MEDITA IA

ÎN VIA A DE ZI CU ZI
I UTILITATEA ACESTEIA

- CU SUGESTII PRACTICE -
de
Sri Swami Premananda

CON INUT

Medita ia i utilitatea acesteia în via a de zi cu zi

Practica Medita iei

I “Lini tea este Marea Revela ie” - Lao-Tse
II Senza iile corpului
III Adâncirea exerci iului anterior - Senza iile corpului
IV Controlul gândurilor
V Sim irea respira iei
VI Dumnezeu, în respira ia mea
VII Respira ia - Comunicarea cu Dumnezeu
VIII Lini tea
IX Ruga corpului
X Atingerea lui Dumnezeu
XI Concentrarea
XII Constatarea prezen ei lui Dumnezeu în tot ce exist

În l area individual i bun starea lumii

 OM
MEDITA IA ÎN VIA A DE ZI CU ZI I UTILITATEA ACESTEIA

Medita ia nu este doar pentru câ iva ale i ci este necesar tuturor fiin elor umane. Sinele interior a unei
persoane atinge Sinele Înalt (Param-Tattwa) zilnic, în timpul somnului adânc. Aceast atingere ne tiut încarc
bateriile omului. A a c atunci când se treze te din somn, se simte împrosp tat, plin de putere i relaxat. Acesta
este un proces natural. Dac cineva nu poate dormi bine, se simte deranjat i istovit. Este experien a fiec rui om
fie el bogat sau cer etor, cult sau incult, ef sau muncitor, ran sau om de afaceri, casnic sau nomad.
Orice om are nevoie de lini te, de putere, de capacitatea de a- i desc rca problemele zilnice i de a- i lini ti
mintea. A a c , o descoperire minunat a omului este aceea c trebuie s - i in în leg tur sinele interior cu
SURSA, în stare de veghe nu de somn, pentru lungi perioade continuue, prin practici specifice executate
sistematic. Aceasta este arta medita iei. i o astfel de persoan se nume te YOGI f r deosebire de religie, de
culoare, de ar .

Dhyanam nirvishayam manah— Acea starea a min ii, în care nu sunt Vishayas sau gînduri senzoriale, este
medita ia.

Pentru oriental sau ocidental, ce apar ine de Hinduism sau Mohammedanism, Budhism sau Jainism,
Cre tinism or Iudaism, Shinto-ism sau orice alt ‘ism’, scopul spiritual este de a conduce un suflet individual
c tre comuniunea extatic cu Divinitatea Universal sau UNICUL ADEV RUL, SURSA.

Dhyana—Tatra pratyayaikatanata dhyanam este un flux continuu de percepere a gândurilor. Este fluxul
continuu al gândurilor despre un obiect, sau despre Dumnezeu sau Atman sau Sursa Suprem —Tailadharavat.

În conformitare cu Raja Yoga, medita ia este al aptelea pas pe scara Yoga. Nimeni nu poate atinge aceast
stare pân când nu cunoa te arta “Concentr rii”. Ce este concentrarea? —Desa bandhas-chittasya dharana.
Concentrarea este fixarea min ii pe un obiect exterior sau pe un punct interior, f r întrerupere sau pauz timp
de dou sprezece secunde. Deci, un aspirant trebuie s se dezvolte în tehnica concentr rii, care de la sine este
schimbat în medita ie, dac starea de focalizare a min ii pe un obiect/punct/subiect spontan , este men inut
continuu pentru 12x12=144 secunde.
Termenul corespunz tor din scrierile în limba sanskrit este ‘Dhyana’ care vine de la r d cina ‘Dhi’, ‘intellect’
reprezintând r d cina de baz , ce are diferite derivate în diferite practici. Oricum, ‘Buddhi’ (facultatea ra iunii)
se zice c este bazat direct pe acest termen r d cin ; acest termen este utilizat în mod generos de toate
sistemele Yoga, i reprezint tema central a tuturor tehnicilor mistice care conduc pe cineva c tre nivele înalte
ale con tien ei spirituale cu adâncimi profunde ale expansiunii spirituale i ne duc la împlinirea în Dumnezeu
sau la auto-împlinire.

Medita ia poate fi obiectiv , pe anumite caracteristici sau pur subiectiv , pe respira ia proprie a cuiva.
În medita ia obiectiv Sadhaka mediteaz pe un idol sau pe pictura Ishta devata—ce poate fi Dumnezeu, Iisus
Shiva, Vishnu, Rama, Krishna, Buddha sau orice alt zeu sau zei .. Pentru el idolul este ceva viu, vibrând cu
realitatea suprem , omniprezent, omniscient(atot tiutor), omnipotent(atotputernic).
El poate medita pe beatitudine(fericirea deplin ), pe calit ile, pe activit ile Ishta-devata. Sau poate medita pe
Suprema Energie pulsatoare i atot-p trunz toare care este în el i în afara lui, peste tot infiltrat . Aceasta este
medita ia subiectiv . În mod similar, pe respira ia proprie când inspir i expir cu p strarea unei T CERI
INTERIOARE MINIME. Toate medita iile sunt bune; ceea ce conteaz este intensitatea i continuitatea
neîntrerupt a medita iei.

Un aspirant trebuie s î- i apropie sufletul de Dumnezeu, s se scalde în fericirea extazului Divin, s î- i

cufunde eul în oceanul eternit ii, s extrag sus inere i putere de la SURS pentru a atinge des vâr irea.
Un Sadhaka trebuie s mediteze regulat, s mestece i s digere ceea ce a înv at, pentru a transforma ceea ce a
înv at în în elepciune, pentru a aplica acea în elepciune spre rezolvarea problemelor care îi întretaie zilnic
calea. A a cum a spus F.W. Robertson:”Nu conteaz num rul de c r i pe care le-a i citit, nici varietatea
predicilor pe care le-a i auzit, nici volumul de conversa ie religioas la care participa i, ci conteaz frecven a i
seriozitatea cu care medita i la aceste lucruri pân când adev rul din ele devine al vostru i devine parte din
fiin a voastr , i aceasta v asigur cre terea“.
Un c ut tor spiritual sincer mediteaz spre a a- i da seama de Realitatea Ultim spre a deslu i misterul vie ii i
a mor ii, spre a în elege în str fundul inimii sale, care este Adev rul. O dat ce acesta cunoa te Adev rul, el
cunoa te Realitatea Ultim , el devine Acela, i de aici nu mai r mîne nimic de cunoscut. O persoan care
realizeaz (î- i d seama) de Brahman, devine Brahman, i tr ie te în Brahman. Cunoa terea este existen .
Aceasta este cea mai înalt stare.

India a avut ansa de a fi produs mul i sfin i i profe i care i-au dat seama de Adev r i au tr it mai mult sau
mai pu in în starea de Extaz Divin. Chiar i în ultimele sute de ani oamenii au fost martori la asemenea sfin i ca
Paramahamsa Ramakrishna, Swami Vivekananda, Swami Ramatirtha, Sri Aurobindo, Ramana Maharshi,
Swami Ramdas, Swami Sivananda i al i câ iva de faim mondial .

