ANALIZA SWOT - UN INSTRUMENT UTIL (STUDENŢILOR) PENTRU ANALIZA STRATEGIEI

UNEI INSTITUŢII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Raportul teorie-practică în formarea academică

Un raport echilibrat între teorie şi practică a fost şi rămâne greu de realizat în constituirea şi
punerea în aplicare a unui curriculum academic. Actualmente există trei categorii de modele
care încearcă să îmbine cunoştinţele teoretice, ce se învaţă în amfiteatre, cu abilităţile şi
experienţa necesare unor absolvenţi de studii superioare. Numitorul lor comun este de
multe ori cercetarea de profil. În acest sens întâlnim:
a. practica ca şi cercetare;
b. practica bazată pe cercetare;
c. practica prin cercetare.
Dezbaterile academice în acest sens continuă, prezentul ghid reprezentând un
exemplu. În acelaşi timp colaborarea instituţiilor academice cu organizaţiile care permit
studenţilor realizarea practicii de specialitate nu este deloc uşoară, din motive nu neapărat
imputabile uneia dintre părţi.

Relevanţa analizelor SWOT pentru înţelegerea şi monitorizarea funcţională a unei instituţii

Analiza SWOT. Scurt istoric1

Rolul analizei SWOT este acela de a strânge informaţii despre condiţiile în care funcţionează
o întreprindere/organizaţie şi de a segrega aceste informaţii în „chestiuni interne” (puncte
forte şi puncte de slăbiciune) şi în „chestiuni externe” (oportunităţi şi ameninţări).
Denumirea SWOT reprezintă un acronim provenind de la iniţialele unui număr de patru
cuvinte în limba engleză:

Tabelul 1. Conţinutul schematic al unei analize SWOT

Condiţionări/Valori Valori pozitive „Valori” negative
Condiţionări interne Strengths Weaknesses
(Puncte forte) (Puncte slabe)
Condiţionări externe Opportunities (Oportunităţi) Threats
(Ameninţări)

Obiectivul analizei SWOT este acela de a recomanda strategiile care asigură un bun
echilibru între mediul extern al organizaţiei şi situaţia ei internă urmate de facilitarea
dezvoltării unei adevărate identităţi organizaţionale.
Analizele SWOT sunt esenţiale în stabilirea planificării strategiilor instituţiilor şi
organizaţiilor: obiectivele concrete ale unei strategii de acţiune se întocmesc în conformitate

1
Filipaş, T., Analiza strategică a unei intreprinderi/organizaţii, Revista Agero, http://www.agero-
stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/SWOT.pdf, accesat în 12.07.2010
cu informaţiile preliminare culese prin analizele SWOT. În urma acestor analize, dacă
specialiştii hotărăsc că obiectivele propuse nu sunt realiste:
- pot fie amâna punerea lor în practică,
- fie pot stabili alte obiective urmate de o nouă analiză SWOT care să dea „undă verde”
activităţilor specifice noilor obiective.
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii
1960 şi 1970 la Stanford Research Institute din SUA, pentru care au fost intervievaţi directori
şi manageri generali de la 1100 de companii şi organizaţii, utilizându-se un chestionar
conţinând 250 de item-uri: „Deşi rezultatele au fost comunicate managerilor seniori care au
finanţat proiectul, punctele cele mai sensibile ale studiului nu au fost niciodată publicate;
însă ele au fost redescoperite, independent, de alţi cercetători (de exemplu „principiul justiţiei
distributive” al lui Hal Eyring).”2
Analiza SWOT poate ajuta concret o instituţie/organizaţie la:
- exploatarea punctelor forte (interne);
- corectarea punctelor de slăbiciune (interne);
- exploatarea oportunităţilor (externe);
- evitarea ameninţărilor (externe).
În ceea ce priveşte relevanţa analizelor SWOT pentru sistemul academic observăm că
rezultatele lor sunt frecvent utilizate în găsirea oportunităţilor de cercetare, dezvoltare şi
inovare.

