UNIVERSITATEA „OVIDIUS” din CONSTANŢA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII

Master:

Ingineria și managementul proiectelor de construcții

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumător:

Conf.univ.dr. Botină Mădălina

Absolvent:

Constanţa

2016
 UNIVERSITATEA „OVIDIUS” din CONSTANŢA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII

Master:

Ingineria și managementul proiectelor de construcții

Analiza Societăților cu Răspundere Limitată în

contextul schimbărilor legislative din România

Îndrumător:

Conf.univ.dr. Botină Mădălina

Absolvent:

Constanţa

2016
2
 Cuprins

Introducere ................................................................................................................ 46
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND SOCIETĂȚILE COMERCIALE ....... 8
1.1 Noțiuni introductive privind societățile comerciale .......................................... 8
1.1.1 Reglementarea juridică a societăților comerciale în România ................. 8
1.2 Societatea civilă și societatea comercială ...................................................... 8
1.3 Constituirea societăților comerciale .............................................................. 10
1.4 Aportul asociaților ......................................................................................... 20
1.5 Capitalul social și patrimoniul societății ........................................................ 23
1.6 Clasificarea societăților comerciale .............................................................. 24
CAPITOLUL II. SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ ...................................28
2.1 Noțiunea societății comerciale cu răspundere limitată ..................................... 28
2.2 Constituirea societăţii cu răspundere limitată ................................................... 29
2.2.1 Fondatorii societăţii cu răspundere limitată ................................................ 29
2.2.2. Actul de constituire a societăţii cu răspundere limitată.............................. 30
2.2.3. Înregistrarea de stat a societăţii cu răspundere limitată ............................ 31
2.3 Asociaţii și organele societăţii........................................................................... 33
CAPITOLUL III. DIAGNOSTICUL LA S.C. AUTOCONS SERV S.R.L .....................41
3.1. Diagnosticul juridic .......................................................................................... 41
3.2. Diagnosticul tehnic .......................................................................................... 42
3.3. Diagnosticul resurselor umane, funcționalitate ................................................ 44
3.4. Diagnosticul comercial si de marketing ........................................................ 48
3.5. Diagnosticul financiar ................................................................................... 53
3.6. Diagnosticul calității......................................................................................... 60
3.7. Diagnosticul general și strategic...................................................................... 64
3.8. Analiza S.W.O.T. după diagnosticare .............................................................. 64
Concluzii .....................................................................................................................69
Bibliografie .................................................................................................................71

3
 Introducere
Societatea comercială reprezintă un organism autonom, căruia legea i-a
conferit personalitate juridică care oferă cadrul optim pentru realizarea unor scopuri
sociale, satisfacerea unor interese personale ale unor agenți economici. Cadrul juridic
general în materia societăților comerciale este reprezentat de Legea nr. 31/1990 a
societăților comerciale, republicată (denumită în continuare “Legea”) care se
completează cu prevederile Codului Comercial, Codului Civil, Codului Fiscal și pentru
anumite instituții și cu alte prevederi relevante.

Lucrarea dată este o prezentare succintă despre societatea cu răspundere

limitată. Societatea comercială, alături de celelalte instituţii de drept, a apărut ca
urmare a progresului economic şi social. Negustorii, prin efortul lor individual, nu mai
erau în măsură să satisfacă necesităţile sporite de consum ale oamenilor. Astfel,
societatea cu răspundere limitată a fost reglementată la sfârşitul secolului al XIX-lea,
mai întâi în Germania, de unde a fost preluată de Franţa şi, ulterior, de alte ţări
europene. Societatea comercială cu răspundere limitată este creaţie a dreptului
german; este reglementată pentru prima oară prin legea din 23 aprilie 1892, publicată
în Reichgesetz Blatt (Foaia de legi a Imperiului) din 26 aprilie 1892.

La fel un moment, destul de necesar este că SRL este una dintre societățile
comerciale care contribuie la rezolvarea problemelor de ordin economic și social, cum
ar fi:
 utilizarea eficientă a resurselor (de producţie, umane, naturale etc.) ;
 ridicarea nivelului de trai al populaţiei ;
 creşterea exportului ;
 atragerea investiţiilor etc.
Lucrarea intitulată Analiza Societăților cu Răspundere Limitată în contextul
schimbărilor legislative din România este structurată pe trei capitole, dintre care
primele două abordează aspecte teoretice privind societățile comerciale, respectiv
evoluţia SRL-urilor.
Ultima parte, şi anume cea de concluzii, reprezintă trecerea în agenda a celor
mai importante date, observaţii şi noţiuni cu referire la lucrarea prezentă.

4
 Importanţa temei constă în faptul că la etapa actuală se oferă mari
speranţe anume pe seama întreprinderilor mici şi medii, cum este și SRL deoarece
aceasta are o mare mobilitate, flexibilitate pe piaţă şi o deosebită adaptibilitate
la condiţiile existente, care se află într-o permanentă schimbare şi modificare.
În conjunctura prezentă în Republica Moldova societatea cu răspundere limitată
reprezintă în sine o unitate creatoare de locuri de muncă, de idei inovatoare,
precum şi producătoare de profituri şi, respectiv, surse de venituri în buget.

5
 CAPITOLUL I.

ASPECTE GENERALE PRIVIND SOCIETĂȚILE COMERCIALE

1.1 Noțiuni introductive privind societățile comerciale

1.1.1 Reglementarea juridică a societăților comerciale în România

Reglementarea cuprinsă în Legea 31/1990 reprezintă, în prezent,

reglementarea generală privind societățile comerciale.1 Reglementarea societăților
comerciale, se completează cu prevederile Codului Civil și ale Codului Muncii.

În privința personalului salariat al societăților comerciale sunt aplicabile

prevederile legislației muncii; încadrarea salariaților la societățile comerciale se face
pe bază de contract de muncă, cu respectarea prevederilor Codului muncii și a
regimului de asigurări al personalului unităților bugetare.

O societate comercială se constituie în temeiul unui contract de societate,

care este actul său constitutiv. Societatea comercială poate fi definită ca o societate
de persoane constituită pe baza unui contract de societate și beneficiind de
personalitate juridică, în care asociații se înțeleg să pună în comun anumite aspecte,
pentru exercitarea unor fapte de comerț, în scopul realizării și împărțirii serviciilor
rezultate.2

1.2 Societatea civilă și societatea comercială

 Asemănări

Societatea civilă și societatea comercială au aceeași esență, fiecare

reprezintă o grupare de persoane și de bunuri (capitaluri) în scop economic și
lucrativ. De aceea, conceptul de societate definit de art.1881 C.civ. pentru societatea
civilă este valabil și pentru definirea societăților comerciale. Atât societatea civilă, cât
și societatea comercială iau naștere printr-un contract de societate; elementele
esențiale ale contractului de societate civilă se regăsesc și în contractul de societate
comercială (aportul asociaților, intenția de a desfășura în comun o anumită activitate

1 Stanciu Cărpenaru, Sorin David, Cătălin Predoiu, Gheorghe Piperea, Legea societatilor comerciale nr.31/1990
comentariu pe articole, ed. a 3-a, Editura: C. H. Beck, Bucuresti, 2006
2 Stefan Minea, Constituirea societăților comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996, p. 20

6
și obținerea și împărțirea beneficiilor). În sfârșit, ambele societăți au un scop lucrativ,
asociații urmăresc realizarea și împărțirea unor beneficii. Sub acest aspect,
societatea civilă și societatea comercială se deosebesc de asociații, în care membrii
acestora urmăresc realizarea unui scop moral, ideal, dar nu patrimonial.

 Deosebiri

Asemănările de esență dintre societatea civilă și societatea comercială nu

exclud anumite deosebiri dintre ele. Aceste deosebiri privesc, în principal, funcția și
structura lor.

O primă deosebire se referă la obiectul sau natura operațiunilor pe care le

realizează societatea. O societate este comercială dacă, potrivit contractului, are ca
obiect efectuarea unor operațiuni economice; în acest sens, art.1 din Legea nr.
31/1990 prevede că "în vederea efectuării de acte de comerț, persoanele fizice și
persoanele juridice se pot asocia și constitui societăți comerciale…" Deci, societatea
comercială se constituie în scopul săvârșirii unor activități comerciale. Dacă
societatea are ca obiect realizarea unor activități care nu sunt fapte de comerț, ea
este o societate civilă. De remarcat este că, în timp ce în cazul persoanei fizice,
pentru dobândirea calității de comerciant este necesar ca acesta să realizeze efectiv
activități comerciale, ca o profesiune obișnuită, în cazul societății, simpla stabilire în
contract a unui obiect comercial îi conferă acesteia caracter comercial, indiferent
dacă în fapt realizează sau nu acest obiect.
O altă deosebire între societatea comercială și societatea civilă constă în
aceea că societatea comercială este învestită cu personalitate juridică. Art.1 alin.2 din
Legea 31/1990 prevede că "Societățile comerciale cu sediul în România sunt
persoane juridce române".
Între societatea comercială și societatea civilă există deosebiri privind
condițiile în care acestea se constituie și funcționează. Pentru societatea comercială,
legea stabilește anumite forme juridice, care trebuie respectate. În acest sens, art.2
din Legea nr.31/1990 prevede că societățile comerciale se vor constitui în una din
formele: societate in nume colectiv, societate in comandită simplă, societate pe
acțiuni, societate în comandită pe acțiuni și societate cu răspundere limitată.

7
 O societate comercială are o structură bine definită, care nu poate fi decât
cea reglementată de lege pentru fiecare formă juridică a societății comerciale. În
privința societății civile, ea are o formă care nu poate depăși cadrul contractual.3

1.3 Constituirea societăților comerciale

Înfințarea oricărei societăți are ca punct de plecare inițiativa unor persoane,

viitori asociați, care se numesc fondatori. Începând demersurile în vederea constituirii
societății, ei trebuie să înfăptuiască o analiză sigură și temeinică privind utilitatea
socială, obiectul de activitate, mărimea societății și capitalul social necesar, condițiile
favorabile și nefavorabile funcționării organismului economic, facilitățile sau restricțiile
rezultate din actele normative, spațiul necesar sediului, dotările materiale care se
impun și posibilitățile de obținere a lor, onorabilitatea persoanelor ce agrează
participarea la societate.
Odată precizate aceste elemente, se va putea contura conținutul contractului
de societate și al statutului societății ce urmează să fie constituită. Din dispozițiile
Legii nr.31/1990, art. 5-34 reiese că pentru constituirea unei societății comerciale se
parcurg trei etape și anume:
1. Etapa consensuală, în care viitorii asociații sau fondatorii întocmesc
contractual de societate și statutul conform voinței lor comune, cu respectarea
condițiilor cerute de lege;
2. Etapa administrativ-legală, în care se efectuează controlul documentelor
de constituire a societățiii și se autorizează funcționarea sau se înregistrează
contractul;
3. Etapa de publicitate, care constă în publicarea contractului de societate
după caz a hotărârii judecătorești în Monitorul Oficial, înscrierea societății la Registrul
Comerțului și la organul financiar.
Numai după parcurgerea acestor trei etape, societatea comercială ar putea
funcționa ca un subiect distinct de drept. Parcurgând aceste trei etape societatea
comercială dobândește personalitate juridică.

3Francisc Deak, Tratat de Drept civil-Contracte speciale, ediția a IV-a, vol III, Ed. Universal Juridic, București,
2006, p.133

8
 Modurile de înființare a persoanei juridice sunt prevăzute în art. 194 C.civ. și
durata persoanei juridice este reglementată de art. 195 C.civ..4
Societatea comercială se constituie, în principiu, parcurgăndu-se două etape:

 Întocmirea actului constitutiv

 Înmatricularea societății comerciale la Registrul Comerțului
 Intocmirea actului constitutiv

Actul constitutiv se încheie sub forma unui înscris sub semnătură privată,
semnat de toți asociații sau numai de fondatori, în cazul societăților comerciale se
constituie prin subscripție publică.
Forma autentică a actului constitutiv este cerută de lege, sub sancțiunea
nulității, limitative, în unul din cazurile:

o Când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;

o Când se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă
(societăți de persoane);
o Când se constituie o societate pe acțiuni prin subscripție publică.

Semnatarii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol determinat

la constituirea societății, sunt considerați fondatori. Nu pot fi fondatori persoanele
declarate incapabile prin hotărâre judecătorească și cele care au fost condamnate
pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelătorie,
delapidare, mărturie mincinoasă, dare/luare de mită precum și pentru infracțiunile
prevăzute de Legea 31/1990 republicată și modificată.
Ca act constitutiv al societăților comerciale, contractual de societate trebuie
să cuprindă anumite clauze (elemente) care să stabilească realațiile dintre asociați.
Aceste clauze sunt prevăzute de Legea societăților comerciale diferențiat în funcție
de forma juridică a societăților.
Elementele actului constitutiv la S.R.L.:

 Datele de identificare a asociaților;

 Forma, denumirea și sediul social;

4Ion Turcu, Mădălina Botină, Dreptul afacerilor întreprinderii, Volumul I, Editura C.H.Beck, București, 2013, p.
122.

9
  Obiectivul de activitate al societăților cu precizarea domeniului și a activității
principale;
 Capitalul social cu menționarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau
natură, valoarea aportului în natură, și modul evaluării precum și părțile sociale
atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;
 Asociații care reprezintă și administrează societatea sau administratorii
neasociați ce li s-au conferit și daca ei urmează să le exercite împreună sau
separat;
 Partea fiecărui asocaiat la beneficii și la pierderi;
 Sediile secundare;
 Durata societății;
 Modul de dizolvare și de lichidare a societății.

Din momentul întocmirii actului constitutiv, societatea comercială dobândește

o capacitate de folosință restrânsă în vederea exercitării drepturilor și îndeplinirii
obligațiilor necesare constituirii sale valabile.

 Înmatricularea societății comerciale la Registrul Comerțului

Actul constitutiv, încheiat cu respectarea cerințelor legale, împreună cu

cererea de înmatriculare și cu avizele, autorizațiile aferente, va fi depus la Registrul
Comerțului în a cărui rază teritorială se găsește viitoarea societate. Asupra cererii de
înmatriculare se pronunță judecătorul delegat la Registrul Comerțului printr-o
încheiere ce poate fi atacata cu recurs.
În cazul în care actul constitutiv, deși depus la Registrul Comerțului în
termenul legal, nu respecta condițiile de fond și de formă cerute de lege, cererea de
înmatriculare va fi respinsă de către judecătorul delegat, dacă reprezentanții societății
nu înlătură neregularitățile constatate în timpul efectuării înmatriculării.
Registrul Comerțului reprezintă oglinda întregii situații juridice a
comercianților în cauză, o evidență privind existența și activitatea comercianților.
Registrul Comerțului este conceput ca un document public asigurând publicitatea
activității comercianților cu scopul protejării intereselor comerciale, dar și a terților.