Adesea în timp ce vorbea, Ramakrishna c dea în Samadhi i de aceea se ruga adesea mamei sale divine s nu îl
cheme frecvent la pieptul ei, pentru a putea conversa cu discipolii s i, în mod particular cu iubitul s u prieten
Naren ulterior cunoscut lumii întregi ca Swami Vivekananda, pentru ca acesta s preg teasc o trup de
voluntari care s r spândeasc mesajul s u, sfântul s u mesaj în India. Swami Ramatirtha a fost v zut adesea în
starea de extaz în ultimii s i apte ani de via petrecu i în India i în Statele Unite. Adesea Swami Shivananda
în starea de extaz, cânta i dansa uneori îns era doar lini tit. Cei mai mul i mesageri divini au fost în India i
al i câ iva în restul lumii.

Medita ia i concentrarea sunt adesea tratate ca fiind sinonime. Oricum, am trasat adineauri o linie distinct
între concentrare i medita ie. Ca explica ie suplimentar , când cineva î i duce, dirijeaz , conduce, undele
gândirii într-un singur punct sau pat ca o raz laser care adun razele împr tiate de lumin într-un singur
punct, este vorba de concentrare. Fiecare corp are nevoie de concentrare pentru a în elege, asimila i utiliza
orice informa ie, orice cunoa tere. Cînd concentrarea se prelunge te la 144 secunde, ea se nume te medita ie i
când este extins la 144 deînmul it cu 144 = 20736 secunde = 345.6 minute, i se zice c s-a atins starea de
Samadhi.
Dup Ashtanga, Yoga cuprinde dou p r i principale astfel Hatha Yoga—Yama, Niyama, Asana and
Pranayama o acoper pe prima, iar Pratyahara, Dharana, Dhyana and Samadhi, pe cea de-a doua.
Nu exist cuvînt echivalent în limba român pentru Samadhi.
Concentrarea este al aselea pas, Medita ia este cel de-al aptelea iar Samadhi al optulea stadiu din Yoga, când
Sadhaka devine unit cu Fiin a Suprem .
Concentrarea conduce la Medita ie, iar în mod similar medita ia constant prelungit duce la Samadhi.

În alte Yoga, Manana, Nididhyasana, Upasana, Chintana, Dhyana— ace ti termeni sunt utiliza i cu diferen e
subtile.
Manana este un fel de reflectare. Este doar o mestecare, rumegare înceat i subtil . Aeasta se face printr-o
intens practicare a Manana.
Chintana este de asemenea un fel de reflectare i meditare pentru a asimila gândurile în con tien , pentru o
impresie corect , corespunz toare , i pentru o în elegere profund .
Medita ia intens asupre Sinelui sau Brahman sa a ORIC REI PERSONALIT I SPIRITUAL ILUMINATE
se nume te ‘Nididhyasana’. A a cum a f cut sfântul Francisc din Assisi.
‘Upasana’ vine de la medita ia devotului practicat în , Jnana Yoga Sadhana i Bhakti Yoga.
Upasana semnific ‘stând aproape de’.
În Jnana Yoga Sadhana c ut torul trebuie s stea aproape de Sine sau Brahman; pe când în Bhakti Yoga un
devot trebuie s stea al turi de Dumnezeu.
Un practicant adev rat(Sadhaka) va ob ine rezultate sigure i rapide, când va parcurge corespunz tor etap
dup etap sub coordonarea unui GURU sau înv tor.
Primele patru p r i sunt menite s purifice mintea i s ob in un corp puternic i potrivit pentru a recepta i
re ine puterea DIVIN . În zilele noastre mul i pun semnul de egalitate între Yoga i practicarea câtorva asane
i pranayame. Aceasta nu este suficient pentru în l area spiritual . Totu i este mai bine s practica i câteva
asane i pranayame pentru propria s n tate decât deloc. Dar Yoga adev rat începe cu retragerea
sim urilor(pratyahara), practicarea concentr rii, prelungirea periodei de concentrare sub o atent coordonare,
pentru a atinge stadiul medita iei, i în final pentru a deveni unit (Yoga a se al tura, a se uni) cu Ralitatea
Suprem , cu ADEV RUL.
Astfel medita ia nu înseamn a numai a fi pustnic, ascet sau retras. Este extrem de important în via a de zi-cu-
zi. Este un imens ajutor pentru student, pentru tân r sau pentru b trân. Un on care poate medita poate deveni un
mai bun conduc tor, un mai bun om de afaceri, un om mai performant. Dimpotriv , dac o persoan nu poate
medita, va duce lips de creativitate, curaj i încredere în atingerea scopurilor sale. În ziua de ast zi, cî iva
medici i psihologi î- i sf tuiesc pacien ii suferinzi de nervozitate, de enerv ri neobi nuite, de deranjamente
mentale, team i complexe de inferioritate, de lips de încredere, s mediteze al turi de tratamentul medical.
Deci medita ia este foarte necesar în aceste zile când omul duce o via complex i tensionat .

În fiecare diminea i fiecare sear , preferabil la r s rit i la apus, sta i într-o postur confortabil cu coloana
vertebral dreapt , relaxa i-v fiecare parte a al corpului, apoi mintea, i sta i nemi ca i, în acea i postur , cât
de mult pute i. Întodeauna este mai bine ca înainte de aceasta, când v a eza i pentru medita ie, s invoca i
maestrul(Guru) i Ishta Devata, pentru a ob ine binecuvântarea, ghidarea acestora i pentru a v exprima
recuno tiin a.
Gradual cre te i durata medita iei. Este u or s v relaxa i membrele corpului dar nu este u or s v relaxa i
mintea. Acest proces de relaxare, lini tire i con tientizare a corpului va reduce automat frecven a respira iei,
care, la rândul ei, v va ajuta în medita ie. Multe gânduri v traverseaz mintea acum i v vor traversa i
atunci.
Ele pot chiar s v deranjeze.Nu v teme i. Încerca i s r mâne i calmi i privi i-le cu st pânire de sine. L sa i-
le s vin l sa i-le s plece. Nu lupta i s s v elibera i mintea de undele gândirii. Încerca i s fi i indiferen i cu
ele. Observa i aceste gânduri cu indiferen . Dup un timp – mai devreme sau mai târziu – ve i fi absorbit în
Ishta-Devata vostru dac medita ia este obiectiv , sau în Fiin a voastr dac medita ia este subectiv . Odat ce
a i gustat medita ia, crede i-m , v va pl cea s o gusta i din nou i din nou...

Fie ca Dumnezeu Atotputernic i Milostiv s v ajute.

