MINISJ"ER9-L fTll~JEI JI 1_

NVAJAM1NT!J~,UJ
l«L REPUBLICII MOLDOVA

~ILA.R ION POS·TOLACHI

.. ·.-.: ·-. .
E.~Chiriac . G. Birsa .
M.Cojocaru N.Cojuha_ri ·
. 1. ~eptelici '
V .,GU!U!U) ,

V.Banuh V.Gam .u reac

ен I m1

CHISINAU
, cc~TIINJ'A»• 1993
MINI STERUL $TIINJEI $ 1 fNV.i.J.i.Mf NTULUI
AL REPUBLICII MOLDOVA

ILARION POSTOLACHI
E. Chiri ac G. B1rsa
M.Coj oca ru N.Cojuh ari
1. Sept e li c i V.Gu!uJui
V. Banuh V.Gamureac

с н1~т .А.u
•$ TIINTA•
1993
•

s11t)stratL1lui osos а\ cfmpului protetic (protezele parti!I moЬi Je cu

pl аса ~i cro~ete de mentinere, protezele tot ale) • раса con.strнct;
protczei permite transmisia uпei parti а pr~st~пt~or mast1catoar:
re ca lc fiziologica , adica asLipra parodontulш dшtilor res~anfi , iar
:ilta raгte - ре cale nefiziologica , deci asupra .su?str~tur1Ior care
fizio !ogir п11 ~fпt ap te pentru а sLiporta ~~а pres1~пt (f1b~o.m_ucoasa.
st1!)~t r atu l osos ) , at unc i а~а proteze sш_t socot1te sem1f1~1ologict:
(r>rotezele scl1eletate. pttntile clentare mob1le, protezele part1ale n, 0 _
i)ilr ctt rlnca ~i cro~ete mixte ~. а . ) .
rп f11nctic de destinatie, toate protezele Rumpel Ie fmparte in:
а ) с t I г: 1t i У с ~ i 11 ) dе р r о f iI ах iе .
..\. Betelman , I. Oksman , Е . Gavrilov considera са niri о рг 0 .
trz~ п11 roatc fi пumiUi fiziologica sau semifiziologica , deoarece т а .
ft>ri:1 lul din са ге e<I este confecfionata nu poseda fnsu$iri Ьiologice
cr ar corespunde tesutнrilor organului Jizat satJ chiar pierdut. fn
~Hr-:, it nrotczele nu poseda un caracter pur curativ sau de Profi-
1:1xie. Orire proteza dentara , fiind un mijloc curativ, totod ata in-
(fe r l iпe~tc ~i uп rol profilactic. Din aceste considerente А . Betelman
to:1t(' protezele dentare le clasifica fn 3 clase: I) proteze supraden-
t arr. се corespund protezelor fiziologice duoa Rumpel ; 2) proteze
giщ~i \':-t le . се corespund celor nefiziologice: 3) proteze dento-gine-i-
\':11(', с е coresp und celor semifiziologice. Autorul considera са fo-
l o~i rc:з acestor termeпi , spre deoseblre de cei propu~i de Rum pel
estf' rnni ratioпala , deo3rece ei prezinta pentr11 med ic ~i о anumita
i11form<Itie desnre caracterul relatiilor dintre proteza ~i tesuturile
cfrnnt1lt1i protetic, сееа се prezinta о importanta practica.
J. Oksrnan , fn dependenta de caracterul Ieziunii din zona siste-
п1t1l Lii stomatogn at, deosebe~te: а) proteze utilizate Iа restaurare:i
lrzitin ilor . tesot~rilor odonta]e coronare; Ь) proteze utiliz<Ite IJ
restau r:зrea Ьre~elor partiale ale arcadelor dentare; с) proteze нti ­
lizate Ia rest attrarea arcadelor dentare Ia maxilarele edent ate to-
ta l: d) rroteze dento-maxilo-faciale.
Ос rc lc\rat са mai exista ~i alte clasi ficar i, in sa сеа ma i frcc
,·ent folosita este clasificarea protezeJor dupa principiul de fix arc
::,i str 11 ctнra с а г е роагtа ~i tш caracter inform ativ репtп 1 mt.:<lic
ft1rпiz1ndt1 - i о informatie concreta despre carac t eп1I protezci.

3.10. Notiuni de amprente

~i materiale amprentare
3.10.1. Amprente

Co11Гt~c tioпarca pгotezelor deлtarc, а apa ratclor ortor~di cc "i

ortvdontice, cLt exeptia unor constructii simple sa u pro\rizorii . (Т
pot fi гea lizat e nemijlocit in cavit atea bucala , totdeauna п ece~it a
aшp r ent a rca cfmpului protetic. Fara о am prent~ ficJel a estc im posi-
lJil rea1izarea unlli model exact ~i са urm are а tinei Juc rari cortctc.

