în județul Neamț, a avut o tendință de descreștere, în prima
jumătate a anului, urmată, în a doua jumătate a anului, de o tendință de creștere ușoară în
următoarele trei luni, apoi descreștere ușoară în ultimele trei luni ale anului, ajungând la finele
anului 2015 la o valoare mai mică decât cea înregistrată la sfârșitul anului 2014 și începutul anului

36
2015, respectiv de 5,77% față de 6,04% și 6,28%. Rata șomajului în anul 2015, comparativ cu anul
2013, a înregistrat valori mai mari în primele nouă luni ale anului și valori mai mici în ultimele trei
luni ale anului, dar comparativ cu anul 2014, rata șomajului a înregistrat valori mai mici, exceptie
făcând doar lunile aprilie, mai și iunie când aceste valori au fost sensibil mai mari, plecând de la o
valoare de 6,28% în luna ianuarie 2015, față de 6,46% în luna ianuarie 2014, și ajungând la o
valoare de 5,77% la sfârșitul anului 2015, față de 6,04% la sfârșitul anului 2014. În cursul anului
2015 rata șomajului în județul Neamț a înregistrat o scădere în prima jumătate a anului, atingând în
luna iunie o valoare de 5,67%, față de 6,28% cât era în luna ianuarie, și în a doua jumatate a anului,
a început să crească ușor, atingând în luna septembrie o valoare de 5,80%, după care a scăzut ușor,
ajungând la sfârșitul anului 2015 la o valoare de 5,77%.
În ceea ce privește evoluția populației ocupate civile pe activități ale economiei naționale, în
intervalul 2008-2012, se observă o diminuare consistentă a numărului de persoane în industrie și
industria prelucrătoare, dar și o creștere în agricultură, silvicultură și pescuit, comerț cu ridicata și
cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor și transport și depozitare.
Din punct de vedere al structurii populației ocupate civile, județul Neamt prezintă o diferență
notabilă faţă de structura de la nivel național, două dintre cele trei sectoare economice dominante
fiind suprareprezentate și concentrând și cel mai important număr de persoane active (75,57% din
totalul județului Neamț față de 38,21% la nivelul național) , respectiv:
- Agricultură, silvicultură și pescuit – 44,09% din totalul populației județului Neamț față de
20,60% la nivel național
- Industrie și industrie prelucrătoare – 31,48% din totalul populației județului Neamț față de
17,61% la nivel național

II. 1. 2. 1 Tendinţe în evoluţia ocupaţiilor în perioada următoare în Neamţ

Domeniul de Tendinţă locuri Tendinţă şomeri Diferenţă locuri Ocupaţii / grupe de


pregătire muncă vacante vacante - şomeri ocupaţii relevante
(prin nr. de locuri
de muncă vacante în
cadrul domeniului)
Construcţii, ↑ NT, VS ↓ Regiune, BC, ( - ) Regiune, BC, Zidari, zugravi,
instalaţii şi lucrări ↓ Regiune, BC, NT, IS, VS NT, IS, BT , SV, instalatori,
publice BT, IS, ↔ SV ↔BT, SV VS constructori în beton
armat
Comerţ ↑ Regiune, NT, ↓ SV, VS ↔ IS (+) Regiune, NT, IS, Vânzători, agenţi
VS ↓ BC, IS ↑ Regiune, BC, BT, SV, VS comerciali şi
↔ BT, SV NT, BT ( - ) BC SV, VS mijlocitori de afaceri,
↓ BC, BT, IS, ↑ BC, NT, BT ( - ) BC agenţi în activitatea
SV financiară şi
comercială cameriste
şi însoţitori
Turism şi ↑ Regiune, NT, ↓ Regiune, BT, (+) Regiune NT, BT, Ospătari şi barmani,
alimentaţie VS IS, SV, VS IS, bucătari, patiseri,
cofetari, valeţi
Industrie ↑ IS ↓ BC, BT, ↓ BC, NT, SV, ( - ) Regiune, BC, - Brutar
alimentară ↔ Regiune, NT, VS ↑ BT, IS BT, IS, (+) SV, VS - Operator pentru
SV, VS ↔ Regiune (≈) NT prelucrarea cărnii
Mecanică ↑ NT, BT, ↔ ↓ Regiune, BC, ( - ) Regiune, BC, - Constructori
Regiune, NT, IS BT, NT (+) IS, SV, montatori de structuri
↓ BC, IS, SV, VS ↔ SV, VS ↑ BT VS - Mecanic auto
- Operatori
prelucrători la maşini

37
Domeniul de Tendinţă locuri Tendinţă şomeri Diferenţă locuri Ocupaţii / grupe de
pregătire muncă vacante vacante - şomeri ocupaţii relevante
(prin nr. de locuri
de muncă vacante în
cadrul domeniului)
unelte
Industrie textilă şi ↓ Regiune, BT, ↑IS ( - ) Regiune, BC, - Confecţioner
pielărie IS, VS ↑ BC, BT, ↓ Regiune, BC, BT, SV, NT produse textile
NT ↔ SV, BT VS, NT, SV (+) IS, VS
Fabricarea ↑, NT, VS ↓ Regiune, BC, ( - ) Regiune, BC, - Tâmplar universal
produselor din ↓ Regiune, BC, NT, SV, VS BT, IS, SV
lemn BT, IS, SV ↔BT, IS, (≈) NT, VS
Electric ↑ Regiune, NT, ↓ Regiune, BC, ( - ) Regiune, BC, - Electrician în
BT IS, SV, VS NT, SV, VS BT, IS, (+) VS (≈) construcţii
↓ BC ↔BT ↑ IS, NT, SV - Electrician auto
Electromecanică ↑ Regiune, BC, ↓ Regiunea BC, ( - ) Regiune, BC, - Electromecanic
NT, IS, VS, BT NT VS BT (+) IS, SV, VS montator şi reparator
↔ SV ↔ IS, SV ↑ BT (≈) NT de aparate şi
echipamente electrice
şi energetice

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri:  creştere,  scădere,  aprox. constant
Diferenţă locuri vacante - şomeri: (+) surplus comparativ; ( - ) deficit comparativ; ≈
tendinţă de echilibrare
Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă este dată în
prezent de următoarele domenii: comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric, ierarhie
realizată pe baza ordinei numărului de locuri vacante.
În ce priveşte rata şomajului la nivel judeţean, la 31 decembrie 2010 aceasta era de 7, 7%
Din totalul de 14. 273 şomeri, ponderea şomerilor cu vârsta între 15 - 24 ani
(corespunzătoare tinerilor absolvenţi) era de 16, 1% în 2010, adică 2602 şomeri. O tendinţă
judeţeană este migrarea populaţiei urbane către rural datorită condiţiilor de trai precum şi
diminuarea populaţiei în vârstă de muncă ca urmare a migraţiei în străinătate şi în alte judeţe.
Tendinţa migrării în mediul rural este mai accentuată la femei care îşi găsesc un loc de muncă mai
greu în mediul urban, fiind mai mare cu 1.. 2 puncte procentuale la femei decât la bărbaţi. Bărbaţii
îşi găsesc loc de muncă mai uşor, mai ales în industrie şi construcţii, unde numărul de bărbaţi
angajaţi începe să devină dominant, cu excepţia industriei textile, confecţiilor şi pielăriei. De
asemenea, în activităţile de Prestări Servicii domină femeile în activităţile de birou sau servicii ce
nu necesită efort fizic mare, iar în activităţile cu mult teren, depanări şi servicii, domină.

II. 1. 2. 2 Implicaţiile datelor pieţei muncii pentru ÎPT

Armonizarea Planurilor de şcolarizare cu structura ofertei şi proporţional cu nevoile


pieţei muncii – astfel: creşterea ponderii în domeniul serviciilor şi scăderea uşoară a ponderii
domeniului tehnic şi resurse. Realizarea de analize la nivel local pentru a defini mai concret oferta
planului de şcolarizare şi consultarea structurilor implicate în dezvoltarea regională şi locală.
Actualizarea calificărilor şi curriculumului - Dinamica economiei necesită calificări şi
competenţe adecvate cu o mobilitate şi flexibilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă.
Realizarea de parteneriate - Ponderea crescândă a IMM solicită sistemului IPT un
răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de
lucru diverse.
Acest deziderat se poate realiza prin:
- Elaborarea CDL în parteneriat pentru a satisface nevoile angajatorilor pe plan local.

38
- Asigurarea unei pregătiri de bază, competenţe tehnice generale care să permită flexibilitatea
profesională şi ocupaţională.
- Actualizarea competenţelor în acelaşi ritm cu dezvoltarea economiei şi pieţei forţei de muncă.
- Dezvoltarea de competenţe care pot asigura căutarea şi/sau crearea propriului loc de muncă.
- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.
- Consolidarea pregătirii profesionale, în parteneriat activ, eficient cu agenţii de ocupare.

Dezvoltarea competenţelor de protecţie a mediului ca răspuns la cerinţele de mediu


conform standardelor UE: este necesară dezvoltarea de competenţe corespunzătoare protecţiei
mediului în cadrul pregătirii tehnice generale, pentru toate calificările şi competenţe specializate
pentru calificările ce presupun activităţi legate de mediu.
Dezvoltarea mediului rural şi rural montan - în contextul în care în mediul rural
majoritatea populaţiei este cuprinsă în agricultură de subzistenţă (punct slab) dar corelat cu
potenţialul geografic montan al zonei (punct tare) se impune realizarea unui program coerent de
măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare:
- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare
strategică în IPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan.
- Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază materială
adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi dotate corespunzător, din
perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii - facilităţi de tip campus.
- Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local.
- Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin introducerea unor
noţiuni generale privind economia ruralului montan şi aspecte practice de gospodărie şi alimentaţie.
- Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţele
specifice agriculturii montane.
- Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi părinţi,
tineri agricultori).

II. 1. 3 Activitatea economică

Un aspect important al vieţii economice îl constituie clasificarea activităţilor economice,


începând cu 2009, după CAEN Revizia 2, lucru care nu mai permite o comparaţie între contribuţia
activităţilor economice la formarea PIB pentru anul 2009 şi perioada anterioară. Astfel agricultura
şi silvicultura au înregistrat în ultima perioadă ca pondere în PIB – judeţean o scădere constantă, ca
de altfel şi industria, la care scăderea a fost mai puţin semnificativă. Construcţiile au avut o
evoluţie ascendentă, dar nu puternică, comparativ cu serviciile la care creşterea a fost de 11, 9% în
2011 faţă de 2009. În cadrul serviciilor ramurile: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport,
depozitare şi comunicaţii au ponderea cea mai mare, de circa 70%.
Din tabelul de mai jos se constată, de altfel, că în 2010 cele mai multe firme activează în
servicii, în special comerţ, tranzacţii imobiliare, construcţii şi industria prelucrătoare. Faţă de anul
2009 numărul de unităţi active este însă mai scăzut, datorită efectelor crizei economico financiare.

Firmele din judeţ – repartiţia sectorială şi pe clase de mărime. Tabelul 3 INS DJS Neamţ

Număr de unităţi locale active pe activităţi din care pe clase de mărime


(secţiuni CAEN Rev. 2) Total 0-9 10 - 49 50 - 249 >250
Total judeţ 8864 7835 861 148 20
Industrie extractivă 19 14 5 - -

39
Număr de unităţi locale active pe activităţi din care pe clase de mărime
(secţiuni CAEN Rev. 2) Total 0-9 10 - 49 50 - 249 >250
Industrie prelucrătoare 1358 1038 232 75 13
Energie electrică şi termică, gaze, apă caldă 9 4 3 2 -
şi aer condiţionat
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea 39 29 6 3 1
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Construcţii 835 702 115 17 1
Comerţ, reparaţii auto 3417 3131 263 23 -
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi 580 535 40 4 1
curierat
Informaţii şi comunicaţii 174 157 15 2 -
Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii 1047 986 50 9 2
Învăţământ 52 47 5 - -
Sănătate şi asistenţă socială 106 98 8 - -
Servicii colective, sociale şi personale 205 189 16 - -
Diverse activităţi 459 391 57 9 2

Sursa: DJS Neamţ, în PLAI 2012 - 2020 pag. 20

Informaţii parţiale

Industria

În judeţul Neamţ industria este reprezentată prin următoarele ramuri: industria chimică,
industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de
construcţii şi industria alimentară. Indicii producţiei industriale pe judeţul Neamţ în procente
(luna corespunzătoare din anul precedent = 100) tab. 4

An Ian. Feb. Mar Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept Oct. Noi. Dec.
. .
2007 86, 2 113, 126, 100, 101, 95, 8 102, 93, 4 93, 4 96, 6 87, 8 99, 1
7 5 3 7 8
2008 94, 4 96, 4 85, 1 86, 7 98, 6 91, 5 87, 9 98, 8 92, 6 94, 5 82, 8 77, 9
2009 n/a 63, 9 67 79 58, 1 64, 8 81, 6 82, 3 76 77 76, 3 67, 2
2010 70, 3 83, 6 100, 96, 9 110, 120, 102, 107, 116, 129, 145, 159,
5 5 3 5 9 9 5 7 6
2011 153, 142, 112, 120, 127, 124, 110, 84, 2 104, 95, 8 95, 4 75, 2
8 8 2 9 1 7 6 6

Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate constata că producţia industrială este în
scădere, începând chiar din 2007. O revenire uşoară se poate constata din mai 2010 până în iulie
2011 dar dat fiind faptul că indicii producţiei industriale se calculează raportându - se la aceeaşi
lună a anului anterior, putem trage concluzia ca nivelul producţiei, chiar cu aceasta creştere, este
inferioară celei din perioada 2006 - 2007.

Infrastructura de transport, tehnica edilitară, de comunicaţii şi de mediu

În ceea ce priveşte infrastructura de transport, judeţul Neamţ este caracterizat printr - o


infrastructura relativ dezvoltată. Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 1867 de km, din

40
care 423 de km sunt drumuri naţionale. Procentul drumurilor modernizate este destul de scăzut,
fiind de 25, 1% pentru total drumuri publice şi 97, 1% din drumuri naţionale. Densitatea drumurilor
publice este de 31, 7 km drum/100 km2 teritoriu, valoare uşor scăzută faţă de media regională de
36, 7 de km drum/100 km2 teritoriu. În cazul infrastructurii de transport pe căi ferate se constată o
diferenţă semnificativă între densitatea căilor ferate la nivel de judeţ (29, 3 km/1000 km2 teritoriu)
şi cea la nivel regional (43, 9 km/1000 km2 teritoriu).
Din totalul de 349 de localităţi, la nivelul anului 2010, 50 sunt conectate la sistemul de
distribuţie a apei potabile (14, 3% din total localităţi şi aprox. 45% din populaţia judeţului), doar
16 localităţi au sistem propriu de canalizare (4, 5%), 16 sunt conectate la reţeaua de distribuţie a
gazelor naturale (4, 5%) şi doar 2 în care se distribuie energie termică (0, 5%).
În ceea ce priveşte comunicaţiile, numărul abonamentelor de telefonie fixă era de 88. 429 în
anul 2010. Acest indicator a avut o evoluţie sinusoidală în perioada de timp analizată cu un maxim
în anul 2009 şi o scădere cu 2, 5% faţă de 2005.

Agricultura
În anul 2010 suprafaţa agricolă a judeţului Neamţ a fost de 281. 520 de ha, cea ce
reprezentă 47, 7% din total suprafaţă. Agricultura judeţului Neamţ contribuie cu 12, 7% la
realizarea producţiei agricole a regiunii Nord - Est. Aceasta resursă nu este eficient valorificată,
productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:
calitatea terenului, cu o diversificare pronunţată, alternanţa categoriilor de sol, fragmentarea
acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă similare din ţară; forţa de muncă îmbătrânită
(mai mult de 22% din populaţia rurală are peste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele
urbane; gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari dificultăţi în realizarea culturilor
şi creşterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii;
instabilitatea şi eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren.
După scopul de folosinţă, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: 60, 1% teren
arabil, 24, 4% păşuni, 14, 5% fâneţe, 0, 2% vii şi 0, 6% livezi. Suprafaţa arabilă este cultivată în
special cu culturi de cereale (porumb, grâu), legume, cartofi, plante uleioase.
În cea ce priveşte creşterea animalelor, producţia agricolă animală a judeţului Neamţ
reprezintă 13, 8% din cea a regiunii Nord - Est, judeţul situându - se astfel pe ultimul loc printre
judeţele regiunii.

Silvicultura
Judeţul Neamţ, având 44, 5% din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră, posedă un mare potenţial silvic. Ca volum de masă lemnoasă recoltată, judeţul Neamţ
se situează pe locul 2 în regiune (după judeţul Suceava), asigurând 25, 1% din total volum de lemn
recoltat la nivelul regiunii în 2010.
Vegetaţia silvică a favorizat dezvoltarea unei variate şi bogate faune sălbatice pentru vânat.
O uriaşă sursă de venituri, puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi
flora specifică (plante medicinale) – resurse valoroase pentru industria alimentară, cosmetică şi
farmaceutică, etc.