 PRACTICA MEDITA IEI

I. “lini tea este Marea Revela ie”—Lao-Tse

1. Manuscris revelat de Dumnezeu.

2. Descoperirea revela iei pe care o aduce t cerea-interioar .
3. T cerea-interioar ofer , îns t cerea-interioar trebuie atins i ob inut . NU ESTE U OR.
Exerci iul 1.
Alege i o postur confortabil . Închide i ochii pentru zece minute. C uta i s v lini ti i total Inima i Mintea.
Descrie i ‘Lini tea’ în termenii dumneavoastr . Experien a poate fi infinit de variat . Trebuie s elimina i
vagabondajul constant al min ii. Reduce i la tacere agita ia emo ional . La apropierea de frontierele t cerii-
interioare pot ap rea PANICA i RENUN AREA. A- i putea avea o experien nepl cut . NU SUNT
MOTIVE DE DESCURAJARE. Vagabondajul gândurilor reprezint o mare surpriz . Face i-v timp s
EXPERIMENTA I acest vagabondaj al min ii. CEVA ÎNCURAJATOR—con tientizarea existen ei
vagabondajului mental, agita iei interioare i a inabilit ii de a fi lini tit, arat c ave i un grad redus de t cere-
interioar . ÎNCHIDE- I DIN NOU ochii, deveni i con tient de vagabondajul min ii pentru cca. dou minute.
Acum în elege i c t cerea-interioar este cea care v d posibilitatea s pute i con tientiza vagabondajul min ii
dumneavoastr . Minima T CERE-INTERIOAR pe m sur ce se dobânde te, v reveleaz din ce în ce mai
mult, mai mult decât pute i voi în iv s v revela i altfel.

Ve i ob ine: ÎN ELEPCIUNE, LINI TE, FERICIRE, DUMNEZEU

PRECAU II: Nu trebuie s vorbi i sau s discuta i. Inspira i i expira i adânc i lent. Din nou închide i ochii
pentru 5 minute. CAUTA I T CEREA-INTERIOAR . Nu c uta i NIMIC SENZA IONAL. De fapt nu
c uta i nimic. Limita i-v la a observa. Lua i orice vine c tre con tiin a voastr , indiferent dac e mare, mic,
banal sau obi nuit. CON INUTUL con tientiz rii este mai pu in important decât calitatea con tientiz rii. Pe
m sur ce calitatea se îmbun t e te deasemenea se adânce te i lini tea-t cerea, ve- i vedea i experimenta.
Ve- i descoperi spre încântare voastr c revela ia nu este Cunoa tere. Este putere: o misterioas putere care
aduce transformare.

II. Senza iile corpului

Trebuie s deveni i con tienti de anumite senza ii de care nu sunte i con tienti în mod explicit.
Exerci iul 2.
“Merge- i” cu ochii min ii în jurul voastru pentru a deveni con tient de degetele de la picioare, de labele
picioarelor, de picioare, de genunchi, de coapse, de fese, de mijloc, de stomac, de piept, de umeri, de degete
(începe- i cu buricele), de antebra e, de coate, de bra e, de spate, apoi din nou de umeri, de gât, de b rbie, de
buze, de nas, de obraz, de urechi, de ochi, de frunte, de cap, de partea superioar a capului i de partea
posterioar a capului.
Nu insista i mai mult de 2-3 secunde pentru fiecare parte a corpului. Repeta i din nou i din nou timp de cinci
minute.
Aceast exerci iu are ca efect aducerea unei senza ii de relaxare. CEI MAI MARI DU MANI: Tensiunea
nervoas , trairea prea mult în cap, a fi gânditor i imaginativ i de a fi prea pu in con tient de activitatea
sim urilor. Este necesar de a r mâne în PREZENT i nu în trecut sau viitor.
Un Shadaka trebuie s st pâneasc aceast tehnic a con tientiz rii senza iilor. El trebuie s înve e s ias din
zona gândirii i imagina iei i s se mute în zona (din Cap în Inim ) sentimentelor de iubire i a intui iei, unde
ia na tere contempla ia, unde rug ciunea devine putere ce transform i o surs de încântare i pace.

Pu ini dintre voi pot sim i o cre tere a Tensiunii. Observa i ce parte a corpului este tensionat i vede i exact ce
tensiune sim i i. Con tientiza i faptul c sunte i tensiona i i observa i exact unde. A observa nu înseamn a
reflecta ci a sim i. De obicei nu culege i nici o senza ie. De ce? Sensibilitatea voastr a murit de atâta tr it în
cap.

În Pielea noastr se desf soar în fiecare moment miliarde de reac ii bio-chimice pe care noi le numim senza ii
i cerde i ca este greu s alege i câteva dintre acestea? V-a i împietrit, pentru a nu sim i unele r niri emo ionale
sau conflicte pe care îns le-a i uitat demult... i percep ia dumneavoastr , con tien a, puterea de concentrare i
aten ia sunt brute i nedezvoltate.

FI I ÎN CONTACT CU SENZA IILE DIN NOU I DIN NOU f r a numi membrele i organele pe care le
sim i i. Dac observa i un îndemn de a v schimba sau a v deplasa postura sau pozi ia – nu îi acorda i aten ie.
Continua i exerci iul pentru înc câteva minute. Gradual ve- i sim i o anumit lini te în corp. Continua i cu
exerci iul de CON TIENTIZARE pân ob ine i o anumit lini tire. Dac sunte i distra i, întoarce i-v la
exerci iul de con tientizare a senza iilor corpului, mutându-v de la o parte a corpului la alta, pân când corpul
devine lini tit din nou, mintea t cut , i sunte i capabili s simti i din nou lini tea care aduce pace i anticipeaz
contemplarea lui Dumnezeu.

ORICUM, NU r mâne i pre mult timp în mod inten ionat în starea lini te. Deoarece aceast r mânere poate fi
relaxant i chiar încânt toare. DAR în aceasta const PERICOLUL unei transe blânde sau a întunec rii
mentalului, care nu este bun pentru contemplare.Este ca un fel de autohipnoz care nu are nimic de a face cu
ascu irea con tien ei sau cu contemplarea.

IMPORTANT: NU CAUTA I ÎN MOD DELIBERAT lini tea sau t cere-interioar i nu r mane i ÎN MOD
EXPLICIT în aceast stare atunci când ea apare. ÎNS C UTA I ASCU IREA CON TIIN EI.

Într-o clip lini tea devine a a de puternic încât toate exerc iile i toate eforturile devin imposibile.
Atunci nu va mai trebui s c uta i lini tea. Dar lini tea v va cuprinde. ATUNCI pute i sigur i profitabil s
abandona i toate eforturile i s v l sa i în voia atotputernicei lini ti din voi.