122
 ~ А
vtl ~1 ta c1mpul protetic fn J
.\111 p:enta este copia ne ati v

va $1 !tdela а c1 mp u l ш prorci, ~~ Tot

• • . .

partku l ariUЦile constructiveep~п d enta ~~ c_ar acter ul pato fo~1e1. tk

V
•

iilact ice va fi diferit fn caz d а е I~cra_r11 $1 sa rciлi l ~ tu rat1 ,·o-pro-

p:ir_(i~1 la sat1 totala etc. е afectium odontalc coroл arc. (.·drntJJH:
1) in punct de vedere al sco lll .
tiCl'L1 II1ent are, attxili are i d Р UJVurmarit amprenteJe :,L 1mparl. т
V • _ • • •

гL':. ii La te ia pre atirea ~ е ba_zav. Ampren tclc docurпeнtar(' srnt

. ;- ·· d gl . proprotet1ca а cavita(i i bucзle in \·ederea
rc:r 11LJ r 11 шо е I LI u1 docum t · • ·
, :i Гl'iJ modelului de di e_n ar, ia_r cele (н1xil ia rr - pentr11_ real 1
• • . , f ·t·
• ag~o st.1c (stud ш) sa u а mod cJul ш tJu:o J,ar rн~
-'L::- ,.1 1.1 con ее tonarea d1fer1tor Iucrx . t d
1
t t·
\mp r e пt eJ e da Ь :- " . d f! or ор с o-pro е JC(' .
. ·1 . t.. '". ~za si_nt oЬtinute dupa cfectu arc(J i11U.:rн:•11t11 lor
(k . 1_ r< g/
11 с special~ а dinfjJor sau parfiJor moi aic cimp11lu1 pro
ILIH • peп!ru confe~tюnare~ modelului de Iucr u ~i realitare a !tJcra
111 pro~eti cc._ La п_nduJ sau, amprente1e sc cl a~ifica iл amprentr
.•11:1 tor111ce _ ~1 f~nct10naJ e. Amprentele anatomice sint r~alitat<.· cu
:1J11t or11J. l1n~ur1l~r standarde sau individu ale fa ra а t1nc con t dr
:- l~ rya tunct1onala а tesuturiior moi ale cirnpul ui protetic. Г:lr ~rnt
t11 1l1Lз te pentru confecfionarea modelelor documentare dc stud ttJ.
,l1;i gл ustic ~i а proteze1or dentare fixe, а celor moblliz~ Ьi l e cu su •
puгt (lcntop arodonta1 sau muco-osos. Amprentele fun cfioл alc ~rnt
rea li.uite numai cu ajutoru1 Iingurilor individu ale ~i prin foJo.;ire :1
, 11ог teste ftшction a le speciale, саге permit inregistrarea starii ftin <.·
\iu11:1iC' :1 ii lJ romucoasei cimpuJui protetic. Ele sint indicatc p~ntru
1·l : !1:~:i rra protezclor totale, сН ~i а ceJor partial moЬiliL ahi l t- <: tJ
1

,11 1 ur t шu c o - os o s sau mixt, daca apare asemenea neccsitatc

r11 dependenta de tel1nica realiz arii amprentei cle pot fi ,liv11,:i
k }}] : 1) ani prente realizate fntr-un timp ; 2) a mpreпtc rt.:iJ liLatt.· 1n
tlui t impi ; 3) amprente de corectare ; 4) ampreп te in im:l dc cuprн,
,)) чпрrепtе iп ocluzie; 6) amprente partiale; 7) ampreл te totale
.\ rn prcпt a rea lizaUi fntr - Lш timp este obtinuta pr in dtpuncrt:<1
r11:1 tcria lt1lui amprentar fn linguг a de amprent are ~i prrsa r~i:f !ui di
ГL't' I ре cimpLJI protetic. Acea sta tel1nica po~te _ fi 11 til iza_ta ~i !:J ~pli
J

t·arca а cloua ш a teri a l e c1 mprentare de d 1 feп ta t:on-;1 sk пta uпuf

, i~cos ~i :i ltul flt1id . fл accst scop ;imheJe m;i teriale siпt prepar<1t t
L·c1 1co 111it cпt , dup~ асе с а m a t e,_гi a lu J vi~cos_, sc _ d ~punt iп _ liпgur <1
J m p r e пt a r a , icir cel fluid 1L1at шtг - о serш ga se IПJec teaza 1mprej u
rt1 I (l i пtiJor preparati, fiiлd coп comitent inglobat in materialu/
\ !:--t:()S.
..\ ш рrсп t а exect1faUi fп doi . timpi (fr~ dolla ia_zt ) estt ?htinu t«1
pri11 rc;r /izarea uп e i ampreпt e шtrL1 - ttn t,mp ; dupa се esk IПdepar
!aU1 <l c ре cfm pul protetic, es~e acop erit a de tJП ~ate:ri_al flшd Jin
V

lll ra fii л tl r ciлtrodL1s a fл . cэv1t ~tc ~ bucP. la . О ~lta ,,ar1 a п tj ir1 pri
tr1 ul ti mp prcvcde acopertrea _ dшt,~?r prep з r af 1 c_u о pasta fluida.
:1 р о 1 i11 timpt1i doi aplica rea Iш g orr, cu u п m a t rп a l fk ampп,rн ar<
'i,L·os ( :1111prcnte cJuЫ e ) . . V ••

.\ m p r e пt a de corectare este c oлs1d er a ta са о mod1f1ca r (; ;; nн to-

tki dc :1 шp rent a re fn doi timpi Ji f~ ca~ ul_ ~areia sc apl i,·a rn;,,ttri.J
11.: J 111 рг еп tа г е de aceea$i proveш enta ch1m1ca.