Turismul
Judeţul Neamţ dispune de un potenţial turistic ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul
cultural şi arhitectural, staţiunile turistice, etc. Judeţul deţine 552 de monumente, din care 109 de
interes naţional. Acestea includ situri arheologice, clădiri de interes istoric si arheologic, case
memoriale. Cele mai importante sunt următoarele:
- Cetatea Bâtca Doamnei Piatra Neamţ (Petrodava);
- Curtea şi biserica domnească din Piatra - Neamţ;
- Cetatea Neamţului;
- Cetatea Noua a Romanului, situata la 5 km est de Roman, la Gâdinţi, comuna Sagna;
- Palatul Cnejilor, ansamblu monumental situat în comuna Ceahlău.

41
De un mare interes pentru turismul în judeţul Neamţ sunt edificiile culturale, cum ar fi:
- Teatrul Tineretului din Piatra - Neamţ;
- Muzeul de Istorie;
- Muzeul de arta neolitică Cucuteni;
- Muzeul de Artă;
- Muzeul de Etnografie;
- Muzeul memorial "Ion Creangă"din Humulești;
- Casa memorială a istoricului „Dumitru Almaş” situată în comuna Negreşti;
- Muzeul Diecezan al Catolicilor din Moldova, situat în comuna Săbăoani;
- Muzeul „Neculai Popa”, din satul Târpeşti, care adăposteşte colecţiile: etnografică,
arheologică, numismatică, artă religioasă, artă naivă, precum şi curtea bogată în sculpturi în
piatră şi lemn, galeria de artă etc. ;
- Casa muzeu „Vasile Găman” din satul Lunca, comuna Vânători, judeţul Neamţ, cuprinde
exponate numeroase şi diverse: picturi pe lemn, manuscrise vechi, unelte pentru agricultură,
pentru ocupaţii casnice, costume populare, exponate din ceramică.
Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului în judeţul Neamţ,
calitatea acesteia influenţând, în bună măsură, durata de şedere a turiştilor. În acest context se
remarcă eforturile autorităţilor locale de a iniţia şi dezvolta proiecte dedicate acestui scop:
- Dezvoltarea şi modernizarea bazei de agrement din Piatra - Neamţ;
- Pârtia de schi şi telegondola din Piatra - Neamţ.
În judeţul Neamţ, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare
datorită potenţialului oferit de Carpaţii Orientali. Se pot practica drumeţiile montane, sporturi de
iarnă, dar şi activităţi specifice turismului de aventură şi sportiv: alpinismul, escalada, mountain
bike, zboruri cu parapanta. În mod tradiţional, cea mai importantă componentă a turismului
montan o reprezintă sporturile de iarnă. Ele pot fi practicate în staţiunea Durău, precum şi pe pârtia
de schi din Piatra - Neamţ.
Turismul balnear este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat o amploare mare
nu atât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite îmbolnăviri, cât mai ales, creşterii surmenajului
şi a bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne. Din aceasta cauză, turismul balnear
este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice pentru apele
minerale şi termale, pentru nămoluri, mofete.
Cele două staţiuni de interes local din regiunea Nord - Est sunt situate în judeţul Neamţ –
Durău şi Bălţăteşti. Alte 2 staţiuni importante sunt Staţiunea Oglinzi, situată la o distanţă de 3 km
nord de oraşul Târgu - Neamţ şi staţiunea Neguleşti, situată în comuna Piatra Şoimului, la o
distanţă de 10 km de oraşul Roznov.
O alta formă importantă de turism este cel ecumenic. Mănăstirea Neamţului cunoscută sub
numele „Înălţarea Domnului” ridicată în timpul lui Ştefan cel Mare în 1497 a fost un vestit lăcaş de
cultură, Mănăstirea Agapia a fost pictată în 1858 de Nicolae Grigorescu şi cuprinde un muzeu cu
piese de artă religioasă din sec. XVI - XIX. Mănăstirea Văratec, construită în 1785, are tradiţia 24
ca multe fete din familii boiereşti să se călugărească în acest lăcaş. Mănăstirea Secu adăposteşte
mormântul lui Nestor Ureche, iar mănăstirea Sihăstria este o veche vatră de călugări isihaşti. De
asemenea, sunt cunoscute Schitul Sihla, biserica mănăstirii Horaiţa, cu o formă mai puţin
obişnuită, având un acoperiş ce conţine opt turle şi mânăstirea Bistriţa, unde se găseşte mormântul
lui Alexandru cel Bun. Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a Mănăstirii Tazlău se numără printre
cele mai importante monumente ale judeţului Neamţ. Primul document care menţionează despre
aceasta mănăstire este datat din 1458. Biserica "Naşterea Maicii Domnului" de la Tazlău este una
dintre ctitoriile monumentale ale lui Ştefan cel Mare.
Deşi judeţul Neamţ are un potenţial turistic deosebit se constată o scădere a numărului de
turişti sosiţi în judeţul Neamţ, efect al crizei economico - financiare. Aceeaşi tendinţă se regăseşte
şi în evoluţia duratei medii de şedere (de la 2, 15 în 2007 la 2, 09 în 2010 nopţi/turist)

42
Ca structuri de primire turistică, în judeţ există 21 hoteluri şi moteluri, 110 pensiuni
turistice rurale, 23 pensiuni turistice urbane şi o serie de alte structuri (campinguri, popasuri
turistice, cabane, vile şi tabere pentru elevi).

Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan


Zona montană se întinde pe aprox. 42% din suprafaţa judeţului Neamţ. Specificul montan
oferă un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii
ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor
atuuri:
- Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a
locuitorilor.
- Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără sau cu chimizare
redusă - permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată.
- Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice).
- Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat.
- Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism.
Pe de altă parte, se constată o serie de probleme specifice ruralului montan cu consecinţe
grave pe termen mediu, dintre care:
- Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi)
conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice, cu impact grav asupra
regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere – fenomenul de
„re - sălbăticire” prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor
nedorite.
- Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cu
conservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan.
- Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multe
gospodării rurale din zonele de munte este modestă.
- Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico - sanitar, lipsite de facilităţile
necesare.
- Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesare lucrărilor
în specific montan;
- Greşeli în depozitarea şi utilizarea îngrăşămintelor naturale (lipsa sau starea necorespunzătoare a
platformelor de bălegar, absenţa bazinelor pentru colectarea urinei – pierderi mari de azot biologic,
bălegar diseminat iarna, nefermentat, acid) – afectând calitatea pajiştilor, la care se adaugă
poluarea cu rumeguş (pericol - acidifierea fâneţelor), practici ineficiente de colectare şi depozitare
a fânului (stocat în clăi cu pericol de mucegăire) etc.
- Infrastructura deficitară (drumuri, utilităţi, comunicaţii).
- Investiţii reduse pentru crearea de locuri de muncă/alternative de ocupare în spaţiul rural montan
- Îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor (spre oraşe/UE).
- Iniţiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştinţelor necesare fermierilor pentru promovarea de
“branduri” specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc.
- Consultanţă agricolă calificată în zona montană, neacoperitoare cantitativ şi calitativ.
Consecinţele sunt grave:
Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fâneţelor – riscă să
devină ireversibile: “fragilitatea muntelui”.
Condiţii socio - economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării
(agricultură de subzistenţă) cu tendinţă de agravare.
Depopularea munţilor prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara ţării.

43
Imens potenţial economic nevalorificat / insuficient în raport cu potenţialul pieţei (în
creştere) pentru produse ecologice şi biologice, agroturism etc.
Gospodăriile ţărăneşti care ocupă zonele montane sunt localizate în grade diferite de
dispersie teritorială, se înregistrează diferenţe mari de dezvoltare socio-economică (de la sărăcie
extremă în unele zone, la prosperitatea relativă în altele). Dezvoltarea economică în spaţiul rural
montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea
şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice
zonei, într - un concept de pluriactivitate.
Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea
activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea
creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor
ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului
natural, istoric şi cultural.

Concluzii din analiza mediului economic, implicaţii pentru ÎPT


Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane în IPT
Criza economică şi financiară şi Noi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare
efectele ei nefaste asupra dinamicii PIB profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea
şi a productivităţii muncii. resurselor umane necesare contracarării efectelor crizei şi
creşterii competitivităţii economice regionale
Provocări induse de statutul României Schimbări tehnologice şi organizaţionale induse de
de membru al Uniunii Europene investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate
Importanţa competenţelor cheie
Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile
tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare
Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun
competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi
comerciale/economice, tehnice - artistice – IT
Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu
întreprinderile
Tendinţa de creştere a ponderii Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura
construcţiilor si serviciilor în paralel cu ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii ) ponderea
scăderea ponderii agriculturii în crescută a sectoarelor economice în dezvoltare (serviciile,
formarea PIB şi a VAB regional. construcţiile), diversitatea activităţilor industriale şi nevoile
Potenţial pentru agricultura ecologică de dezvoltare a agriculturii Competenţe adecvate şi o
Silvicultura - Necesitatea exploatării şi mobilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă.
întreţinerii corecte a fondului forestier. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)
Mediul - nevoile de adaptare la Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în
standardele UE pentru protecţia procesul decizional şi planificarea strategică în ÎPT a
mediului reprezentanţilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul
Turismul - potenţial turistic foarte montan. Planificarea şi realizarea unor clase cu profil
ridicat, potenţial pentru agroturism, agromontan.
turism rural. Programe de formare continuă a cadrelor didactice de
Telecomunicaţiile - importanţă în specialitate, cu privire la competenţele didactice cu privire
creştere, accent pe noile tehnologii în la competenţele specifice agriculturii montane.
telefonia fixă şi mobilă (competenţele Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru
IT pentru transferul integrat de date, diverse.
voce şi imagine). Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice
Problematica complexă şi stringentă a generale solide.
ruralului montan, din perspectiva socio Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de
- economică a localităţilor şi calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă
gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări,

44
dezvoltării durabile. marketing, etc. )
Ponderea crescândă a IMM - urilor şi Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)
micro - întreprinderilor în numărul total Dezvoltarea parteneriatul şcoală - agenţi economici
de firme. Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţii.

II. 2 Analiza mediului intern

II. 2. 1 Structura organizatorică actuală - An şcolar 2018 – 2019

DIAGNOZA MEDIULUI INTERN


l. RESURSE UMANE

A. INFORMAŢII DE TIP CANTITATIV

POPULAŢIE ŞCOLARĂ în anul şcolar 2018-2019:


* Număr de elevi: 1337
* Număr de clase: 54

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
Grupa mică 2 grupe mici/ 38 de copii
Grupe mijlocii 3 grupe mijlocii/ 66 de copii
Grupe mari 3 grupe mari / 74 de copii
TOTAL 8 grupe de grădiniţă/ 178 de copii

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR
Clasa pregătitoare 3 clase / 84 de elevi
Clasa I 3 clase I / 91 de elevi
Clasa a II-a 3 clase a II-a/ 83 de elevi
Clasa a III-a 3 clase a III-a/ 74 de elevi
Clasa a IV-a 4 clase a IV-a/ 95 de elevi
TOTAL 16 clase/ 427 de elevi

GIMNAZIU
Clasa a V-a 4 clase a V-a/ 103 de elevi
Clasa a VI-a 3 clase a VI-a/ 81 de elevi
Clasa a VII-a 3 clase a VII-a/ 87 de elevi
Clasa a VIII-a 4 clase a VIII-a/ 83 de elevi
TOTAL 14 clase/ 354 de elevi

PROGRAMUL A DOUA ŞANSĂ


ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR
Filieră/Profilul Specializarea Nr. de elevi
1 clasă Tehnologică/Tehnic Fabricarea produselor din 10
Anul I + Anul lemn
II + Anul III +
Anul IV
TOTAL : 1 clasă/ 10 elevi

45
LICEU
Formă de Specializarea/ Nr. clase/nr. elevi
Filieră Profil
învăţământ Calificarea IX X XI XII
Filologie 1/30 1/29 1/32 1/27
Teoretică Uman
Științe sociale 1/28 - 1/27 1/19
Zi -
Ruta
Resurse naturale şi
directă
Tehnologică Tehnic protecţia calităţii - 1/15 - 1/19
mediului
TOTAL CLASE/ELEVI: 9/226 2/58 2/44 3/59 3/65
Calificarea
Domeniul
profesională
-
Silvicultură Pădurar - - 0,5/11

Fabricarea produselor
1/16 1/17 0,5/14 -
de lemn Tâmplar universal

Profesională Construcții, instalații Zugrav, ipsosar,


0,5/15 0,5/11 0,5/10
și lucrări publice vopsitor, tapetar
Mecanică Mecanic forestier 1/22 0,5/13 0,5/13 -
TOTAL CLASE/ELEVI: 6/142 2/53 2/41 2/48 -

PERSONALUL ȘCOLII

În anul şcolar 2018-2019 au fost normate 81,16 posturi.

Personal didactic: 89 (8 educatoare, 16 învăţători şi 64 de profesori de cultură generală, de


cultură de specialitate şi maiştri instructori)

* 69 de titulari - 6 cu gradul definitiv, 10 cu gradul II şi 53 cu gradul didactic I;


* 19 suplinitori - 8 debutanți, 6 cu gradul definitiv, 2 cu gradul II şi 3 cu gradul didactic I;

Personal didactic auxiliar: 11


* 3,5 secretari;
* 2 bibliotecari;
* 1 laborant;
* 1,5 informaticieni;
* 1 administrator;
* 2 contabili

Personal nedidactic: 21
* 10 îngrijitori;
* 4 muncitori calificaţi;
* 6 fochişti;
* 1 paznic.

46
STATISTICA PERSONALULUI DIDACTIC
An
2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019
şcolar
Suplinit
Grad Titula Suplinit
ori Titula ori Suplinit
ori Titula Suplinito
ri
calificaţ Titulari
didactic ri calificaţi ri calificaţi ri calificaţi
i
Debutanţ
- - - 1 - 5 - 8
i
Definitiv 7 4 4 5 10 2 6 6
Gradul II 10 1 9 3 13 1 10 2
Gradul I 46 1 48 1 55 1 53 3
63 6 61 10 78 9 69 19
TOTAL
69 71 87 88

Populaţie şcolară: în anul şcolar 2018 - 2019 învaţă 1337 de elevi, în 7 corpuri de clădire.

STATISTICA POPULAŢIEI ŞCOLARE


2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019
Anul şcolar
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Forma de de de de de de de
clase elevi de elevi de elevi de elevi de elevi
învăţământ clase clase clase clase
Înv. preşcolar 6 125 5 119 5 124 8 183 8 178
Înv. primar 13 350 13 320 13 330 17 434 16 427
Înv. gimnazial 12 290 11 259 10 252 15 361 14 354
Înv. pt. adulţi „A 1 15 1 19 1 14
doua şansă" Înv. 1 38 1 33 1 24 1 16 1 10
primar şi sec.
inferior
Liceu - zi - ruta 18 408 14 359 12 311 11 265 9 226
directă
Liceu - seral 1 15 - - - - - - - -
Învăţământul 3 69 4 103 4 133 6 171 6 142
profesional şi
tehnic
TOTAL 54 1272 49 1202 46 1188 58 1425 54 1337

An şcolar 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019


Raportul nr.
1272/82= 1202/69= 1188/71= 1425/87= 1337/88=
elevi/ nr.
15,51 17,42 16,73 16,37 15,19
cadre

47
Raportul nr. 1295/19,5= 1272/19,5= 1202/19,5= 1188/19,5= 1337/21=
elevi/personal
nedidactic 66,41 65,41 61,64 60,92 63,66

B. INFORMAŢII DE TIP CALITATIV

l. MEDIUL DE PROVENIENŢĂ A ELEVILOR:


* Elevii provin atât din mediul urban, cât şi din mediul rural;
* Familiile din care provin elevii, au nivel de şcolarizare mediocru, mediu şi superior (într-o
mai mică măsură), fiind un procent important de pensionari, fără ocupaţie sau plecaţi în străinătate;

POLITICA DE RECRUTARE A ELEVILOR, REALIZAREA PLANULUI DE ŞCOLARIZARE


Planul de şcolarizare, în general, se realizează conform planificării făcute. La toate
nivelurile de învăţământ, populaţia şcolară este atât din Roznov, Piatra Neamţ, cât şi din comunele
învecinate: Piatra Şoimului, Săvineşti, Zăneşti, Podoleni. Borleşti, Tazlău, Rediu, Cândeşti.
Acest lucru se datorează atât calităţii învăţământului desfăşurat, a ofertei educaţionale
variate, cât şi zonei geografice.

INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANȚELOR ȘCOLARE

• Rata de promovabilitate – 90,20%;

2013- 2014- 2015- 2016- 2017-


Nr. FLUXURILE Nivelul
crt. 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/
ŞCOLARE de înv.
% % % % %
Primar 98 90 90 92 94
Gimnazial 92 87 87 88 88
Liceal - zi 87,80 86 86 85 87
Rata de
1.
promovabilitate Seral 72 100 - - -

Profesională 80 88 88 80 90

Primar 0,02 0,04 0,04 0,05 0,04


Rata de Gimnazial 0,10 0,10 0,10 0,12 0,10
2.
repetenţie Liceal - zi 0,28 0,06 0,06 0,05 0,03
Profesională - 0,10 0,10 0,12 0,5

3. Participare la Primar 100 99 99 98 98


cursuri Gimnazial 96 94 96 95 97
Liceal 92 90 91 92 95
Profesională 88 93 93 91 94

* Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune o au elevii din clasele I-VIII;
* Frecventa abaterilor prin note scăzute la purtare - este foarte mică, neînregistrându-se
abateri disciplinare foarte grave;
* Rata abandonului - nu este mare, creşte la clasele de liceu, unde elevii renunţa la şcoală,
48
datorită situaţiei financiare şi pleacă în străinătate;
* Procent de promovabilitate la examene:

2013-
Nr. 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018
Tipul de examen 2014
crt. % % % %
%
1. Evaluare Naţională 55 61,5 61,5 82,7 59,72
2. Admitere computerizată 96 100 100 100 100
Admitere în înv.
3. 100 100 100 100 100
secundar superior
Certificare a
4. Competentelor 100 100 100 100 100
Profesionale
Obţinerea atestatului
5. pentru absolvenţii de la 100 100 - - -
matematică-informatică
6. Bacalaureat 63 63 63 53 52

• REZULTATE LA CONCURSURI ŞI EXAMENE: ponderea elevilor cu rezultate la olimpiade şi


concursuri şcolare este mai mare la elevii claselor I - V I I I .

* Comportamentul social - Elevii care provin din familii cu nivel mediu şi mediocru nu asigură
întotdeauna implicarea familiei în procesul de educare şi supraveghere a elevilor, o problemă
prezentând - o şi elevii cu unul sau ambii părinţii plecaţi în străinătate, precum şi cei care provin
din familii destrămate.
* Disciplina - este în general bună, fără a se înregistra abateri grave.
* Absenteism - rata absenteismului este mare. Învăţătorii şi diriginţii monitorizează absenţele
elevilor şi iau măsuri pentru diminuarea acestora prin vizite la domiciliu.
* Satisfacerea cerinţelor părinţilor - Solicitările părinţilor se axează în principal pe crearea
unui climat fizic şi psihic optim desfăşurării procesului instructiv - educativ. O altă componentă o
reprezintă şi condiţiile de securitate în şcoală şi în perimetrul şcolii - cerinţă, parţial soluţionată de
comunitate prin angajarea unui portar de la o firmă de pază şi securitate.
* Numărul cererilor de transfer - solicită transfer la o altă unitate, doar elevii care îşi schimbă
domiciliul la o altă unitate. Se înregistrează un număr foarte mare de cereri de transfer a elevilor
care vin din localităţile învecinate la unitatea noastră şcolară la clasele I - VIII, datorită calităţii
actului didactic şi a personalului didactic, părinţii făcând eforturi financiare mari pentru ai aduce în
unitatea noastră şcolară.

CALITATEA PERSONALULUI DIDACTIC


* Calificat: 100%:
* Profesori metodişti: 4
* Responsabili de cerc: 1
* 69 de titulari - 6 cu gradul definitiv, 10 cu gradul II şi 55 cu gradul didactic I;
* 19 suplinitori – 8 debutanți, 6 cu gradul definitiv, 2 cu gradul II si 3 cu gradul didactic I;
* Absolvenţi a doua facultăţi - 1;
* Absolvenţii de studii postuniversitare - 10;
* Cadre didactice cu titlul de doctor - 1;
* Din 16 învăţători, 15 au studii superioare şi 13 au gradul didactic I;
* Din 8 educatoare, 4 au studii superioare şi gradul didactic I;

49
* Procent foarte mare de cadre didactice care participă la cursuri de formare.

RELAŢIILE INTERPERSONALE sunt bazate pe colaborare, deschidere şi comunicare.

CALITATEA MANAGEMENTULUI ŞCOLAR


Prioritate a strategiilor de dezvoltare instituţională la nivelul sistemului şi a unităţii de
învăţământ.
Impactul activităţii directorilor asupra altor grupuri, a comunităţii locale, ONG - uri, agenţi
economici etc.
* Strategiile şi politicile de dezvoltare instituţională sunt elaborate, astfel încât să aibă un
impact pozitiv asupra comunităţii locale, ONG - uri, agenţi economici, etc;
* Creşterea calităţii actului educaţional reprezintă o prioritate prin asigurarea bazei materiale
cât şi a unei atmosfere de înaltă ţinută morală şi profesională în rândul cadrelor didactice;
* Asigurarea educaţiei şcolare complementare şi a educaţiei nonformale prin implicarea şcolii
în diverse programe educaţionale naţionale şi internaţionale.
Lucrul în echipă la nivelul managementului
• Echipa managerială elaborează instrumente de monitorizare/evaluare a elevilor şi
a personalului, proiecte de acte normative interne.
Colaborarea cu alţi manageri din afara şcolii
• Unitatea şcolară, prin directori, a realizat contracte de parteneriat cu alte şcoli din
zonă şi din ţară, cu universităţi, cu organizaţii nonguvernamentale etc.
Dezvoltarea competenţelor profesionale şi asumarea deciziilor din ce în ce mai complexe
• Dezvoltarea competenţelor profesionale, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi,
este atât o necesitate personală, cât si una legică.

II.2.4. Resurse materiale

Unitatea noastră şcolară dispune de următoarele 7 + 4 corpuri de clădire:


-2 pentru învăţământul liceal construite în anul 1961: 1 P+1 - cu centrală termică pe lemne; 1 P;
- 2 pentru învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi sala de sport, construite în anul 1981: 1
P+3 pentru învăţământul primar şi gimnazial şi 1 P+2 pentru învăţământul preşcolar cu centrală
termică pe gaz;
- 3 corpuri de clădire pentru liceul tehnologic, din care unul reabilitat printr-un program PHARE
în anul 2001 - P+1, încălzit cu sobe pe lemne, iar celălalt este nou construit, finalizat în anul 2007,
prin programul PHARE 2004-2006 pentru învăţământul profesional şi tehnic - P+1- cu centrală
termică pe lemne; 1 corp birouri;
Școala Slobozia - 3 corpuri, două încălzite cu sobe pe lemne și unul cu centrală termică pe gaz.

Pentru instruirea elevilor în cadrul unităţii noastre şcolare sunt folosite următoarele spaţii
şcolare:

Nr
. Categoria Cantitatea
crt
1. Săli de clasă 42 + 11

50
Laboratoare şi cabinete: 3 fizică, 3 chimie, 2 biologie,
1 cabinet fonetic, 4 laboratoare de informatică,
Lic. Tehnologic: 20
2 Laboratoare: -1 Construcţii
2.
- 1 Studiul lemnului;
5 ATELIERE: -3 de prelucrarea lemnului (2 sunt de
prelucrare manuală și 1 de prelucrare mecanică);
-1 Construcții; -1 Mecanică.

3. Sală de sport 1
4. Teren de sport 2
5. Cabinet de asistență psihopedagogică 1
6. Centru de documentare şi informare 1
7. Biblioteci 3
8. Număr de volume în biblioteci Peste 30.000
Cancelarii (liceu teoretic, liceu tehnologic, gimnaziu, grădiniţă,
9. 5
Școala Slobozia)
10. Cabinet metodic 1
11. Sală de festivităţi 2
12. Cabinet de istorie 1
13. birouri: cabinete directori, secretariat, contabilitate, administrator 8
14. arhivă 1
15. anexe

II. 2. 5 Învăţământul profesional şi tehnic

În cadrul Liceului Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, I. P. T este reprezentat


astfel:
- 2 clase, a X - a, a XII - a - Resurse naturale şi protecţia calităţii mediului;
- 6 clase de profesională, a IX-a (mecanică), a IX-a (prelucrarea produselor din lemn +
construcții), a X-a (mecanică și construcții), a X-a (prelucrarea produselor din lemn), a XI-a
(construcții și silvicultură), a XI-a (prelucrarea produselor din lemn și mecanică).

Ponderea elevilor din Î.P.T. în ansamblul elevilor din liceu este acum de cca. 80%, un
nivel corespunzător mediei realizate în liceul nostru, domeniul protecţiei mediului, prelucrarea
lemnului, mecanic, construcții, menţinându - se ca domenii de activitate prioritare. Considerăm
că oferta şcolii serveşte cererii existente incluzând pe fiecare an de studiu şi câte o clasă de
filologie. O dovadă a acestui lucru este realizarea planului de școlarizare propus.
Mai mult, continuitatea pregătirii elevilor pentru nivelul 3 de calificare în cele patru
specializări denotă încrederea acestora în perfecţionarea profesională şi în ocuparea, în viitor, a
unui loc de muncă.
Elevii de la fabricarea produselor din lemn, protecția mediului, mecanică, construcții au
înregistrat în fiecare an rezultate bune la învăţătură, reliefate prin prezentarea la examenul de
calificare a competenţelor profesionale. În fiecare an unitatatea noastră școlară găzduiește faza
locală a olimpidei de profil.

51
Se realizează de mai mulţi ani parteneriate cu firme de specialitate din zonă privind
realizarea practicii elevilor care pun la dispoziţia şcolii mijloacele şi utilajele necesare. Avem și
ateliere proprii în incinta şcolii asigurându - se un flux pozitiv prezenţei elevilor la practică.
Un aspect negativ îl reprezintă părăsirea timpurie a sistemului educaţional de către unii elevi
în anul şcolar 2017 - 2018. Printre cauze menţionăm:
 Repetenţie
 Situaţia materială precară
 Migraţia în străinătate
 Supraveghere ineficientă din partea familiei
 Proveniența din familii dezorganizate
Toate cadrele didactice care au activat în anul şcolar 2017-2018 la clasele ÎPT sunt
calificate.
În ce priveşte restructurarea reţelei şcolare în judeţul Neamţ, documentul PLAI 2012 - 2020
prevede pentru liceul nostru menţinerea actualelor calificări .

II. 2. 4. 1. Concluzii privind evoluţia viitoare a ÎPT în cadrul liceului

Contextul educaţional
Existenţa nivelului 3 de calificare pentru cele patru specializări ÎPT este un avantaj al unui
sistem deschis cu mobilitate către învăţământul superior sau către ocuparea unui loc de muncă;
creditele transferabile şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice favorizează o mai bună
adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor.

Raportul număr elevi/număr norme didactice


Valoarea acestui raport este în prezent de 16,37 ceea ce indică prezenţa eficienţei planului
de şcolarizare faţă de valoarea 15 cât indică media judeţeană. Numărul de elevi pe şcoală de cca.
1425 se va menţine ca ţintă şi în viitor.
Resursele umane din ÎPT
Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi titulari în anul şcolar 2017-2018 a fost
100%.

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare


Baza materială a şcolii pentru ÎPT este o problemă prioritară având în vedere standardele de
pregătire şi exigenţele învăţământului centrat pe elev. Ca obiective se impun programe de
reabilitare, dotare şi modernizare a infrastructurii (echipamente de instruire practică, laboratoare,
atelier, utilităţi etc.)

Serviciile de orientare şi consiliere


Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de
orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi
aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de
pregătire.

Abandonul şcolar
Înregistrează 2, 6% în anul şcolar 2017 – 2018 şi se manifestă în special la clasele XI-a și a
– XII-a. Cauzele sunt deja menţionate şi se impune o monitorizare atentă a indicatorului abandon
şcolar, dar şi eforturi pentru prevenirea abandonului, vizate fiind mai ales grupurile de elevi
dezavantajate.

Nivel scăzut de competenţe cheie

52
Este constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT începând cu competenţele de bază
tradiţionale şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea
de probleme, de relaţionare interpersonală care necesită din partea şcolii un efort sporit având în
vedere:
- învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual;
- programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii
defavorizate);
- facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Inserţia profesională a absolvenţilor


Este o problemă prioritară la nivelul ÎPT din şcoală, ca de altfel pentru întregul învăţământ
de profil din ţară. Prezenţa precară în zonă a agenţilor economici de profil cu potenţial de angajare,
informarea insuficientă încă cu privire la traseul absolvenţilor, încurajarea muncii la negru, mirajul
muncii în străinătate etc. afectează o cunoaştere clară a situaţiei ca şi angajarea absolvenţilor.
Obiectivul şcolii este în primul rând asigurarea unei bune pregătiri în specialitatea urmată de elevi.

II. 2. 6. Consiliere şi orientare în carieră

Pentru realizarea consilierii în carieră, şcoala acţionează prin:


- întâlniri cu specialişti şi conducători de firma în domeniul prelucrării lemnului, mecanică,
construcții, instalații și lucrări publice, protecția mediului, silvicultură.
- realizarea de portofolii cu tematică de orientare socio – profesională;
- testări de identificare a aptitudinilor pentru practicarea unor profesiuni;
- interviuri individuale de consiliere în carieră;
- situaţii realizate de către diriginţi şi consilierul psiholog privind nevoile de consiliere ale
elevilor;
- rapoarte privind încadrarea absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă;
- pliante privind oferta şcolară pentru Î. P. T;
- îndrumarea elevilor spre anumite şcoli şi profesii;
- analiza priorităţilor, aspiraţiilor, valorilor personale, calităţilor, punctelor tari/slabe.
- discuţii în vederea creşterii motivaţiei pentru învăţare şi creşterea gradului de conştientizare a
necesităţii educaţiei pentru adaptarea la viaţa socială şi profesională.
Prin serviciile de consiliere şi orientare oferite în cadrul cabinetelor de consiliere psihopedagogică
se urmăreşte creşterea motivaţiei pentru învăţare, creşterea gradului de adaptabilitate a elevilor la
cerinţele pieţei muncii şi conştientizarea abilităţilor şi aptitudinilor de care dispun.

II. 2. 7. Specializări şi curriculum

Pentru componenta Î.P.T. alegerea specializărilor se realizează pe baza unei analize serioase
a contextului socio-economic local şi regional, luându-se în considerare priorităţile şi perspectivele
furnizate prin PLAI şi PRAI. De fapt selecţia pentru servicii şi resurse naturale confirmă validitatea
ofertei şcolare pentru realizarea integrală a efectivelor de elevi la aceste clase.
Colectivul didactic este conştient de rolul disciplinelor opţionale în formarea iniţială şi
continuă a forţei de muncă. Programele alcătuite pentru disciplinele opţionale respectă modul de
alcătuire indicat de minister, iar la realizarea ei sunt implicaţi factori diferiţi: profesori, agenţi
economici, comunitatea locala. Iată câteva astfel de programe pentru disciplinele opţionale:
a) În domeniul prelucrării lemnului:
 Instrumente, aparate şi tehnică de măsurare;
 Scule, dispozitive şi operaţii specifice meseriei.
 Valorificarea lemnului de mici dimensiuni prin prelucrare manuală
b) în domeniul protecției mediului:

53
 Cultura speciilor de plante;
 Reconstrucţia ecologică a arboretelor şi ameliorarea terenurilor degradate

II. 2. 8. Parteneriate şi colaborări

În prezent şcoala realizează un parteneriat activ concretizat printr-un acord scris cu firma S.
C Akira SRL pentru elevii din domeniul prelucrării lemnului (învățământ profesional).
Parteneri actuali: S. C. MIROCRISCONSTRUCT SRL ROZNOV, SC. VINCA SERVICE
SRL ROZNOV, SC AUTO MDL SRL ROZNOV, SC NEMARA@EBE SRL ROZNOV,
OCOLUL SILVIC ROZNOV, SC AKIRAFOREST SRL ROZNOV,
Puncte tari:
 Constituirea şi funcţionarea reţelei de parteneriat;
 Încheierea unui acord de colaborare prin asigurarea desfăşurării practicii comasate la locul de
muncă;
 Elaborarea în parteneriat cu agenţii economici a curriculum – ului de dezvoltare locală;
 Stabilirea unui program de strategii pentru formarea cadrelor didactice din aria curriculară
“Tehnologii”;
 Calificarea superioară a cadrelor didactice care predau la clasele de ÎPT.