10
 Pentru opozabilitate față de terți, încheierea judecătorului delegat de la
Registrul Comerțului prin care se autorizează înmatricularea societății va fi publicata
în Monitorul Oficial, societatea urmând a fi înscrisă și în evidența organelor fiscal.
Înmatricularea în Registrul Comerțului reprezintă momentul în care procesul de
constituire a societății comerciale ia sfârșit, odată cu nașterea unui nou subiect de
drept, persoană juridică.

În cazul în care, dupa înmatricularea societății, sunt constatate neregularități,

organele societății sunt obligate să le înlăture în termen de cel mult opt zile de la data
constatării acestora.

Legea prevede anumite neregularități, constatate după înmatricularea

societății, care atrag nulitatea acesteia:

 Când lipsește actul constitutiv sau nu este încheiat în formă autentică, în cazul
în care această formă este cerută de lege;

 Când toți fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societății;

 Când obiectul de activitate al societății este ilicit sau contravine ordinii publice;

 Când lipsește încheierea judecătorului delegat prin care se autoriza

înmatricularea societății;

 Când în cuprinsul actului constitutiv nu sunt prevazute denumirea societății,

obiectul de activitate, aporturile asociațiilor sau capitalul subscris;

 Când nu sunt respectate cerințele legale referitoare la valoarea minima a

capitalului social;

 Când nu s-a respectat numărul minim de asociați, prevăzut de lege.

Nulitatea nu poate fi declarată în situația în care cauza ei, invocată în cererea

de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.

11
  Personalitatea juridică a societăților comerciale

Societatea comercială dobândește personalitate juridică din momentul

înmatriculării în Registrul Comerțului. Potrivit prevederilor legale, comercianții au
obligația să se înmatriculeze în Registrul Comerțului înainte de începerea activității,
iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului sunt obligați să ceara înscrierea în
același Registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este
prevăzută de lege. Prin înregistrările operate în Registrul Comerțului se asigură
protecția firmei, a emblemei și a altor drepturi ale comercianților cuprinse în fondul de
comerț. Fondul de comerț reprezintă totalitatea bunurilor mobile sau imobile,
corporale și incorporabile necesare desfășurării activității de comerț.
Calitatea de persoană juridică produce următoarele consecințe:

a) Societatea are dreptul să participle la raporturi juridice în nume propriu;

b) Răspunde pentru obligațiile asumate;
c) Poate sta în justiție în calitate de reclamantă sau de pârâtă, prin reprezentanții
săi legali;
d) Are atribute de identificare proprii: firma, sediul și naționalitatea.

Firma este numele sau denumirea sub care societatea este înmatriculată în
Registrul Comerțului, își exercită comerțul și sub care semnează. Trebuie precizată în
mod obligatoriu în contractul de societate.

Sediul societății este cel care o situează în spațiu în cadrul raporturilor

juridice la care participă. Asociații sunt liberi să aleagă sediul social, putând avea în
vedere locul unde se va desfășura activitatea principală a societății, locul unde s-a
constituit societatea sau locul unde se găsesc organele sale de conducere.

Emblema este semnul grafic sau denumirea care deosebește un comerciant

de altul de același gen.

Naționalitatea societății are drept criteriu de determinare sediul acesteia.

Legea 31/1990 a societăților comerciale prevede "societățile comerciale cu sediul în
România sunt persoane juridice române".

12
 e) Are capacitate juridică de folosință și de exercițiu propriu, în sensul că are
aptitudinea de a dobândi și exercitatea drepturi, respectiv de a-și asuma și
executa ogligații prin încheierea de acte juridice în nume propriu.
 Filialele și sucursalele societății comerciale

Pentru extinderea activității unei societăți comerciale, asocații pot hotărî, atât
la momentul constituirii societății, cât și pe parcursul desfășurării activității acesteia,
înființarea de sedii secundare în același domeniu de activitate.

Filiala beneficiază de personalitate juridică, fiind practic o societate

comercială de sine stătătoare, și poate fi organizată chiar într-o altă formă decât
societatea-mamă, aceasta deținând însă majoritatea capitalului social.

Sucursala este dezmembrământul fără personalitate juridică al unei societăți

comerciale care îi furnizează fondurile și îi asigură o autonomie limitată. Înființarea
sucursalelor se menționează în Registrul Comerțului din localitatea în care îșî
desfășoară activitatea, iar dacă în aceeași localitate funcționează și societatea al
cărei dezmembrământ este, vor fi înscrise în același registru, dar fiind înregistrare
separate.

Celelalte dezmembrăminte fără personalitate juridical (agenții, puncte de

lucru) sunt menționate în Registrul Comerțului de la sediul societății-mamă.

 Funcționarea societăților comerciale

Este asigurată de organele societății: Adunarea Generală a Asociaților

(A.G.A.), administratorii, directorii și cenzorii.

Adunarea Generală a Asociaților (A.G.A.)

Voința asociaților se formează și se exprimă în cadrul A.G.A. În cazul

societăților de persoane (S.N.C., S.C.S.) nu există instituționalizată o A.G.A.. Deși
legea nu prevede în mod expres, se consideră că asociații de la societățile de
persoane se pot întruni pentru problemele obișnuite ale societății, caz în care
hotărârile se vor lua prin votul asociațiilor ce reprezintă majoritatea absoluta a
capitalului social. În cazul în care trebuie să se decidă modificarea actului constitutiv
sau revocarea administratorilor numiți prin acesta, legea solicită votul unanim.

13
 La societățile de capitalui (S.A., S.C.A.), A.G.A. se convoacă, ori de câte ori
este necesar, de către consiliul de administrație, precum și la cererea acționarilor
reprezentând cel puțin 5% din capitalul social sau chiar o cotă mai mica, dacă actul
constitutiv prevede astfel.

Dreptul de vot în A.G.A. se exercită potrivit principiului: "o acțiune achitată dă

dreptul la un vot". Așadar, acționarii au un drept de vot proporțional cu cota parte de
participare la capitalul social și îl exprimă personal sau prin reprezentant. În principiu,
votul este deschis, dar în cazul numirii sau revocării membrilor consiliului de
administrare, respectiv consiliului de supraveghere, a cenzorilor, a auditorilor interni,
și stabilirii răspunderii acestora, votul va fi secret.

 Adunările generale sunt de doua tipuri:

A. Adunarea generală ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5
luni de la încheierea exercițiului financiar, având printre atribuții:

o Aprobarea situației financiare anuale;

o Numirea și revocarea membrilor consiliului de administrație, respectiv ai

consiliului de supraveghere, și a cenzorilor;

o Stabilirea remunerației acestora;

o Stabilirea bugetului de venituri și de cheltuieli și a duratei contractului de audit

financiar, precum și numirea auditorului.

B. Adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar,

pentru problemele care implică modificarea actului constitutiv, de exemplu:

o Schimbarea formei juridice a societății;

o Mutarea sediului social;

o Modificarea obiectului de activitate;

o Înființarea sau desființarea unor sedii secundare;

o Prelungirea duratei societății;

o Fuziunea sau divizarea societății;

14
 o Conversia obligațiunilor în acțiuni.

În cazul S.R.L., A.G.A. ia hotărâri privind aprobarea situației financiare

anuale, repartizarea profitului net, numirea sau revocarea administratorilor,
cenzorilor/auditorilor, cu votul unei duble majorități absolute: a asociaților și a părților
sociale. Pentru modificarea actului constitutiv se cere votul unanim.

Hotărârile A.G.A. sunt obligatorii pentru toți asociații/acționarii și trebuie

publicate în Monitorul Oficial. Asociatii nemulțumiți, care nu au participat la ședința
respectivă sau care au votat împotrivă, votul lor fiind menționat în procesul verbal al
ședinței, pot ataca în justiție hotărârea A.G.A., în termen de 15 zile de la data
publicării în Monitorul Oficial.

Administrarea societaților comerciale

Principala activitate a organelor de administrare a societății este îndeplinirea

hotărârilor adoptate de către A.G.A.

În cazul S.N.C., există unul sau mai mulți administrator, fiecare având dreptul
de a reprezenta societatea, dacă actul constitutiv nu conține prevederi contrare. În
situația plurității de administrator, dacă actul constitutiv dispune că aceștia trebuie să
lucreze împreună, deciziile se vor lua în unanimitate, în caz de opoziție urmând să
hotărască asociații ce dețin majoritatea capitalului social. Dacă modul de lucru al
administratorilor nu este stabilit prin actul constitutiv, fiecare va lua separat, având
obligația de a-i informa pe ceilalți doar în legătură cu operațiunile ce depășesc limitele
obișnuite ale comerțului, în caz de opoziție urmând a hotărî asociații care dețin
majoritatea capitalului social.

Aceleași prevederi se aplică și în cazul S.C.S., care va putea fi însă

administrat numai de către unul sau mai mulți dintre asociații comanditați, sub
supravegherea asociaților comanditari. La rândul lor, comanditarii vor putea încheia
operațiuni în contul societății numai în baza unei procure special din partea
reprezentanților societății, procură ce va fi înscrisă în Registrul Comerțului.

15
 În cazul S.R.L., administrarea este încredințată unuia sau mai multor
administratori, numiți prin actul constitutiv sau aleși de A.G.A. În cazul pluralității de
administrator, se aplică prevederile de la S.N.C.

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.)

Constituirea societății se face pe baza unui contract de societate si al unui

statut de funcționare, iar în cazul S.R.L. cu unic asocat, doar pe baza unui statut.

Asociații. Fiind o societate mixtă ce împrumută trăsături și de la societățile de

persoane, asociații trebuie să se bazeze pe încredere și pe calitățile lor, iar legea
prevede și un număr maxim: 50 de asociați. Răspunderea lor este limitată la valoarea
aporturilor.

Capitalul social se formează pe baza aporturilor în numerar și în natură, cele

în creanțe fiind interzise la S.R.L.. Valoarea minimă a acestuia este de 200 lei.
Capitalul social subscris trebuie să fie integral vărsat la constituirea societății.
Fracțiunile de capital social se numesc părți sociale, nu sunt negociabile și nici liber
transmisibile, pentru cesionarea lor fiind necesară respectarea dispozițiilor legale, a
celor ale actului constitutiv și ale Adunării Generale a Asociaților.

Conducerea societății este încredințată Adunării Generale a Asociaților care ia

decizii pe baza principiului majorității.

Administrarea revine unuia sau mai multor administrator numiți prin actul
constitutiv sau aleși de către Adunarea Generală a Asociaților din cadrul societății sau
al persoanelor din afara acesteia.

Controlul activității economico-financiare se exercită fie de catre cenzori

(obligatorii în cazul în care numărul asociațiilor este mai mare de 15), fie de către
asociațiilor care nu dețin funcția de administrator.

Dizolvarea se datorează unor cauze generale sau specifice: falimentul,

retragerea sau excluderea unui asociat atunci când nu se dorește continuarea
societății în formă de S.R.L. cu unic asociat.

16
Tabel nr.1 "Cheltuieli de constituire SRL"
Achiziționare formulare Registrul Comerțului 8 lei
Rezervare denumire societate 72 lei
Depunere capital social 200 lei
Taxa percepută de ONRC 550 lei
Specimen de semnatură 60 lei
Taxă depunere capital social 24 lei
Ștampila societății 85 lei
Registrul unic de control 25 lei
TOTAL 1024 lei

Avantajele si dezavantajele unui SRL

Avantaje:

 Poți să ai câți angajați doresti atât timp cât plătești contribuțiile la stat și
salariile;
 Poți să alegi să ai mai multe obiecte de activitate ceea ce iți oferă o libertate în
ceea ce privește serviciul pe care îl realizezi;
 Nu ai nevoie de nici un act doveditor care să evidențieze că ești pregătit în
domeniile de activitate ateste;
 În cazul unor datorii, răspunderea este limitată în limita capitalului social pe
care l-ai depus;
 Ai posibilitatea să iți decontezi cheltuielile și să-ți înregistrezi toate veniturile
indiferent de sursa acestora numai în cazul in care acestea s-au întamplat
pentru bunul mers al firmei;
 Impozitul pe profit este de 16%, însa un SRL are posibilitatea să opteze pentru
plata a 3% din cifra de afaceri daca îndeplinește anumite condiții.

Dezavantaje:

 Contabilitatea se ține in partidă dublă, necesită semnatura și ștampila

unui expert contabil;

17
  La sfârșit de exercitiu financiar, asociații trebuie să plătească încă 16%
impozit pe dividendele pe care le primesc; după ce au platit deja 16%
impozit pe profit sau 3% impozit pe venit;
 Ca asociat, pentru a beneficia de banii firnei, trebuie să aștepți trecerea
exercițiului financiar și împărțirea profitului sub formă de dividende ( la care
se scade și impozitul pe dividende);
 Pentru a desființa un SRL, procesul este foarte amplu și poate dura destul
de mult.

Societatea cu răspundere limitată cu unic asociat

Legea reglementează și societatea unipersonală în cazul societății cu
răspundere limitată. Unicul asociat poate fi o persoană fizică sau juridică și este
necesar să nu mai dețină această calitate în altă societate cu unic asociat.
Asociatul unic exercită atribuțiile Adunării Generale a Asociaților și poate fi și
administrator.

1.4 Aportul asociaților

Societatea comercială reprezintă un contract prin care două sau mai multe
persoane se-nvoiesc să pună ceva in comun, cu scopul de a impărți foloasele
rezultate.
Elementele definitorii ale contractului de societate:

a) Affectio societatis reprezintă intenția asociațiilor de a colabora la

desfășurarea activității comerciale, suportând toate riscurile acesteia. Acest
element psihologic implică și convergența de interes a asociațiilor,
concretizată, mai ales în obținerea și împărțirea profitului.5
b) Aporturile asociațiilor (bunurile pe care le pun în comun):

Sub aspect juridic, prin aport se înțelege obligația pe care și-o asumă fiecare
asociat de a aduce în societate un anumit bun, o anumită valoare patrimonială.

5Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, ediția a VI-a revăzută și adăugită, Editura Universal Juridic,
București, 2007, p. 166.