123
 Rcali zarea amprentelor cu materiale ~е consi 5t en1a dif crita iн
litcrat t1rn de specialitate sint cunoscute ~1 sub nuшele dc am preп.
te d11Ые . ,, t f J ·t
Р епt п1 realizarea amprentei cu inel de _cupru stn °
os1 е irн~lt
<i1.:' r1,pr u suЬ forma de tuburi , ~u ~ grosш~e de 0,2 mm: c~re )~
~нiapte~1 za cervical , transversal )1 ax1alv la ntvel~l bontulш d111 tel u1
prcpa r at. Adaptarea tr ansversala r~zerva un sp_at1 ~ de О,О~-0.ОЗ mm
PL'tlt ru materialul de amprentare, 1ar сеа cerv1~al~ repeta form a со.
ll'illlLii. Materialul de amprentare se introduce 1п tn~l с а ге este Prt:•
sat ре lюntlll der1iar preparat, dupa се peste acest mel se reali zea.
za о supr aa mprenta.
Ат рrе пtз in ocluzie este executata folosind Iingura amprent a
ra speci :з l a , care permite obtinerea imaginilor amb~lor arc~de dent art
i11 pozitiC' de ocluzie centrica . Asemenea amprenta poate f11а fel ohti-
ш1t~ 111 doi t i шpi . Dupa obtinerea primei amprente (portampren ta )
ре с:1 ~с 3plica un strat subtire de material amprentar flu id, sc
ГL'i11trodL1cc din nou in cavitatea bucala ~i se mentine suh actiunea
pre~it1пii ocluzale .
.\ 111 pr eпt a rartiala ne inregistreaza elementele cimpului prote-
tir ctc rc sectorul dat al unei arcade dentare, ре cind сеа tota!a
,·:1 fi ol1t i11 нt a de ре intreaga arcada .
.:\ 1п pr e ntarea c1mpului protetic este о faza principala in соn fес­
\iо пэгС'а r rotczelor ctentare, саге trebuie realizata cu mult disrer-
11[1mint. шm a r i nd respectarea urmatoarei ordine: 1) alegerea l iп ­
~urii a111prentare; 2) prepararea materialului amprentar ~i dC' punc-
г e;1 IL1i in liпgura ; 3) introducerea lingurii 1n cavitatea buca la )i
prrsarca m·ateri afului amprentar ре cimpul protetic ~i prelucrc1rea
111arginilor : 4) indepartarea amprentei de ре cimpul protetic; 5) ап а -
1iz,1 amprcntei.
L i п g u г i 1 е р е n t r u а m р r е n t а r е а с 1 m р u 1 tt i р r o-
t е t i r ~ i а I е g е r е а 1 о г . Lingurile amprentare s1nt dispo·
1.i ti п~ spcriale ~i reprezinta suportul rigid, rezistent, ре с а ге se (k·
1н111е materi alul de amprentare ~i se preseaza ре cimpul proteti c
Е \ с sint diverse dupa dimensiuni ~i forma , caracteristice pentru ma-
xil~ ~i pentru mandibula.
Liпgшa pentru realizarea amprentei de ре maxila este compusa
(!i п h:1za, са г~ a_copera vers~n!ul vestibular al apofizei alveol are.
arca da dentara ~1 bolta palatшa . Anterior, Ia centrul bazei estc so·
lid ari~at .~1neru! Iivn~_urii , саге ~ermite manevr area fn timpul intr~-
<i u"ceп1 ~1 ..шdep_artar11 am~rente1 de ре cimpul protetic. Totodata:
m ш~ru~ f1_шd s1tuat anter10r, corespunzator Iiniei mediane а fctci
P.t~cz шta ~1 ~n elemeпt de reper pentru a~ezarea simetrica а lin~u-
r11 ctt mateпal_ul de amprentare ре cfmpul protetic. Lingurile ат·
рп'1_1 tаге ша~d1Ьнlаге se deosehesc de cele pentru maxila pri n rc1~:
L'ГO trt.>a b~JZe1 la ?earea loculнi peпtru IimЬa ~i prczent,J mt1 r~i11i1
urall' 1..:are ,1copera versantul oral al apofizei alveolarc.
. ~~ista doua tipшi de linguri : а) Iing-uri stand ard · Ь) Jin gt1ri
11 нl 1" нl н а l t' . '

124
 1 i 11 "11· l t 1· i I сd s ~t а п.d с:.11·
d
d s Iп t с u
. пoscutr .·1 . 1 . .
,r<IIL'. pro нsе 111 ustпal cu d) . !:i su) 1н111н! l<: (lt· l iн rт нr 1 tH11·
't,iJt ict' ~1. пе1nе t а 11се ·
. Ele pot fi cu
•mens1 u . . :::.
n1 var1at~, cJiп 1 пaн·r ial t· rnt.··
\L' :ir11 iнrntare, reprezentate са e;emente r etenti\·<: pt· n t r н n1a ~t.·-
iM,1 L, Jc111cвte reteпtive. Lingн~~~ula de per foratii ~au (lt· 1н·r , uri. ~i
· а atH pentru fiecare rriaxilar "t _ampreпtaГ(_• starнJ ar<Jt· ~t· i.tho -
\ Jlll µr eпtei d e ре ambele m' c~l ~1 ~eпtru rc a liz ar~a con(·orп itгntd
.. t t ах1 are in . ..
i ii iнl k 11e~ га ~ p_e ~tru dintii anta . . poz1\1 a dc ~c}oz it r_t:вtr1 c a .
Li11gur 1le . 1nd1v1duale sint с gy° 111 ?t 1 (am p~en te 1п ~ c l t1z 1t.• J .
r l J St ic~ ( a crt l ate а uto- ~i ter on ~~t 10 n_ate . d I n та tеп а lt· tt.>rtno
iri partc . [ le la fel se confec~i~~ n_;er_1.z ~b1l e ) ~епtrн . itE:>t'i1 rt· t.tz
1
н\; 1 p1i 1н.lu - le prin ~lefuire la td 1. z~ ~1• 1 п dustr1 al d,п .н r1l ,1t<:.
'. .1 mens1нn1le cirnpulн i prot ct tc н1 d:
\ !t11
l '1 .
PL'11 tr u realizarea нnei ат rente st
1 .111щн1
о·
~
~1г ·1 ::нnprentara са ·s v
·
р
а corespunda dupa f
<: e n ecesar de а alegt.: ,·ort.•'- t
, · .J · , ·1,t
1I
\ t1i protetic Aleg . .. orn1a ~• utHlt. r1" нн11
l • • • er~a 1~ngur11 se ef ect ue aza pr i п proh;i t•i pt·
t' l 111р111
.. . protet1c
, ~1 trebu1e sa corespund -
,. а urm a- t o a rt: 1or с е г н1 ~ t·
.i ) ~,1 ,1copere suprafata c1mpului protetic "i n А1 t . · .. "-) . ·
·1 • liiiall rii s v а · v ,. • n reg1mc, н rnttГ~( -
111 t:_ ь а Junga 1n aprop1erea zonei de reflexie а mucoa...,t·i
t · 1 111 t ~с. s u ~ r а f а i а 1i n g u r i i ~ i s u р r а·f а t а сi m р u l u i р r о t с t iс s а i I t.:
~1 11 ~P• \ 1 U de ?-5 i:nm, necesar pentru obtinerea uпei gro~1 rr11 LH ll
1
1ur 111е ~1 111 аtеп а 1ul u1 de amprenta.