Puncte slabe
 Susţinerea materială precară din partea partenerului şi a comunităţii locale a elevilor din familii
nevoiaşe;
 Necesitatea acordării de burse de şcolarizare din partea agenţilor economici pentru elevii care
demonstrează abilităţi practice deosebite, în vederea angajării lor ulterioare;

II. 2. 9. Analiza PEST(E) și analiza SWOT

ANALIZA PEST(E) (DIAGNOZA)

CONTEXT POLITIC

politica educaţională este pe deplin în concordanţă cu politica educaţională naţională şi în


deplin acord cu Reforma învăţământului din România corelată cu PLAI şi PRAI;
diversitate de opinii politice;
activitatea şcolii nu este influenţată de evoluţia fenomenului politic în plan local.

CONTEXT ECONOMIC

ne aflăm într-o regiune slab dezvoltată din punct de vedere economic;


după revoluţie, industria chimică a eşuat, dezvoltându-se industria prelucrării lemnului,
comerţ, ateliere mecanice etc;
există premise pentru dezvoltarea în continuare a industriei lemnului, construcţii, a micii
industrii şi a turismului în zonă datorită cadrului natural existent şi a numeroaselor obiective
istorice, geografice, naturale şi culturale din zonă.

CONTEXT SOCIAL

54
locuitorii sunt majoritatea din categoria celor cu un venit sub media venitului mijlociu
pe cap de locuitor;
structura populaţiei este diversificată: predomină ţăranii şi muncitorii, existând atât
întreprinzători mari şi mici, cât şi intelectuali;
creşterea şomajului;

CONTEXT TEHNOLOGIC

căderea industriei chimice a determinat orientarea către alte tehnologii cum ar fi:
construcţii, prelucrarea lemnului, industria textilă etc.
extinderea contextului tehnologic nu influenţează activitatea şcolii decât în măsura în care
oferă posibilităţi materiale părinţilor pentru a întreţine copiii la şcoală sau locuri de muncă
pentru absolvenţi.

FACTORI ECOLOGICI

integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea


mediului de către unităţile şcolare;
educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară;
prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea problemelor de
mediu;
economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât
să se protejeze mediul înconjurător.

Analiza SWOT

a) Oferta curriculară
Puncte tari:
 Şcoala dispune de material curricular (planuri de învăţământ, programe şcolare, auxiliare
curriculare).
 Oferta în planul C. D. Ș şi C. D. L. este diversificată;
 Specializările din cadrul ÎPT sunt corelate cu cererea de pe piaţa muncii şi prognozele din PRAI
şi PLAI 2012 – 2020

Puncte slabe
 Existenţa unui număr mic de cărţi sau alte materiale didactice specifice nivelului tehnologic;
 Aprovizionarea precară cu manuale de specialitate pentru profilul resurse naturale şi protecţia
calitatii mediului, mecanică, fabricarea produselor din lemn, construcții, instalatii și lucrări
publice, silvicultură.
 Lipsa soft-urilor specializate pentru simulare în activitatea practică şi pentru susţinerea lecţiilor
prin intermediul calculatorului.
Oportunităţi
 Creşterea cererii de cursuri de specializare pentru adulţi;
 Valoarea unor discipline opţionale contribuie la combaterea absenteismului şcolar şi la
dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare.
 Acordarea burselor profesionale pentru cursanții de la IP
 Decontarea navetei pentru cadre didactice și elevi

Ameninţări

55
 Promovarea ofertei şcolare pentru Î.T.P. are impact asupra elevilor cu rezultate mai scăzute la
învăţătura în timpul școlii generale.
 Opţiunile pentru Î.P.T. se situează în general pe poziţiile inferioare;
 Insuficienta adecvare a disciplinelor opţionale în raport cu solicitările profesionale poate
diminua interesul pentru învăţare.

b) Resurse umane
Puncte tari
 Personal didactic calificat în proporţie de peste 100%.
 Relaţiile interpersoane (profesor – elev, conducere – subalterni, profesori – părinţi, profesori –
profesori) sunt stimulative şi deschise. Colectivul de cadre didactice nu este extrem de numeros;
 Existenta cabinetului de consultantă psiho – pedagogică.
 Rata de absolvire şi de succes la examenele de competenţe profesionale este de 100%.

Puncte slabe

 Spirit antreprenorial relativ redus;


 Participare relativ redusă la cursurile de formare şi perfecţionare;
 Insuficienta centrare a activităţii didactice pe necesităţile elevilor;

Oportunităţi
 Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare;
 Implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator AEL;
 Stimularea financiară pentru cadrele didactice implicate în realizarea proiectelor elevilor
pentru nivelul trei de calificare;
 Cunoaşterea poziţiei şi părerilor părinţilor prin întâlniri frecvente (şedinţe, consultaţii, lectorate
etc.)

Ameninţări
 Rata şomajului ridicată în regiune;
 Posibilitatea optării unor elevi pentru şcoli cu dotare mai performantă;
 Creşterea costurilor cu instruirea şi posibilităţile materiale scăzute ale unor familii, cu precădere
a celor din mediul rural;
 Instabilitatea forţei de muncă ca urmare a avantajelor oferite de alte zone interne sau externe;
 Scăderea populaţiei şcolare în următorii 10 ani ca urmare a diminuării ratei natalităţii;

c) Resurse materiale şi financiare


Puncte tari
 Şcoala dispune de spaţiu suficient pentru activitatea practicată;
 Preocuparea comunităţii locale pentru dotarea materială;
 Şcoala are bibliotecă şi cabinet de consiliere psiho – pedagogică;
 Preocupare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare – dotarea sălilor de clasă cu parchet şi
mobilier;

Puncte slabe

 Fondurile băneşti sunt insuficiente pentru achiziţia de maşini şi utilaje proprii (pentru atelierul
mecanic);
 Nu sunt stimulaţi financiar elevii cu aptitudini deosebite şi care pot fi angajaţi ulterior;
 Dotare precară proprie pentru susţinerea practicii la specializarea Protecţia mediului.

56
Oportunităţi
 Aplicarea programelor de dezvoltare prin încurajarea iniţiativelor locale şi investiţiilor;
 Singura unitate liceală din Roznov;
 Descentralizarea şi autonomia locală.
 Creşterea asistenţei financiare prin programe specifice (FSE, POSDRU, PHARE) din partea
Uniunii Europene.

Ameninţări
 Administrarea restrictivă a resurselor materiale şi financiare existente;
 Uzura morală a echipamentelor se repercutează asupra nivelului de pregătire cerut de anumite
firme pe piaţa muncii;
 Nivelul de conştiinţă al unor elevi privind păstrarea spatiilor şcolare;
 Imposibilitatea financiară a unor agenţi economici dispuşi să angajeze absolvenţi ai şcolii;

d) Relaţiile cu comunitatea
Puncte tari
 Şcoala colaborează cu şcolile generale din zonă pentru orientarea şcolară şi profesională;
 Partenerul economic este mulţumit de prestaţia elevilor şi maiştrilor;
 Întâlniri frecvente cu părinţii sub formă de şedinţe sau consultaţii individuale;
 Întâlniri semestriale cu reprezentanţi ai politiei în scopul prevenirii delincvenţei juvenile;

Puncte slabe
 Legături de parteneriat insuficiente cu ONG-urile;
 Participarea precară a unor părinţi la acţiunile promovate de şcoală;
 Imaginea şcolii nu este suficient receptată în cadrul comunităţii;

Oportunităţi
 Disponibilitatea responsabilităţii consiliului local pentru specializarea scolii;
 Programe de finanţare de către guvern privind dotarea laboratoarelor şi achiziţiile de cărţi şi
material sportiv;
 Schimburi de experienţă cu alte şcoli.

Ameninţări
 Rigiditatea unor agenţi economici în formarea forţei de muncă – formare iniţială;
 Slaba implicare a părinţilor în viaţa şcolară datorită plecării la muncă în străinătate;
 Instabilitatea social economică a firmelor potenţial partenere amplificată prin integrarea
României în U. E..

Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare

1. Obiectiv: Diminuarea abandonului şcolar în raport cu anul şcolar precedent


Ţintă - reducere cu 50% în 2017 – 2018

2. Obiectiv: Modernizarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor şcolare


Ţintă: Finalizarea dotării atelierului mecanic si acelui de protectia mediului cu utilaje
specifice până la data de 30. 08. 2018

57
3. Obiectiv: Realizarea activităţilor unităţii de învăţământ de către cadre didactice pregătite
corespunzător cerinţelor programelor de formare a elevilor actualizate în concordanţă cu
competenţele cerute pe piaţa muncii
Ţintă: 50% din personalul didactic pregătit prin cursuri de formare profesională continuă

4. Obiectiv: Asigurarea cu manuale pentru cultura de specialitate în condiţiile în care catalogul


manualelor MEC nu ofertează aceste manuale
Ţintă: Achiziţia prin mijloace proprii a circa 50% din necesar până pe 15. 10. 2017

5. Obiectiv: Realizarea unui feed – back real privind activitatea din şcoală prin sondarea opiniilor
beneficiarilor actului educaţional
Ţintă: Aplicarea chestionarelor de opinie tuturor categoriilor de beneficiari ai educaţiei de-a
lungul anului şcolar. Creşterea implicării părinţilor în viaţa şcolii.

6. Obiectiv: Selectarea pentru planul de şcolarizare a unei noi calificări sau specialităţi ca
alternativă la diminuarea cererii pentru domeniul fabricarea produselor din lemn.
Ţintă: Analiza tendinţelor de dezvoltare regională din PRAI şi PLAI, consultarea tuturor
factorilor implicaţi şi selectarea unei noi calificări pentru o eventuală autorizare

II. 2. 10. Ţinte strategice

o Creşterea prestigiului liceului la nivel local şi zonal;


o Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor pentru îmbunătăţirea inserţiei pe
piaţa muncii;
o Asigurarea şanselor egale la educaţie pentru toţi elevii din zonă, inclusiv prin refacerea
ofertei şcolare;
o Stimularea participării active a factorilor locali – instituţii şi autorităţi locale, agenţi
economici, părinţi – în funcţionarea eficientă a şcolii;
o Dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi parteneriat cu şcoli din ţară şi din Europa;
promovarea valorilor europene;

II. 2. 10. 1. Etape şi resurse de realizare a PAS prin prisma ţintelor strategice

Etapele de realizare a PAS sunt anii şcolari incluşi în următorul ciclu de învăţământ pe
perioada 2017 – 2021. Obiectivele majore ale şcolii în planul ÎPT le reprezintă perfecţionarea
dotării materiale a atelierelor şi laboratoarelor pentru mecanică şi protecţia mediului, pe de-o parte,
iar pe de altă parte, asigurarea resursei umane de pregătire a elevilor, atât calitativ cât şi structural.
De altfel, un prim pas a fost realizat în anul şcolar 2012-2013. Resursele financiare necesare
dotării au ca surse bugetul alocat şcolii de către Consiliul local, venituri proprii.

58
Ţinta strategică Rezultate aşteptate
Creşterea prestigiului liceului la nivel local şi  Realizarea anuală a planului de şcolarizare;
zonal  Servicii de calitate oferite de şcoală:
 Asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a procesului instructiv – educativ;
 Aplicarea unei strategii coerente pentru creşterea prestigiului liceului (site-ul
liceului, oferta şcolii promovată şcolilor gimnaziale, proiecte, concursuri etc. )
Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale  Procent de promovabilitate de 100% la examenele de certificare a competenţelor
tinerilor pentru îmbunătăţirea inserţiei pe piaţa profesionale nivel 3 și nivel 4 – specializările tehnician în protecţia mediului, tâmplar
muncii universal, mecanic forestier, pădurar, zugrav, ipsosar, tapetar și, vopsitor;
 Creşterea cu 25% a numărului absolvenţilor care continuă studiile sau ocupă un loc de
muncă.
Asigurarea şanselor egale la educaţie pentru toţi  Asigurarea unei structuri a ofertei şcolare echilibrate între teoretic şi tehnologic,
elevii din zonă, inclusiv prin restructurarea conform cererii, cu sprijin alocat fiecărei specializări.
ofertei şcolare
Stimularea participării active a factorilor locali –  Creşterea cu 50% a sumelor realizate prin sponsorizări;
instituţii şi autorităţi locale, agenţi economici,  Implicare mai mare a părinţilor în rezolvarea problemelor, materializată (în corelaţie şi
părinţi – în funcţionarea eficientă a şcolii cu celelalte măsuri) în:
 Diminuarea cu 50% a abandonului şcolar;
 Creşterea cu 25% a promovabilităţii;
 Creşterea cu 25% a promovabilităţii la examenul de bacalaureat;
 Diminuarea cu 25 % a absenteismului;
 Diminuarea cu 25% a numărului de elevi cu note scăzute la purtare.
Dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi parteneriat  Creşterea cu 30% a parteneriatelor cu şcoli din ţară;
cu şcoli din ţară şi din Europa; promovarea  Depunerea anual a cel puţin unui proiect.
valorilor europene

59
Partea a III – a - Plan operaţional 2018 – 2019

3. 1 Diversificarea parteneriatelor cu agenţi economici pentru o pregătire mai complexă a elevilor


Obiective:
 Implicarea agenţilor economici în pregătirea profesională prin asigurarea condiţiilor optime de instruire;
 Realizarea ofertei educaţionale în funcţie de cerinţele de pe piaţa muncii;
 Dezvoltarea parteneriatului cu agenţi economici în formarea cadrelor didactice.
Ţinta:
 Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor pentru îmbunătăţirea inserţiei pe piaţa muncii.
ACŢIUNI REZULTATE MĂSURABILE TERMEN RESPONSABILI COST – PARTENERI
SURSĂ
 Forme noi de  Îmbunătăţirea bazei materiale prin achiziţia de Sem. I Directori 1000 lei Consiliul Local Roznov
atragere în utilităţi de producţie necesare practicii elevilor; 2018 – 2019 Catedra Tehnologii Extrabugetar
parteneriat a  Adaptarea CDS şi CDL la interesele agenţilor Octombrie şi comisia de
agenţilor economici; curriculum
economici  Facilităţi pentru agenţi economici (spaţiu pentru Permanent
activitate economică, posibilităţi de cazare etc.) În funcţie de
situaţie
 Implicarea  Realizarea de stagii de formare pentru cca 30% Anul şcolar Directori şi şefi 2000 lei SC Vinca SRL Roznov
partenerilor din cadrele didactice tehnice în ce priveşte noile 2018– 2019 catedră, profesori Extrabugetar
economici la tehnologii, retehnologizări, cunoaşterea felului din comisiile
strategiile de de organizare a societăţilor comerciale metodice
formare
continuă a
cadrelor
didactice
 Implicarea  Colaborarea cu agenţi economici în stabilirea Permanent Directori SC Vinca SRL Roznov
agenţilor disciplinelor incluse în CDL şi CDȘ. Folosirea Șef catedră SC Akira Roznov
economici în chestionarului de opinie. Permanent SC Mirocris SRL
realizarea sau  Valorificarea experienţei acumulate de cadrele Catedra - Roznov
actualizarea didactice pe parcursul stagiilor de formare Tehnologii
curriculum –
60
ului

3. 2 Promovarea educaţiei incluzive şi a şanselor egale pentru elevi


Obiective:
 Implementarea sistemului de asigurare a calităţii;
 Realizarea evaluării şi calificării competenţelor profesionale în acord cu standardele europene;
 Îmbunătăţirea bazei tehnico materiale conform standardelor;
 Stimularea elevilor cu rezultate deosebite;
 Promovarea principiilor incluzive de către personalul şcolii.
Ţinta:
 Asigurarea şanselor egale la educaţie pentru toţi elevii din zonă inclusiv prin refacerea ofertei şcolare
ACȚIUNI REZULTATE MĂSURABILE TERMEN RESPONSABILI COST – PARTENERI
SURSĂ
 Identificarea elevilor  Numărul elevilor identificaţi Octombrie Consilier educativ În functie de CJRAE Neamţ
cu nevoi speciale 2018 Diriginţii situatie
 Evaluarea gradului  Rezultate de bine şi foarte bine obţinute la Finalizarea Directori; În funcţie de ISJ Neamţ;
de cunoaştere şi calificarea competenţelor profesionale, cursurilor Responsabili de situaţie CCD Neamţ;
implementare a concursuri şcolare, etc. Iulie comisii metodice; AJOFM;
calităţii de către  Creşterea cu 25% a absolvenţilor angajaţi pe 2019 Comisia de Agenţi economici;
cadrele didactice piaţa muncii; asigurare a Comunitatea locală
din profilul tehnic calităţii
 Realizarea ofertei  Realizarea demersurilor necesare realizarii Noiembrie ISJ Neamţ;
şcolare specifice ofertei şcolare An şcolar 2000 lei Consiliul Local
anului şcolar 2018 - Sondarea opţiunilor elevilor din zonă 2018 – 2019 Conducerea şcolii Extrabugetar Roznov;
– 2019 - Susţinerea şcolii de către Consiliul Local Şcolile gimnaziale din
zonă
 Susţinerea şi  Contribuţia financiară a partenerilor Permanent Conducerea şcolii 3000 lei Agenţii economici
popularizarea economici la susţinerea elevilor cu aptitudini Agenţii Extrabugetar parteneri
elevilor cu rezultate deosebite – de exemplu acordarea de către La finalizarea economici;
deosebite în partenerul economic a sumelor necesare cursurilor Catedra de
pregătire; pentru participarea la Comisia pentru tehnologii