Exemplificarea analizei SWOT pentru o instituţie de asistenţă socială

 Printre punctele forte ale unei organizaţii de asistenţă socială (AS) putem întâlni:
- posibilitatea realizării unor anchete sociale complete, complexe şi reliabile;
- existenţa unui bun leadership;
- deţinerea unor buni profesionişti;
- existenţa unor cooperări avantajoase cu instituţii având o (mai) bogată experienţă în
punerea în practică a unor obiective similare;
- puterea de muncă a membrilor echipei;
- entuziasmul trăit pentru stabilirea obiectivelor propuse;
- avantajele culturale, de atitudine şi comportamentale se constituie de asemenea în
puncte forte ale organizaţiei;
- ş.a.m.d.
 Puncte slabe posibile ar putea fi reprezentate prin:
- fondurile insuficiente;
- legislaţie inexistentă sau restrictivă în domeniu;
- localizare spaţială inadecvată;
- conflictele neconstructive de la locul de muncă;
- lipsa de flexibilitate în administraţie;

2
Ibidem.
 - lipsa de cunoaştere a potenţialului propriu (şi supraevaluarea acestui potenţial;
- lipsa de disciplină;
- emotivitatea generală situată dincolo de controlul volitiv;
- comunicare defectuoasă;
- absenţa unui anumit punct forte; ş.a.m.d.
 Printre oportunităţi putem remarca:
- atragerea de investitori prin scrierea şi aplicarea unor proiecte către persoane fizice
sau juridice interesate, în timp util;
- stabilirea unor obiective mici dar realizabile;
- acoperirea unor nevoi sociale pentru care există o anumită sensibilitate şi
disponibilitate socio-politică („a bate fierul cât e cald”);
- posibilitatea formării unor profesionişti în cadrul unor programe avansate de învăţare
şi training;
- ş.a.m.d.
 Printre ameninţările care pot da bătaie de cap, putem întâlni:
- crizele (morală, economică, socială) cu toate implicaţiile acestora;
- proastă reputaţie profesională a unor membri ai echipei multidisciplinare;
- respectarea cu dificultate a criteriilor etice specifice;
- „concurenţa” în domeniu (de exemplu prin funcţionarea unei instituţii cu profil
similar care poate apela la aceiaşi investitori);
- guvernare nepăsătoare la nevoile sociale;
- un nivel necorespunzător de implicare a membrilor instituţiei în stabilirea
obiectivelor dorite;
- un nivelul necorespunzător de „confianţă” (încredere) în posibilitatea realizării
obiectivelor propuse (a membrilor echipei, a investitorilor, a beneficiarilor);
- ş.a.m.d.

Prin listarea itemurilor (în ordinea importanţei sau în ordinea priorităţilor)

inventarele SWOT se transformă în profile SWOT (vezi Fig 1 și 2).
Vom avea de analizat aşadar:
- profilul punctelor forte ale organizaţiei;
- profilul punctelor de slăbiciune ale organizaţiei;
- profilul oportunităţilor pe care mediul extern le poate oferi organizaţiei;
- profilul ameninţărilor sau al riscurilor care provoacă organizaţia respectivă.

Cercetătorii şi studenţii practicanţi ai unei instituţii, care recurg în studiul lor la

analizele de tip SWOT, pot creiona cadrul optim privind strategia instituţiei respective
urmărind Figura 13.
Conform acestei scheme, ameninţările (Threats) şi punctele de slăbiciune
(Weaknesses) constituie Vulnerabilităţi de care se ţine cont în construirea unei strategii.

3
Ibidem, p. 36.
Valorile adăugate integrează punctele forte (Strengths) şi oportunităţile (Opportunities),
contrabalansând vulnerabilităţile.

Factori interni/externi

Ameninţări Oportunităţi

Vulnerabilităţi Strategie Valori adăugate

Puncte slabe Puncte forte

Organizare

Fig. 2
Fig. 1