3. 10.2. Materialele amprentare

~i utilizarea lor

C:1litatca a mprentelor depinde пu numai de a lcgcrt=a l'Or et·ttJ :t

1 111g нrii a111pre11tare, dar intr-o mare masura ;;i dc rnat er i alt1I ;J Jrt
prt·11t ar нtilEfat . Exista citeva criterii medico-tel1n ice gt·r1 l'r;• l t: tiL•P'-'
t ,1 Г L' ~L' dp reci aza calitatea materi alului ampreпt ar . irн1i ff.:Гl· 11t 1Jt:
pru\·e11ic11\ c.1 lui , de compozЦia chimica ~i de calitii\ ik fizk~ . l) rO,J ·
\l'ri~t lн l tttilizat trebuie sa redea fidel, pronuпt at :;;i ci~t~l1~t <: <..,rit u
rt1ri k par1i loг dure ~i moi ale cimpulLii protetic; 2) sa IJL1 - ~1 1nodt
·,L·~ Yo lнmul pina la realizarea modelullli ; 3) sa nll -;е dt:f()rrнe z ~
l ·1 i 1нk part a r ea 1u i de ре cim plll protetic, сiп d a rn prt:п t c:t este tr а n ., .
j•ortaU.i ~i ! а turnarea modelului; 4) sa fie dur, c asaпt ~~u t:l a~ti,·
,. '-J posede r ez isteпta la presiнni dLipa priza, ori sa re\·i nct l..t pu-
•-1\ ia ir1Цia la dupa incetarea pr_e~i~_nii_ ; 5) procesu_l_ dt ~r1_z ~. ~~ p<2r -
\Ur ga rapid 111 coпditiile um1d1tat11 ~1 te~pe~at~п 1 саvн~tн t,u(:al~ ~
f)/ u:;;or sa se preseze ре cimpul protet1c ~1 s~ se ~ezl1pe ~"ca d~
Pt.> 1:\ ; 7) sa nLt acti oneze 11oc1v . as upr~ t esutuпlo: c~mp~lu1 µrutl" -
t11..· 111 urma reactiilor chimice ~1 term1ce се s_ ur\·1n •~ !1~1_1pul pп­
LL·i. Н) sa nLt actioneze toxic asupra tesutur1lor ca ,·tta\11 t,u(~lc:.
Ca litatea rn aterialului depinde ~i de ambal area, ~ep_?z1t ar(·o ~1
\ 1..·c!1in 1ea l нi, precum ~i de respectare a tuturor prescr1pt r1 lur tt:iнн.1-
l ogн_' t.' (i atc de fal)rica.
111 prczeitt iпdo str i a elaborea~a у~ as?r\i1neпt_ b_?g a t dt' п1 ~t~r 1 .a.
lt· ~tmp i• ,.:,'- п t ·ar e C-.LI di·verse propпetat1 ch1m1ce.
• t· ·
Ftet: arc 111~t(:r 1al dt
·t · ·
a 111p rl' пtare are propriile sale caracter1s 1с1 poz1 !\' <: ~1 пt• gatt \<:.
prrrniti1н1 <1 plicarea lui 111 diveгse . si_tuatii c]iпi~e. DC' асеС' а speci<1
1ist ul trelJuie sa ctmoasca с ar acteп~t1c~le mat~п~ ]el or, d~ arnprem~
rc pe пtru а utiliz a tшul diп ele, care sa соntпЬше la atingerea scv.
pu l ui pl!S. . r '

!11 Iiterat ur a de specialitate mateп~lele de amp~enta_rc s1nt t]ij .