18
 Sub aspect etimologic, noțiunea de aport desemnează chiar bunul pe care
asociatul îl aduce în societate.
Aportul are un sens juridic și unul etimologic. Sub aspect juridic, prin aport se
înțelege obligația pe care și-o asumă fiecare asociat de a aduce în societate un
anumit bun, o valoare patrimonială. În limita aportului, asociatul devine debitor al
societății, cu toate consecințele care decurg din această calitate. Sub aspect
etimologic, noțiunea de aport desemnează chiar bunul adus în societate de către
asociat.

Obiectul aportului

Aportul poate avea ca obiect orice bun cu valoare economică al asociatului,

care prezintă interes pentru activitatea societății. Potrivit art.1882 alin.3 Codul Civil.,
fiecare asociat trebuie să contribuie la constituirea societății prin aporturi bănești,
bunuri, în prestații sau cunoștinte specifice.

a) Aportul în numerar este obligatoriu la orice formă de societate

comercială. Acest aport are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă să
transmită societății. Conform art.16 alin.1 din Legea societăților comerciale, aporturile
în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.
b) Aportul în bunuri este permis la toate formele de societate comercială.
Poate consta în transmiterea către societate a dreptului de proprietate, de folosință
sau de uzufruct unor bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale. Legea
interzice aportul în creanțe la societatea pe acțiune care se constituie prin subscripție
publică, societatea în comandită pe acțiuni și societatea cu răspundere limitată.
Aportul în bunuri este denumit în mod tradițional aport în natură 6, acest tip de aport
are ca obiect anumite bunuri, care pot fi imobile (clădiri, instalații etc.) și bunuri mobile
corporale (materiale, mărfuri etc.) sau incorporale (creanțe, fond de comerț etc.).
Conform art. 16, alin.2 din Legea nr.31/1990 aporturile în natură trebuie să fie
evaluate din punct de vedere economic; sunt admise la toate formele de societate și
vărsate prin transferarea drepturilor corespunzătoare și prin predarea efectivă către
societate a bunurilor aflate în stare de utilizare.

6 Stanciu D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universal Juridic, București, 2014, p. 126

19
 Aporturile în creanțe au regimul juridic al aporturilor în natură, nefiind admise
la societățile pe acțiuni care se constituie prin subscripție publică și nici la societățile
în comandită pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată. Aporturile în creanțe se
consideră liberate, potrivit art.84 din Legea societăților comerciale, numai după ce
societatea a obținut plata sumei de bani care face obiectul creanței.
c) Aportul în prestații și cunoștințe specifice este admis doar la
societățile în nume colectiv și asociațiilor comanditați din societățiile în comandită și
constă în prestații în muncă în folosul societății respective. În definiția legii, acest
aport denumit și aport în industrie, constă în prestații în muncă sau servicii pe care
asociatul promite să le efectueze în societate, având în vedere competența și
calificarea sa, fiind datorat în continuu, atât timp cât asociatul deține această calitate.
Conform art. 16 alin. 4 ale aceleași legi, prestațiile în muncă sau servicii nu pot
constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social (acest aport nu poate fi
gajat). Aportul în natură și servicii specifice este permis exclusiv asociaților din
societățile în nume colectiv și asociaților comanditați din societatea în comandită
simplă.7
Asumarea obligației de aport este denumită subscriere la capitalul social, iar
efectuarea acesteia poartă denumirea de vărsământ.

Obligația de a constitui aportul și executarea ei

Pentru constituirea societății, fiecare asociat este ținut să constribuie la
formarea patrimoniului societății. De aceea în contractul de societate trebuie să se
arate aportul fiecărui asociat. Asumarea obligației de aport este denumită subscriere
la capitalul societății. Ea se naște prin semnarea contractului de societate sau, după
caz, prin participarea la subscripția publică. Efectuarea aportului poartă denumirea de
vărsare a capitalului (vărsământ). Asociații sunt obligați să efectueze aporturile
potrivit stipulațiilor din contractul de societate și cu respectarea dispozițiilor legii.
Sancțiunea neexecutării la termen a obligației de vărsământ constă în plata
de daune interese societății, dacă se dovedește existența unui prejudiciu, și în plata
dobănzilor legale ce vor curge de la data la care asociatul trebuia să efectueze

7 Stanciu D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universal Juridic, București, 2014, p. 129

20
vărsământul. În cazurile grave este posibilă chiar excluderea asociatului debitor din
societate.

1.5 Capitalul social și patrimoniul societății

Capitalul social
Prin capitalul social al unei societăți comerciale se înțelege expresia valorică
a totalității aporturilor asociaților care participă la constituirea societății. Capitalul
social mai este denumit și capital nominal.
Totalitatea aporturilor asociațiilor formează, sub aspect valoric, capitalul
social si, totodată, constituie elemente ale patrimoniului societății.
Capitalul social are o dublă semnificație:
 O semnificație contabilă, fiind o cifră convenită de asociați și neavând o
axistență reală, concretă. În bilanțul societății, capitalul social apare evidențiat la
pasiv, deoarece el reprezintă aporturile asociaților care, la dizolvarea societății,
trebuie restituite. În schimb, bunurile efective care constituie aporturile asociaților
figurează în activul bilanțului, întrucât ele aparțin societății.
 O semnificație juridică, fiind limita gajului al creditorilor societății. Din aceasta
cauză, capitalul social trebuie să fie real și fix pe toată durata sociecății, modificările
sale putându-se realiza doar în condiții riguros prevazute de lege, prin modificarea
actului constitutiv.
În privința capitalului social, legea distinge între capitalul subscris și capitalul
vărsat.
Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociații
s-au obligat să contribuie la constituirea societății. Capitalul subscris coincide cu
capitalul social.
Capitalul vărsat este valoarea totală a aporturilor efectuate și care au intrat în
patrimonial societății. În anumite cazuri, legea stabilește condiții privind vărsarea
capitalului; în cazul societății pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni, la constituirea
societății trebuie vărsat cel puțin 30% din capitalul social subscris; în cazul societății

21
cu răspundere limitată, bunurile care reprezintă aporturi în natură se transmit în
momentul constituirii societății.
Capitalul social al societății este divizat în anumite fracțiuni, denumite diferit
după forma juridică a societății: părți de interes în cazul societății în nume colectiv și
societății în comandită simplă; părți sociale, în cazul societății cu raspundere limitată;
acțiuni în cazul societăților pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni.
Patrimoniul societății
În lumina principiilor dreptului civil, patrimoniul societății îl constituie totalitatea
drepturilor (activul social) și a obligațiilor (pasivul social) cu valoare economică ale
societății comerciale. Patrimoniul cuprinde activul social (bunuri aduse ca aport în
societate dobândite în afara societății) și pasivul social, componente evidențiate în
bilanțul societății. 8
Realizarea și împărțirea profitului
Prin profit se înțelege un câștig evaluabil în bani obținut de societatea
comercială în cursul unui exercițiu financiar. Mai mult, noțiunea de profit a evoluat, în
sensul că poate reprezenta și sumele obținute din reducerea cheltuielilor sau din
evitarea unor pierderi.
Profitul se distribuie anual asociaților, sub forma de dividende, în raport de
cota de participare a fiecăruia la capitalul social.
Pentru a fi distribuit, profitul trebuie sa fie real (să se înregistreze un excedent
financiar real în activitatea societății), și să fie util (în prealabil, trebuie să se
completeze capitalul social, dacă, din cauza unor pierderi, a fost redus).

1.6 Clasificarea societăților comerciale

Societățile comerciale pot face obiectul unor clasificări. În doctrina 9 dreptului
comercial sunt folosite mai multe criterii de clasificare, cu o valoare diferită și deci cu
consecințe diferențiate pe planul dreptului.
Dintre criteriile mai des folosite menționăm: natura societății, întinderea
răspunderii asociaților, împărțirea capitalului social, posibilitatea emiterii unor titluri de

8 Ion Turcu, Tratat teoretic și practic de drept comercial, Ed.C. H. Beck, București, 2008, p. 277
9 Stanciu D. Cărpenaru, op.cit. Tratat, 2014, p.142-143

22
valoare și proveniența capitalului social. Prezentarea acestor clasificări are un interes
deosebit pentru înțelegerea regimului juridic al societăților comerciale.
I. Societăți de persoane

După natura lor sau prevalența elementului personal ori a celui material,
societățile comerciale se împart în două categorii: societăți de persoane și societăți
de capitaluri.
Societățile de persoane se constituie dintr-un număr mic de persoane, pe
baza cunoașterii și încrederii reciproce, a calității personale ale asociaților. În
societățile de persoane (societatea în nume colectiv și societatea în comandită
simplă), ceea ce interesează este încrederea dintre asociați, calitățile acestora, și nu
capitalul aportat. Sunt considerate în doctrină "societăți închise", din cauza
caracterului intuitu personae și a numărului mic de asociați, ei fiind de obicei membrii
unei familii sau persoane ale căror relații se bazează pe încredere. Prototipul
societății de persoane este societatea în nume colectiv.
Societatea in nume colectiv este constituită de două sau mai multe
persoane ce răspund nelimitat și solidar pentru obligațiile sociale. Legea 31/1990 nu
interzice asociatului societății în nume colectiv să devină acționar la o societate de
capitaluri, deoarece cumpararea de acțiuni constituie o modalitate de plasare
profitabilă a capitalului și nu o acțiune în vederea desfășurării unui comerț la care
posesorul acțiunilor să participe efectiv. 10
Societatea în comandita simplă presupune două categorii de asociați:
asociatul comanditar si asociatul comanditat. Asociatului comanditat îi revin
prerogativele de administrare și de reprezentarea a societății. Asociatul comanditat
răspunde nelimitat și solitar pentru obligațiile societății, pe când cel comanditar
răspunde în limita aportului la capitalul social.

II. Societăți de capital

Societățile de capital se constituie dintr-un număr mare de asociați, impus de
nevoile capitalului social, fără să prezinte interes calitățile personale ale asociaților.
Elementul esențial al societăților de capital (societatea pe acțiuni și societatea în
comandită pe acțiuni), îl reprezintă cota de capitaluri investită de asociat (intuitu
10 Stanciu D.Căpenaru, Drept comercial român, ediția a V-a, Editura All Beck, București, 2004, p. 266

23
pecuniae). Intră în această categorie: societatea pe acțiuni și societatea în comandită
pe acțiuni. Prototipul societății de capitaluri este considerat societatea pe acțiuni.
Avantajele și dezavantajele societăților de capital11

Societățile de capital prezintă următoarele avantaje principale:

 Răspunderea acționarilor este limitată la valoarea acțiunilor subscrise;

 Acțiunile sunt titluri negociabile și transmisibile.

Societățile de capital prezintă următoarele dezavantaje principale:

 Existența unui număr minim de acționari, respectiv cinci;

 Existența unui capital social minim prevăzut de lege.

Societatea pe acțiuni este constituită de două sau mai multe persoane,

numite acționari, ce răspund pentru obligațiile sociale în limita aportului la capitalul
social subscris. Capitalul este fracționat în acțiuni ce reprezintă titluri transmisibile și
negociabile.
Societatea în comandită pe acțiuni are cel puțin un actionar comanditat,
căruia i se va încredința și administrarea societății, și unul comanditar, în rest
păstrează toate caracteristicile SA.
Societatea comercială dobândește personalitate juridică prin îndeplinarea
unor formalități cerute de lege. Formalitățile se întemeiază pe actul constitutiv sau,
după caz, pe actele constitutive. Acestea diferă în funcție de tipul de societate
comercială.
Dacă la constituirea societăților de persoane este necesar doar contractul de
societate, la societățile de capital, pe langă acesta, este necesar și un statut al
societății.
Legislația comercială ține seama de distincția dintre cele două categorii de
societății printr-o serie de dispoziții:
 Pentru societățile de persoane, constatarea contractului social se face
prin act scris, iar pentru societățile de capital se cere act autentic;
 Determină distinct pentru fiecare dintre cele două grupuri, elementele ce
trebuie să conțină contractul;

11 S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial., Ed. C. H. Beck, bucurești, 2008, p. 95

24
  Prevede formele de publicitate diferite pentru fiecare dintre ele;
 Impune autorizarea tribunalului numai pentru societățile de capital;
 Impune un control permanent de legalitate al diferitelor acte grave din
viața societății numai pentru cele de capital;
 Efectele neregularității constituirii precum funcționarea și organele sunt
radical deosebite;
 Pe când în societățile de persoane adunarea asociaților are o bază
contractuală și personală, în cea de-a doua are caracter capitalist și corporativ;
 Organul cenzorilor funcționează numai pentru societățile de capital;
 Există norme diferite în ceea ce privește dizolvarea, fuziunea și
lichidarea.
III. Societățile mixte

Societățile mixte împumută trăsături atât de la societățile de persoane, cât și

de la cele de capital.
Societatea cu raspundere limitată este constituită de una sau mai multe
persoane (maximum 50), iar capitalul social este fracționat în părți sociale ce nu sunt
negociaile și nici liber transmisibile. Asociații răspund pentru obligațiile sociale numai
până la concurența capitalului social subscris.
Societatea cu răspundere limitată cu acționar unic este o societate de
capitaluri, are un singur asociat.
Întreprinderea este veriga de bază a economiei naționale în care are loc
producerea unor bunuri, prestarea unor servicii, executarea unor lucrări conform
cerințelor pieței. În economia modernă, întreprinderile au libertatea să aleagă bunurile
pe care le vor produce potrivit preferințelor și posibilităților consumatorilor, potrivit
prețului și cantităților considerate cele mai avantajoase.
În prezent, în România există extrem de puține societăți înmatriculate în forma
societății în nume colectiv, în comandită simplă și în comandită pe acțiuni.12
Domeniul cercetării mele se raportează la analizarea tipului de societate cu
răspundere limitată.

12Ion Turcu, Mădălina Botină, Dreptul afacerilor întreprinderii, Volumul I, Editura C.H.Beck, București, 2013, p.
131.