III. Adâncirea exerci iului anterior— Senza iile corpului

Exerci iul “senza iile corpului” este a a de simplu, de fapt, dezam gitor de simplu. Pentru a avansa în acest
exerci iu trebuie s îi p stra i simplitatea. Rezista i tenta iei de a c uta aspecte noi, îns încerca i s c uta i
PROFUNZIMEA.
Trebuie s practica i cel de-al doilea exerci iu pentru o lung perioad de timp. Pute i s v întreba i despre
eventualele avantaje. Nu v întreba i. Face- i ceea ce vi s-a cerut în cadrul exerci iului i v ve i descoperi pe
voi în iv . ADEV RUL se g se te mai pu in în cuvinte i explica ii decât în ac iuni i în experien . Deci s
trecem la treab , cu credin i perseveren .
Exerci iul 3.
Închide i ochii. Repeta i exerci uil precedent “senza iile corpului” pentru cinci pân la zece minute. ACUM
ALEGE I DOAR O MIC ZON A OBRAZULUI, COLECTA I ORICE SENZA IE. La început poate nu
ve i sim i. Continua i exerci iul precedent, apoi intra i în aceast zon . Fi i con tien i de tipul senza iei care se
ive te; mânc rimi, în ep turi, arsuri, smucituri, vibra ii, pulsa ii, amor eli..... Dac mintea vagabondeaz ,
întoarce i-v cu r bdare la exerci iul 2 i exersa i din nou.
 IV. Controlul gândurilor
Executând exerci iile anterioare de con tiien , mentalul dumneavoastr poate fi distras. Pentru a face fa unei
asemenea situa ii, trebuie s p stra i ochii întredeschi i – r mânînd cu privirea pe un obiect sau pe o pat la o
distan de cca un metru în fa a voastr . Nu fi i concentra i pe obiect/pat . F când aceasta, pute i fi deranjat de
de vagabondajul min ii dumneavoastr . Nu trebuie îns s v alarma i. Practica i controlul asupra
vagabondajului min ii cu r bdare i perseveren . Treptat ve i reu i. Pentru a trata distragerea mentalului pute i
urma oricare din urm toarele dou c i:
Exerci iul 4.
a) Urma i-v gândurile a a cum un c telu din strad urmeaz orice pereche de picioare pe care o vede în
mi care. Nu conteaz direc ia în care se mi c . Dup câteva secunde, trebuie s con tientiza i c gândi i. Pute i
s v spune i în interior : Gândesc..........gândesc.........gândesc. Prin aceasta ve i con tientiza c procesul de
gândire contiunu .

b) Observa i-v gândurile ca un om care st la fereastr privind trec torii de pe strad . Dup un timp,
trebuie s con tientiza i urm torul fapt : Gândesc..........gândesc.........gândesc.

Pute i efectua oricare dintre cele dou exerci ii îns nu mai mult de cinci minute. Gândirea are tendin a de a se
opri atunci când con tientiza i faptul c gândi i. O distragere ce are la baz o puternic înc rcatur emo ional :
dragoste, team , resentimente, regrete – nu va ceda u or acestor exerci ii. Alte exerci ii discutate în continuare
trebuie s v ajute în astfel de cazuri.

V. Sim irea respira iei

Con tientiza i cum intr i cum iese aerul prin n rile voastre. Nu v concentra i cum intr aerul în plamâni,
limita i-v la doar la a con tientiza respira ia prin n ri. Nu controla i respira ia. Nu încerca i s o adânci i. Nu
este un exerci iu de respira ie ci unul de con tientizare. Ori de câte ori sunte i distra i, întoarce i-v cu vigoare
la sarcina voastr de a fi con tient de fiecare respira ie. Continua i acest exerci iu zece sau cinsprezece minute.
Acest exerci iu poate fi dificil pentru unii dintre dumneavoastr în compara ie cu exerci iile anterioare; dar este
cel mai r spl titor în ascu irea con tien ei, în aducerea calmului i a relax rii. ORICUM, în încercarea de a
con tientiza respira ia NU v tensiona i mu chii . Hot rârea voastr nu trebuie confundat cu tensiune nervoas .
Pute i fi distra i la început dar trebuie s v reîntoarce i din nou i din nou la con tientizarea respira iei simplul
effort implicat în a face aceasta – va aduce efecte benefice pe care le ve- i remarca treptat. Dup ce ve- i avea
eficien în acest exerci iu continua i cu o alt variant de exerci iu întrucâtva mai dificil i mai eficace:
Exerci iul 5.
a) Con tientiza i senza ia de trecere a aerului prin n ri. Sim i i atingerea acestuia – în ce parte a n rilor
sim i i atingerea aerului când inspira i… în ce parte a n rilor sim i i atingerea aerului când expira i…..
b) Con tientiza i c ldura sau r coarea aerului …. Este rece când intr i cald când ias .
c) De asemenea con tientiza i cantitatea de aer care care trece printr-o nar este mai mare decât cea care
trece prin cealalt nar ….
d) Fi i sensibili i aten i la atingerea u oar când inhala i i exhala i....

Continua i acest exerci iu pentru zece sau cincisprezece minute. În caz c aloca i mai multe minute ve- i obtine
rezultate mai bune. Dar NU STA I singuri în acest exerci iu mai multe ore pentru o perioad mai mare de dou
sau trei zile. Altfel acest exerci iu v aduce o mare pace i un sim mânt de profunzime i plenitudine care v
încânt , dar concentrarea prelungit pe respira ie probabil c va produce halucina ii sau va deversa material din
incon tient pe care nu ve- i putea s îl controla i.
CON TIEN , CONTEMPLARE I RUG

Rug înseamn o comunicare cu Dumnezeu care este purtat prin utilizarea cuvintelor a imaginilor i a
gândurilor. Contemplarea semnific o comunicare cu Dumnezeu care face posibil o utilizare minim a
cuvintelor a imaginilor sau a conceptelor. Exerci iile de con tien “senza iile corpului” sau “sim irea
respira iei” pot fi considerate ca i comunicare cu Dumnezeu. Mul i mistici ne spun c , în plus fa de mintea i
inima cu care comunic m în mod obi nuit cu Dumnezeu , suntem înzestra i cu o minte mistic i cu o inim
mistic , facult i cu care putem s -L cunoa tem pe Dumnezeu în mod direct, pentru a-L în elege i INTUI pe
Dumnezeu în fiin a Sa adev rt – l sând la o parte toate gândurile, conceptele i imaginile.

În mod obi nuit tot contactul noastru cu Dumnezeu este indirect – prin imagini i prin concepte. Pentru a putea
s -L în elegem pe Dumnezeu dincolo de aceste gânduri i imagini trebuie s avem privilegiul unei anume dar –
o inim mistic .

În majoritatea dintre noi aceast inim zace dormind i în stare nedezvoltat . Dac este trezit , se îndreapt
c tre Dumnezeu i, ne îndrept întreaga noastr fiin c tre El. De aceea trebuie s o dezvolt m , trebuie s
îndep rt m zgura ce o înconjoar ca s poat fi atras c tre ETERNUL MAGNET.

A fi aproape sau a descoperi Eternul Magnet, înseamn a g si mijloacele de a face mintea s tac .
A face mintea s tac este o sarcin extrem de dificil . Cât de greu este de a ine mintea departe de procesul de
gîndire, care produce gânduri într-un ir ce nu se mai termin . Dar cum se zice “cui pe cui se scoate”. A a c
fi i în elep i i utiliza i un singur gând pentru a sc pa de toate celelalte gânduri care v umplu mintea.
Un gând, o imagine, o fraz o propozi ie sau un cuvânt pe care mintea se poate fixa. A face o încercare
con tient de a p stra mintea într-o stare f r gânduri, vid , înseamn a încerca imposibilul. Mintea trebuie s
aib ceva ocupa ie. O concluzie ce pare tulbur toare: concentrarea pe respira ie sau pe senza iile corpului apare
ca fiind o foarte bun contemplare. Exerci iile de con tien ne conduc la o adâncire a experien elor de
rug ciune.
A sosit momentul ca s v expune i Soarelui Divin în LINI TE / T CERE.