sificate 111 шоd diferit, fiind grupate ш depeпdent~ vdeл. propri~ta.
\ilc fizico -chi mice; de parcurgerea procesulш de priza in CaYitatea
1) uс а I а е tc.
1. Oksman toate materialele ampreпtare Ie grupeaza in 4 с/ 4 .
sc:
1) c ri st a \izaЬile (ghips, Dentol , Repin ~- а . ) .
2) terrпop l astice (Stens, material ul termopl ast1c nr . 1, nr. 2.
пr . 02, пr . 3, Dentafol , Ortocor ~- а . ) ;
:3) clast ice (Stomalgin 02, Sielast 03, 05, Optoz il , Xant 0 .
р ге п ~- а . ) ;
-1) acri l atele autopolimerizaЬile .
Co11 si deram са clasificarea сеа mai uzuala este сеа dupa
.\\. Gl1 cr11er ~i М. Napadov. Ace~ti autori diferent_iaza trei cl ase de
matNialc зmp rent a r e : а ) elastice; Ь) termoplast1ce; с) dure. La
rind t1! sa u aceste clase sint divizate in doua grupe: materiale elas-
ticc ~i dure, саге de asemenea sint impartite in materiale re\'ersi hi!c
:;, i ire,·ersiЬi le.
1. I. Posiol acl1i , Gl1. Biг sa considera са actualmente pentru ut1
liz area pracii ca а materialelor amprentare in clinica , cit ~i d1r
рш1 с t de \'edere а ! realizarii modelelor in laboratorul tehnici an ulJ:
<k11t ar mai rational este de а le clasifica conform starii Ior fiL ict
l:1 fi11a];1 prizei . Dupa aces t criteriu ei clasifica toate mater ialek
;1 шргс11 tа гс in .,i.doua grupe: 1) elastice; 2) dure. In depen derфi dt
posibllit atea utilizarii sec undare ambele grupe sint sнbdivi z att ir.
materialc rC\'ersibile ~i ireversiblle.
,\.1 а t е r i а I е l е а m р r е n t а r е е l а s t i с е . I n aceastii
gп1pj sint incluse materiale cu о compozЦie diferita, dar a\·ir. ·1
iпsщ; iri asemanatoare, inregistreaza toate det aliil e cimpulu i prote·
tic tlatorita plasticitatii ~i vi scozitatii Ior ; dup a intarire, la ac~i unt <1
шюr presiuni asu pr a lor se deform eaza, dar dupa incetarea pr(;~ii.: •
nii rc\·in ! а forma inфala ; amprente1e nu se fractur eaza. De prt·
cizat са aceste _:Лat ~rial e dupa !ntarire nu sint 1ipicioase ~i, µr1 1
:

tirmare, nu adera at1t de te~utuпle cimpulнi protetic cit :;,i (!е µur
;1 r11prcnte, <l e асееа !а real1zarea lor se aplica JingLir i CLI г еt(:П\ 1 •
(perforate) .
.\\ aterialele elast ice sint reprezentate de: I1idrocoloizii r e\' er s iЬi !:
~! irev~rsiblli ; elastomeri d~ sinteza (m ateriale asemanatoare са ~·
с1ш: ulш ~a tural) ,_ са г е c uprшd trei grupe de materi ale ut iliz ~tt: ::1
pre~ent IП pr act1 ca stomatologica (siliconice, polistJ!fidc, pv. i·
rtcr1 cc ).
Н i d r о с о I о i z i i i. Hidrocoloizii reversiЬi au Ia l)az a ag.,1 :·
:1 garul ~i s111t fab ricati de industrie in dou a va ri ante; r cnt п1 .,,::.
1,renta rc ~i pentru duplicarea modelelor.

126
 _\L·cs tc _ rnaterial_e s1nt elaborat . .
.. \ (l< us1a), Deetastic, Surgid ~ s~il> dc11u~11rea dt·: Gelш. Dен
11 0
: ~\toloi d (_E~veti~) . etc. La te;n' l\ubberlo1d, Th~ne~o~ (S.L .~•~:
~ ,, iii plast1c1 , flшz1, iar la tem perftura de 70- 9.J°C lн d roco101zн
l \ llc ael elastic. In prezent , pera ura d~ 37,2- 42,2°( ca pata ior·
;~iюr :1t~arele de tehnica pentr~cJ~te .~at~ri alt: sint fol<J,1t <.- numa• ln
!Iidrocoloizii ireversiblli А pli~are~ modelelor.
ie sodiu sau de ot . sint deriva_t11 acidu jui alginic ( al g1nз
tLil l . А t + ·р as iu, sulfatulш de ca lciu fosfatutu1 tr1~0·
JI(. •) .~1 sш , Ь f
v
cunoscut1 sub n . ·
ume 1е de alg1nat e. Se el af>oreaz& in
·t 1·1 а su
t1u~
1
tv vde. р uIb er1· puterшc• l11drofile
. orma . care la amt.•s!cc
cu Jри reprezш а_ star1 coloidale viscoase. '
.\ ~este materiale reprezinta unele deza vantaje diп rnot i\ нJ tb
inrпpnerea amprentelor 1~ ~er provoaca pierderea apci ~i rn 1(~or a
rr J 111 volym_ а ~n:ipre~te1, 1ar mentinerea 1л ара pro\·oaca irnb1hJ
rca 01 ~ ра ~1 шапrеа . 1П vol um а ampreпtei . De а сееа se recoman
da r~J l1z~rea mo~elului in timp de 10-15 шiп . dupa iл depart,1rt.>,t
:1 1нprt:11te1 de ре c1шpul protetic.
:Ч a terialele alginate sint cunoscute sub den urnirile de: Stornal
g i п -73 , 02, Novalgin CRusia), Sanalgen, Altex (Au str ia) . Zel~x
tBrita пia), Kromopan ( ltalia), Elastic, У реп (Ceho-Slovac1a) . Лl
gix (Ja ponia) etc.
Е I а s t o·m е r i i d е s i n t е z а . Aceste m ateгi a l c ampren
tarc aparute relativ recent, datorita dezvoltarii chirniei macrom<Jl t:·
t:tl! J rc , se caracterizea;za prin асееа са dupa intarire sin l a~ema
11atoa rc cauciucului natural.
[ lastomerii de sinteza redau cu о precizie maxima reli~ful ci rn
pului protetic ~i au urmatoarele avaпtaje : amprentele au stahilt ta
tc volumetrica, sint rezistente fata de agentii fizic i ~i chim н. , -,i
dupa priza д1aterialului nu-~i modifica insu~irile in timp.
uatorita acestor caracteristici majore elastomerii pot fi ut1 l1
Za\i 1 п cele mai variate forme cliпice ale cimpului protetic .
.\1ateria\ele siliconice siпt obtiпute ре baz a polimeri!or ~1lico
пici . Iп dcpendenta de consisteпta lor la intarire sint divizatc iп
patru va riante: pasta viscoasa fluida ; pasta viscoasa normala pas-
ta rl1 itoasa densa ; pasta chitoasa in forma de aluat. P astele chi-
toase si пt folosite pentru realizarea P;im~lui strat al af!Ipren tei, ia r
·~ clc ,·iscoase - pentru о corectare, c1t ~1 pentru al doilea strat rп
1 111p r e пtele d uЫе .
1n dependenta de reactiile chimice са ге au !ос in proce';ul dt:
pri za , шaterialele siliconice sfnt fmpartite 1n doua grupe: pulicoл
•lensate ~i polimerizante. Siliconii polimerizanti sint insu~i\1 re-
-:eпt ~i se caracterizeaza prin insu~irea de contractie foarte rnka
,\r\ateriale\e siliconice sint e\aborate de indust rie sub forma de
~asta ambalata iп tuburi sau cutii, fnsotita de activatori sub lor-
ina t?t de pasta sau \ichid care-i _p~ovoaca_ i~ta~irea; _Ame~teearetJ
Paste1 cL1 activatorul se f асе ре plac1 de st1cla ~ 1 sсап de doz arc
€?a(late, pentru а permite !~:ecierea ~.aпtitatii ~de rnasa cxpulzata
d i п t нfJ , in vederea respectar11 proport111or _prevazute _d_(· t tlшologia
respectiva. Ccle mai cunoscute preparate d1n gr upa s1!1con ilor :,int.
127
 1 pasUi viscoasa : Sielast - о 3 ,
:1 ) sil icoп i i 111 fогтй с~ 'Iicone (Germani а)' Dentaf1ex (С
О,.)
\ f~t1siiJ) . Xaпtopr~lп, (XSiUп1sA, ) 1 President (Elvetia) ' Flexicoп f;':~-
~lo\·ac1a), l~epros1 . • · , , -.\ij
flcx (J a poпia ) etc.
!1) sili co11ii 111 forma de pasta c~itoasa : Stela st - ОЗ, О5 (RusiaJ .
V • V • ,