25
 CAPITOLUL II.
SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

2.1 Noțiunea societății comerciale cu răspundere limitată

Societatea cu răspundere limitată este forma de societate comercială aparută

mai târziu în activitatea comercială. Prima oară a fost reglementată în 1892 în
Germania, fiind preluată în 1925 în Franța13, iar în România și-a găsit consacrarea
abia prin Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale.
Potrivit Codului Civil art.145, ”societatea cu răspundere limitată este una
comercială, al carei capital social este divizat în părți sociale, conform actului de
constituire, și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul sau ,in care asociații nu
răspund pentru obligațiile societății, ci suportă riscul pierderilor în limitele participării
la capitalul social.”
Art. 2 lit. e din Legea 31/1990 prevede SRL ca fiind una dintre formele în care
se poate constitui o societate comercială.
SRL-ul este acea societatea ale cărei obligații sociale sunt garantate cu
patrimoniul social, iar asociații sunt obligați numai în limita aportului lor. Având în
vedere definiția generală a societății comerciale și dispozițiile legale menționate,
societatea cu răspundere limitată poate fi denumită ca o societate constituită, pe
baza deplinei încrederi, de două sau mai multe persoane, care pun în comun anumite
bunuri, pentru a desfășura o activitate comercială, în vederea împărțirii beneficiilor, și
care răspund pentru obligațiile sociale în limita aportului lor.
Din definiția data, rezultă caracterele societății cu răspundere limitată:

a) Asocierea se bazează pe încrederea asociațiilor; societatea are deci un

caracter intuitu personae, ca și societățile de persoane;
b) Capitalul social este divizat în anumite fracțiuni denumite părți sociale; aceste
părți sociale nu sunt reprezentate prin titluri negociabile;
c) Asociații răspund pentru obligațiile sociale numai în limita aportului lor.

13 Gabriel Mihai, Drept comercial, profesioniști – comercianți, Ed.Pro Universitaria, București, 2015, p109

26
 Distinct de SRL de tip clasic, constituită din doi sau mai mulți asociați, Legea
31/1990 reglementează și SRL cu asociat unic. Acest tip de societate se poate
constitui prin aportul unui singur asociat, care va fi deținătorul tuturor părților sociale.
O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi însă asociat unic decât într-o
singură societate cu răspundere limitată.
Pentru a exclude excluderea acestei interdicții, legea prevede că un SRL,
poate avea ca asociat unic un alt SRL alcătuit dintr-o singură persoană, SRL cu
asociat unic, ca societate comercială, dobândește calitatea de comerciant prin
constituirea sa, în condițiile legii. Obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
social, iar asociatul unic răspunde numai în limita aportului său. 14 Societatea cu
răspundere limitată cu un asociat unic dobândește personalitatea juridică din
momentul înregistrării acesteia la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului
Dezvoltării Informaționale. Așadar, în aceleași condiții, ca oricare societate
comercială, obligațiile sale sunt garantate cu patrimonial social, iar asociatul unic
răspunde în baza aportului transmis. Asociatul unic este cel cel care exercită
atribuțiile adunării generale existente în cazul societăților cu mai mulți asociați.
Asociatul unic poate fi administratorul societății.

2.2 Constituirea societăţii cu răspundere limitată

2.2.1 Fondatorii societăţii cu răspundere limitată

Societatea cu răspundere limitată poate fi constituită de una sau de mai multe

persoane. Legislaţia stabileşte numărul minim şi numărul maxim de asociaţi. Conform
Art.17 din Legea nr.8451992 cu privire la antreprentoriat şi întreprinderi în această
societate nu pot fi mai mult de 50 de persoane. În calitate de fondator sau asociat al
SRL poate fi o persoană fizică, o persoană juridică, statul sau o unitate administrativ
teritorială. Până la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare fondator va trebui să
verse în numerar în contul societății cel puțin 40% din suma aportului subscris, dacă
legea sau actul de constituire nu prevăd o proporție mai mare. Fiecare asociat va
trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data înregistrării

14 Marin Voicu, Drept comercial, ed. Ex Ponto, Constanța, 2002, pg. 126

27
societăţii. Dreptul societăţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie în termen
de 3 ani de la înregistrarea de stat a societăţii.

Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin aportul unui singur

asociat, care va fi deţinătorul tuturor părţilor sociale. Aportul în numerar al asociatului
unic va fi vărsat integral până la înregistrarea de stat a societăţii. Aportul în natură al
asociatului unic va fi vărsat in cel mult 30 de zile de la înregistrarea de stat a
societăţii. Dovada vărsării acestui aport va fi prezentată organului de înregistrare în
termen de 10 zile de la vărsare. Aportul în natură al asociatului unic va fi evaluat de
un evaluator independent. Contractele încheiate între asociatul unic și societatea sa,
reprezentată de el, vor fi întocmite în scris. O persoană fizică sau juridică nu poate fi
însă asociat unic decît într-o singură societate cu răspundere limitată. Societatea cu
răspundere limitată cu asociat unic, ca orice societate comercială, dobîndeste
calitatea de comerciant prin constituirea sa, in condiţiile legii. Obligațiile sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociatul unic răspunde numai în limita aportului
său.
Suportarea de către asociaţi a pierderilor înregistrate de societate se face
proporţional cu cota de participare la capitalul social, până la limita aportului social
subscris.
Excluderea asociatului se face de către instanţa de judecată printr-o hotărîre
judecătorească. Asociatului exclus i se restituie în termen de 6 luni aportul vărsat dar
numai dacă s-a reparat prejudiciul cauzat societăţii.

2.2.2. Actul de constituire a societăţii cu răspundere limitată

Actul de constituire al societăţii este contractul de constituire sau statutul.

Persoana juridică constituiă de către un singur fondator activează în baza statutului
aprobat de acesta. Actul de constituire se semnează de toţi fondatorii şi se
autentifică notarial. Semnarea actului de constituire de către reprezentanţii
fondatorilor se admite numai în baza procurii autentificate notarial. Acest act se
intocmeşte în limba de stat şi este actul juridic care reflectă voinţa asociaţilor de a
fonda o societate comercială şi a colabora în comun pentru obținerea beneficiilor.

28
 În actul de constituire al societăţii cu răspundere limitată trebuie să se indice:
a) numele, locul si data naşterii, domiciliul, cetăţenia şi datele din actul de identitate al
fondatorului persoană fizică; denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de
înregistrare al fondatorului persoană juridică;
b) denumirea societăţii;
c) obiectul de activitate;
d) mărimea capitalului social, participaţiunile (aporturile) asociaţilor, modul și termenul
de vărsare al lor;
e) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune in natură şi modul de evaluare, dacă
au fost făcute asemenea aporturi;
f) sediul societăţii;
g) structura, atribuţiile, modul de constituire și de funcţionare a organelor de
conducere ale societăţii;
h) drepturile și obligaţiile asociaţilor;
i) filialele sși reprezentanţele societăţii (dacă sunt);
j) temeiul și modul de reorganizare și lichidare a societăţii.

În dependenţă de genul de activitate desfăşurat, de relaţiile dintre asociaţi, de

perspectivele care şi le propun asociaţii în actul de constituire pot fi stipulate şi alte
clauze. Dispozițiile actului de constituire sunt obligatorii pentru asociați și organele
societății. Dispozițiile actului de constituire și modificările aduse acestora sunt
opozabile terților din momentul înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor și
organizațiilor.

2.2.3. Înregistrarea de stat a societăţii cu răspundere limitată

Societatea este supusă înregistrării de stat la Camera Înregistrării de Stat în

modul şi în termenul stabilit de lege. Cererea de înregistrare a societăţii şi actele
necesare înregistrării se depun de către fondatori (fondator) sau de către persoanele
împuternicite în temeiul Legii Nr.220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a

29
persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Pentru înregistrare, persoanele
interesate, trebuie să depună la Camera Înregistrării de Stat următoarele acte:
a) cererea de înregistrare de modelul aprobat de Cameră;
b) hotărârea cu privire la fondare şi documentele de constituire ale întreprinderii în
două exemplare;
c) buletinele de identitate ale fondatorilor sau ale persoanelor împuternicite în
temeiul legii, precum și ale managerului principal al întreprinderii
d) documentul ce confirmă depunerea de către fondatori (asociați) a cotei-părți în
capitalul social al întreprinderii în mărimea şi în termenul prevăzute de legislaţie;
e) dovada achitării taxei de timbru şi dovada achitării taxei de înregistrare.

Organul înregistrării de stat verifică legalitatea actelor recepționate pentru

înregistrare şi, în termen de până la 15 zile, emite decizia de înregistrare sau
decizia privind refuzul de a înregistra întreprinderea sau organizaţia.

După ce au fost prezentate toate actele necesare la Camera Înregistrării de

Stat, înainte de finalizarea înregistrării, fondatorii depun contribuţia la capitalul social.
Aportul de capital este depus pe un cont bancar provizoriu deschis special pentru
acest scop de către fondatori. Ulterior, banca emite un certificat ce confirmă
depunerea integrală a capitalului social minim. Acest certificat este prezentat de către
fondatori Camerei Înregistrării de Stat. Capitalul social al societăţii se constituie din
aporturile asociaţilor şi reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe
care trebuie să le deţină societatea.

După efectuarea înregistrărilor în Registrul de stat administratorului ori

împuternicitului său i se eliberează, după caz, următoarele documente:

 decizia Camerei Înregistrării de Stat;

 actele de constituire;
 certificatul de înregistrare;
 extrasul din Registrul de stat;
 ştampila.

30
 Nu pot fi înregistrate întreprinderea sau organizația și nici modificările
operate în documentele lor de constituire dacă solicitantul încalcă modul legal de
constituire, reorganizare ori lichidare a acestora.
.

2.3 Asociaţii și organele societăţii

Societatea cu răspundere limitată poate fi constituită de una sau de mai

multe persoane fizice şi/sau juridice cărora legea nu le interzice aceasta. Numărul de
asociaţi nu poate fi mai mare de 50. Societatea cu un număr mai mare de 50 de
asociaţi este obligată, în termen de 6 luni, să se reorganizeze, să se lichideze sau să
reducă numărul asociaţilor. În cazul neîndeplinirii condiţiilor menţionate, societatea va
fi lichidată în baza hotărârii instanţei de judecată, la cererea persoanelor interesate.
La data înregistrării de stat a societăţii, fondatorii acesteia devin asociaţi.
Asociații societății cu raspundere limitată au drepturile, obiligațiile şi poartă
răspunderea stabilită de lege.
Asociatul beneficiază de drepturile stabilite de lege şi de actul de constituire,
inclusiv dreptul:
a) de a participa la conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legii şi ale
actului de constituire;
b) de a vota la adunarea generală ale asociaţilor;
c) de a fi informat despre activitatea societăţii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societăţii;
e) de a înstrăina şi a dobîndi modul de gestionare a societății;
f) de a cere dizolvarea societății;
g) de a participa la repartizarea benificiilor;
h) de a obţine, în caz de lichidare a societăţii, valoarea părţii sale sociale;
i) de a cere excluderea asociatului ;
Repartizarea beneficiului se face de regulă la adunările ordinare anuale ale
asociaţilor care se desfăşoară după expirarea fiecărui an financiar. Însă actul de
constituire poate prevedea şi o repartizare şi mai frecventă. În deosebi repartizarea
mai frecventă poate să aibă loc în societăţile pe persoane în care asociaţii aduc ca

31
aport şi prestaţiile în muncă şi în servicii. Societatea poate să repartizeze beneficii
numai atunci când el cu adevărat există, adică activele societăţii depăşesc valoarea
capitalului social indicat în actul de constituire şi al capitalului de rezervă preconizat.
Asociatul este obligat:
a) să verse aportul la capitalul social în mărimea, în modul şi în termenele
stabilite în actul de constituire.
b) să nu divulge informația confidențială a societății;
c) să comunice imediat societăţii despre schimbarea domiciliului sau a sediului,
a numelui sau a denumirii, altă informaţie necesară exercitării drepturilor şi îndeplinirii
obligaţiilor de către societate şi asociatul ei. Asociatul are şi alte obligaţii stabilite de
lege şi de actul de constituire.
Răspunderea asociaților. Asociatul societății cu răspundere limitată nu
raspunde pentru obiligațiile societății, ci suportă riscul activității ei în limita valorii părții
sociale deținute.
Adunarea generală
Organul suprem al societăţii cu răspundere limitată este adunarea generală a
asociaţilor. În competența ei intră soluționarea celor mai importante probleme ce țin
de activitatea societății.
Data şi locul desfăşurării adunării generale ordinare a asociaţilor se stabilesc
de către administrator, dar aceasta poate avea loc nu mai devreme de 30 de zile şi
nu mai târziu de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar. Neconvocarea
adunării generale ordinare a asociaţilor în termenul stabilit constituie temei pentru
eliberarea înainte de termen a administratorului.
Adunarea generală ordinară a asociaţilor adoptă, în mod obligatoriu, hotărâri
în chestiunile indicate la art. 49 alin. (1) lit. f) aprobarea dărilor de seamă ale
consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent;g)
aprobarea bilanţului contabil anual; şi h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între
asociaţi a beneficiului.
În cazul în care convocarea adunării generale extraordinare este cerută de
către asociaţi sau de către cenzorul societăţii, administratorul este obligat, în decurs

32
de 5 zile de la data depunerii cererii, să decidă convocarea adunării sau respingerea
cererii.
Adunarea generală extraordinară a asociaţilor se ţine în termen de cel mult
30 de zile de la data depunerii cererii.

Administratorul nu are dreptul să modifice formulările chestiunilor din ordinea

de zi propuse de asociaţi. Modificările şi completările ordinii de zi trebuie să fie aduse
la cunoştinţa asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 3 zile
înainte de data ţinerii adunării.

Adunarea generală a asociaţilor se ţine în ziua, la ora şi în locul indicate în

hotărârea de convocare expediată fiecărui asociat. Organele societăţii sau asociaţii
care au convocat adunarea organizează înregistrarea asociaţilor şi a voturilor
reprezentate. Asociatul neînregistrat nu poate participa la votare.

Şedinţa va fi deschisă şi prezidată de către administrator sau de către una

dintre persoanele care au convocat adunarea generală a asociaţilor, dacă actul de
constituire nu prevede sau adunarea nu hotărăşte altfel. Adunarea generală a
asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentru
adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi.