VI. Dumnezeu, în respira ia mea

Exerci iul 6.
Cu ochii închi i practica i un anumit timp con tientizarea senza iilor corpului. Apoi con tientiza i respira ia a a
cum a i f cut-o înainte i r mâne i con tien i pentru câteva minute....
Reflecta i acum c acest aer pe care îl respira i este înc rcat cu Putere i PREZEN A Unit ii. Gând i aerul ca
fiind un OCEAN Imens care v înconjoar … un ocean colorat cu prezen a lui Dumnezeu i cu fiin a lui
Dumnezeu… Când trage i aerul în pl mâni trage i Unitatea … Fi i con tien i c respira i Puterea în prezen a lui
Dumnezeu, a Unit ii odat cu fiecare respira ie. R mâne i în aceast con tien atât cât pute i… Observa i ce
sim i i când con tientiza i c inspira i pe Dumnezeu cu fiecare respira ie….

ALTE REFLECT RI
1. Când inspira i, con tientiza i Spiritul Lui Dumnezeu care v inund pl mânii cu energia divin pe care o
aduce cu el.

2. Când expira i, imagina iv c expulza i toate impurit ile … temerile … sim mintele negative…
neajunsurile i sl biciunile.

3. Imagina iv c vede i întregul corp devenind radiant i viu prin acest de inspirare a Spiritului Lui Dmnezeu i
de expulzare a tuturor impurit ilor… R mâne i în aceast con tientizare cât pute i f r a fi distra i.
 VII. Respira ia, Comunicarea cu Dumnezeu
Rug ciunea religioas o vom numi RUG ; rug ciunea intuitiv poate coincide cu CONTEMPLAREA
Ambele rug ciuni ne conduc la uniunea cu Dumnezeu.

Unele dintre ele sunt mai potrivite pentru unii c ut tori spirituali decât pentru al ii. În func ie de timp i de
necesit i acestea se pot schimba.
Orice comunicator cu Dumnezeu care se limiteaz doar la mintea ce gânde te, nu este un adev rat comunicator
cu Dumnezeu ci cel mult unul în curs de devenire.
Printre metodele de comunicare a c ut torilor spirituali nu exist o nici comunicare personal reu it , care s nu
fie cel pu in într-un anume grad o comunicare cu inima, i care s nu con in pu in emo ie. Dac o comunicare
, o împ rt ire de gânduri, este în întregime i total lipsit de orice emo ie, pute i fi siguri c dimensiunea
presonal , intim lipse te.

V prezent m în continuare câteva varia ii ale exerci iului precedent, mai mult devo ional decât intui ional.
Cum con inutul de gânduri în rug este minimal – va fi u or s trece i de la devo ional la intui ional , de la
inim la inim .

Exerci iul 7.
Con tientiza i respira ia un anumit timp. Acum IMAGINA I-V prezen a Lui Dumnezeu în atmosfera ce v
înconjoara…
Nota i ce sim i i, când con tientiza i prezen a sa în aerul pe care îl respira i.
Acum exprima i-v Lui non-verbal. În mod frecvent, exprima i un sentiment printr-o privire sau printr-un
gest...
Apoi din nou prin respira ie. Exprima i mai întâi de toate, un mare dor de El f r a folosi cuvinte, chiar i
mental, zicându-I , “DOAMNE, mie dor de Tine….” Doar prin intermediul respira iei. Pute i exprima aceasta
respirând adânc, adâncind inhalarea.
Acum exprima i alt atitudine sau sentiment: UNUL DE ÎNCREDERE I CAPITULARE - f r cuvinte – doar
prin respira ie, “DOAMNE, m predau în întregime ie …. ” Pute i face aceasta prin sublinierea exhal rii, prin
expirarea de fiecare dat adânc i audibil. De fiecare dat când expira i sim i i ca v l sa i cu totul în mâna Lui.
Apoi, dup un timp, lua i alte atitudini fa de El i exprima i-le prin respira ie: DRAGOSTE .....
APROPIERE.... i ADORARE INTIM ....... RECUNO TIIN ...... PRE UIRE.... când a i obosit,
reântoarce i-v la începutul exerci iului i r mâne i în pace con tientizându-L peste tot împrejurul vostru i în
aerul pe care îl inspira i i îl expira i... Apoi, dac tinde i s fi i distra i, relua i partea a doua a exerci iului i
exprima i-v Lui în mod non-verbal înc o dat .

VIII. Lini tea

Omul modern este invadat din nefericire de o tensiune nervoas care face ca t cerea-lini tea s fie aproape
imposibil de ob inut. Dac el vrea de fapt s înve e s se roage el trebuie mai întâi s înve e s fie lini tit, t cut
cu el însu i.
De fapt, chiar aceast t cere i lini te devine frecvent rug , când El se manifest sub forma lini tii.
Exerci uil 8.
Repeta i exerci iul 2. de con tientizare a senza iilor corpului – întregul corp. De data aceasta începe i cu vârful
capului i finaliza i cu vârfurile degetelor de la picioare, neomi ând nici o parte a corpului.

Aten ie la orice senza ie din orice parte a corpului... Pute i g si unele p r i ale corpului complet golite de
senza ii... Insista i pe acestea pentru câteva secunde-dac nu se ive te nici o senza ie, merge i în continuare...
Pe m sur ce deveni i mai priceput în acest exerci iu v ve i ascu i con tien a pân acolo încât nu va r mâne
nici o parte a corpului în care s nu sim i i câteva senza ii...
Pute i fi mul umit când insista i scurt pe por iunile blank(f r senza ii) i continua i pe p r ile unde sim i i mai
multe senza ii – Muta i-v încet de la cap spre picioare... apoi din nou, de la cap spre picioare... i a a vre-o
cincisprezece minute.
Pe m sur ce con tien a se ascute ve- i aduna senza ii pe care nu le-a i observat înainte... pute i de asemenea
aduna senza ii extrem de subtile, prea subtile pentru a fi percepute de orcine altcineva care nu este un tot întreg.

Sim i- i întregul corp ca o mas de concentrare i pace adânc . Acum deveni i con tient de corpul vostru ca un
întreg. Sim i i întregul corp ca o mas de diverse tipuri de senza ii…
R mâne i a a o vreme, apoi reveni i la con tientizarea pe p r i, mi cându-v de la cap spre picioare … apoi din
nou r mâne i în con tientizarea corpului ca un întreg….
Observa i acum lini tea profund care v cuprinde. Observa i completa lini te a corpului … Oricum, Nu
r mâne i în starea de lini te încât s pierde i con tientizarea corpului… Dac sunte i distras oferi i-v ocupa ia
de a v muta înc o dat de la cap spre picioare, devenind con tient de senza iile din fiecare parte a corpului.
Apoi. Din nou, observa i lini tea din corpul vostru. Dac practica i în grup, atunci când ave i ocazia, observa i
lini tea în întreaga înc pere.
Este foarte important s NU mi ca i nici o parte a corpului când executa i aceast Sadhana.

Aceasta va fi foarte dificil la început, dar de fiecare dat când sim i i necesitatea de a v mi ca sau v sc rpina
sau v foi, con tientiza i imediat aceasta … Nu ceda i … necesitatea va disp rea în mod gradual iar voi ve i
deveni înc o dat lini ti i …
Este extrem de chinuitor pentru majoritatea dintre voi s sta i lini ti i. Chiar dac resim i i durere fizic , i
deveni i tensiona i fizic, cheltui i-v tot timpul de care ave i nevoie pentru a deveni con tien i de aceast
tensiune … UNDE o sim i i, CUM sau ÎN CE MOD o sim i i … i r mâne i a a pân când tensiunea dispare.