~·1· 1, t zа fo , Optosil (Germaшa),

, , 1 ,1 р а s , . ) t Dentaflex (Ceho-Slo\'aci~J ч •
Cit ricon (S.U.A.) . Exaflex (Jароша . е с. . .
,\\ntcr i;-ilcle pol isulf ide sint ~Ьtш ute ре baz! са uc1 ucul ui poJi
:-;tilfi <i licl1id ~i ageпti de vulcaшzare, sub forma de past~ de doua
k1 нг i , ;_i 111!)alate 1п tuburi. La amestecar~a acestor paste IП propor.
tiile pгc,·a z 11te ci e tel1nologie _se form~aza un amestec, саге s~ ~-u1.
ca11i ze:1za tiшp de 5-8 шш, form1nd ~n . product " asemanaror
l·:111ci t1ct1lt1i 11at t1ral . In literatura de spec1al1tate ele s1Пt cunosc щe
--.1 s11I) 1itш 1 c l e ci e materiale tiocauciucante reprezentate de: T iod eп :
'l' iu<i L'11t -;\\ (Rt1sia) , Permlastic, Sta-Tic, R-27 (S.U.A.) , Aioнi le~
(S11c<lin) , Surflex-F (Japonia) etc.
,\ \ ;itcri<1 lelc polieterice sint materiale noi, recent aparu te. cart
ГL<l:1 11 :iшprc11te precise, insa prezinta ~i n.eajuns_uri : amprent a csti::
1

гe1:1ti\· г i gida $i hidrofila, сееа се duce 1а sch1mbarea volu m ul ш

ei I а pastr агеа in conditii umede. In prezent sfnt cunoscute urma
toarclc mateгiale din aceasta grupa : Impregum (Germania) ~i Poly-
f.!l'I (S .U.,\ .), са ге sint elaborate sub forma de trei paste amb a!зtt::
i 11 t 11lн1гi : pasta de baza (polieteri) , pasta -catalizator ~i past a-di! u
: т t . P гcg~t ire<1 rnaterialelor pol ietere se real izeaza prin amestecJ
Г l' а pustei dc l)aza CLI pasta catalizator 1n proportiile indicate 1п
111 st гt1с{ i ш1 с ; amestecul se intare~te timp de 3-5 min ute. Р asta-d1
lllaпt sc folose~te pentru а reda шaterialului de baza о consiste11
\а IIL CL'Sara . .it-