La şedinţa adunării generale a asociaţilor se întocmeşte un proces-verbal,

care, în mod obligatoriu, reflectă chestiunile examinate, luările de cuvânt, rezultatul
votării fiecărei chestiuni de pe ordinea de zi. Procesul-verbal se semnează de toţi
asociaţii prezenţi la şedinţă dacă actul de constituire nu prevede că el se semnează
de preşedintele şedinţei şi de persoana care l-a întocmit. Procesele-verbale se
predau spre păstrare administratorului. Asociaţii au dreptul să ia copii de pe
procesele-verbale.
Asociatul nu este în drept să-şi divizeze voturile, îşi poate exprima votul
personal sau prin reprezentant. Asociatul nu-şi exercită dreptul la vot în deliberările
adunării generale a asociaţilor privind aportul în natură al său ori al persoanelor sale
afiliate, privind actele juridice încheiate între el sau persoanele sale afiliate şi
societate ori privind răspunderea sa faţă de societate. Pentru adoptarea hotărârilor în
astfel de chestiuni, majoritatea se determină din voturile asociaţilor care au dreptul să

33
voteze în chestiunile respective. Această restricţie nu se aplică societăţilor cu asociat
unic, precum şi în cazurile încheierii de către societate a unui act juridic cu toţi
asociaţii săi şi/sau cu persoanele afiliate ale tuturor asociaţilor.
Dacă adunarea generală a asociaţilor nu a fost deliberativă sau nu a hotărât
asupra tuturor chestiunilor incluse în ordinea de zi, adunarea se va întruni, după o
nouă convocare, în termen de cel mult 15 zile. Ordinea de zi a adunării generale
repetate a asociaţilor include chestiunile asupra cărora nu s-au adoptat hotărâri.
Adunarea generală repetată a asociaţilor adoptă hotărâri cu majoritatea
voturilor, cu excepţia hotărîrilor de aprobare a dărilor de seamă şi a rapoartelor
administratorului şi ale cenzorului şi hotărârilor în probleme de procedură, care se
adoptă cu majoritatea voturilor reprezentate la adunare.
În cazul în care asociaţii nu pot adopta o anumită hotărîre în decurs de 3 luni
consecutive, în urma cărui fapt societatea suportă prejudicii, fiecare asociat este în
drept să ceară:
a) răscumpărarea, la preţ de piaţă, a părţii sociale pe care o deţine;
b) separarea acestuia din societate cu un volum de active proporţional părţii
sociale pe care o deţine;
c) dizolvarea şi lichidarea societăţii cu partajarea patrimoniului.
Cererea de anulare poate fi înaintată de către oricare dintre asociaţi care nu a
luat parte la adunarea generală a asociaţilor sau care a votat contra hotărârii
contestate şi a solicitat introducerea menţiunii respective în procesul-verbal al
şedinţei. Cererea de anulare poate fi depusă în termen de 3 luni de la data adoptării
hotărârii sau de la data când asociatul a aflat sau trebuia să afle despre hotărârea
adoptată.
Asociatul unic are drepturile şi obligaţiile ce revin, conform prezentei legi,
adunării generale a asociaţilor. Deciziile asociatului unic se întocmesc în scris, după
caz. În actul de constituire poate fi suplimentar stabilită modalitatea adoptării deciziilor
în cazul când asociatul unic este persoană juridică.

34
 În cazul decesului unui asociat, SRL nu se dizolvă, chiar dacă rămâne un
singur asociat, dacă în contractul de societate s-a stipulat că societatea continuă cu
moștenitorii asociatului decedat.15
Consiliul societăţii
Competenţa consiliului societăţii se stabileşte de actul de constituire, în
conformitate cu prezenta lege.
Actul de constituire poate stabili următoarele atribuţii ale consiliului societăţii:
a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului;
b) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor prezentate de administrator şi
evaluarea activităţii acestuia;
c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate
societăţii;
d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului;
e) prezentarea rapoartelor şi a dărilor de seamă la adunarea generală a
asociaţilor;
f) aprobarea planurilor de afaceri ale societăţii
g) aprobarea regulamentelor interne, cu excepţia celor ce ţin de competenţa
adunării generale a asociaţilor;
h) convocarea adunării generale a asociaţilor;
Consiliul societăţii poate avea şi alte atribuţii, cu excepţia celor ce ţin de
competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor.
Membrilor consiliului societăţii si preşedintele consiliului societăţii se
desemnează de adunarea generală a asociaţilor pe un termen de un an, dacă actul
de constituire nu prevede altfel, şi pot fi eliberaţi oricând. Hotărârea de desemnare şi
de eliberare înainte de termen a membrilor consiliului societăţii se adoptă cu
majoritatea voturilor asociaţilor. Administratorul poate fi desemnat în calitate de
membru al consiliului, însă nu de preşedinte al acestuia. Consiliul societăţii se
constituie din cel puţin 3 persoane. Membru al consiliului societăţii nu poate fi

15Marius Șcheaua, Legea societăților comerciale nr. 31/1990, comentată și adnotată, Ed. All Beck, București,
2000, p.291

35
persoana căreia, prin lege sau prin hotărâre judecătorească, i se interzice să deţină
funcţia de administrator.
Consiliul societăţii se convoacă de către preşedintele consiliului ori de câte ori
este necesar, însă nu mai rar de o dată pe trimestru. Oricare dintre membrii
consiliului societăţii sau administratorul poate cere preşedintelui convocarea
consiliului, indicând motivele. În acest caz, şedinţa se va ţine în termen de 10 zile de
la data solicitării. Dacă solicitarea de convocare a şedinţei consiliului societăţii nu a
fost satisfăcută, solicitanţii pot convoca consiliul, indicând motivele.
Administratorul societăţii
Societatea cu răspundere limitată este administrată de către organul
executiv. Organul executiv poate fi atât colegial (comitet de conducere, consiul de
administrare) cât și unipersonal (director , președinte, administrator).

Administratorul este ales de către adunarea generală a asociaților și se

subordonează acestuia. Nu pot fi administratori persoanele declarate incapabile sau
pesoanele condamnate pentru excrocherie, sustragere de bunuri din avutul
proprietarului prin orice forme, precum și prin alte infracțiuni și care nu și-au ispășit
pedeapsa. Administratorul poate face toate operațiile pentru aducere la îndeplinire a
obiectului societății, în afară de restricțiile stabilite prin actul constitutiv.

Administratorul societăţii se desemnează de adunarea generală a asociaţilor

sau de consiliul societăţii dacă actul de constituire prevede aceasta. Administratorul
poate fi eliberat oricând cu sau fără motiv. În calitate de administrator poate fi
desemnat unul dintre asociaţi sau un terţ. Datele despre desemnarea şi eliberarea
administratorului, precum şi despre identitatea acestuia, se prezintă pentru
înregistrare în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. La acestea se
anexează hotărârea de desemnare sau de eliberare a administratorului.
Administratorul societăţii va depune la Camera Înregistrării de Stat specimenul
semnăturii, care va fi folosită în actele societăţii.

Administratorul este obligat să gestioneze societatea astfel încât scopurile,

pentru care aceasta a fost constituită, să fie realizate cât mai eficient.

36
 Administratorul este obligat să execute hotărârile adunării generale a
asociaţilor şi ale consiliului societăţii.

Administratorul este obligat să ia parte la adunările generale ale asociaţilor şi

la şedinţele consiliului societăţii.

Administratorul asigură ţinerea contabilităţii societăţii, precum şi a registrelor

societăţii prevăzute de lege şi de actul de constituire, şi informează asociaţii cu privire
la starea de lucruri şi la gestiunea societăţii.

În exercitarea atribuţiilor sale, administratorul va da dovadă de vigilență şi

loialitate. Administratorul este obligat să convoace adunarea generală a asociaţilor
dacă valoarea activelor nete ale societăţii a devenit mai mică decât capitalul ei social.

În cazul apariţiei indiciilor de insolvabilitate, administratorul este obligat să

depună imediat, dar nu mai târziu decât la expirarea unei luni, cerere introductivă de
intentare a procesului de insolvabilitate dacă asociaţii nu vor acoperi pierderile.

Administratorul este obligat faţă de societate să respecte limitele

împuternicirilor stabilite prin actul de constituire ori, dacă acesta nu prevede altfel, de
către adunarea generală a asociaţilor.

Dacă administratorul a încălcat restricţiile stabilite la alin. (1), societatea sau

orice asociat poate cere, în numele societăţii, repararea prejudiciilor cauzate
acesteia. Acţiunea în despăgubire poate fi intentată în decursul a 3 ani de la data
comiterii acţiunii păgubitoare pentru societate.

Administratorul întocmeşte anual un raport privind activitatea societăţii, actul

de inventariere a bunurilor societăţii şi alte documente, care urmează a fi prezentate
adunării generale a asociaţilor. Administratorul poate fi obligat să prezinte dări de
seamă periodice.

Administratorul societăţii poartă răspundere materială deplină pentru

prejudiciile cauzate de el societăţii, inclusiv prin plăţi ilegale făcute asociaţilor.

În cazul desemnării mai multor administratori, ei răspund solidar, dacă prin

hotărâre judecătorească nu s-a stabilit altfel.

37
 Cenzorul
Cenzorii sunt mandatarii societății, având ca misiune exercitarea unui control
permanent asupra activității administratorilor.

Cenzorii se aleg de către adunarea generală. Membri ai comisiei de cenzori

pot fi atât asociaţii, cât şi alte persoane; cel puţin unul dintre membrii comisiei de
cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau contabil expert.

Comisia de cenzori exercită controlul asupra activității economico-financiare a

societății. Controalele se efectuează din iniţiativa proprie sau la cererea adunării
generale. Cenzorul se desemnează pentru o perioadă de 3 ani şi oricând poate fi
eliberat.

Nu pot fi cenzori:
a) administratorul şi membrii consiliului societăţii;
b) rudele ori soţul/soția administratorului;
c) persoanele care primesc de la societate sau de la administrator salariu sau
o altă remuneraţie pentru o altă funcţie decât funcţia de cenzori;
d) persoanele indicate la art. 69 alin. (2).
În cazul în care cenzorul nu a fost desemnat, fiecare sau unul dintre asociaţii
care nu sunt administratori ai societăţii se învestesc cu dreptul de control.
Cenzorul întocmeşte raport asupra fiecărui control efectuat. Dacă sunt mai
mulţi cenzori şi între ei apar divergenţe, aceştia întocmesc rapoarte separate.
Rapoartele cenzorilor se prezintă adunării generale a asociaţilor.
Cenzorul este obligat să convoace adunarea generală a asociaţilor dacă a
constatat fapte care contravin legii sau actului de constituire şi care au cauzat sau pot
cauza prejudicii societăţii.
Administratorul este obligat să pună la dispoziţia cenzorului toate documentele
necesare efectuării controlului.
Cenzorul răspunde pentru prejudiciile cauzate societăţii sau asociaţilor prin
neexecutarea sau executarea inadecvată a obligaţiilor ce îi revin. Cenzorul răspunde
în decurs de 3 ani de la data întocmirii actului de control prin care societăţii i-au fost
cauzate prejudicii.

38
 CAPITOLUL III.
DIAGNOSTICUL LA S.C. AUTOCONS SERV S.R.L

3.1. Diagnosticul juridic

Aprecierea situației unei organizații, identificarea cauzelor care influențează

negativ performanțele și a celor care determină succesul acesteia au la bază
cercetări specifice reunite sub denumirea de ,,analiza diagnostic", ,,diagnosticare"
sau ,,diagnoza".
Analiza diagnostic a aspectelor juridice presupune investigarea aspectelor
legale referitoare la:
constituirea și forma juridică a agentului economic;
statutul agentului economic;
dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile;
activitatea propriu-zisă a firmei;
litigiile în care se află angajata firma.
Rezultatul acestui proces îl constituie diagnosticul juridic în care sunt
cuantificate riscurile inerente situației juridice ale societății. Realizarea acestuia
presupune analiza elementelor specifice în următoarele domenii: dreptul societății
comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul
mediului și litigiile.
S.C AUTOCONS SERV S.R.L. este persoană juridică romană având
statutul de societate cu răspundere limitată cu asociat unic și își desfașoară
activitatea în conformitate cu legislația română. Atât denumirea cât și marca de
comerț a firmei sunt înregistrate la Registrul Comerțului filiala Tulcea, unde au fost
depuse declarații privind opțiunea de plată pe impozitului pe profit și plătitor de T.V.A.
Menționez că S.C.AUTOCONS SERV S.R.L. a fost înființată și înregistrată la
Registrul Comerțului sub nr. J36/109/2005, ca societate cu răspundere limitată cu
asociat unic, având sediul în Tulcea, str. Primăverii, nr.69. Are ca obiect principal de
activitate - producerea, achiziționarea și desfacerea materialelor de construcții - și

39
secundar prestează servicii de reparații auto. La sfârșitul anului 2015 firma avea un
capital social de 220.000 lei și o cifră de afaceri de aproximativ 12.500.000 lei.
Societatea are relații comerciale cu furnizorii și clienții săi, iar clauzele
contractuale au fost respectate în toate cazurile.
Aspectele principale ale dreptului civil sunt: situația juridică a terenurilor și
construcțiilor, alte drepturi de proprietate, contractele de asigurare cu instituțiile
specializate și participațiile. Menționez că firma în cauză deține șase terenuri cu
statut de intravilan asupra cărora a dobândit certificate de atestare a dreptului de
proprietate, valoarea contabilă a acestora fiind de 158.223 lei. Totodată în
proprietatea sa mai sunt înregistrate clădiri, mijloace auto, instalații și echipamente
tehnologice, asupra acestora fiind încheiate polițe de asigurare. Pentru activitățile
desfășurate, societatea a obținut de la Agenția pentru Protecția Mediului avizul de
mediu, ceea ce înseamnă că se încadrează în limitele normale prevăzute de
legislația în domeniu.
De asemenea, controalele efectuate de instituțiile abilitate ale statului,
respectiv Administrația Financiară și Garda Financiară au pus în evidență faptul că
firma în cauză a respectat legislația fiscală achitându-și toate obligațiile față de
bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.
În prezent societatea nu are litigii de natură fiscală, comercială, civilă sau de
muncă. Totodată, s-a procedat la o analiză sub aspect juridic a documentelor firmei
cât și a legalității contractelor încheiate cu alți parteneri, fără a se constata nereguli.