Ve i sim i durere fizic , chiar dureri severe. Nu are importan cât de confortabil este pozi ia sau postura
pe care a i adoptat-o, corpului vostru îi place s protesteze împotriva lini tii, dezvoltând dureri în diferite p r i.
Când se înt mpl asta, un Sadhaka serios TREBUIE S REZISTE tenta iei de a- i muta membrele sau de a- i
schimba pozi ia pentru a u ura durerea. Trebuie doar s con tientiza i puternic durerea.
Con tientizarea poate fi total absorbit de durerea acut . Pute i începe s transpira i, chiar abundent. Mintea
voastr poate gândi c ve i le ina de durere; în acest moment decide i s NU v lupta i cu durerea, s NU fugi i
de ea, s NU dori i s o u ura i, ci doar s o con tientiza i, s v identifica i cu ea. Apoi ve i vedea c senza ia
de durere este desf cut în p r ile sale componentele i ve i fi surprins s descoperi i c este compus din mai
multe senza ii adic senza ii de arsur intens , smucitur sau senza ie ascu it de împuns tur , într-un punct
care se mi c dintr-un loc în altul.... Acest punct pute i s îl identifica i ca durere...
Dac ve i continua acest exerci iu, ve i vedea c ve i avea un raport interesant cu a a zisa durere i anume
durere f r suferin .

Fiecare Sadhaka va experimenta anumite tipuri de durere, cum am indicat mai sus, pân când corpul s u devine
obi nuit s r mân perfect lini tit. A trata durerea prin con tientizare. Când în sfâr it corpul vostru devine
lini tit, ve i avea o bogat r splat în BEATITUDINEA T CERII care este adus de lini te.

Tenta ia de a v sc rpina este frecvent pentru încep tori. Aceasta se întâmpl deoarece odat cu
con tientizarea ascu irii senza iilor, acesta devine con tient de senza iile de mînc rime i în ep turi care de fapt
erau acolo de mult dar care erau ascunse con tientiz rii din cauza c lirii fizico-psihice pe care majoritatea dintre
noi o transmit corpului i datorit con tientiz rii grosolane care nu le f cea sesizabile.

Un Sadhaka trebuie s reziste la astfel de tenta ii pe durata Sadhanei de con tientizare.

 IX. Ruga corpului
( O variant devo ional a “senza iilor corpului”)
Exerci iul 9.
Mai întâi lini ti i-v prin con tientizarea senza iilor în diferite p r i ale corpului vostru…
Ascu i i-v con tientizarea prin trierea chiar i a celor mai subtile senza ii, nu doar a celor grosiere i a celor
evidente… ine i mâinile pe genunchi. Acum mi ca i foarte u or mâinile i degetele în a a fel încât s se
opreasc în poal , cu palmele fa în fa , cu degetele lipite i orientate în sus… Mi carea trebuie s fie foarte,
foarte lent … ca deschiderea petalelor unei flori… i în timp ce mi carea este în desf urare FI I
CON TIEN I de fiecare parte a acesteia.
O dat ce mâinile se odihnesc în poal , deveni i con tien i de senza iile din palme… Apoi deveni i con tien i de
gestul în sine, care este un gest de rug catre Dumnezeu… Ce semnifica ie are pentru dumneavoastr acest
gest? Ce îi spune i lui Dumnezeu prin acest gest? Spune i-o f r cuvinte, doar identificându-v cu gestul...
Poate s v dea senza ia unui gen de rug pe care o pute i face cu corpul vostru...
Când v ruga i cu corpul da i putere i corp rug ciunii voaste. Oamenii e ueaz în a asocia corpul cu
rug ciunea; ei e ueaz în a lua cu ei i corpul în interiorul bisericii sau a locului de venerare, ei stau în prezen a
lui Dumnezeu, dar sunt f r grij în privin a felului în care stau... Ei nu în eleg cum s tr iasc prezen a vie a lui
Dumnezeu. Deci un devot a lui Dumnezeu trebuie s în eleag sensul i menirea “Rugii corpului”. Gesturile
sugerate sunt doar exemple. Un devot poate inventa propriile gesturi pentru a- i exprima Dragostea, Pre uirea,
Adorarea, Capitularea, Recuno tiin a…
Închide i ochii. Lini ti i-v cu ajutorul unui exerci iu de con tientizare. SIM I I c sunte i în prezen a lui
Dumnezeu într-un mod foarte devo ional, cu mâînile unite unite devo ional în fa a voastr , ridica i-v încet fa a
c tre Dumnezeu … ine i în continuare ochii închi i … Ce îi spune i lui Dumnezeu prin fa a îndreptat c tre
El? R mâne i câteva momente cu sentimentul comunic rii … Apoi deveni i complet con tien i de pozi ia fe ei
voaste … de senza iile fe ei voastre … Dup câteva momente întreba i-v din nou ce î-I exprima i lui
Dumnezeu prin fa a ridicat , i r mâne i a a o vreme...

X. Atingerea lui Dumnezeu

Aceasta este tot o variant devo ional a “senza iilor corpului” pe care o ve i g si folositoare dac ave i rezerve
privind exerci iile “senza iile corpului”, “ruga corpului” sau “contemplarea”.
Exerci iul 10.
Repeta i unul din exerci iile “senza iile corpului”. Dedica i-v ceva timp pentru a experimenta multiplele i
subtilele senza ii din diferitele p r i ale corpului vostru …
Acum REFLECTA I: Fiecare senza ie pe care o simt, indiferent cât de u oar i de subtil este rezultatul unei
reac ii biochimice care nu poate exista f r Atotputernicul Dumnezeu.. SIM ITI puterea lui Dumnezeu la lucru
în producerea fiec rei senza ii... Sim i i-iI atingerea în fiecare senza ie pe care EL o produce… Sim i i atingerea
lui Dumnezeu în diferitele p r i ale corpului vostru: aspr , neted , placut , dureroas ...
Experimentarea lui Dumnezeu nu trebuie s fie ceva senza ional sau deosebit, mai pu in când v este dezvoltat
devo iunea i Dragostea Divin . F r nici un dubiu experimentarea lui Dumnezeu este diferit de experien a
obi nuit cu care suntem familiariza i: este o adânc lini te de care am, vorbit mai devreme, întunericul lucios,
goliciunea care aduce împlinire.
Adesea, sunt nenum rate lic riri a Eternit ii sau a infinitului care vin c tre noi atunci când le a tept m mai
pu in, în mijlocul preocup rilor noastre. Cineva trebuie s fac a a de pu in, întradev r, pentru a-L experimenta
pe Dumnezeu. Tot ceea ce trebuie s fac cineva este s se lini teasc pe el însu i, s devin lini tit – i s
devin con tient de senza iile mâinii. Fi i aten i la senza iile din mâna voastr ... Atunci î-L ave i pe Dumnezeu,
tr ind i lucrînd în voi, atingându-v , puternic lâng voi.. Sim i i-L ... Experimenta i-L. Majoritatea devo ilor
caut dup o experien mai deosebit . Bineîn eles este mai mult în a-L experimenta pe Dumnezeu decât de a
sim i senza iile dintr-o mân . Este necesar o lung explica ie pentru a cunoa te realitatea – îns fi i siguri c
aceaste simple i umile exerci ii o s v ajute mult în drumul c tre cunoa terea realit ii. Uit m cu to ii prea
u or c una dintre marile lec ii ale încarn rii este c Dumnezeu este g sit i în obi nuitul de zi cu zi. Dore ti s
î-L vezi pe Dumnezeu? Uit te la realitatea de lâng tine. Vrei s î-L auzi? Ascult plînsetul unui copil mic,
rîsetele de la un simplu chef, vîntul fo nind frunzele din copaci. Sau doar lini ti iv , deveni i con tien i de
senza iile din corpul vostru, sim i i PUTEREA SA TOTAL la lucru în voi i sim i i cât de aproape este EL în
voi.