61
 Acordarea de Certificarea Competenţelor); Responsabilul cu Agenţii economici;
premii;  Şcoala asigură sprijinul în asigurarea activitatea AJOFM
 Generalizarea absolvenţilor cu aptitudini prin colaborarea În funcţie de educativă
rezultatelor în cu agenţii economici; necesitate Agenţii economici
interiorul scolii şi  Afişarea rezultatelor deosebite şi premierea Semestrul II Directori locali
pe plan local; elevilor într – un cadru festiv. 2018 – 2019 În funcţie de Consiliul local
 Participarea la  Efectuarea unei excursii cu elevii remarcaţi situaţie
concursuri cu rezultate deosebite în pregătirea şcolară şi
profesională.
 Completarea dotării  Achiziţii de aparatură, instalaţii şi materie Iunie Directori 5000 lei Consiliul Local
materiale la primă etc. pentru specializările mecanică şi 2019 Consiliul Local Buget local Agenţi economici
specialităţile protecţia mediului. parteneri
tehnice

3. 3 Sprijin pentru alegerea justificată a traseului pentru formare profesională


Obiective:
 Realizarea condiţiilor de informare, orientare şi consiliere în carieră;
 Întărirea capacităţii elevilor de a lua decizii privind cariera;
 Creşterea numărului de beneficiari ai informării, consilierii şi orientării;
 Reducerea abandonului cu 50% în 2019 faţă de 2018.
Ţinta:
 Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor pentru îmbunătăţirea inserţiei pe piaţa muncii
ACTIUNI REZULTATE MASURABILE TERMEN RESPONSABILI COST – PARTENERI
SURSĂ
 Condiţii materiale  Funcţionarea pe baza unui program direct Permanent  Psihologul scolii; ISJ Neamţ;
adecvate pentru a cabinetului psiho-pedagogic privind  AJOFM; AJOFM;
consilierea privind consilierea;  Responsabilii 100 lei Şcoli implicate în PAS;
cariera  Existenţa materialului informativ necesar; comisiilor Autofinanţare CJRAE Neamţ
 Creşterea cu peste 10% a celor care îşi La finalizarea metodice şi Consiliul Local Roznov
găsesc un loc de muncă adecvat. studiilor diriginţii
 Tehnici moderne de  Sondaje privind cererea pe piaţa forţei de Noiembrie 2018 Conducerea şcolii; 100 lei ISJ;
consiliere şi orientare muncă; Consilierul psiholog; Autofinanţare Şcoli incluse în PAS;
62
 Menţinerea constantă a fluxului de elevi CCD.
către nivelul III;
 Reducerea abandonului şcolar. Iunie 2019
 Pregătirea diriginţilor  Realizarea unui plan de consiliere şi Semestrul I Consilierul educativ; ISJ Neamţ;
pentru asigurarea orientare; Consilierul psiholog Scoli incluse în PAS;
orientării şcolare  Câte un lectorat cu părinţii pe semestru CJRAE Neamţ;
eficiente privind orientarea; Semestrial Conducerea scolii CCD.
 Creşterea implicării în activităţile extra –
şcolare (vizite la secţia de producţie, Nu este cazul
cunoaşterea produselor firmelor, Permanent Comisia diriginţilor.
excursii).
 Realizarea întâlni –  Furnizarea datelor privind cererea şi Anual Diriginţii Nu este cazul Universitatea
rilor cu reprezentanţi tendinţele înregistrate pe piaţa muncii în Consilierul psiholog Transilvania Brasov,
ai facultăţilor tehnice domeniile vizate. Catedra tehnică Universitatea Vasile
Alecsandri Bacău,
Universitatea Gh. Asachi
Iasi

3. 4 Dezvoltarea culturii organizaţionale, a mentalităţii calităţii pentru întregul personal al şcolii

Obiective:
 Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii şcolare;
 Dezvoltarea responsabilităţii personalului pentru autoevaluarea activităţii;
 Formarea continuă a cadrelor didactice, inclusiv pentru asigurarea flexibilităţii în plan profesional.
ŢINTA:
 Creşterea prestigiului liceului la nivel local şi zonal
ACŢIUNI REZULTATE MASURABILE TERMEN RESPONSABILITATI COST – SURSĂ PARTENERI
 Diseminarea  Procesele verbale elaborate în Semestrial Conducerea liceului; Nu este cazul  ISJ Neamţ
informaţiilor privind cadrul Consiliului Profesoral şi Cadre didactice
cadrul asigurării ale Comisiilor metodice; Şefi comisii metodice
calităţii în educaţie cu  Elaborarea seturilor de Comisia pentru asigurarea
modificările proceduri aplicabile Decembrie calităţii în invatamantul

63
legislative compartimentelor din şcoală. 2018 profesional și tehnic

 Aplicarea  Majoritatea cadrele didactice Pe parcursul  Colectivul catedrei În funcţie de  CCD;


chestionarelor participă la cursuri organizate anului şcolar Tehnologii; necesităţi  ISJ Neamţ
cadrelor didactice în pe metode active de învăţare şi curent Autofinanţare  CNDÎPT.
vederea identificării a metodelor alternative de  Cadre didactice de Finanţare  AMPOSDRU
nevoilor de dezvoltare evaluare. specialitate; prin proiecte
profesională. europene
Formarea cadrelor  Directori şi profesori
didactice în aplicarea participanţi la cursurile
curriculumului şi a de formare
metodelor de evaluare
alternative
 Aplicarea unui cod de  Constituirea şi aplicarea Octombrie  Comisiile metodice Nu este cazul  ISJ Neamţ
conduită elaborat şi codului etic al personalului din 2018  Conducerea liceului  CJRAE Neamţ
adoptat la nivelul şcoală;
şcolii inclus în  Proces verbal de validare a
regulamentul de codului în Consiliul profesoral
ordine interioară şi C. A.
 Finalizarea site-ului  Existenţa site-ului; Noiembrie  Catedra de informatică Nu este cazul Firma SYSTEM
liceului cu o structură  Modificarea informaţiei la 2018  Consiliul elevilor PRO Piatra –
diversă şi atrăgătoare intervale de regulă de un  Comisiile metodice Neamt
trimestru şi în funcţie de  Conducerea liceului
situaţie.
 Antrenarea elevilor de  Liste cu rezultatele participării La  Cadre didactice din 2000 lei  Consiliul local
la specialităţile elevilor la fazele locale şi finalizarea catedra de discipline Extrabugetar  Asociaţia părinţilor
tehnice în participarea judeţene; anului şcolar tehnice  Sponsori locali
la olimpiade şi  Existenţa panoului cu  Conducerea liceului  Partenerii de
concursuri şcolare diplomele şi imaginile elevilor practica
cu rezultate;

64
 Articole în presa locală şi
revista şcolii despre rezultatele
elevilor;
 Premii acordate elevilor

3. 5 Stimularea prezenţei factorilor locali în funcţionarea eficientă a şcolii


Obiective:
 Diversificarea surselor de informare;
 Creşterea flexibilităţii comunicării între şcoală şi factorii interesaţi;
 Implicarea părinţilor şi a factorilor locali în rezolvarea problemelor şcolii cu efecte în: reducerea abandonului şcolar cu 50%; creşterea
promovabilităţii cu 25%; diminuarea absenteismului cu 25%; creşterea cu 50% a sponsorizărilor.
TINTA:
 Stimularea participării active a factorilor locali – instituţii şi autorităţi locale, agenţi economici şi părinţi – la funcţionarea eficientă a şcolii
ACȚIUNI REZULTATE MĂSURABILE TERMEN RESPONSABILITĂȚI COST - PARTENERI
SURSĂ
 Cunoaşterea  Sondaje sub formă de chestionare Până pe 31 Conducerea liceului; 200 lei  Şcolile generale din
nevoilor aplicate în zonele care furnizează octombrie 2018 Prof. psiholog şcolar Autofinanţare zona Roznov;
profesionale ale populaţia şcolară;  Consiliul local;
partenerilor  Oferta prognozată a agenţilor  Agenţii economici
beneficiari din economici în zonă în legătură cu Permanent parteneri.
zonă şi oferta locurile de muncă; Conducerea liceului;
şcolară  Cunoaşterea ofertelor şcolare Consilierul educativ;
provenite de la alte unităţi şcolare  Şcolile generale din
concurente; Permanent Nu este cazul zona Roznov;
 Prezentarea imaginii şcolii în Consilierul educativ  Consiliul local;
presa locală; Conducerea liceului  Agenţii economici
 Realizarea pliantului privind parteneri.
oferta şcolii;
 Întâlniri între reprezentaţi ai 200 lei
Liceul Tehnologic „GH. RUSET Martie 2019 Autofinanţare Şcolile generale din
ROZNOVANU” şi conducerile Consilierul educativ zonă
Conducerea liceului
65
şcolilor din zonă. Permanent Psihologul şcolar.

 Perfecţionarea  Date recente despre piaţa muncii Permanent Cadrele didactice  Parteneri economici
sistemului de (cerere şi oferta) obţinute prin din aria tehnologii  Instituţii
informare diverse căi; internet; AJOFM; specializate
Camera de Comerţ şi Industrie;
PRAI; PLAI; Consiliul Local. Agenţi economici
 Întâlniri lunare cadre didactice Catedra tehnologii
pentru furnizarea şi comentarea Lunar Nu este Grupuri şcolare din P.
datelor; Noiembrie 2018 – Conducerea liceului cazul Neamţ
 Întâlniri cu agenţi economici Martie 2019 Diriginţii ISJ;
specializaţi în domeniu; CCD;
 Schimb de experienţă între elevii Octombrie 2018 Profesori şi maiştrii Consiliul Local
şi profesorii şcolii cu cei de la Semestrial instructori
alte şcoli cu aceleaşi profile; Conducerea scolii 100 lei
 Modernizarea Centrului de Extrabugetar
Documentare şi Informare. Responsabil CDI
Permanent Conducerea şcolii Biblioteca orăşenească
2018 – 2019 Parteneri ONG
 Acţiuni de  Lectorate cu părinţii şi cadre Semestrial Catedra tehnologii Nu este  Asociaţia de părinţi
informare a didactice din domeniul tehnic; Noiembrie 2018 Conducerea şcolii cazul din şcoală
părinţilor elevilor Mai 2019
de la specializările
tehnice în legătură  Realizarea unei expoziţii şi a unei
cu achiziţiile de prezentări cu produsele elevilor la Aprilie 2019 Catedra tehnologii 100 lei Consiliul local
competenţe ale care să fie prezenţi părinţii şi Conducerea şcolii Extrabugetar Agenţi economici
elevilor în agenţi economici.
activitatea şcolară

66
3. 6 Dezvoltarea parteneriatelor cu şcoli pe plan naţional şi european
Obiective:
 Creşterea numărului de proiecte de parteneriat în anul şcolar 2018 – 2019 cu 50% faţă de perioada anterioară;
 Dezvoltarea competenţelor în specialitate şi în comunicare ale elevilor în urma participării la proiecte.

TINTA:
 Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şi colaborare cu şcoli din ţară şi Europa – promovarea valorilor europene
ACȚIUNI REZULTATE MĂSURABILE TERMEN RESPONSABILITĂȚI COST - PARTENERI
SURSĂ
 Participarea şcolii Conducerea liceului;
la derularea de  Partener al Liceului Tehnologic Echipa de proiect  CICIA Roznov
proiecte europene Petricani în Proiectul "EmploVET –
Employability & Workplace Skills for Conducerea liceului;
VET Students"

 Participare în cadrul Proiectului


An şcolar 2018 –
privind Învățământul Secundar
ROSE implementat de către Ministerul 2019
Educației Naționale și Cercetării
Științifice (MENCȘ), prin Unitatea de 200 de milioane
Management al Proiectelor cu Finanțare de euro, este
Externă (UMPFE). finanțat integral
de BIRD
 Parteneriate cu  Realizarea unor Catedra tehnică
şcoli din ţară şi parteneriatelor cu şcoli din An şcolar 2018 – Conducerea liceului În funcţie de  Şcoli din ţară şi
Europa ţară şi Europa, cu ONG- uri 2019 Consilierul educativ situaţie Europa
etc. pe tematică vizând  ONG - uri
dezvoltarea competenţelor  ISJ Neamţ
antreprenoriale
îmbunătăţirea comunicării,
protejarea mediului etc.

67
Partea a IV a - Consultare, monitorizare şi evaluare

IV. 1 Procesul de consultare pentru elaborare PAS

Pentru mediul extern


Pentru elaborarea Planului de Acţiune al Scolii, la nivelul Liceului Tehnologic „GH.
RUSET ROZNOVANU”, s-a constituit o echipă de lucru, care a luat legătura cu şcolile generale,
liceele şi grupurile şcolare din zonă. Au fost consultate de asemenea Agenţia Judeţeană de Ocupare
a Forţei de muncă, Primăria Roznov, agenţii economici (S. C. Vinca SRL, SC Mirocris SRL , SC
Akira SRLS; Ocolul Silvic Roznov, Agenţia de mediu Piatra Neamţ), părinţii (comitetele de
părinţi pe clase şi şcoală), utilizând chestionare, interviuri, întâlniri atelier şi discuţii.
Materialele de informare folosite:
Planul National de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă; PRAI – NE şi PLAI judeţ
Neamţ, actualizat în noiembrie 2017, pagina de internet a statisticilor naţionale, structura planului
de şcolarizare pentru IPT din judeţ 2009 – 2013.
Pentru mediul intern
Statisticile anuale ale scolii, statistici examen bacalaureat, fişa de formare continuă cadre
didactice, fişe de evaluare, teste de evaluare iniţială, chestionare pentru stabilirea tipurilor de
inteligenţă şi stiluri de învăţare, fişe de observaţie asupra elevilor cu dificultăţi de învăţare şi fişe de
progres ale elevilor, mapele comisiilor metodice, portofoliile profesorilor şi ale elevilor,
chestionare elevi – părinţi – cadre didactice, programul Consiliului de administraţie şi al
directorilor de monitorizare a activităţii din şcoală, programul de Parteneriate.
Centralizarea partenerilor Planului de Acţiune al scolii - Liceul Tehnologic „GH. RUSET
ROZNOVANU”
Nr. Profilul Partenerilor Parteneri
crt.
Unităţi şcolare 1.1 Şcoala Generala nr. 1 Roznov;
1.2 Şcoala Gimnazială Borlești;
1.3 Şcoala Gimnazială Piatra Șoimului;
1.4 Şcoala Gimnaziala Ion Mironescu
Tazlău;
1.5 Şcoala Gimnazială nr. 1 Zănești;
1.6 Şcoala Gimnazială Podoleni
1.7 Şcoala Gimnazială Rediu
1.8 Şcoala Gimnazială Ruseni
1.9 Şcoala Gimnazială Săvinești
Agenţi economici 2.1 S. C. VINCA SRL ROZNOV;
2.2 S. C. MIROCRIS SRL ROZNOV;
2.3 S. C. AKIRA SRL ROZNOV;
2.4 Ocolul Silvic Roznov
2.5 Agenţia de mediu Piatra Neamţ
Instituţii 3.1 Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ;
3.2 Casa Corpului Didactic Neamţ;
3.3 Camera de Comerţ şi Industrii – Neamţ;
3.4 Agenţia Regionala de Dezvoltare NE;
3.5 Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă
Educaţională Neamţ;
3.6 Agenţia Judeţeana de Ocupare a Forţei
de Muncă.
68
Comunitatea Locală 4. 1. Comitetul reprezentativ al părinţilor
din Liceul Tehnologic „GH. RUSET
ROZNOVANU”;
4. 2. Consiliul Local Roznov

69
IV. 2 Organizarea activităţii de monitorizare şi evaluare PAS

Organizarea activităţilor de monitorizare şi evaluare PAS, are în vedere următoarele repere de bază:
a. Ciclul de îmbunătăţire şi revizuire continuă;
b. Repere interne/externe pentru standarde şi descriptori de performanţă;
c. Revizuirea procedurilor;
d. Raportul de activitate al Comisiilor de lucru;
e. Dovezi privind realizarea planurilor de acţiune (management – ul calităţii, învăţarea centrată pe elev, etc.);
f. Înregistrări ale aprecierilor I.S.J. Neamţ; CCD; alte organe abilitate;
g. Înregistrări privind îmbunătăţirea sistemelor şi modalităţilor de asigurare a calităţii (rezultate concrete ale elevilor şi profesorilor, rezultate la
examene, premii la concursuri şi expoziţii şcolare, numărul de absolvenţi integraţi pe piaţa muncii.