3.2. Diagnosticul tehnic

Diagnosticul tehnic reprezintă o analiză detaliată a factorilor tehnici și a

tehnologiilor existente în cadrul societății. În ceea ce privește analiza mijloacelor fixe
trebuie evidențiate următoarele:
starea de functionare a echipamentelor;
posibilitatea de utilizare în viitor a activelor;
evidența mijloacelor fixe pe categorii conform catalogului privind
clasificarea și durata normală a mijloacelor fixe;

40
 evidențierea valorii investițiilor în curs de executie, stadiul lor,
posibilitățile de finalizare și influența lor asupra potențialului tehnic, a
prestărilor de servicii;
evidențierea oportunității trecerii în conservare a mijloacelor fixe;
În ceea ce priveste clădirile, diagnosticul tehnic vizează următoarele aspecte:
concordanța situației din teren cu planul construcției;
evidențierea modificărilor aduse implicațiilor asupra functionalității și
baza legală a modificărilor;
schimbările intervenite în destinația unor clădiri și posibilitățile de
folosire în viitor ale acestora;
Referitor la mijloacele fixe diagnosticul tehnic trebuie să aibă în vedere următoarele:
clasificarea acestora pe categorii;
gradul de utilizare a parcului propriu și a capacității de transport;
situația tehnică a mijloacelor de transport și gradul de uzură al
acestora;
gradul de reînnoire al mijloacelor de transport;
valoarea cu care sunt înregistrate.
S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. dispune de o bază tehnico-materială care îi
permite desfășurarea în bune condiții a activităților de bază. Astfel, parcul auto al
firmei cuprinde un nr. de 10 autoturisme, 4 autoutilitare și 3 autocamioane de câte
7,5 tone fiecare, toate acestea având o valoare contabilă de 437.160 lei. Menționez
că valoarea întregului patrimoniu este de 2.632.426 lei, din care terenuri și clădiri în
valoare de 1.029.799 lei.
Activitatea de investiții s-a realizat periodic, în funcție de necesități și de
disponibilitățile financiare și capacitatea de plată a firmei.

41
Tabel nr.2 Elemente de patrimoniu S.C. AUTOCONS SERV S.R.L.
ACTIVE VALOARE VALOARE VALOARE
(RON) AMORTIZATĂ AMORTIZATĂ
(RON) (RON)
Terenuri 158.223 - -
Construcții 871.576 53674 9%
Echipamente tehnice 651.728 108756 17%
Aparat. si inst. de măsura și control 255.485 13930 6%
Mijloace de transport 437.160 146172 35%
Mobilier, ap. Birotică, echip. De protecție19.570 9930 51%
Imobilizări corporale în curs 238.684 - -
TOTAL 2632426 332462
Astfel, avantajele dotărilor tehnice ale S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. sunt:
-unitatea este dotată cu mijloacele fixe necesare desfășurării unei activități
performante;
-periodic, conform graficului se realizează revizii tehnice la mijloacele fixe;
-amortizarea elementelor de activ din tabelul de mai sus la 31.12.2015 este de
3.324.62 lei.

3.3. Diagnosticul resurselor umane, funcționalitate

Resursa umană reprezintă factorul activ al oricărei organizații și este

considerat ca fiind ,,motorul” desfășurării unei activități eficiente. Diagnosticul
resurselor umane necesare unei întreprinderi presupune abordarea mai multor
aspecte, și anume:
asigurarea resurselor umane necesare;
calitatea resurselor umane;
salarizarea personalului;
participarea la activitate;
utilizarea resurselor umane;
protecția personalului;
sindicate, conflicte, litigii.

42
 Bunul mers al activității și performanțele unei organizații depind în mare
măsura de calitatea resurselor umane, așa încât indicatorii de eficiență pun în
evidență și aceste aspecte.
În acest scop pentru fiecare post se stabilesc grupe și subgrupe de cerințe,
iar concluziile vor fi desprinse prin analiza comparativă a situației efective cu
cerințele. Analiza trebuie făcută pe categorii de personal: muncitori, funcționari,
personal de specialitate, personal de conducere.
Astfel, fișa fiecărui post trebuie să cuprindă factori după cum urmează:
îndemânare (capacitate profesională): cunostinte, experiență și
inițiativă.
responsabilitate: pentru politica firmei, pentru fondurile bănești ale
firmei, abilitate managerială, colaborare;
efort: fizic, intelectual;
conditiile postului: condiții de lucru, riscuri inevitabile;
Recrutarea resurselor umane reprezintă un proces de căutare, identificare și
atragere a candidaților potențiali, dintre care urmeză să fie ales cel care întrunește în
cea mai mare măsură condițiile pentru a ocupa un post. Rolul recrutării este de a
menține și a dezvolta sursele interne și externe necesare asigurării cu personal
calificat în vederea realizării obiectivelor stabilite.
A concepe organizarea muncii presupune delimitarea posturilor prin stabilirea
sarcinilor, a mecanismelor de coordonare si control, adaptarea la schimbările de
mediu și a evoluțiilor economice, tehnice și sociale. În cadrul S.C. AUTOCONS
SERV S.R.L., acest proces se realizează prin anunțuri de presă, radio, televiziune,
oficiile forței de muncă, urmărindu-se selectarea de persoane cu o bună calificare
atât pentru posturi de execuție cât și pentru funcții de conducere.
S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. este condusă de Directorul general, care
coordonează întreaga activitate a firmei și în subordinea căreia se află Directorul
economic, șeful serviciului tehnic, șeful serviciului comercial, și șeful
compartimentului de resurse umane.

43
 Fig. nr.1 Organigrama S.C. AUTOCONS SERV S.R.L.

În continuare va fi prezentat un tablou al personalului firmei pe ultimii cinci ani.

Tabel nr.3 Evoluția peronalului la S.C. AUTOCONS SERV S.R.L.

Nr.crt. An 2011 2012 2013 2014 2015

1 Nr. Mediu salariați 70 83 83 79 69
2 Personal operativ 62 75 75 73 65
3 Conducere și administrație8 8 8 6 4

Analiza de personal sub aspect numeric relevă faptul că în anul 2012

personalul operativ a crescut cu un număr de 13 salariați din categoria personalului
operativ, decizia fiind luată pentru satisfacere cererii clienților care în acea perioadă a
cunoscut o creștere semnificativă. Deși în anul 2013 cifra de afaceri cât și cererea pe
piață a crescut, printr-o mai bună organizare a muncii și o mai judicioasă împărțire a
sarcinilor, numărul personalului a ramas același, fără însă a suferi calitatea serviciilor.

44
Menționez că angajarea personalului se face cu contract de muncă în formă scrisă,
timpul de lucru fiind de 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamână. Nivelul salariilor pentru
personalul societății se stabilește pe criterii de competență și funcții și poate fi
modificat de conducerea societății prin negociere, cu respectarea nivelului minim
stabilit de lege.

Plata salariilor, impozitelor pe salarii și a cotei de asigurări sociale se face

potrivit legii. Atribuțiile, responsabilitățile și competențele organismelor privind
asigurarea unui management performant sunt evidențiate în Statutul societății și
Regulamentul de organizare si funcționare. Pentru personalul ce îndeplinește
atribuțiuni de management și execuție, documentele ce consemnează sarcinile,
competențele și responsabilitățile sunt fișele postului.

Tabel nr.4. Structura personalului dupa vechime - 2015

GRUPE DE VECHIME
Sub 5 ani 5-10 ani Peste 10 ani
Numar Pondere Numar Pondere Numar Pondere
8 11,5% 52 75% 9 13,5%
Se observă că, în anul 2015, cea mai mare pondere în structura forței de
muncă după vechime este deținută de categoria de personal cuprinsă între 5-10 ani
reprezentând un procentaj de 75%. Categoria de vârstă sub 5 ani reprezintă 11,5%
din totalul forței de muncă și cea de peste 10 ani reprezintă o pondere de 13,5%.

Tabel nr. 5. Structura personalului pe grupe de varstă

SEX GRUPE DE VARSTĂ

- 20ani 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani + 50 ani Total pondere
femei - 4 12 7 2 25 36%
bărbați - 5 31 5 3 44 64%
total - 9 43 12 5 69 -
pondere - 13% 62% 17,5% 7,5% 100%

45
 În ceea ce privește ponderea bărbați-femei, se observă că predomină
barbații (în anul 2011 la firmă lucrau 44 bărbați), din grupa de vârstă 31-40 ani (62%),
urmată de grupa de vârstă 41-50 ani cu un procent de 17,5%.
Analiza managemantului resurselor umane ale S.C. AUTOCONS SERV
S.R.L. relevă următoarele aspecte:
 structura organizatorică a fost adaptată specificului activității firmei;
 personalul întreprinderii este competent, calificat și capabil să se adapteze
rapid la cerințele pieței;
 din punct de vedere numeric, personalul este relativ stabil, dimensionarea sa
fiind în stransă corelație cu piața forței de muncă, rata șomajului, efectele
crizei economice, etc;
 este un personal disciplinat, faără abateri privind respectarea normelor de
protecție a muncii, fără absențe nemotivate;
 nu s-au înregistrat conflite de muncă, o serie de cerințe ale personalului fiind
rezolvate pe calea dialogului;
 personal relativ tânăr;
3.4. Diagnosticul comercial si de marketing

O întreprindere realizează bunuri sau servicii pe care, prin intermediul pieței,

le oferă celor care au nevoie și care au capacitatea de plată pentru obținerea lor.
Diagnosticul comercial și de marketing vizează următoarele activități:
o analiza evoluției vănzârilor și evidențierea factorilor de influență;
o analiza structurală a vânzărilor pe produse și pe piețe de desfacere;
o analiza clienților și evidențierea evoluției cifrei de afaceri pe clienți sau
categorii de clienți;
o analiza repartizării vânzărilor în funcție de ciclul de viață al produselor;
o analiza furnizorilor;
o studiul concurenței prin evidențierea cotelor de piață a principalilor concurenți
prin ierarhizarea firmelor concurente pe segmentul respectiv;
o organizarea distribuției produselor;
o modul de promovare al produselor.

46
 La sfârșitul primului trimestru 2014, conducerea firmei împreună cu
personalul de specialitate a realizat o analiză economico-financiară, dar și implicațiile
ce le-ar fi putut avea criza economică declanșată în S.U.A., asupra cifrei de afaceri
proprii. Ca urmare a acestui proces, conducerea societății a anticipat faptul că în
aproximativ 8-12 luni, respectiva criză economică va afecta și economia romanească
și implicit activitatea firmei proprii. În acest sens, pentru a putea prelua mai ușor
efectele crizei, s-a decis luarea unor măsuri după cum urmează:

 reducerea numărului de salariați cu 10 (de la 79 la 69), în acest sens fiind

afectate compartimentele tehnic al cărui număr de salariați a fost redus cu 3,
aprovizionare cu 6 și juridic cu 1 salariat. Prin această măsură s-au redus
cheltuielile cu salariile în sumă de 8000 lei lunar. Pentru rezolvarea
problemelor de ordin juridic s-a încheiat un contract cu o firmă de avocatură.
 postul de director comercial a fost transformat în șef de serviciu, concomitent
cu reducerea salariului de la 2000 lei la 1500lei. ( 500 lei reduceri).
 au fost optimizate activitățile de aprovizionare cu mărfuri și desfacerea
acestora, în acest sens alegându-se traseele cele mai scurte fiind realizate
reduceri de consum de combustibil și implicit reduceri de cheltuieli cu circa
1000 lei lunar.
 micșorarea adaosului comercial și implicit a prețului mărfurilor cu aproximativ
10%, această măsură fiind de natură să mențină vânzările la același nivel. Ca
urmare a măsurilor întreprinse, în anii 2014 și 2015, firma a reușit să mențină
cifra de afaceri la același nivel cu cea de la sfârșitul anului 2013, reducerile de
cheltuieli variind în jurul sumei de 10.000 lei lunar.

Oferta de produse a S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. este diversificată

(aproximativ 1000 sortimente), cuprinzând următoarele categorii: materiale de
construcții ( cărămidă, țiglă, ciment, tablă pentru acoperișuri, fier-beton, alte produse
din metal, etc.), produse din lemn (cherestea, lambriu, grinzi, alte elemente din lemn,
etc.). De asemenea, firma prestează o serie de servicii în domeniul auto (reparații și
revizii auto, vânzare piese auto, școală de șoferi).

47
 Evoluția pe grupe de produse și servicii în perioada 2012-2015 arată după
radiografia din tabelul următor:

Tabel nr.6 . Ponderea grupelor de produse și servicii în total vânzări (%)

Produs/servicii Exercitiul financiar
Cărămidă, țiglă 60 64 64 60
Tablă pentru acoperișuri, 5 5 4 5
fier-beton, alte profile din fier.
Ciment plus derivate (glet, adeziv, 15 11 10 10
vopsele, teracotă, placaje, etc)
Gresie, faianță, alte materiale pentru 2 5 3 5
placare
Cherestea, grinzi, lambriuri, etc. 2 2 5 5
Servicii reparații auto etc. 16 13 14 15

Analiza datelor din tabelul de mai sus arată că în anii 2013 și 2014 vânzările
firmei au crescut cu 4% la categoria cărămidă și tiglă, a scăzut cu 3% la servicii auto,
la celelalte produse variația vânzărilor rămânând relativ constantă.

Fig. nr.2. Ponderea grupelor de produse în total vânzări pe anul 2015

48
 Programele de marketing de frecvență sunt destinate să ofere diverse
recompense clienților care cumpară în mod repetat sau în cantități însemnate.
Marketingul de frecvență reprezintă recunoașterea principiului lui Pareto, anume că
80% din activitatea firmei depinde de 20% din clientela sa. O categorie care
influentează activitatea societății comerciale este reprezentată de furnizori.
Complexitatea obiectului de activitate determină numărul furnizorilor cu care
întreprinderea colaborează. Amplasarea geografică a furnizorilor, promptitudinea cu
care răspund cererilor, facilitățile în acordarea creditului comercial, calitatea
produselor și serviciilor executate sunt criteriile care direcționeză orientarea firmei
către un anumit furnizor. O altă categorie la fel de importantă cu care firma lucrează
este reprezentată de clienți. Aceștia sunt interesați de calitatea produselor, prețuri
mici, facilități oferite, dar în același timp au nevoie de credibilitate și stabilitate. Dintre
clienții fideli enumerăm: S.C. CONSUMCOP S.R.L., S.C.DANTO S.R.L, S.C.
RAPTOR 2005 S.R.L., S.C.FIL CONS S.R.L.. Menționez că societatea se bucură de
încrederea și recunoașterea din partea clienților persoane fizice care urmăresc
satisfacerea propriilor nevoi în cele mai bune condiții. Ponderea celor mai importanți
clienți în cifra de afaceri în anul 2013 a fost structurată astfel:

Tabel nr.7. Ponderea clienților în cifra de afaceri - 2015 - a AUTOCONS SERV S.R.L.(%)

Denumire client Cifra de afaceri/client Ponderea în cifra de

(RON) afaceri a firmei (%)
S.C. CONSUMCOP SRL 2.048.802 15%
S.C. DANTO SRL 1.365.878 10%
S.C. RAPTOR SRL 1.026.586 8%
S.C. TRANS MOLDAVIA SRL 1.229.282 10%
S.C. SIMBA INVEST SRL 956.108 7%
S.C. FIL CONS SRL 819.520 6%
Clienți individuali persoane fizice 2.185.388 16%
Alții 3.824.430 28%
TOTAL CIFRĂ DE AFACERI 2011 13.658.680 100%

49
În continuare redăm graficul privind ponderea în procente a vânzărilor pe anul 2015.