XI. Concentrarea

(Acesta este un exerci iu de con tien pur )

Exerci iul 11.
Alege i un obiect al unui anumit sim ca obiect de baz a aten iei. V sugerez s alege i sau senza iile dintr-o
anumit parte a corpului, sau respira ia sau sunetele din jurul vostru.
Concentra i-v aten ia pe acest obiect, dar f ce i-o în a a fel încât dac aten ia v alunec spre altceva s fi i
imediat con tien i de aceast alunecare.
S presupunem c a i ales ca obiect de baz al aten iei respira ia voastr . Concentra i-v asupra respira iei ...
Este foarte probabil ca dup o vreme aten ia voastr se va deplasa c te altceva – un gând, un sunet, un
sim mânt... Acum, cu condi ia s fi i con tien i de aceast deplasare a aten iei, deplasarea nu trebuie s fie
considerat o distragere a aten iei... Oricum, este important s con tientiza i aceast deplasare chiar în
momentul când deplasarea are loc sau imediat dup aceasta.
Considera i-o distragere a aten iei doar dac deveni i con tien i de deplasarea aten iei la mult dup ce ea a avut
loc.

Presupunând c a i ales respira ia ca obiect de baz al aten iei. Atunci exerci iul vostru va fi cam a a:-
“Respir... Respir... Acum gândesc... gândesc... gândesc... Acum ascult un sunet... ascult.... ascult... Acum sunt
enervat.... enervat. Acum m simt plictisit... plictisit...”
În acest exerci iu, vagabondajul min ii nu este considerat o distragere a aten iei, cu condi ia s fi i con tien i c
aten ia se deplasaze c tre alt obiect… Odat ce deveni i con tien i de aceast deplasare, r mâne i la noul
obiect (gândire, ascultare, sim ire...) o vreme, apoi întoarce i-v la obiectul de baz al aten iei (respira ia)...
priceperea voastr în auto-con tien poate deveni atât de mare încât voi nu deveni i aten i la deplasarea aten iei
la un alt obiect, ci chiar la dorin a de a face deplasarea, la impulsul din voi de a v deplasa la altceva. Ca i
atunci când dori i s mi ca i mâna..... mai întâi sunte i con tien i de apari ia dorin ei de a mi ca mâna,
consim i i la aceast dorin , transporta i în afar aceast dorin , apoi apare prima mi care a mâinii... Toate
aceste activit i sunt executate într-o infinitesimal frac iune a unei secunde i de aceea g sim c este imposibil
de distins una fa de alta pân când lini tea sau t cerea din noi devine aproape total i con tien a noastr
cap t ascu imea unei lame de brici.
Auto-con tien a este un mijloc foarte puternic pentru a cre te dragostea fa de Dumnezeu sau aproapele nostru.
Auto-con tien a înal dragostea. Dragostea, când este autentic , cre te i adânce te auto-con tien a.
Nu c uta i mijloace ascunse de a v dezvolta auto-con tien a. Începe i cu lucruri modeste cum ar fi
con tientizarea sim mintelor corpului sau con tientizarea lucrurilor din jurul vostru i apoi cu alte exerci ii pe
care vi le-am sugerat aici i nu va trece mult timp pân când ve i observa fructele lini tii a calmului i a
dragostei pe care înal auto-con tien a ne-o aduce.
 XII. Constatarea prezen ei lui Dumnezeu în tot ce exist
(Aceasta este o recapitulare a majorit ii exerci iilor anterioare)
Exerci iul 12.
Executa i unul dintre exerci iile de con tien precedente. De exemplu lua i “senza iile corpului” ca focalizare a
aten iei voastre… Nu observa i doar senza iile care sunt percepute u or de con tien a voastr , cele grosiere, ci
observa i-le deasemenea pe cele subtile … Dac este posibil nu da i senza iilor nici un nume (arsur , amor eal ,
în ep tur , mânc rime, r ceal …). Doar sim i i senza ia f r a-i pune vreo etichet …
Face i la fel cu sunetele… Capta i cât pute i de multe… Nu încerca i s identifica i sursa sunetului. Asculta i
sunetele f r s le eticheta i. Pe m sur ce continua i acest exerci iu ve i observa o mare pace interioar care v
va cuprinde, o lini te profund … Acum con tientiza i rapid, scurt , aceast pace i lini te…
Sim i i ce bine e s fi i aici, acum. S nu ave i nimic de f cut. Doar s fi i. Fi.

Pentru aceia care au înclina ii devo ionale. Executa i exerci iul precedent pân când sim i i pacea care vine cu
acesta…
Acum deveni i con tien i, pentru o scurt vreme de aceast pace i lini te…
Acum exprima iv lui Dumnezeu nonverbal. Imagina iv c sunte i mut i pute i comunica doar cu ochii i cu
respira ia. Adresa i-v lui Dumnezeu nonverbal, “Doamne, este bine a fi aici cu tine.” Sau nu comunica i de fel
cu Dumnezeu. Doar odihni iv în prezen a lui.
De asemenea, pentru cei cu înclina ii devo ionale, un exerci iu rudimentar în a-L g si pe Dumnezeu în toate.
Reîntoarce i-v în lumea sim urilor… Deveni i cât de con tien i pute i fi, cu aerul pe care îl respira i… cu
sunetele din jurul vostru.. de senza iile pe care le sim i i în corp… Sim i i-L pe Dumnezeu în aer, în sunete, în
senza ii. R mâne- i în aceast lume a sim urilor. R mâne i cu Dumnezeu.... Preda i-v acestei lumi a sim urilor
(sunete, senza ii tactile, culori...) .... Preda i-v lui Dumnezeu…..

IN L AREA INDIVIDUAL I BUN STAREA LUMII

Societatea “Via a divin ” http://www.sivanandadlshq.org ofer un panaceu pentru toate necazurile sociale i
politice ale lumii moderne. Cele trei fundamente a “Vie ii divine” – Serve te, Iube te, D ruie te – sunt pilonii
pe care poate sta un individ, sau de unde se poate în l a, sau de unde se pot construi fraternit i umane. Astfel
via a în aceast lume poate deveni fericit , f r temeri, i s aib un scop.

