PROIECT DIDACTIC

Profesor: Dat Ionela

DATA: 05. 03. 2019
CLASA: a VII-a
Disciplina: limba română
SUBIECTUL LECTIEI: Proverbele. Zicătorile. Strigăturile
TIPUL LECŢIEI: de însuşire (învăţare) de noi cunoştinţe

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. Cognitive:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
a. să definească proverbele, zicătorile şi strigăturile,
b. să ştie cărui gen literar aparţine fiecare,
c. să cunoască trăsăturile specifice proverbelor, zicătorilor şi strigăturilor,
d. să surprindă asemănările şi deosebirile dintre aceste creaţii populare,
e. să le ştie funcţiile,
f. să desprindă mesajul transmis.
2. AFECTIVE:
a. să se implice emoţional în atmosfera prefigurată de autorul popular,
b. să-şi cultive interesul şi respectul faţă de creaţiile literaturii populare,
c. să-şi dorească a învăţa şi folosi cât mai multe proverbe, zicători şi strigături.
STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode şi mijloace precum:
lectura expresivă, conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, explicarea şi demonstrarea
materialului intuitiv, lucrul cu manualul.
2. Forme de organizare a învăţării: activitatea frontală, alternativ cu activitatea
independentă individuală.
3. Resurse: proverbe, zicători, strigături, capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele
lor anterioare.
4. Mijloace de învăţământ: Limba română, manual pentru clasa a VII-a, Alexandru
Crisan, Sofia Dobra, Sâmihăian Florentina,Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2002, tabla,
testul formativ cu proba: Se dau proverbele: „Ce se duce se şi întoarce.” (proverb american), „Cine
sapă groapa altuia cade singur în ea.” (proverb românesc). Discutaţi asemănările / deosebirile pe care
le identificaţi între cele două proverbe. Relataţi situaţii potrivite pentru a exemplifica proverbele
date. Pot fi din viaţa reală, din cărţi, din filme sau inventate de voi.
5. Material bibliografic: „Cartea înţelepciunii populare. Proverbe”, Editura Minerva,
Bucureşti, 1974

1
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Organizarea clasei: (1min.) absenţe, disciplină, pregătirea pentru lecţie, elevii îşi
pregătesc caietele şi manualele.
I. Actualizarea cunoştinţelor învăţate anterior (10 min.) – atât pentru refixarea lor cât şi ca
punct de pornire pentru noile cunoştinţe.
1. Controlul caietelor de teme (cu observaţii şi aprecieri, după caz).
2. Se dialoghează cu elevii pe tema literaturii populare, a literaturii culte, a legăturii
dintre acestea încercând să se pună în circuit observaţii ale lor despre asemănările / deosebirile
existente.
II. Captarea atenţiei elevilor pentru secvenţa didactică următoare (3 min.):
Se realizează printr-o conversaţie pregătitoare:
1. Li se spune elevilor că printre creaţiile populare, la loc de frunte se află anumite creaţii
care comunică informaţii pline de înţelepciune, atitudini satirice pentru corectarea unor defecte
(lenea, prostia, îngâmfarea etc.), într-o formă concisă. Acestea au fost culese de folclorişti şi
publicate.
III. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale (1 min. ):
- Vom studia astăzi câteva dintre acestea grupate sub titlul „Proverbele. Zicătorile.
Strigăturile”. Va trebui ca la sfârşitul orei să fiţi capabili să concretizaţi aceste obiective: a, b, c, d,
etc.
IV. Prezentarea sarcinilor de învăţare (10 min.):
Se scriu pe tablă câteva exemple, urmând ca elevii să le analizeze conform unei scheme.
V. Conducerea învăţării şi dobândirea de noi cunoştinţe (20 min.):
1. Elevii sunt atenţionaţi că proverbele şi zicătorile nu aparţin nici genului epic, nici genului
liric, ci genului aforistic. Sunt solicitaţi să realizeze asemănările / deosebirile între proverbe şi zicători
conform schemei date.
Proverb Zicătoare