Ponderea în cifra de afaceri a firmei

(%) S.C. CONSUMCOP SRL

S.C. DANTO SRL

S.C. RAPTOR SRL

S.C. TRANS MOLDAVIA

SRL
S.C. SIMBA INVEST SRL

S.C. FIL CONS SRL

Clienti individuali
persoane fizice
Altii

Fig. nr.3. Ponderea clienților în cifra de afaceri - 2015

Pentru a menține o relație bună cu partenerii, firma a luat măsuri pentru

consolidarea poziției pe piață prin identificarea și utilizarea tuturor oportunităților,
practicarea unei politici de prețuri concurențiale, îmbunătățirea calității produselor
oferite și a serviciilor prestate, promovarea unei politici de informare prin publicitate
radio, TV, scrisă și prin oferte directe, optimizarea managementului calității conform
standardelor europene. Valorile fundamentale pe care firma le promovează în
activitatea sa sunt:
respectul față de parteneri;
respectul față de clienți;
respectarea tuturor angajamentelor contractuale.

Principalii concurenți ai firmei sunt:

S.C. Arabesque S.R.L.

S.C. Dedeman S.R.L.
S.C. Roloti S.R.L.

50
 Datorită calității produselor, a practicării unor prețuri accesibile, oferirii unor
facilități (remize, sconturi), a promptitudinii seviciilor oferite, etc. S.C. AUTOCONS
SERV S.R.L., și-a asigurat menținerea pe piață, fidelizându-și un segment important
de clienți. În ceea ce privește rețeaua de desfacere, firma realizează vânzarea
directă către toate categoriile de persoane fizice și vânzări en-gross de la depozitele
proprii către alte societăți comerciale, la cererea clienților asigurând și transportul
acestor materiale. Piața este locală, județeană și zonală, cererea este zilnică,
activitatea societății având caracter permanent.

3.5. Diagnosticul financiar

Diagnosticul financiar este întâlnit atât ca o componentă a diagnosticului

integral al întreprinderii, cât și separat, ca diagnostic parțial, necesar mai multor
categorii de beneficiari, cum ar fi: creditorii, furnizorii, managerii firmei.
În funcție de beneficiari, diagnosticul financiar diferă ca structură și
complexitate, putând conține:
diagnosticul pe bază de rezultate;
diagnosticul pe bază de bilanț;
diagnosticul rentabilității;
diagnosticul riscului financiar.

Activitatea financiar-contabilă a S.C.AUTOCONS SERV S.R.L. este

structurată pe compartimente specializate, care sunt subordonate directorului
economic, după cum este ilustrată în schemă de mai jos.

51
 Fig.nr.4. Funcționalitatea compartimentelor la S.C. AUTOCONS SERV S.R.L.

Activitatea financiar contabilă din cadrul firmei are în vedere realizarea unor
lucrări de planificare financiară și urmărirea rezultatelor obținute de societate. Relația
dintre compartimentul financiar-contabil și celelalte compartimente este evidențiată în
figura de mai sus. În mod tradițional, analiza financiară se concentrează pe calculul
și analiza indicatorilor de solvabilitate, echilibru și performanță, percepția moderată
fiind aceea de a integra, pe lângă conceptele amintite și articularea diagnosticului
financiar și a concluziilor acestuia cu diagnosticul strategic, comercial, tehnologic,
social sau organizațional, în vederea creionării unei imagini cât mai fidele și
complexe a comportamentului concurețial și organizațional al firmei analizate. Pentru
aceasta procesul va demara cu studiul documentelor finale de sinteză întocmite
periodic de agentul economic, începându-se cu analiza dinamicii și structurii
patrimoniale.

52
Tabel nr.8. Dinamica elementelor de activ la S.C. . AUTOCONS SERV S.R.L.

Categoria/ron Exercițiul financiar

2012 2013 2014 2015
Active imobilizate-total-din care: 4.778.580 5.166.750 5.720.020 4.61972
1. Total imobilizări necorporale 98.420 117.040 14560 4960
2. Total imobilizări corporale 4.666.012 5.011212 5.53456 461.172
3.Total imobilizări financiare 214.120 317.616 45.040 4836
Active circulante total, din care: 050.500 263.280 3.316.120 5.060.180
4. Total stocuri 839.340 1.026.160 1.416.440 1.803.440
5. Total creanțe, din care: 897.860 788.760 1.656.300 65980
Comerciale % 80% 87% 90% 97%
6. Total lichidității și investiții 313.300 448.350 243.400 603.780

financiare pe termen scurt.

7. Cheltuieli în avans 6020 4640 10.900 0

Analiza comparativă a datelor din tabelul de mai sus arată că raportul dintre
activele imobilizate și circulante se modifică în anul 2015 în favoarea activelor
circulante, ce devin majoritare în structura bilanțieră, cu o pondere de 52,31%. Astfel,
în timp ce activele fixe își micșorează valoarea netă, cele circulante compensează
scăderea prin creșteri ale stocurilor (creșteri anuale cuprinse între 25%-35%) și mai
ales creșteri ale creanțelor, majoritar comerciale, care se dublează în 2014 față de
2012, iar in 2015 cresc cu încă 60% față de perioada anterioară. Stocurile totale
cresc în 2015 față de 2014 cu 28%, datorită unei cereri mai scăzute decât nivelul
anticipat. În același interval analizat, creșterea creanțelor cu 60% consemnează o
încărcare mai ales pe seama clienților, un aspect pozitiv fiind cel al ponderii reduse a
creanțelor incerte (de 1,5% din totalul creanțelor comerciale, sold pentru care firma a
constituit provizioane).

53
Tabel nr.9. Rate de structură a activului (%)

Categoria Exercitiul financiar

2012 2013 2014 2015
Rata imobilizari necorporale. 2,06 2,27 2,49 0,11

Rată imobilizări corporale. 97,64 97,01 96,72 99,79

Rată imobilizări financiare. 0,3 0,73 0,79 0,1
Rata activelor imobilizate. 69,91 69,50 63,23 47,69
Rata stocurilor. 40,93 45,34 42,71 35,64
Rata creanțelor. 43,79 34,85 49,95 52,43
Rata lichidităților și investițiilor 15,28 19,81 7,34 11,93
financiare pe termen scurt.

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. Nivelul

ei este scăzut datorită ponderii mici a dotărilor tehnice, echipamente, utilaje și
instalații. Nivelul acestei rate este influențat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor
lunare cu amortizarea care diminuează valorile rămase ale activelor imobilizate.
Rata lichidităților și investițiilor financiare pe termen scurt se menține, în
medie, în intervalul 10-15%, cu un punct de maxim în anul 2013 (19,81%) și unul
minim în anul următor, de 7,34%. Această rată indică fluxul de trezorerie la sfârșitul
exercițiului; fără să menționăm anumite praguri de optim pentru această rată,
considerăm că prezintă valori ușor excedente în majoritatea anilor de analiza, cu
excepția lui 2015, fapt care indică o subtilizare a acestor resurse lichide ale firmei,
prin eludarea oportunităților de plasament avantajos a acestora.
Rata creanțelor a crescut în perioada 2014-2015, ceea ce semnifică o
intensificare a relațiilor comerciale cu clienții sau o imobilizare de lichidități.

54
Tabel nr.10. Analiza indicatorilor de pasiv bilanțier

Categoria/ron Exercițiul financiar

2012 2013 2014 2015
Datorii, total, din care: 1.865.820 3.764.280 371.200 4.430.180
1. Total datorii curente. 1.037.598 416.558 496.796 3.154.958
2. Total datorii de peste 1 an.
828.238 1.347.756 1.215.238 1.275.256
3. Provizioane pentru 30820 311120 290.700 166.180

riscuri si cheltuieli.
4. Venituri in avans. 871.880 1120920 745.840 647.460
5. Total capitaluri proprii. 3.794.380 3.838.340 4.298.540 4.429.200

În privința dinamicii elemntelor de pasiv bilanțier, se constată creșteri

semnificative ale posturilor de datorii curente și la termen mai mare de un an,
acestea fiind evidente la începutul intervalului de analiză, respectiv în anii 2012 și
2013, când creșterea datoriilor curente atinge valori de 74% și 132%, respectiv cea a
datoriilor pe termen mai mare de un an 62,7% în 2011 față de 2012. În 2014 și 2015,
evoluția datoriilor se temperează în mod evident, acestea reducându-se ușor (90,1%
datorii la termen de peste un an în 2014 față de anterior) sau menținându-se la valori
similare.

Tabel nr.11. Analiza de structură a pasivului (%)

Categoria/ron Exercițiul financiar

2012 2013 2014 2015
Rata îndatorării totale 27,3 41,66 41,03 45,8
Rata îndatorării la termen 44,39 35,8 32,74 28,79
Rata datoriilor totale la capitaluri proprii 49,17 98,07 86,35 100,02
Rata autonomiei financiare 55,51 42,48 47,51 45,79
Rata stabilității financiare 67,63 57,4 60,95 58,97
Rata datoriilor curente la capitalurile proprii27,35 62,96 58,08 71,23

55
 Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a
întreprinderii prin punerea în evidență a unor aspecte privind stabilitatea și autonomia
financiară a acesteia.
Rata autonomiei financiare arată gradul de independență financiară a
societății, capacitatea acesteaia de autofinanțare. În 2013 rata autonomiei financiare
globale are un nivel bun, manifestând o tendință de scadere în anii următori.
Rata stabilității financiare reflectă legatura dintre capitalul permanent de care
unitatea dispune în mod stabil (cel puțin un an) și patrimoniu total. Nivelul ratei în
2013 înregistra o tendință de îmbunătățire ca urmare a creșterii capitalului
permanent.
Rata de îndatorare la termen reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi
pe termen lung și mediu. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a
resurselor împrumutate pe termen lung și a urmăririi modului în care este utilizat
efectul de levier. Pentru perioada analizată rata indatorării la termen înregistrează un
trend descendent.
Rata de îndatorare totală caracterizează dependența financiară a
întreprinderii și gradul de risc al politicii sale financiare și reflectă ponderea tuturor
datoriilor pe care le are unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează
o tendință de creștere în perioada analizată.

Tabel nr.12 Evoluția venitului din exploatare

Categoria/ron Exercițiul financiar

2012 2013 2014 2015
1. Cifra de afaceri netă 5.74900 6.967.340 8.823.940 13.658.680
2.Venituri din vânzarea mărfurilor 5.74900 6.967.340 8.823.940 13.658.680
3. Variația stocurilor - sold creditor 534.720 - 397.900 148.180
- sold debitor 59.960
4. Alte venituri din exploatare 170.880 441.300 281.460 147.960
TOTAL (RONI) 6.448.500 7.348.700 9.503.300 13.954.820

Analiza datelor din tabelul de mai sus, relevă că cifra de afaceri netă
înregistrează o creștere în perioada vizată, pe fondul creșterii veniturilor din vânzarea

56
mărfurilor, în schimb, în categoria, alte venituri din exploatare se înregistrează o
scădere.

Tabel nr.13 Evoluția cheltuielilor din exploatare

Denumirea indicatorului Exercițiul financiar

2012 2013 2014 2015
Cheltuieli cu materialele consumabile195.360 81640 748.640 537.900
Alte cheltuieli materiale 34.320 47.680 11900 279.640
Cheltuieli cu energia și apa 109.000 135.960 177.940 239040
Cheltuieli privind mărfurile 414.816 158.128 4.160.770 6.349.326
Cheltuieli cu personalul 1.134.033 124.975 1.146.102 1.435.771
Ajustarea valorii imobilizărilor 209.988 801.786 753008 1.185.644

corporale și necorporale.
Ajustarea valorii activelor circulante 104.756 -508 47.126 140.592
Alte cheltuieli de exploatare 815.580 1.040.980 71880 1.075.860
TOTAL (RON) 5.017.807 6.200.285 7.915.718 11.714.209
Rezultatul din exploatare înregistrează o scădere în 2013 și 2014, comparativ
cu anul 2012, urmând să revină pe o pantă ascendentă în 2015, situația redresându-
se pe seama unui raport favorabil între dinamica veniturilor din exploatare care cresc
cu 29% și cea a cheltuielilor corespondente, care cresc cu doar 22% față de
perioada anterioară de gestiune. În același mod, raportul dinamicilor între cele două
elemente de exploatare în 2015 față de 2014 este de asemenea favorabil veniturilor,
care cresc cu 47%, în timp ce cheltuielile se majorează doar cu 43%, crescând
premisele unui profit important din activitatea de exploatare.
Avantajele diagnosticului financiar sunt:
 structura activelor corespunde obiectului de activitate al societății;
 bilanțul și anexele sale sunt întocmite conform legislației fiscale;
 autonomia financiară este ridicată;
 obligațiile către stat sunt achitate la zi;
 fondul de rulment este pozitiv și înregistrează o tendință de creștere;
 cash flow-ul din exploatare este pozitiv;
 nivel bun al ratelor de lichiditate curentă și rapidă;
 solvabilitate patrimonială ridicată;
57
Poziția societății este într-o zonă favorabilă privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

3.6. Diagnosticul calității

Diagnosticul calității constă în examinarea resurselor, proceselor, activităților

și rezultatelor pentru evaluarea calității acestora, a factorilor de influență și stabilirea
soluțiilor pentru îmbunatățirea continuă a performanțelor organizației.
Principalele preocupari ale diagnosticului calității vizează: domeniul
marketing-ului, vânzări, servicii post-vanzare, resurse, oferta organizațională:
produse, servicii, informații, calitatea în utilizare, respectiv atitudinea angajaților în
ceea ce privește calitatea. La S.C. AUTOCONS SERV S.R.L., nivelul calitativ al
mărfurilor este corespunzător, un aspect favorabil fiind absența reclamațiilor de la
clienți în perioada de garanție, sunt respectate standardele impuse, produsele au
certificate de calitate. Astfel, pentru o eficiență cât mai mare, se realizează o selecție
a furnizorilor în funcție de următoarele criterii:
 furnizorii să fie cât mai apropiați ca distanță;
căutarea a cât mai mulți furnizori pentru a alege pe cel mai convenabil ca preț și
calitate a mărfurilor oferite;
utilizarea de mijloace de transport cu capacități cât mai apropiate de necesarul
de materii și materiale ce urmează a se aproviziona;
folosirea metodelor moderne de transport și depozitare pentru a evita consumul
suplimentar de forță de muncă;
dimensionarea și structurarea forței de muncă la nivel strict al necesităților
zilnice de transport și manipulare a materiilor și materialelor.
depozitarea mărfurilor se face în depozitele proprii sub stricta supraveghere a
persoanelor care îndeplinesc această sarcină, societatea deținând spații adecvate
activității desfășurate, care îndeplinesc normele impuse. Periodic se realizează
controale pentru a se verifica starea mărfurilor depozitate, cât și verificări în ceea ce
privește comenzile de aprovizionare, facturare, respectarea clauzelor contractuale.