Dac cineva încearc s observe oamenii, poate vedea trei tipuri de persoane – extroverti ii, introverti ii i
ambivalen ii. Extroverti ii sunt persoane a c ror minte se orienteaz întotdeauna c tre exterior. Ei devin sclavii
propriilor sim uri. Ei sunt dup bani, pl ceri i pasiuni, pozi ii i putere, onoruri si aplauze. Ei sunt limita i de
cond ii i circumstan e i de circumferin a vie ii. Normal, c ut rile lor sunt în afar i ei uit scopul i destina ia
fiin ei umane.
Introverti ii sunt acele persoane care sunt reflective i contemplative i doresc s studieze domeniul lor intern,
universul intern ascuns în ei. Goethe îi zicea “Universul intern al omului”. Acestia renun la pl ceri i pozi ii,
inându-se la distan de aplauze sau onoruri. Farmecul lumii lor este acela c sunt doar pu ini introverti i.

Ambivertitul este o persoan cae nu se decupleaz de la exterior, ci tr iesc în “interior” i fac din exterior un
vehicul al interiorului. Ei î- i dedic via a serviciilor altruiste i î- i plaseaz via a pe altarul Marelui Creator al
universului. O astfel de persoan realizeaz sfin enia serviciului, nec utând nimic pentru pentu ei, p strând în ei
str lucitoarea Divinitate. Sunt încarn ri ale umilin ei i compasiunii , a dragostei pure izvorâte din inim .
Dar f r a deveni introvertit nu este posibil ca cineva s devin ambivertit. i o astfel de persoan este un/o
sadhaka în adev rat sens. De fapt, omul este un sadhaka în scut, dar e ueaz în recunoa terea concep iilor
gre ie, a în elegerii gre ite , a arogan ei i a vanit ii.
Holistic View
“There is a common tendency to isolate spiritual principles from politics, especially in these
days of great intellectual power. Dreamers and visionaries are often brushed aside as people with
their heads in the clouds”, out of touch with stark realities. In so many ways man has become
wedded to the doctrine of self-salvation, self-achievement and self-dependence that in the resultant
excitement of great material achievements he is in danger of forgetting the eternal truths upon
which this entire universe exists and its future heritage depends.
The bad habit of complaining against others, the conditions and slackness in sincere
attempts, and a lack of love for himself and humanity—and man becomes a prey of vanity which
subsists on false values. Man generally thinks falsely that he is unblemished and superior to others
and that others are blemished and inferior. The inevitable consequence is that he gets a perverted
vision and loses the capacity for seeing and accepting Truth. If a man develops an attitude of
selfishness, he is liable to poison every good sight and tie. But, if his attitude becomes one of
helpfulness and understanding, he shall beautify every tie—foes will turn into friends, problems
will have their solutions and man will have his salvation. Unfortunately, man thinks his gain in the
loss of others, his progress in another’s downfall and his happiness in another’s unhappiness. It is a
tremendous mistake and a dangerous trend born out of indiscrimination and selfishness.

The inspired visions of saints, mystics and leaders in the religious education, social,
economic and artistic scene of every country have truly reflected the true aspirations of the people.
From these visions was born the practical reality of everything which is recognised to be good in
their way of life. And of course, everything that is discordant or bad is the outward result of
individual and collective negative or evil thinking or beliefs.
One of the greatest saints of the present day Sri Swami Sivanandaji Maharaj has placed
before the world the ‘Divine Life’ gospel for the uplift of the individual and attainment of divinity
in the end which can be summed up in six succinct words, “Serve, Love. Give, Purify, Meditate,
Realise.”

The physical frame of a man owes much to the world because it is made of the same five
elements of which this world is composed. One has, therefore, to serve one and all without any
distinction whatsoever and without any expectation of return or reward so that he may clear out his
debt towards the world. One must properly understand that the acquired wealth and power are not
his own but are the ‘trust’ of the poor and weak. In the right use of things lies the key which consists
in the service of others. Service and sacrifice, hence, are the acme of duty and dutifulness. When a
duty is performed as a duty for duty’s sake, it becomes the source of salvation and not the bondage
of attachment. But he should not have the idea of doership. Hence the service and performance of
duty with a feeling of responsibility and pure heart without expectations, which is prompted by an
inner sense of fellowship and unity, reduces attachment and destroys the sense of doership and thus
liberates the man.
Love is light, life, eternity. There is nothing else to achieve in this world but love. In love
consists the perfection of human life. All impurities are rooted in the craving for the pleasure of the
senses, but love is not there. Love is the nature of the beloved and the life of the lover. One must
know that faith and Love go together, because in the sense of unity resides Love and in the ending of
desire is the dawn of Love. Man has sincerely to understand that the outer form of action warranted
by a given situation generally makes little difference to the Love and sympathy in one’s inner
attitude. The man has to learn a great lesson that he has to love even a sinner, while hating the sin. A
man, who is an inborn sadhaka, must learn the lesson of forgiveness even without asking for the
same from the person who has done something wrong. Thus only the impurities of man’s mind can
be washed off. Of course, it requires great moral strength to seek forgiveness for one’s own past
wrong actions. Only one who is truly repentant and who has realised that any satisfaction of the
senses derived from evil propensities is bound to reap a harvest of evil and sorrow.
Man should not be confounded with a seeming contradiction between forgiveness and
justice. Man’s sense of justice is distorted, on account of the limitations of his ego, his reactions are
perverted. Strictly speaking, in one sense, man can do justice only to himself because he can
understand his own mind and not of others. As aman and as a sadhaka one should, therefore, refrain
from judging others; and also one should be forgiving others in so far one feels wronged by others.
When the mind is devoid of hate, a long step is taken by man towards recovery. Love is the
tremendous curative force for an individual and for the society. So the great Master emphasised
greatly this love factor and preached in practice—Love all, hate none. God is in all, do not hurt Him.
The urge to give happiness to others helps man to destroy his own craving for pleasure. The
desire for pleasure is the cause of frustration; giving and sharing what you have and serving others
with compassion consumes the craving for pleasure. He warned an aspirant that generosity
motivated by attachment, and renunciation caused by anger are fruitless. The truth is that the
supreme giver is ours, but all the things He gives are His. Therefore, man should learn the lesson of
giving and giving with happiness all the good that he possesses and not think that by giving he will
lose. In fact he will gain something which is Divine and Eternal.
If the three mottos above—Serve, Love and Give—are properly understood and practised
by man in his day-to-day life, he will find that his heart has become purified and he is living in a
higher stage and better society. In fact, in the renunciation of one’s rights and protection of rights of
the others lies the secret of attainment. His mind becomes purified and then alone he is in a position
to meditate and realise.
This is the gospel of Divine life which is the need of the hour, and if we follow this, we shall
be serving this world in a better way on its upward march. Then alone can there be ‘Ramarajya’.
Let us march on this path with confidence and faith, with sincerity and strength, with
devotion and dedication. May God and Gurudev bless you!

Radia i dragoste i bun tate c tre toate fiin ele. Nu c uta i niciodat gre elile i defectele altora. Aprecia i
întotdeauna p r ile bune din al ii. Trece i peste sl biciunile lor. Ruga iv pentru cei ce vor s v fac r u. Fi i
indulgen i cu insultele i jignirile. Fi i buni i face i bine.
—Swami Sivananda