Nr. crt. Prioritatea Persoane implicate Termen Monitorizare, evaluare, actualizare Rezultate măsurabile
1 Creşterea Psihologul scolii; 20 de zileSe monitorizează şi evaluează colaborarea cu Portofoliile elevilor
flexibilităţii Echipa de consiliere de la
psihologul şcolii prin portofoliile realizate de
sistemului ÎPT în şi orientare desfăşurarea
elevii din program;
regiunea N – E acţiunii şi la
Diminuarea abandonului şcolar; Reducere cu 50%
sfârşitul Centralizarea datelor ca urmare a angajării pe
fiecărui piaţa muncii a absolvenţilor scolii; Liste realizate de diriginţi
semestru Actualizarea se va realiza anual la încheierea privind angajarea sau
ciclului de învăţământ. continuarea studiilor
2 Asigurarea şanselor Directori, consilier Anual sau Se va monitoriza şi evalua integrarea Atestatele participării la
egale în formarea educativ, diriginţi, ori de câte absolvenţilor din mediul rural prin AJOFM cât cursurile de formare
profesională intre agenţii economici ori este şi partenerii direcţi; Rapoartele inspectoratului
mediul urban şi din programele de cazul Monitorizarea şi evaluarea permanentă a judeţean Neamţ;
rural parteneriat cadrelor didactice care au participat la cursuri Parteneriat cu:
de formare profesională; 7 școli generale,
Evaluarea scolii de către ISJ Neamţ; agenţi economici;
Dotarea şcolii conform standardelor de 6 instituţii;
pregătire profesională; 2 parteneri din comunitatea
locală.
3 Dezvoltarea Directori, consilier 20 de zile Adaptarea CDȘ-urilor şi CDL-urilor la CDȘ-uri şi CDL-uri aprobate
70
Nr. crt. Prioritatea Persoane implicate Termen Monitorizare, evaluare, actualizare Rezultate măsurabile
parteneriatului educativ, diriginţi, de la interesele agenţilor economici în vederea – aplicate;
dintre şcoală şi agenţii economici desfăşurarea absorbţiei forţei de muncă calificată de şcoala Eficiență:
agenţii economici din programele de acţiunii şi la noastră; - la elaborarea CDL-urilor,
pentru parteneriat sfârşitul Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii; colectivul a cuprins
îmbunătăţirea fiecărui Realizarea practicii elevilor cu ajutorul membri ai parteneriatului
formării semestru partenerilor abilitaţi. şcoală – agenţi
profesionale economici;
- prin participarea
profesorilor la instruirea
practică în ateliere se
asigură perfecţionarea
acestora;
- CDL-urile asigură o
pregătire practică 100% la
locul de muncă şi
rezolvarea problemelor.
4 Implementarea Directori, consilier 20 de zile Calificativele de B şi FB obţinute de absolvenţi - cadre didactice din şcoală
sistemului naţional educativ, diriginţi, de la la locul de muncă, concursuri şcolare, prin diferite programe de
de asigurare a agenţii economici desfăşurarea interviuri; formare CCD, agenţi
calităţii din programele de acţiunii şi la Participarea la stagii de formare şi aplicarea economici;
parteneriat sfârşitul cunoştinţelor nou dobândite pentru creşterea - Diseminarea informaţiilor
fiecărui randamentului şcolar; se realizează prin:
semestru - Activităţi de catedră;
- Simpozioane şi ateliere de
lucru cu elevii;
5 Sprijin pentru Psihologul scolii, 20 de zile Reducerea procentului de abandon şcolar; - Menţinerea ratei de
alegerea avizată a echipa de consiliere de la Creşterea procentului de elevi implicaţi în promovare a examenelor
traseului de formare şi orientare şi desfăşurarea activităţi extraşcolare; de Certificare a
profesională diriginţii acţiunii şi la de Creşterea procentului de absolvenţi ÎPTde competenţelor de 100%.
sfârşitul nivel 3 calificare.
fiecărui
sem.

71
Nr. crt. Prioritatea Persoane implicate Termen Monitorizare, evaluare, actualizare Rezultate măsurabile
6 Utilizarea în toate Director, Contabil Pe parcursul Realizarea de unităţi de învăţare pentru acest - Evaluarea elevilor prin
activităţile a sef, Administrator, anului program; programe informatizate.
metodelor moderne cadre didactice școlar, Realizarea fişei de lucru şi evaluare. - Diminuarea riscului de
de învăţare centrată conform abandon şcolar
pe elev. calendarului
7 Realizarea Director, Contabil Pe parcursul Certificarea absolvenţilor şi inserarea pe piaţa - Numărul absolvenţilor cu
atelierelor pentru sef, Administrator, anului muncii Certificat de absolvire;
mecanica, dotarea maiştrii şi agenţi școlar - Numărul absolvenţilor
unui laborator economici, catedra încadraţi în muncă.
pentru protecţia tehnică - Îmbunătăţirea rezultatelor
mediului elevilor

72
IV. 3 PAS. Derularea activităţilor pentru feedback operaţional
Nr. Activităţi desfăşurate Coordonarea Categorii implicate Finalizare Feedback
crt activităţilor
1 Programarea întâlnirilor membrilor Directori Angajatorii locali; 30. 09. 2018 Rapoarte de activitate;
personalului în vederea sprijinirii AJOFM; Date preluate din PRAI/PLAI
PAS la nivelul întregii școli şi a ONG-uri şi alţi 2012 – 2020
echipelor de lucru angajatori din
administraţia publică.
2 Identificarea factorilor interesaţi în Directorii şi Primăria; 30. 10. 2018 Preluarea datelor statistice
dezvoltarea şcolii Consiliul de Consiliul Local; Şefi furnizate de AJOFM.
administraţie catedră
3 Cercetarea şi analiza privind piaţa Directori Echipa de lucru PAS; Finalizare Aprobare CLDPS
muncii pentru elaborarea ofertei Comisia de curriculum semestrul II
educaţionale;
4 Întâlnire/activitate cu tot personalul Directori Consiliul Profesional Semestrial – anual Date şi analize ale performanţei
şcolii cu tema Liceul Tehnologic exprimate în rezultate concrete
„GH. RUSET ROZNOVANU”, (Rapoarte semestriale –anuale
prezent şi viitor. ale activităţii)
5 Înaintarea cifrelor iniţiale privind Directorii Responsabili: catedra Noiembrie 2018 Realizarea planului de
numărul elevilor pe domenii de tehnică; şcolarizare
şcolarizare la CLDPS Agenţii economici
6 Instruirea personalului privind Directori Directori; Semestrial/anual Evaluarea iniţială a elevilor la
modelul de autoevaluare Şefi catedre începutul de ciclu;
Situaţia statistică şcolară la
sfârşitul anului.
7 Comisiile metodice realizează o Şefii de catedre; Comisia de curriculum Semestrial Rezultatele elevilor la concursuri
autoevaluare a propriilor activităţi şi examene, cursuri de formare,
concentrându-se asupra calităţii şi perfecţionare
predării şi învăţării
8 Organizarea de întâlniri cu Directorii Angajatori locali; Februarie 2019 Participarea la întâlniri conform
angajatorii locali, AJOFM, Camera Comisia de AJOFM; solicitărilor instituţiilor
de comerţ pentru a face cercetări curriculum Camera de comerţ; specializate
privind nevoile de calificări la nivel Administraţia locala
local
73
Nr. Activităţi desfăşurate Coordonarea Categorii implicate Finalizare Feedback
crt activităţilor
9 Popularizarea ofertei școlii prin: ISJ – Neamţ; Echipa de orientare şi Semestrul II Priorităţile şi obiectivele PAS
- târgul de oferta educaţională; Directori consiliere profesională; pentru 2017 – 2018;
- lectorate cu părinţii; Comisia de curriculum Semestrial
- acţiuni de popularizare în scoli
generale; Permanent
- mass – media;
- site-ul scolii.
10 Analiza problemelor care constituie Directori; Echipa de management; Februarie 2019 Atingerea obiectivelor propuse
punctul de plecare pentru Echipa PAS; Consiliul de
formularea obiectivelor şi stabilirea Comisia de administraţie;
acţiunilor pentru depăşirea acestor curriculum Comunitatea locala
probleme
11 Formularea priorităţilor, Directori; Consiliul de Anual Reactualizarea periodica a PAS,
obiectivelor Echipa PAS; administraţie versiunea finalizată pentru anul
Contabil Comisiile din şcoală şcolar în derulare
12 Analiza acţiunilor privind utilizarea Director; Partenerii economici; Semestrial Rezultatele elevilor la evaluarea
echipamentelor din dotare şi Administrator; ISJ Neamţ, MEN; examenelor de certificare a
reabilitarea clădirilor Contabil sef. Primăria; competenţelor profesionale.
13 Actualizarea elementelor Directorii; Partenerii economici; Anual - Reactualizarea PAS
componente şi completarea PAS pe Echipa PAS; Cadre didactice; Septembrie
măsura derulării acestuia Comisia de Primăria;
curriculum
Consiliul
profesoral
14 Validarea PAS de către cei vizaţi Directorii; Factorii implicaţi în Periodic/anual Derulare PAS
Echipa PAS; avizare CLDPS;
Sef catedra; ISJ;
Comisia de MEN;
curriculum; CNDIPT – UIP
Consiliul
profesoral;
Consiliul local
74
Partea a V-a - ANEXE

Anexa 1: Structura de pregătire profesională şi tehnică - previziune 2013 faţă de


2003

Pondere 2003 Pondere 2013


Nr.
Domeniul Subdomeniul
crt
% Nivelul 1 Nivel 3 % Nivel 1 Nivel 3
1 Agricultura 6, 13% 1, 42% 4, 72% 13, 27% 3, 40% 9, 87%
2 Silvicultura 3, 30% 0, 94% 2, 36% 4, 18% 1, 07% 3, 11%
1. Industria chimica 1, 89% 0, 94% 0, 94% 1, 12% 0, 29% 0, 83%
2. Textila pielărie 16, 04% 13, 68% 2, 36% 3, 53% 0, 91% 2, 62%
3. Industria alimentară 3, 77% 2, 36% 1, 42% 4, 71% 1, 21% 3, 50%
4. Mecanica 22, 64% 17, 45% 5, 19% 3, 76% 0, 96% 2, 80%
5. Electromecanica 3, 30% 2, 36% 0, 94% 2, 14% 0, 55% 1, 59%
3 Industrie
6. Electronica 8, 02% 0, 47% 7, 55% 3, 29% 0, 84% 2, 45%
7. Electric 5, 19% 3, 77% 1, 42% 4, 01% 1, 03% 2, 98%
8. Prel. Lemnului 8, 96% 8, 02% 0, 94% 4, 08% 1, 05% 3, 03%
9. Mat. De construcţie 0, 47% 0, 47% 0, 00% 2, 06% 0, 53% 1, 53%
TOTAL 70, 28% 49, 53% 20, 75% 28, 70% 7, 36% 21, 34%
4 Construcţii 5, 66% 5, 66% 0, 00% 7, 64% 1, 96% 5, 68%
5 Comerţ 4, 25% 0, 47% 3, 77% 9, 70% 2, 49% 7, 21%
1. Tipografie 0, 47% 0, 47% 0, 00% 0, 00% 0, 00% 0, 00%
2. Turism şi alim. Publica 5, 76% 1, 95% 3, 82% 19, 68% 5, 05% 14, 63%
6 Servicii 3. Igiena – sănătate 0, 94% 0, 94% 0, 00% 4, 28% 1, 10% 3, 18%
4. Alte servicii 3, 20% 2, 30% 0, 90% 12, 55% 3, 22% 9, 33%
Total servicii 10, 38% 5, 66% 4, 72% 36, 51% 9, 36% 27, 15%
TOTAL 100, 00% 63, 68% 36, 32% 100, 00% 25, 64% 74, 36%

Anexa 2: Evoluţia şi prognoza populaţiei pentru grupa de vârstă 10 – 14 ani

Zona Zona
Zona Zona Zona Zona Total
Anul Piatra Târgu
Borca Roznov Horia Roman judeţ
Neamţ Neamţ
1998 1911 13975 7573 5344 1236 15343 45382
1999 1956 14208 7720 5448 1261 15641 46234
2000 1968 14103 7717 5445 1260 15634 46127
2001 1915 13452 7432 5244 1213 15057 44313
2002 1885 13196 7270 5130 1187 14729 43397
2003 1868 13604 7338 5178 1198 14867 44053
2004 1903 13905 7528 5312 1229 15253 45130
2005 1953 14323 7793 5499 1272 15789 46629
2006 1986 14611 7975 5628 1302 16158 47660
2009 2015 14854 8129 5736 1327 16469 48530
2009 2088 15474 8521 6013 1391 17264 50751
2010 2034 15867 8769 6188 1432 17767 52057
2010 2096 15990 9100 6422 1486 18437 53531
2011 2116 16435 9508 6731 1542 19105 55437

75
Anexa 3: Evoluţia şi prognoza populaţiei pentru grupa de vârstă 15 – 24 ani

Zona Zona
Zona Piatra Târgu Zona Zona Zona Total
Anul Borca Neamţ Neamţ Roznov Horia Roman judeţ
1998 3875 33004 16684 11306 2582 32817 100268
1999 3794 32322 16340 11072 2528 32139 98196
2000 3691 31444 15896 10772 2460 31266 95529
2001 3626 30893 15617 10583 2416 30717 93852
2002 3189 27166 13733 9306 2125 27012 82531
2003 3203 27287 13794 9348 2135 27133 82900
2004 3234 27551 13928 9438 2155 27395 83700
2005 3284 27979 14144 9584 2189 27820 85000
2006 3342 28473 14393 9754 2227 28311 86500
2009 3400 28966 14643 9923 2266 28802 88000
2009 3670 31265 15805 10710 2446 31088 94984
2010 3597 30639 15489 10496 2397 30466 93084
2010 3525 30028 15179 10286 2349 29857 91223
2011 3492 29320 14882 10057 2293 29412 89456

Fig. 2.5. Proiecţia evoluţiei populaţiei naţionale şi judeţene (sursa DJS Neamţ)
Tabelul 2.5 (sursa DJS Neamţ)

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005


Grupe
de
vârstă

+/- % +/- %
3 – 6 ani 25.068 21.776 17.737 -3.292 -13.1% -7.331 -29.2%
7-14 ani 54.042 45.158 40.398 -8.884 -16.4% -13.644 -25.2%
15-24 ani 88.328 65.909 54.823 -22.419 -25.4% -33.505 -37.9%

5.2.2. Populaţia şcolară

76
Fig.5.2. Evoluţia populaţiei școlare (sursa IȘJ Neamţ)

Anexa 4: Domenii economice la nivelul Regiunii NE

Domeniu Subdomeniu Pondere Pondere Nivelul Nivelul


2003 2011 2 3
Industrie 1. Industria chimică - 50%
2. textilă/pielărie
3. industrie alimentară +10%
4. mecanică +15%
5. electromecanică
6. electronică - 25%
7. electric staţionar
8. prel. Lemnului +10%
9. mat. De - 10%
construcţie +10%
total +19, 5%

77
57, 5% 32, 0% (în
descreştere 60 40
cu 25, 5%)
Construcţii 5, 8% 7, 0% 50 35

78
Anexa 6. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul Tehnologic „GH.
RUSET ROZNOVANU”, 2015 – 2016 a elevilor de la şcolile generale din zonă -
15. 07. 2015

Științe Protectia Total


Filologie
Nr. Specializarea sociale Mediului
(8, 65—5,
Crt. Şcoala (7, 79 – 4, (7, 99 –
89)
24) 5, 52)
1. Şc. Nr. 1 Roznov 2 2 3 7
2. Şc. Nr. 1 Zanesti 2 4 4 10
3. Şc. Rediu 1 1 1 3
4. Şc. Borlesti 4 2 3 9
5. Şc. Piatra Soimului 3 3 6 12
6. Şc. Tazlau 1 3 3 7
7. Şc. Podoleni 2 4 2 8
8. Sc Savinesti 3 0 1 4
9. Liceul Tehnologic 24
,,Gh. Ruset 9 3 12
Roznovanu”
10. Sc Margineni 0 0 0 0
11. SAM Cândești 1 2 1 4
12. Scoala Costișa 0 1 0 1
13 Sc. Dumbrava Roșie 0 1 1 2
14. L.P.S. Piatra Neamț 0 0 0 0
15. Școala Nr. 10 Piatra- 1
0 1 0
Neamț
16. Școala Gimnazială 1
0 0 1
,,Ștefan cel Mare”

