Analiza vegetației pe baza imaginii satelitare

Vegetația acoperă o mare parte din suprafața terestră. În știință, analiza dinamicii vegetației sau
evaluarea stării acesteia se realizează cu ajutorul mijloacelor de teledetecție. Principalul avantaj
îl reprezintă capacitatea vegetației de a reflecta radiația electromagnetică incidentă, oferind astfel
informații calitative și cantitative precise privind anumite particularități pe care le deține.
În vederea reașizării acestei tema am folosit progarmul de teledetecți ENVI 5.1
Acest program este unul dedicat în tot ceea ce înseamnă lucrări de teledecție.
Pentru a realiza acestă lucrarea am avut nevoie de o imaginea satelitară descărcată de pe site-ul -
https://earthexplorer.usgs.gov/ - de unde am descărcat imaginea satelitară ce urmează a fi
prelucrată.
Indicativul imaginii satelitare este LC08_L1TP_183029_20150725_20170406_01_T1_ANG.
Acestă imagine a fost preluată în data 25-07-2015.
Pentru interpretării imaginii din scena satelitară a fost extrasă o subscenă care surprinde
un mediu geografic complex prin diversitatea caracteristicilor componentelor mediului natural.
Subscena extrasă încadrează zona Barajului Platinu,iar la nord de acesta localitatea
Teșila.
 În vederea realizării acestei analize am folosit combinația de benzi spectrale VNIR,
SWIR1, RED care face posibilă interpretarea vegetației datorită prezenței celor două benzi ale
infraroșului care determină nuanțări mai accentuate ale vegetației.
În subscena extrasă apa este evidentă prin lacului Platinu care apare în nuanțe de la albastru
închis,pădurea de conifere apre în nuanțe de maron închis până la negru,pădurea de foioase cde
portocaliu deschis spre închis.
Pajiștile apar și ele pe imagine predominant în partea de nord-est în nuanțe de turcoaz-
verzui spre portocaliu sters.
Spațiu construit apare în subscena în culori de albastru deschis.
Astfel în această combinație de benzi vegetația apare în tonuri mai deschise ce
evidențiază un răspuns spectral mai puternic și în nuanțe mai închise ce evidențiază un răspuns
spectral mai slab.

NDVI este indicele de vegetație cu cea mai largă utilizare în analizele de teledetecție asupra
învelișului vegetal
Vegetația sanogenă (cu cantitate mai mare de clorofilă) absoarbe cea mai mare parte a
cantității de lumină roșie pe care o primește iar în schimb reflectă o mare parte din radiația în
infraroșu apropiat.Pe cealaltă parte,vegetația uscată sau rarefiată reflectă mai mult din lumina
roșie primită și mai puțin din radiația infraroșie.
NDVI se calculează ca raport între diferența și suma dintre reflectanța în zonele de
infraroșu și de roșu a radiației electromagnetice.
(𝑁𝐼𝑅−𝑉𝐼𝑆)
NDVI=(𝑁𝐼𝑅+𝑉𝐼𝑆)

Astfel pentru evidențierea particularităților termice ale vegetației se aplică o clasificare a

intervalelor de valori astfel încât să rezulte o imagine mult mai ușor de interpretat .
Valoarea acestui indice poate fi cuprinsă între -1 și 1. Valorile inferioare, cele mai
apropiate de -1, corespund suprafețelor acvatice. Valorile apropiate de 0 indică suprafețele fără
acoperire cu vegetație .Valorile pozitive cuprinse între 0,2 și 0,4 arată în general suprafețe
acoperite cu vegetație de pajiști și tufărișuri, în timp ce intervalele de valori mai ridicate (0,3 -
0,4) corespund arelelor cu păduri de conifere. Cele mai mari valori ale NDVI sunt redate de
pădurile de foioase, care au cel mai puternic răspuns spectral în infraroșu apropiat. Aceste valori
sunt cuprinse în general între 0,6 - 0,7, dar pot atinge și peste 0,8, dacă vegetația este foarte
densă și sănătoasă.
În intervalul -0,3 - 0,1 sunt reprezentate lacuri/barajele Paltinu(în partea de Sud-Vest a
imaginii) și Măneciu (în partea de Est a imaginii) prin albastru închis.
În intervalul -0,1- 0,1 este reprezentat prin culoarea albastru deschis spațiu construit ce
are o reflectanță scazută și astfel se diferentiază usor destul de usor.
 În cadrul imaginii noastre spațiul construit se regăseste la nord si sud de Barajul Paltinu
în partea de Sud-Est a imagini si la Sud de Barajul Măneciu.
În intervalul 0,1-0,2 pajisti secundare,fânețe,pajiști alpine și subalpine.
Acestea au o dominață în partea de nord și sud-est a imaginii
În intervalul 0,2-0,3 este reprezentată pădurea de conifere.
Acesta se concentrează în proporție mare în partea central nordică a imaginii într-un
format dispersat.
Intrevalul 0,3-0,4 reprezintă pădurile de amestec.
Acestea sunt situate la contactul dintre pădurile de conifere cu cele de foioase
În intervalul 0,4-0,55 se regăsesc pădurile de foioase (cu reflectanță mică si mare )În
cuprinsul imaginii analizate pădurile de foioase au cea mai mare răspândire.