Conţinut - porneşte de la o experienţă de viată, - porneşte de la o situaţie, o

- se referă la un adevăr de mare
generalitate,
- emite o constatare şi o concluzie
„Boala din fire n-are lecuire.”
- transmite sfaturi şi îndemnuri:
„Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi.”
Structură - propoziţie sau frază cu structură
completă,
- conţine expoziţiune („Cine se scoală
de dimineaţă”) şi o concluzie
(„departe ajunge”).
. - sensul propriu:
Expresivitate „Ce ţie nu-ţi place / Altuia nu face.”,
- sensul figurat (metaforic):
„La pomul lăudat să nu te duci cu
sacul.”,
împrejurare din viaţă,
- se referă la un adevăr
concret,
- caracterizează printr-o
simplă constatare o situaţie, o
împrejurare:
„A strica orzul pe gâşte.”
- formulă incompletă:
expresie, sintagmă, parte de
propoziţie, expresie verbală,
- grupate în jurul unui proverb
sau al unui substantiv,
- completată cu situaţia
(contextul) la care se referă:
„A se culca pe o ureche.”
(Cineva n-a valorificat o
anumită împrejurare.)
- Numai sensul figurat:
„A intrat ca Ieremia cu
oiştea în gard.”
(Nu e vorba despre un
anume Ieremia, ci despre

2
 - uneori versificate (au ritm, rimă). oricine care, din cauza
nepriceperii, a avut un eşec. )

2. Elevii sunt atenţionaţi că strigăturile aparţin genului liric, apoi îşi notează strigăturile:
„Tot cu ochii la oglindă, / Şi gunoiul pana-n grindă,
Pe sub masă, pe sub pat, / De trei luni n-ai maturat.”

„Unde şede urâtul / Se-nnegreşte pământul,

Unde şede dragostea / Se-nverzeşte pajiştea.”

Se scriu: trăsăturile strigăturilor:

1) au dimensiuni reduse,
2) aparţin genului liric, alături de doină, cântecul propriu-zis, cântecul de leagăn,
3) reprezintă expresia poetică a unei reacţii umane faţă de un fapt de viaţă şi apar la horă,
la nuntă şi la alte împrejurări din viaţa satului.
4) comunică:
- îndemnuri la joc,
- mesaje de dragoste,
- reflecţii morale,
-atitudini satirice (critică lenea, prostia, îngâmfarea etc.).

5) funcţii:
- transmit mesaje variate,
- sincronizează mişcările dansatorilor, fiind scandate pe ritmul dansului,
- creează comuniunea sufletească a participanţilor la joc.
6) au valoare literară:
- utilizează mijloace de expresivitate variate,
- conţin procedee artistice specifice liricii populare,
- prozodia este populară
(ritm trohaic, rimă împerecheată, măsura de 7-8 silabe).
VI. Asigurarea feedback-ului:
Se realizează pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat, prin aprecieri
verbale (E bine! Corect! Da! etc.). În limita timpului le cer elevilor să spună şi să comenteze
proverbe, zicători, strigături cunoscute de ei.

VII. Evaluarea formativă (5 min.):

Ca activitate individuală, elevii vor realiza în clasă rezolvarea testului:
Se dau proverbele:
„Ce se duce se şi întoarce.” (proverb american)
„Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.” (proverb românesc)
Identificaţi asemănările / deosebirile între cele două proverbe. Relataţi situaţii potrivite
pentru a exemplifica proverbele date. Pot fi din viaţa reală, din cărţi, din filme sau inventate de voi.
VIII. Asigurarea retenţiei şi a transferului (6 min.):
Se cere elevilor să rezume, oral, apariţia, rostul, rolul proverbelor, zicătorilor,
strigăturilor.
Se dă ca activitate independentă acasă realizarea unei compuneri libere, în care să apară
proverbe, zicători, strigături.