79
Anexa 7. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul Tehnologic „GH.
RUSET ROZNOVANU”, 2016 – 2017 a elevilor de la şcolile generale din zonă
- 15. 07. 2016
Nr. Specializarea Filologie Științe sociale Învățământ profesional cu Total
Crt. Şcoala (8, 65—5, 89) (7, 79 – 4, 24) durata de trei ani
1. Construcții 0 13
Şc. Nr. 1 Roznov Silvicultură 0
6 7 Mecanică 0
(Slobozia)
FPL 0
2. Construcții 1 9
Silvicultură 1
Şc. Nr. 1 Zănești 2 1 Mecanică 1
FPL 3
3. Construcții 0 7
Silvicultură 2
Şc. Rediu 1 0 Mecanică 1
FPL 3
4. Construcții 2 11
Silvicultură 1
Şc. Borlești 3 1 Mecanică 2
FPL 2
5. Construcții 1 24
Silvicultură 5
Şc. Piatra Șoimului 2 12 Mecanică 0
FPL 4
6. Construcții 0 3
Silvicultură 0
Şc. Tazlău 0 1 Mecanică 1
FPL 1
7. Construcții 2 12
Silvicultură 0
Şc. Podoleni 1 3 Mecanică 6
FPL 0
8. Construcții 0 3
Silvicultură 2
Șc. Săvinești 1 0
Mecanică 0
FPL 0
9. Construcții 3 25
Liceul Tehnologic ,,Gh. Silvicultură 2
6 7 Mecanică 5
Ruset Roznovanu”
FPL 2
10. Construcții 0 8
Silvicultură 1
SAM Cândești 4 1 Mecanică 1
FPL 1
11. Construcții 1 3
Silvicultură 1
Școala Costișa 0 1 Mecanică 0
FPL 0
12. Construcții 0 1
Silvicultură 0
Șc. Țibucani 1 0 Mecanică 0
FPL 0
13. Construcții 0 2
Școala Nr. 11 Piatra-
Silvicultură 0
Neamț 0 1 Mecanică 0
FPL 1

80
81
Anexa 8. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul
Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, 2017 – 2018 a elevilor de
la şcolile generale din zonă - 12. 07. 2017
Resurse Total
naturale
și
Filologie Învățământ
Nr. Specializarea protecția
(8,65— profesional cu durata
Crt. Şcoala calității
5,63) de trei ani
mediului
(8,34 –
2,16)
1. Şc. Nr. 1 Construcții 2 16
Roznov(structura 4 1 Mecanică 0
Slobozia) FPL 1
2. Construcții 2 10
Şc. Nr. 1 Zănești 0 1 Mecanică
FPL 4
3. Construcții 0 1
Şc. Rediu 1 0 Mecanică 0
FPL 0
4. Construcții 2 14
Şc. Borlești 2 1 Mecanică 2
FPL 6
5. Construcții 1 21
Şc. Piatra Șoimului 5 1 Mecanică 3
FPL 3
6. Construcții 0 1
Şc. Tazlău 7 0 Mecanică 0
FPL 0
7. Construcții 10 20
Şc. Podoleni 1 0 Mecanică 5
FPL 1
8. Construcții 2 1
Șc. Săvinești 3 2 Mecanică 0
FPL 2
9. Liceul Tehnologic Construcții 1 15
,,Gh. Ruset 1 4 Mecanică 1
Roznovanu” FPL 3
10. Construcții 4 10
SAM Cândești 1 0 Mecanică 1
FPL 0
11. Construcții 0 1
Școala nr.5 Piatra Silvicultură 0
0 0 Mecanică 0
Neamț
FPL 0
12. Construcții 0 1
Silvicultură 0
Șc. Români 1 1 Mecanică 0
FPL 0
13. Construcții 0 1
Colegiul Tehnic Mecanică 0
,,Spiru Haret ” 0 1 FPL 0
Piatra Neamț
14. Construcții 0 1
Șc. Pietrosu, jud.
0 0 Mecanică 0
Iași FPL 1
82
Anexa 9. Prima repartiţie pe specializări la clasa a IX – a Liceul
Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”, 2018 – 2019 a elevilor de
la şcolile generale din zonă - 9. 07. 2018
Științe Total
Filologie Învățământ
Nr. Specializarea Sociale
(8,65— profesional cu durata
Crt. Şcoala (8,34 –
5,63) de trei ani
2,16)
1. Şc. Nr. 1 Construcții 3 6
Roznov(structura 1 2 Mecanică 0
Slobozia) FPL 0
2. Construcții 0 3
Şc. Nr. 1 Zănești 2 0 Mecanică 0
FPL 1
3. Construcții 0 2
Şc. Rediu 0 0 Mecanică 2
FPL 0
4. Construcții 0 3
Şc. Borlești 1 0 Mecanică 1
FPL 1
5. Construcții 0 12
Şc. Piatra Șoimului 3 3 Mecanică 5
FPL 1
6. Construcții 1 3
Şc. Tazlău 1 0 Mecanică 1
FPL 0
7. Construcții 0 2
Şc. Podoleni 1 1 Mecanică 0
FPL 0
8. Construcții 0 1
Șc. Săvinești 1 0 Mecanică 0
FPL 0
9. Liceul Tehnologic Construcții 1 24
,,Gh. Ruset 4 10 Mecanică 5
Roznovanu” FPL 4
10. Construcții 4 10
SAM Cândești 0 0 Mecanică 1
FPL 0
11. Construcții 0 10
Școala Ruseni 3 0 Mecanică 3
FPL 4
12. Construcții 0 1
Școala Dochia 1 0 Mecanică 0
FPL 0
13. Construcții 0 1
Mecanică 0
Școala Gimnazială FPL 0
1 0
Costișa

14. Construcții 0 1
Școala Războieni 1 0 Mecanică 0
FPL 0
15. Construcții 0 1
Școala Girov 1 0 Mecanică 0
FPL 0

83
Anexa 10. Situaţia evoluţiei şcolarizării în unitatea ÎPT

Regiunea NE
Judeţul Neamţ
Unitatea IPT

Situaţia evoluţiei şcolarizării în unitatea IPT

Total, nivele de învăţământ, sexe,


medii de rezidenţă 2010 - 2011 - 2012 - 2013 - 2014 -
2011 2012 2013 2014 2015

Total populaţie şcolară, din care: 1528 1445 1368 1295 1272

masculin 814 755 749 685 725


- pe sexe
Feminin 714 690 619 610 547
Total din localitatea
unde este situată 891 923 941 917 950
şcoala
- după mediul
de rezidenţă al Total din alte localităţi 649 522 427 378 322
elevilor
Total din urban 879 923 941 917 950

Total din rural 649 522 427 378 322


Total în învăţământul preşcolar, din
care: 174 176 140 121 125

masculin 83 86 61 55 62
- pe sexe
feminin 91 90 79 66 63
din localitatea unde
este situată şcoala 174 176 140 121 125
- după mediul
Total din alte localităţi 0 0 0 0 0
de rezidenţă al
elevilor
Total din urban 174 176 140 121 125

Total din rural 0 0 0 0 0

Total în învăţământul primar, din care: 289 287 340 363 350

masculin 148 155 181 177 188


- pe sexe

feminin 141 132 159 186 162


din localitatea unde
este situată şcoala 280 275 340 363 350
- după mediul
de rezidenţă al
Total din alte localităţi 9 12 0 0 0
elevilor
Total din urban 280 275 340 363 350

84
Total din rural 9 12 0 0 0
Total în învăţământul gimnazial, din
care: 335 335 296 273 275

masculin 165 166 160 146 166


- pe sexe
feminin 170 169 136 127 109
din localitatea unde
este situată şcoala 315 305 296 273 275
- după mediul
Total din alte localităţi 20 30 0 0 0
de rezidenţă al
elevilor
Total din urban 315 305 296 273 275

Total din rural 20 30 0 0 0

Total liceu teoretic, din care: 235 220 187 160 148

masculin 84 72 69 53 63
- pe sexe
feminin 151 148 118 107 85
din localitatea unde
este situată şcoala 44 65 45 40 51
- după mediul
de rezidenţă al Total din alte localităţi 191 155 142 120 97
elevilor
Total din urban 44 65 45 40 51

Total din rural 191 155 142 120 97

Total liceu tehnologic ruta directă, din


care: 371 336 381 337 260

masculin 237 211 256 220 285


- pe sexe
feminin 134 125 125 117 75
din localitatea unde
este situată şcoala 51 75 111 110 50
- după mediul
Total din alte localităţi 320 261 270 227 210
de rezidenţă al
elevilor
Total din urban 51 75 111 110 50

Total din rural 320 261 270 227 210


Total în anul de completare, din care
(înv. prof.): 70 34 0 41 69

masculin 58 30 30 0 39
- pe sexe
feminin 12 4 0 7 30
din localitatea unde
este situată şcoala 5 12 0 10 15
- după mediul
de rezidenţă al
Total din alte localităţi 65 22 0 31 54
elevilor
Total din urban 5 12 0 10 15

85
Total din rural 65 22 0 31 54
Total în clasa a XII şi a XIII - a ruta
progresivă, din care: 54 57 24 0 0

masculin 39 35 22 0 0
- pe sexe
feminin 15 22 2 9 0
din localitatea unde
este situată şcoala 10 15 9 0 0
- după mediul
Total din alte localităţi 44 42 15 0 0
de rezidenţă al
elevilor
Total din urban 10 15 9 0 0

Total din rural 44 42 15 0 0

Anexa 11. Anexa cabinete de orientare

Judeţul: Neamţ
Unitatea IPT: Liceul Tehnologic „GH. RUSET ROZNOVANU”

Situaţia cabinetului de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul unităţii şcolare

Unitatea şcolară Unitatea şcolară este


dispune de arondată altei unităţi
Nr.
Unitatea şcolară1 cabinet de şcolare cu cabinet de Observaţii1)
crt.
orientare şcoară orientare şcolară
(DA/NU) (DA/NU)

Liceul Tehnologic
„GH. RUSET
1 ROZNOVANU” DA NU

86
Anexa 12. Formarea profesorilor
Formarea profesorilor

Judeţul Neamţ
Unitatea IPT

Formarea iniţială a cadrelor didactice

Din care:
Cadre didactice
Profesori Maiştrii instructori
Unitatea
Localitatea Nr. total
Nr.
Nr. cadre
Procentul
Nr. Nr. Procent Nr. Nr. Nr. Procent Observaţii
şcolară cadre cadrelor Nr. total
cadre didactice profesori profesori profesori total maiştri maiştri maiştri
didactice didactice profesori
didactice necalificate calificaţi necalificaţi calificaţi maiştri calificaţi necalificaţi calificaţi
calificate calificate
Liceul
Tehnologic
„GH. RUSET Roznov 87 87 0 100 87 87 0 100 4 4 0 100
ROZNOVANU”

87
Nivelul actual de calificare a cadrelor didactice

Numărul cadrelor pe nivel de calificare


Absolvent
Nr. total al unei
A două Masterat în Doctorat în
Unitatea de cadre instituţie domeniul domeniul
Localitatea instituţii Absolvent Masterat Doctorat Observaţii
Grad Grad de specializării specializării
şcolară didactice în Definitivat
II I învăţământ
cursuri
sau în
în alte
sau în
în alte
calificate domeniul postuniversitare domenii domenii
superior domeniul domeniul
postului
absolvită educaţiei educaţiei
(*)
Liceul
Tehnologic
„GH. RUSET Roznov 64 64 8 12 49 5 15 4 0 1 0
ROZNOVANU”

NOTĂ:
(*) După caz, pentru maiştri instructori, respectiv profesori.

88
Formare continuă a cadrelor didactice
2018-2019

Numărul cadrelor didactice participante la formare continuă


Nr. total Stagii de
Unitatea Activităţi Sesiuni Cursuri de Observaţii
Localitatea de cadre informare Grad Grad Cursuri
şcolară didactice
metodice ştiinţifice
ştiinţifică
perfecţionare Definitivat
II I postuniversitare
Masterat Doctorat (5)
(1) (2) (4)
(3)
Liceul
Tehnologic
Nu este
„GH. RUSET Roznov 67 82 42 34 25 2 2 2 2 3 -
cazul
ROZNOVANU”

NOTĂ:
(1) Activităţi metodice organizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupuri de unităţi de învăţământ pe teme de specialitate sau în domeniul
educaţiei.
(2) Sesiuni ştiinţifice (conferinţe, seminarii, sesiuni de comunicări) organizate la nivel local, judeţean, naţional sau internaţionale.
(3) Stagii de informare ştiinţifică în domeniul specializării sau educaţional realizate de departamentele universitare de profil sau de centrele de
perfecţionare nominalizate de MECS.
(4) Cursuri de perfecţionare realizate în cadrul perfecţionării periodice, la cinci ani, a cadrelor didactice.
(5) Se vor prezenta cauzele particulare a cadrelor didactice care nu participă la formarea continuă.

89
Anexa 13. Rata abandonului
Rata abandonului
RATA ABANDONULUI ŞCOLAR LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

ANUL ŞCOLAR
2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2087
Criteriul
Total primar Total primar şi Total primar Total primar și
Primar Gimnazial Primar Gimnazial Primar Gimnazial Primar Gimnazial
şi gimnazial gimnazial și gimn. gimn.

masculin 2% 1% 1% 0,12% 0,02% 0,10% 0,10% 0,01% 0,08% 0% 0,5% 1%


feminin 0% 0% 0% 0,07% 0,01% 0,06% 0,05% 0,01% 0,04% 0,8% 0% 0%
urban* 3% 2% 1% 0,19% 0,03% 0,16% 0,15% 0,02% 0,12% 0,4% 0,2% 1%
rural*
*După mediul de rezidenţă al elevilor

90
RATA ABANDONULUI ŞCOLAR LA LICEU ȘI PROFESIONALĂ

ANUL ŞCOLAR
Clasa Criteriul 2017-2018
2014 - 2015 2015-2016 2016-2017 Uman. Tehn. Prof.

Total şcoală - 7% 5% 3% 5% 5%
masculin - 6% 4% 0% 11% 5%
a IX - a feminin - 1% 1% 5% 0% 6%
urban** - 6% 4% 0% 0% 15%
rural** - 1% 1% 4% 6% 2%

Total şcoală
- 6% 4% 2% - 3%
masculin - 5% 3% 0% - 2%
aX-a
feminin - 1% 1% 3% - 7%
urban** - 5% 3% 0% - 0%
rural** 2%
- 1% 1% 3% -

Total şcoală
a XI - a 5 4% 2% 0% 0% 2%
masculin 3 1% 1% 0% 0% 2%

91
feminin 2 3% 1% 0% 0% 0%
urban** 3 1% 1% 0% 0% 0%
rural**
2 3% 1% 0% 0% 3%
Total şcoală
2 1% 1% 0% 4%
masculin
1 1% 1% 0% 0%
a XII - a şi
feminin
a XIII - a RP 1 1% 1% 0% 10%
urban**
2 1% 1% 0% 0%
rural**
0 1% 1% 0% 6%

* Se realizează tabelul pentru fiecare domeniu de formare profesională în care sunt şcolarizaţi elevi
* *După mediul de rezidenţă al elevilor

92
Anexa 14. Formarea adulţilor
Judeţul: Neamţ
Unitatea IPT: LICEUL TEHNOLOGIC „GH. RUSET ROZNOVANU”

Programe de formare profesioanală a adulţilor autorizate CNFPA derulate de către unitatea


şcolară în anul şcolar 2017 - 2018

Denumirea Unitatea şcolară


Nr. programe Calificări/ programe Număr
unităţii este autorizată
autorizate autorizate participanţi
şcolare CNFPA (DA/NU)
- -
- -
- -
- -
- -
TOTAL -

Alte programe de educaţie a adulţilor autorizate până în prezent*

Denumirea Nr. programe Denumirea


Număr participanţi
unităţii şcolare derulate programului

-
-
- -
TOTAL

*Exemplu de astfel de program: CISCO. etc.