.\\ :1 tсг iа Iе lс а
111 р r е n t а r е d u r е. Materialele amprt:11-
t ~1r<.' (! t1гс rcн~rsi Ьile s1nt reprezentate de materi alele termopl asti(.1:
l·.irc cl t1pa 111tarire devin dure, iar dupa realizarea modelu]ui pot 11
t1ti lizatc iara~i ~i sint cunoscute sub denumirea de: Stens-02, Acro·
{!~11t -02, Stomaplast-2, Ortocor, Dentafoli, Termomasa-02 Kerr, R~
prod ent, Xant ygen etc. Aceste materiale includ urmatoarele sub~t ~,:-
te_ cl1i~i~e 1~ conc~ntrapi . dif~rit~, ra 7ini naturale ~i sintetice (Lv·
pal, . ~c Jar,_ (o_lofoш~, . deпvat1 а, ac1dulнi cumarinic eic.) : a<:1Z ',
gr;J~1 ste,н1r $1 p~l1111t1c; talc; coloranti ~i aromatizanti.
~ .\ ccste 11}ateпale s~ produc sub forma de batoane cilindr icc 11
p l"нL;_i~ са г~ 1~ yrealab~l "se pla~t~fi~a fn bai de ара Ia temperat ur~
с!с оо - 60 С , IП condф1le cav1tatн bucale aceste materi ale st 111 ·
t ё) rcsc.
..\1aterialele termoplastice, in majoritatea l ·t if1fl
g1st rarea fidela а eiementelor cimpulu1· t ot~' nlu pedrm1; tarl
. . · ,t • pro е 1с , а tn epar ~
(1111prente1 та er1alul se deformeaza "i deci t r· t·1·- t , рL Л ·
t rll с•in1pr е11 t area dе f'1п1•t 1va.
· -r nu ро I u 1 1z a t:
1 (D t , f Ji н:r ·
v
Numai unele d'
r1юш ·1sэ nr l) р t f 1' f0 l0s1·t 1П ее en а о ,
· t1 ~- ·d t ?. е pentrн aprentarea ciefiпitiva l a }JJ·
<

f
~-.ie~i ~}u te еп tll \otale. ~f ага de aceasta masele termopl ;1::,; :tt
~ 111 t1 t iza е ре arg in pract1ca de realizare а amprentci prim arr: ;11

128
 •inil . 111 p г c nt.elor dt1Ыe, ;imprente· . .
·u a,·i1 Ii пg~пloг individttale ~- а . lor prelim111 are iп sco rн1I coпfec-
11 11
\/ a t e r 1 a l c dure ir
1 . 1 . е v е rsi Ь ilс \ t- ра
,·tlj1 Гl l ll 1с ~-v11p ~u ~\ ~a stele din oxid . ·. . .· ceas а gr LJ
uI1t 111t1~1 ~а f1c folos1t са шаt ., , <i e z1nc ~1 e~gcn ol . Ghip~ul
' , t ,· с J u s s i с а I i t а t i 1n а I t . d е ГI а
1 ат Р r е n t а r, ;i \ ' 1n (i LШ р r t: 1 dr
,о · , е е redare cu · · 1· · . , ·1 а
•ltcill lui ci'tnpului protetic El t . pr ~~1z 1e sa 1staca oar(;'
~L ·1 ... i l'Ste s upu s llnei р ·1 ve~ е f аЬ_псаt dm calc ar , care st: ma-
L111,; гtс . ct i11 c oпtiпt t 1 d re ucrar1 term1ce L'а ar d е г е g 111p · su 1 р1·erde
1 1 11 1 . . ·
и I V • t d V • е ара, iar рпn amesteca re сн ara 151 Г<'С'U·
pcr~aza Pa r_е_~ е ара pierduta, solidificindu -se prin cri stalizar(• D.1-
1ur 1t (·1 tc 11111 . l:_11 ,.compu. se.. d е "1n I atuг
V -
a re <.1 amprentr i <.lin ca\·ir зte-a
lшl· .. l;.i ~lit ps~l 111 ultitni1 ani este uti]izat tot m a i rar.
l~ a~ ~l' lc ?'n . oxid de zin~ ~i eugenol inclu d iп cornpoпent a ..; э
L·_ulul~I1111 , ct if~r 1 t: balsa!lluп, substante aromatiz aвte ~i color tt nte
\ . I L' ~1 11t fo!os ite 1n spec1al pentru amprentare ] а pacienti1 cu ede r1 ·
:·1\ 1L' tota la .. To!odata aceste materi ale р е ]arg se ioloses c ~i la
11 \.I ГL';1 ргоv 1zог1 е а protezelor dentare fixe atit in c;нJ r u l realizarii
l t 1 lт;1 ri loг de protecpe, cit ~i la fi xa rea puntilor (lentar<: pentrtJ о
рl1·1 0 : н \а de a d a pt are ~i control .
.\\ :1teri~ lele dure ireversiblle sint fabricate s t1 b for ma dc pas:r
1k tlifcritc c uloгi ~i amb alate in tuburi . Aceste paste sc ;Jmc-,teca frt
p гopt> rt i i cga lc )' i se intaresc timp de 3-5 minutc. P astclt rc~pe,·t 1
\\ . ._ ,11t п 1пo sc ut e s ub d e пumirca de: Dentol -C (Rus ia ) , ..\ l<;tor1 ( Br1
t.1 11i~1 ) , O potow-paste; Plastodent (S .U.A.) , Bucoform , Ceroplu spa"tt:
((jeг 111a11 i a ) , Repin (Ceho-Slovacia), Мотах (Sued ia ) etc.
L i ti l i z a г e~J нпui sa L1 altui m aterial de amprenta rc trebui<: -.а itt:
co11J itio11at <i e s itL1ati a clinica , st ar ea gener ala а p acieпtulu i )1 ;1
L' i11 1plllt1i prot eti c.
Р г l' s а r с 1 m а t с r i а 1 u l t1 i а m р r е п t о г р t с i m•
р 11 1 р r о t et i с . Materi a lul amprent ar al es este pregatit cuпforrп
1 ,1~ tr н c \iн пil or res pecti ve ~i se a p]ica р е lingur a a leasa, сиге pcr
m1te prcsзrea lui р е cimpul proteti ~. P entru efectu area ac~stei upt: -
r:1 tiш1i . lin a ur a impreun a cu mat eп a ]ul de amprent ar e s e 1 n tгoduct.:
i11 L'aYit at e; buca la in а~ а mod с а sa ocup e о pozЦie par a le-la ar •
l;)(lc lor dcnt ar e gas indu-se la о di st ant a de 5- 10 m m. D upa ace'1 s -
t а 111 atcri и \ ul ~е presea za р е zona poster ioar а (d isU1l а) . trecin d
J pu i s рге z oп e l e medi an a ~i a nt e rio a г a , pin a la acuperirea in i п ­
t rL• gi шe а <.: irnpului proteti c. Linguг a cu materi a lul a mprentar ..,t=
prrsc:iza a nume in а~а ordine pentru са surplus ul de materi al sa
i,1~J i 11 zо п а a nteri oa ra evitfпdt1 - se astfel patr und erea Iui in {.'cj tl~
Г l•s r i r a tor i i .
Dнра aceast a sc p гelu c r eaza m a г g iпil e amprentei (.'Oniurrn ~cu -
fH1l t1i (f ш1 c t i on a l sa u pas iv) .
D с t ;i ~ а r е а а m р r е n t е i d е р е с i rn р н I р r O t е t I t'.
~llpa i11 ta rir~a m ater_iа IuAILliv at~p r_~nt ar ampr_ent a .se inl at ur а
r_ dt- р~
t 1111p ll l proteti c. Те l1п1 с а шlаtш а п1 a m prente1 dep1nd e dc rnc1tcr icJlul
fo/o~it . Du pa cum s-a menti_on at ,_ a mprent e~e ela st ice. tcrrпo p l asti ­
<'<..' ~i CLI p 3 ste din oxid de ztnc ~1 eugenol 1es cle р е cimpLII prut(:'-

~} С •IП , 1 11, \ ; 1 <) ,)

tic iп iпtгegirп e . Гпlatur[lrea lor se reali zcc1za rri11 (ie s pri1нJ <:'rrd, 1(1
111cepL1t cli11 parfile la terL.Jl e pos terio are, apoi a пt erioare ~i i п depar ­
t а Гt."а de f i п it iv а L.J а п1 prcntei d iп cavit atea bllca l а . i\ m pren t eic tJ io
~l1ips siпt 11! lat ur_~te 1n aceea~i ord! п_e, fn sa~ J~ riп f~ucturarc. dнра
111lat11rc1rec1 l111 g uп1 <.11пpreпtare . BL1cat1l e dt1pa tntl epartar<.' S<: ~upr :i -
pt1п 111 liпgura amprentara .
А n '1 l i z а а m р r е n t е i. Aceasta oper atie c ste cfectLJ ;Jta dt
саt г е 111edic, са ге compara s uprafata a mpreпt ei cu e l emeпte}{: c iп1 p u
lt1i protetic ~i de tel1пi cia п 111 Jaborator, 1паiпtе de а rca1i.z a rпo(f<:
lul . A п a l iza trebuie facuta сн co1npetenta profesiona la ~i cu rc~
po nsaЬilitate, urmarind urmatoarele aspecte : cuprinderea de r a tн•
a111p reпta а 1ntreg ii suprafete а c1mpului protetic; centrarea am-
pre пtei ре c11npul protetic ~i uniformitatea grosimii rn ate r ialuJ ui
тп рrснtаг ; r eda r ea fidela а paгtilor dure ~i moi a le cimpuJLJi pro-
t ~t ic.
Ап1 preпta f iп a l а trebuie sa coresp unda urm a toarclor cer iп te: tr<:-
!1L1 i c sa redea in 1ntregi111e suprafata cimpului prot ctic; m atcr ial uJ
a 1npr e пt a r sa fie rep a rtizat uniform ре toata suprafata cimpult1i pro-
tetic :;;a пtul dento -gingival sa fie amprentat suficient ре toaUi cir
cu1nfcrint a l)ontului dentar ; la prepararea specia la а dintilor-s tilpr
prczcntata de praguri, ~anturi sau puturi, sa fie redate ficJcl; in a
t е г i ;1i 11 1 а п 1 р r е п t <1 r s а f i е f i х а t s t а l1i1 1п 1in g u r а а m р г <: n t А r <i -., :1t J
port ;_1111rrcnt a ; supгd f a ta a111preпtci sa fie fara golur i s;н1 lipsur1
tlcll' гt11in c1 tc de cx istcnta bulclor d e aer sa u lipsttri a lc m att:r ia! t1 lui
~1111prc11t ar .
111 l·ad ru l re a li za rii protezelor mobllizabll e, la г1п d CLI c c r iн
\el(~ cxp tt sc a1nprenta trebuie: а) sa cuprinda dintii r estanti, ;Jpofi
Lc l c a l,,eola re, tuberozitatile maxilare, tuberculii piri forrni, ~>ul ta
pa latina ; Ь ) 1naginile an1prentei sa se extinda р1па ! а limita (!с mu-
co3sa 1110Ьila ~i sa fi e viziЬile imprimarile la sa te de inserti ilc frl·
nL1ri loг ~i a lc J2 licelor mucoasei cavitatii bucale.
Daca an1prent a nu corespunde acestor cerinte, еа trebu ie rc:J. -
l izctta di11 поu, fiindca calitatea amprentei reprez int a LJП factor irп­
porta пt de са г е depinde precizia protezelor dent are ~i s uccesul re~-
t а ur агi i protetice.