Programe de tip A Doua Șansă derulate în anul şcolar 2018 - 2019

Denumirea Nr. Tipul programului (cu


Denumirea Nr.
unităţii programe profesionalizare sau
programului participanţi
şcolare derulate fără)
LICEUL 1 SECUNDAR 10
TEHNOLOGIC INFERIOR FĂRĂ
„GH. RUSET PROFESIONALIZARE
ROZNOVANU”

93
LICEUL 1 Centre 20
TEHNOLOGIC Educaționale FĂRĂ
„GH. RUSET Integrate PROFESIONALIZARE
ROZNOVANU” pentru
grupuri
vulnerabile

TOTAL 30

94
Anexa 15. Rata de promovare

CRITERIUL 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018


Primar Gimnazial Primar Gimnazial Primar Gimnazial Primar Gimnazial
Total şcoală 100 98 98 93 98 95 92% 86%
masculin 100 96 98 93 98 95 91% 85%
feminin 100 99 98 93 98 95 92% 87%
urban* 100 98 98 93 98 95 91% 85%
rural* 0 0 98 93 98 95 100% 100%

95
RATA DE PROMOVARE LA LICEU,
PROFILUL real , uman

ANUL ŞCOLAR
Clasa Criteriul 2015 - 2016
2013 - 2014 2016 - 2017
2017 - 2018

Total
şcoală 88 92 93 90
masculin 90 95 94 91
a IX - a
feminin 99 100 99 90
urban** 100 99 98 86
rural** 90 95 94 92
Total
şcoală 100 99 98 95
masculin 100 99 98 96
aX-a
feminin 100 100 99 95
urban** 100 100 99 96
rural** 100 99 98 95
Total
şcoală 100 100 100 91
masculin 100 100 100 87
a XI - a
feminin 100 100 100 94
urban** 100 100 100 100
rural** 100 100 100 87
Total
şcoală 99 100 100 100
a XII - a masculin 99 100 100 100
feminin 99 100 100 100
urban** 99 100 100 100
rural** 99 100 100 100
* Se realizează tabelul pentru fiecare profil în care sunt şcolarizaţi elevi
* *După mediul de rezidenţă al elevilor

96
RATA DE PROMOVARE LA LICEU,
PROFILUL TEHNOLOGIC

ANUL ŞCOLAR

Clasa Criteriul 2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018

Total
şcoală 78 73 75 76
masculin 78 73 75 78
a IX - a
feminin 78 73 75 75
urban** 60 71 72 80
rural** 80 79 77 75
Total
şcoală 92 89 91 -
masculin 60 78 89 -
aX-a
feminin 92 89 91 -
urban** 75 73 75 -
rural** 80 88 89 -
Total
şcoală 90 92 95 95
masculin 90 92 95 100
a XI - a
feminin 90 92 95 90
urban** 90 92 95 80
rural** 90 92 95 100
Total
şcoală 99 92 99 92
a XII - a masculin 99 92 99 100
şi a XIII - a feminin 99 100 100 83
urban** 99 100 99 100
rural** 99 100 100 89
* Se realizează tabelul pentru fiecare profil în care sunt şcolarizaţi elevi
* *După mediul de rezidenţă al elevilor

97
RATA DE PROMOVARE
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL

ANUL ŞCOLAR
Clasa Criteriul 2015-2016 2016-2017 2017-2018
2014-2015
Înv. prof. Înv. prof. Înv. prof.
Total
şcoală - 86% 85% 63%
masculin - 67
a IX - a 53
feminin -
urban** - 62
rural** - 63
Total
şcoală - 82% 84% 81%
masculin 98 80
aX-a 79
feminin 98
urban** 98 85
rural** 98 78
Total
şcoală 100 88% - 89
masculin 100 89
a XI - a 88
feminin 100
urban** 100 93
rural** 100 88
* Se realizează tabelul pentru fiecare profil în care sunt şcolarizaţi elevi
* *După mediul de rezidenţă al elevilor

98
Anexa 16. Rata de succes
EVOLUŢIA REZULATELOR LA EXAMENUL DE BACALAUREAT
ANUL ŞCOLAR
Criteriul
2014 - 2015 2015 - 2016 2016 - 2017 2017 - 2018

Total absolvenţi, din care: 96 86 58 80

masculin 56 54 32 39
Pe sexe
40 32 26 41
feminin

din localitatea
unde este 28 67 28 28
Absolvenţi
situată şcoala
După
mediul de din alte
rezidenţă al localităţi, din 68 19 30 47
elevilor care:
urban 28 67 28 0

68 19 30 47
rural
Total absolvenţi
EXAMENUL DE BACALAUREAT

52 32 26 29
promovaţi, din care:
masculin 22 11 11 10
Pe sexe
feminin 30 21 15 19
Promovaţi din localitatea
la examenul unde este situată 21 6 9 14
de După şcoala
bacalaureat mediul
de din alte localităţi, 31 26 17 15
rezidenţă din care:
al
elevilor urban 21 6 9 0

31 26 17 15
rural
Total absolvenţi promovaţi, 57 46 44 36%
din care:
11
15 42 25,64%
masculin
Pe sexe
42 35 57 46,34%
Ponderea feminin
absolvenţilor
promovaţi la din localitatea
28 26 32 50%
examenul de unde este situată
bacalaureat După şcoala
mediul de din alte
rezidenţă localităţi, din 29 6 65 31,91%
al elevilor care:
urban 38 6 65 0%
29 26 32 31,91%
rural

99
EVOLUŢIA REZULATELOR LA EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR
ABSOLVENŢILOR DE LICEU

ANUL ŞCOLAR
Criteriul
2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018

Total absolvenţi, din care: 76 51 47 48

M 28 23 35 28
Pe sexe
F 26 28 12 20

Din localitate 20 20 29 14
Absolvenţi
După
mediul de
EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIOANLE

rezidenţă al Din alte


34 31 18 34
elevilor localități

urban 20 20 29 0
rural 34 31 18 34

Total absolvenţi
76 51 47 39
promovaţi, din care:
M 28 23 35 21
Pe sexe
F 26 28 12 18

Promovaţi la
Din localitate 20 26 29 12
examenul de
certificare
După
mediul de Din alte
24 58 18 27
rezidenţă al localități
elevilor
urban 20 26 29 0

rural 34 28 18 27

Total absolvenţi
100 100 100 81
promovaţi, din care:
M 100 100 100 75
Pe sexe
Ponderea F 100 100 100 90
absolvenţilor
promovaţi la Din
100 100 100 86
examenul de După localitate
certificare mediul de Din alte
rezidenţă al 100 100 100 79,41
localități
elevilor
urban 100 100 100 -
rural 100 100 100 79,41

Anexa 17. Număr elevi/cadru didactic


100
2017 - 2018 2018 - 2019
Nivel de
2015 - 2016 2016 - 2017
învăţământ
Preşcolar 24 25 22,8 23,125

Primar 25 21 25,52 26,4375

Gimnazial 20 22 24,06 16,09

Liceal 25 23 24,09 9,8260

Profesional şi tehnic 26 26 19 17,75

101
Unitatea IPT:LICEUL TEHNOLOGIC " GH.RUSET ROZNOVANU", ROZNOV
Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii, promoţia ............2018............
(situaţia la data de 1.09.2018)

Sursa: Evidenţele din procedura de monitorizare aplicată de şcoală (se precizează, de ex: chestinanare completate de absolvenţi la ridicarea diplomelor,
rezultatele din ancheta realizată de diriginţi...)
În situaţie de
Propria şomaj,
afacere neînregistraţi
Domeniul de Nr.absovenţi Observaţii
(inclusiv ca în evidenţele
pregătire (la (distinct pe (precizări
persoană Înregistraţi AJOFM (dar
Nivelul de SAM şi anul de fiecare nivel, Continuă Angajaţ Alte suplimentare
Calificarea fizică în şomaj care nu sunt
calificare compl.) / domeniu/pro studiile i situaţii cu privire la
autorizată (AJOFM) angajaţi, nu au
Profilul la fil şi alte situaţii,
sau ca venituri şi se
lic.tehn. calificare) etc.)
producător află în căutarea
agricol) unui loc de
muncă)
Liceu
tehnologic
(niv.4) Tehnician 1 plecat în
Resurse naturale
ecolog și Anglia
şi protecţia 20 5 3 0 4 6 2
protecția calității 1 plecat în
calității mediului
mediului Germania
Fără contracte
de muncă
6 angajați fără
contract de
Tehnician
Mecanică muncă în
mecanic pentru
forestieră 13 0 4 0 0 3 6 străinătate(
întreținere și
Italia, Anglia,
reparații
Olanda,
Germania,)
1 plecat în
Fabricarea
Tehnician în Anglia fără
produselor din
prelucrarea 14 0 7 0 2 4 1 contract de
lemn
lemnului muncă

TOTAL pentru nivelul 4 Plecați în


48 5 14
102
0 6 13 9 străinătate fără
contract
Situaţia în procente
Aceleşi tabel cu procentajul pe fiecare categorie, raportat la numărul de absolvenţi pe fiecare nivel de calificare, domeniu/profil şi calificare.
Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii, promoţia ............2018............
(situaţia la data de 1.09.2018)

În situaţie de
Propria şomaj,
afacere neînregistraţi
Domeniul de Nr.absovenţi Observaţii
(inclusiv ca în evidenţele
pregătire (la (distinct pe (precizări
persoană Înregistraţi AJOFM (dar
Nivelul de SAM şi anul de fiecare nivel, Continuă Angajaţ Alte suplimentare
Calificarea fizică în şomaj care nu sunt
calificare compl.) / domeniu/pro studiile i situaţii cu privire la
autorizată (AJOFM) angajaţi, nu au
Profilul la fil şi alte situaţii,
sau ca venituri şi se
lic.tehn. calificare) etc.)
producător află în căutarea
agricol) unui loc de
muncă)
Silvicultură/ 1 plecat în
Pădurar/ 27
mecanică Anglia fără
Liceu mecanic 8- pădurari 4 4 1 1 16 1
forestieră contract de
tehnologic- forestier 19- mecanici
muncă
școală
Fabricarea 1 plecat în
profesional
produselor din Tâmplar 21 Anglia și are
ă cu durata
lemn/ Construcții, universal/Zugrav 9- tâmplari contract de
de trei ani 9 0 1 0 10 1
instalații și lucrări ,ipsosar, 12- muncă
Nivel 3
publice vopsitor,tapetar constructori

TOTAL pentru nivelul 3 Cu sau fără


contract de
48 13 4 2 1 26 2
muncă în
Anglia

103
HARTA PARTENERIATELOR ÎN ÎPT - anul școlar 2018-2019 - ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Unitatea de
învăţământ LICEUL TEHNOLOGIC "GH.RUSET ROZNOVANU", ROZNOV
Localitate,
adresa, tel, fax, ROZNOV, STR.TINERETULUI, Nr.647,0233665694,grupscolarroznov@yahoo.com
e-mail
Director - tel,
e-mail PROF.OANA ILARIE ,0723232764,ilarie.oana@yahoo.com
Director adj -
tel, mail PROF.OANA TEACU , 0766076061, oanateacu@yahoo.com
Nr. de elevi Date de contact ale agentului economic/instituția publică
repartizați parteneră
Denumirea în practică
6) conform
completă
DOMENIUL de Număr de a partenerului de convențiilor Reprezentant
CLASA cu agentul
formare Calificarea elevi practică cu care legal/persoană Observaţii
profesională şcolarizaţi esteîncheiată economic / Adresă, tel, fax, e-mail, website de contact
convenţie de instituția (Nume și
practică publică prenume)
parteneră

1 2 3 4 5 6 7 8 9
1-Mecanică forestieră (mecanic
Fabricarea forestier),
produselor din 1-Construcții instalații și lucrări ing. Akira
SC.AKIRA FOREST
lemn, Mecanică, publice (Zugrav,ipsosar, vopsitor Mohamad, adm.
SRL
Construcții, tapetar), și Fabricarea produselor Vinca Elena,
a IX-a ROZNOV,SC.VINCA
Protecția din lemn (tâmplar universal) 53 53 Ms.Ciocoiu
profesională SERVICE SRL
mediuui Marius, ing.
ROZNOV,OCOLUL akirasrl@yahoo.com
Nechita
SILVIC ROZNOV 0755086594,service_vinca@yahoo.com, Lăcrămioara
0745141219, roznov@neamt.rosilve.ro,
0233665832

104
Resurse naturale și protecția
mediului (Tehnician ecolog)

Ing. Nechita
a X -a OCOLUL SILVIC
15 15 Lăcrămioara, ing.
liceal ROZNOV
Busnatu Romeo

0745141219, roznov@neamt.rosilve.ro,
0233665832
SC.AKIRAFOREST
1- Mecanică forestieră (mecanic SRL
forestier) și Construcții, instalații și ROZNOV,SC.VINCA ing. Akira
a X-a şcoală lucrări publice (Zugrav,ipsosar, 41 SERVICE SRL 41 Mohamad, adm.
profesională akirasrl@yahoo.com
vopsitor tapetar) ROZNOV, SC Vinca Elena, Ms.
1- Fabricarea produselor din lemn Mirocris Construct 0755086594,service_vinca@yahoo.com, Ciocoiu i, ing.
(tâmplar universal) SRL Roznov 0745141219, Miron Ioan
1- Construcții, instalații și lucrări 48 ROZNOV,OCOLUL roznov@neamt.rosilve.ro, 0233665832
publice (Zugrav,ipsosar, vopsitor SILVIC ROZNOV adm. Elena
a XI-a Vinca, Ms.
școală tapetar) și Silvicultură (pădurar) 48 Ciocoiu Marius,
profesională 1- Fabricarea produselor din lemn ing. Nechita
(tâmplar universal) și Mecanică Lăcrămioara
forestieră (mecanic forestier)
Resurse naturale și protecția
mediului (Tehnician ecolog) OCOLUL SILVIC
a XII -a ROZNOV,
19 19
liceal SC.AKIRAFOREST Ing.Nechita
SRL Roznov 0745141219, roznov@neamt.rosilve.ro, Lăcrămioara, ing.
0233665832 Busnatu Romeo

105
Anexa 19. Date demografice oraş Roznov
Oraşul Roznov este
unitatea administrativ – teritorială de bază care cuprinde populaţia reunită prin
comuniune de interese şi tradiţii. El este alcătuit din două centre, Chintinici şi
Slobozia, şi face parte, din punct de vedere demografic, din categoria oraşelor
mici ale României.
Oraşul Roznov a primit botezul în data de 22 octombrie 2003, prin Legea
nr. 408 / 17. 10. 2003.
Din punct de vedere geografic, oraşul Roznov este aşezat în partea
central - sudică a judeţului Neamţ, având coordonatele 46°50’08” latitudine
nordică şi 26°30’42” latitudine estică. Vatra satului este situată pe terasa de
luncă de 1 – 2 metri şi terasa de versant de 5 – 15 metri a râului Bistriţa.
Teritoriul oraşului ocupă o poziţie centrală în cadrul depresiunii subcarpatice
Cracău – Bistriţa, fiind situat în zona de confluenţă a celor doua râuri. Se
învecinează la NV – 3 km cu comuna Săvineşti, la NE – 5 km cu comuna
Dochia, la E – 15 km cu comuna Mărgineni, la SE - 2 km , cu comuna
Zăneşti, la S – 5 km cu comuna Borleşti şi la SV – 3 km cu comuna Piatra
Şoimului.
Ca aşezare este menţionat pentru prima dată într - un act din timpul lui
Alexandru cel Bun, datat 8 aprilie 1419, ca aşezare situată în ”Câmpul lui
Dragoş”. Numele oraşului Roznov este menţionat pentru prima dată într - un
document din 18 aprilie 1576, prin care Petru Şchiopul întăreşte mănăstirii
Bistriţa dreptul de stăpânire a mai multor sate, între care şi Roznovul.
Roznovul se află într - o zonă depresionară, subcarpatică, cu fragmentare
redusă, reprezentată prin terase întinse şi aproximativ netede. Formele
predominante sunt cele acumulative, albiile majore ale râului Bistriţa şi ale
pârâului Cracău fiind bine dezvoltate. Orientarea diagonală a văii Bistriţei în
cuprinsul depresiunii nu influenţează în mod deosebit morfostructura acestei
regiuni geografice.
Altitudinea maximă este de 415 m (dealul Hugiu), iar cea minimă de 260
m (albia Bistriţei). Teritoriul oraşului se află în zona premontană a bazinului
hidrografic al râului Bistriţa, la o altitudine de cca 270 metri spre SV, la poalele
munţilor Oşoiu şi Şovoaia, iar spre NE se mărgineşte cu dealul Cracăului şi
dealul Izvoarelor.
Prin aşezarea sa geografică oraşul dispune de condiţii favorabile pentru
dezvoltarea căilor de comunicaţie care au evoluat în timp în strânsă dependenţă
cu dezvoltarea economico – socială a localităţii.
Oraşul Roznov este străbătut de: DN 15 pe o lungime de 3, 2 km (asfalt);
DJ 156 / A Roznov – Girov 5 km (asfalt); DJ 156 / B Roznov – Tazlău 4 km
(asfalt); DC 109 Roznov – TCE 3 brazi 3, 5 km (balastat); reţeaua de drumuri
secundare de interes local în lungime de 35, 6 km; calea ferată Bacău – Bicaz
care străbate oraşul pe o lungime de 3, 2 km, fiind dată în folosinţă la data de 17
septembrie 1982.

106
Transportul în comun este deservit de TransUrban (Piatra Neamţ),
Megatravel (Piatra Neamţ), Troleibuzul S. A. (Piatra Neamţ) cu mijloace auto
în ritm regulat.
Prin H. C. L. Roznov nr. 26 / 20. 09. 2001 s - a aprobat nomenclatura
stradală a localităţii Roznov. Prima şcoală din Roznov a fost dată în folosinţă la
1 februarie 1865.

107