De asemenea, firma investește în resursa umană pentru a asigura o calitatea

a serviciilor care să răspundă cerințelor crescânde ale clienților.

58
 Pentru culegerea, înregistrarea și interpretarea datelor și informațiilor
referitoare la calitatea activităților societății se utilizează următoarele instrumente:

 odată la 6 luni personalul operativ completează un formular cu 20 de întrebări cu

mai multe variante de răspuns, clare, care acoperă toate aspectele ce fac
obiectul diagnosticului;
 se analizează numărul reclamațiilor primite, obiectul lor și se organizează întâlniri
lunare pentru a se gasi soluțiile ce trebuie adoptate pentru îmbunătățirea
activității.

O metodă de apreciere directă a gradului de satisfacere a nevoilor

consumatorilor o reprezintă sondajul periodic. Societatea contactează telefonic un
număr de subiecți aleși aleatoriu din rândul noilor clienti pentru a afla care este
reacția acestora față de diverse aspecte ce țin de activitatea ei. În plus se solicită și
opiniile clienților în legatură cu performanțele concurenței.

Există mai multe modalități de măsurare a gradului de satisfacție a clienților.

Aceasta se poate determina direct din răspunsurile date sau raportate la așteptări și
realități, probleme cu care s-au confruntat în privința ofertei, după care să specifice
îmbunătățirile ce ar putea fi aduse. Simultan cu operațiunea de culegere a
informațiilor referitoare la satisfacția consumatorului, ar fi utilă și chestionarea
acestuia în legatură cu intenția sa de recumpărare. În mod normal, dacă satisfacția
sa este ridicată, intenția de a recumpara va fi la fel de mare.

De asemenea, este utilă aprecierea disponibilității clientului de a recomanda

și altor persoane produsele S.C AUTOCONS SERV S.R.L. Obținerea unui rezultat
bun în acest caz indică faptul că societatea atinge un nivel înalt de satisfacere a
consumatorului.

Societatea trebuie să caute avantaje competitive și dincolo de propriul său

lanț de valori, adică în lanțurile de valori ale furnizorilor, distribuitorilor și clienților săi,
trebuie să se asocieze cu alți membri ai lanțului de furnizare, în scopul îmbunătățirii
performanțelor sistemului ofertei valorice.

59
 S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. trebuie să acorde o atenție sporită gradului
de infidelitate a clienților și să caute metode de natură să reducă nivelul acestuia.
Sunt patru etape de parcurs în acest sens:

 societatea comercială trebuie să definească și să măsoare gradul de păstrare a

clienților;
 să identifice cauzele care duc la pierderea clientelei și să găsească mijloacele
de combatere a acesteia;
 să calculeze nivelul profitul prin pierderea clienților;
 să evalueze costurile legate de reducerea gradului de infidelitate. Atât timp cât
costurile sunt mai mici decât profitul nerealizat, societatea le poate suportă.

Pastrarea clienților existenți trebuie să fie obiectivul cel mai important al

firmei și de aceea se recomandă două căi de actiune pentru realizarea acestuia. Cea
dintâi constă în plasarea unor "obstacole" în calea plecării clienților. O modalitate mai
bună de abordare constă în creșterea nivelului de satisfacție oferit clienților. Unei
firme concurente îi va fi mai dificil să depășească această barieră oferind prețuri mai
avantajoase sau prezentând perspective mai atragatoare. Acțiunea de creare a unei
clientele fidele poartă numele de marketing de relație.

S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. implementează un marketing de relație de

cooperare cu clienții, iar în anumite momente, unul ofensiv, si nu un marketing de
relație elementar (adică societatea vinde produsele fără a mai lua legatura cu
clientul); elaborează și susține financiar programe destinate a-i face pe cumpărători
să revină, să cumpere mai mult și să rămână fideli societății. Problema constă în a
stabili o relație specială cu cei mai buni clienți ai firmei, relație care se bazează pe o
comunicare reală în ambele sensuri și care să-i facă pe clienți beneficiarii unor
recompense sau privilegii.

Există o relație stransă între calitatea produsului și a serviciilor, satisfacția

clientului și profitabilitatea firmei. Un nivel mai ridicat al activității atrage un nivel mai
ridicat al satisfacției clientului, ceea ce implică prețuri mai mari și uneori costuri mai
reduse. Prin urmare, programele de îmbunătățire a calității produselor contribuie la
creșterea profitabilității.

60
 Calitatea totală este cheia procesului de creare a valorii și de satisfacere a
cumpărătorului. Dacă societatea comercială se axează pe calitate, managementul
activității de marketing îmbracă două aspeste. În primul rând, el trebuie să contribuie
la formularea strategiilor și politicilor menite să sprijine firma în a excela la capitolul
calitate. În al doilea rând, el trebuie să contribuie la un marketing de calitate, alături
de producția de calitate. Toate activitățile de marketing, studiul pieței, pregatirea
vânzărilor, publicitatea, serviciile, trebuie realizate la un nivel calitativ superior. Asfel,
promovarea imaginii S.C. AUTOCONS SERV S.R.L., se realizează prin reclame la
radio și la un post local de televiziune, spații de publicitate într-un ziar local și prin
site-ul special creat.
În urma realizării unui studiu pentru cuantificarea importanței criteriilor care
stau la baza deciziilor de cumpărare ale clienților a fost aplicat un chestionar pe un
eșantion de 300 subiecți. Astfel, din numărul total de subiecți, un procent de 21% a
declarat calitatea ca fiind cel mai important criteriu care stă la baza deciziei de
cumpărare, 19% au ales prețul, 17% apreciază serviciile, pentru 15% fiind importantă
personalitatea vânzătorului, 11% țin cont de serviciile post-vânzare, 9% sunt
interesați de reputația furnizorului, 5% pun accent pe siguranța livrărilor, iar un
segment de 3% acceptă recomandarile prietenilor.

Tabel nr.14. Importanța criteriilor care stau la baza deciziilor de cumpărare ale
clienților în cadrul S.C. AUTOCONS SERV S.R.L.

Criteriul de alegere Nivel de importanță

1. Calitatea mărfurilor 1
2. Preț 2
3. Servicii 3
4. Personalitatea vânzătorului 4
5. Servicii post-vanzare 5
6. Reputația vânzătorului 6
7. Siguranța livrărilor 7
8. Prietenii și relațiile personale 8

61
 Din acest studiu se poate constata că factorii economici sunt mai importanti,
calitatea mărfurilor și prețul acestora, decât cei neeconomici. Calitatea unui bun
economic trebuie să includă asigurarea unor servicii în momentul vânzării și după
aceea. Unul din factorii care asigură competitivitatea firmei este prețul relativ scăzut
față de alte firme din același segment, care derivă dintr-un volum mare de vânzări,
respectiv promovare și distribuție eficiente. Avantajul competitiv de publicitate se
realizează prin mijloace folosite pentru a face cunoscute mărfurile societății,
sponsorizări, panouri stradale, spoturi TV și radio. Asfel, la S.C. AUTOCONS SERV
S.R.L., avantajul competitiv de promptitudine se reflectă în capacitatea societății de a
onora comenzile la timpul și locul stabilit, în acest context, fiind evidentă seriozitatea
și responsabilitatea angajaților.
Avantajul competitiv de reflexibilitate exprimă capacitatea întreprinderii de a
se adapta operativ la cerințele concrete și în continuă diversificare ale clienților,
(periodic se lărgește numărul furnizorilor, urmărindu-se deversificare materialelor de
construcții în vederea satisfacerii nevoilor clienților.

3.7. Diagnosticul general și strategic

Funcționarea organizației presupune integrarea eficientă a acesteia în mediul

din care face parte, dezvoltarea unor legături certe privind asigurarea resurselor de
care are nevoie.
Informațiile despre firmă redau o imagine de ansamblu și o încadrează într-o
categorie ce se diferențiază prin următoarele: amplasarea și dimensiunea societății
comerciale, mediul intern și extern, analiza poziției societății comerciale în cadrul
sectorului.
Astfel, amplasamentul unei întreprinderi condiționează, în mare măsură
viabilitatea acesteia și eficientă activității desfășurate datorită condițiilor specifice de
mediu existente în zona respectivă. Dimensiunea unei firme poate fi apreciată pe baza
unor indicatori: cifra de afaceri, profitul, numărul de personal, numărul clienților, etc.
Componentele mediului intern sunt tehnologiile și produsele, resursele materiale
necesare, resursele umane, managementul și organizarea, sistemele de asigurare a
calității. Mediul extern este format din factori și forțe externe acesteia care pot influența

62
relațiile sale cu piețele pe care își desfășoară activitatea și cu cele potențiale:
micromediu (clienți, furnizori, intermediari, concurență, organisme publice) și
macromediul (mediul demografic, mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic,
mediul politico-legislativ, mediul socio-cultural)
Pentru analiza poziției organizației în cadrul sectorului și a economiei
naționale se calculează o serie de indicatori: producția și vânzările, productivitatea
muncii, rata rentabilității, gradul de poluare al mediului.
Diagnosticul strategic are ca obiective analiza strategiilor anterioare și a
factorilor care au influențat succesul/insuccesul acestora, tendințele de evoluție și
posibilitățile viitoare de dezvoltare a firmei, influența factorilor mediului extern asupra
potențialului firmei, avantajele competitive ale societății comparativ cu cele ale
principalilor concurenți, informații despre fundamentarea strategiei viitoare a firmei.
În sensul menținerii și chiar dezvoltării S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. se va
acționa pentru:
continuarea modernizării bazei tehnico-materiale;
dezvoltarea sectorului de desfacere și desfacerea directă către clienți a
produselor;
dezvoltarea ofertei de produse;
pregatirea și formarea personalului;
În urma analizei efectuate, conducerea societății a decis următoarele:
redefinirea misiunii, a direcțiilor strategice și a obiectivelor de dezvoltare;
ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare;
elaborarea măsurilor de dezvoltare și stabilirea indicatorulor de realizat.

63
3.8. Analiza S.W.O.T. după diagnosticare

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești "Strengthts" (Forte,

Puncte forte), "Weaknesses" (Slăbiciuni, Puncte slabe), "Opportunities"
(Oportunități, Șanse) și "Threats" (Amenințări). Primele două privesc firma și reflectă
situația acesteia, iar următoarele două privesc mediul și oglindesc impactul acestuia
asupra activității firmei.
O modalitate de sintetizare a diagnosticului strategic al întreprinderii este
reprezentată în analiza S.W.O.T. care cuprinde pe de o parte analiza mediului
(analiza externă), iar pe de altă parte analiza activității proprii (analiza internă).
Analiza mediului (analiza externă) scoate în evidență tendințele pe plan
macroeconomic, oportunitățile și amenințările ce se întrevăd, precum și impactul
acestora asupra rentabilității întreprinderii.
În perioada analizată, activitatea S.C. AUTOCONS SERV S.R.L. a urmat un
trend crescător, fiind caracterizată prin eficiență și rentabilitate. S-au îmbunătățit
condițiile de lucru, calitatea informațiilor și a prestarilor de servicii, s-a dezvoltat piața
de desfacere, numărul contractelor cu furnizorii care asigura diversitatea ofertei, a
crescut gradul de asigurare a nevoilor clienților și fidelitatea acestora.
În urma diagnosticării efectuate la firma în cauză se poate realiza o
inventariere a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților, cât și amenințărilor,
astfel:

64
Tabel nr.15. Analiza S.W.O.T. după diagnosticare.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- nivelul scăzut al costurilor; - creșterea datoriilor curente comparativ
- structura diversificată a ofertei și cu anul anterior;
flexibilitatea ei în raport cu cererea; - scăderea solvabilității generale;
-firma nu are restanțe la plata obligațiilor - nivel scăzut al rentabilității;
fiscale; - activitatea de marketing insuficient
- personal matur, cu experientă (forță de dezvoltată;
muncă bine calificată).
- controlul strict al cheltuielilor și
fluxurilor de încasări și plăți;
- inexistența restanțelor la plățile față de
bugetul statului și cel al asigurărilor sociale.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- manifestarea unei stări de stagnare sau -scăderea veniturilor populației și
regres la firmele concurente; implicit scăderea consumului;
- posibilitatea de încheiere a unor alianțe; -apariția de noi concurenți care ar
- acorduri avantajoase; putea să afecteze cota de piață a societății;
- cerere relativ constantă pentru produsele-costul ridicat al resurselor financiare care
de bază, un avantaj în condițiile îngreunează activitatea de investiții;
recesiunii economice actuale; -fiscalitatea ridicată și existența evaziunii
fiscale.

Pentru valorificarea la maximum a oportunităților, a punctelor tari, evitarea

amenințărilor și eliminarea punctelor slabe se impun luarea următoarelor măsuri:
 controlul strict al cheltuielilor și supravegherea permanenta a stării de
lichiditate;
 ridicarea calității produselor și în primul rând o adaptare mai bună la nevoile
clientului;
 o politică de vânzări mai agresivă și consolidarea poziției pe piață;

65
 urmărirea mai atentă a evoluției concurenței;
 stabilirea de relații mai stabile cu furnizorii și clienții și afirmarea clară a
cerințelor față de aceștia.
 continuarea modernizării bazei tehnico-materiale;
 dezvoltarea sectorului de desfacere și desfacerea directă către clienți a
produselor;

66
 Concluzii

Societatea comercială poate fi definită ca o societate de persoane constituită

pe baza unui contract de societate și beneficiind de personalitate juridică, în care
asociații se înțeleg să pună în comun anumite aspecte, pentru exercitarea unor fapte
de comerț, în scopul realizării și împărțirii serviciilor rezultate.
Actul constitutiv se încheie sub forma unui înscris sub semnătură privată,
semnat de toți asociații sau numai de fondatori, în cazul societăților comerciale
constituie prin subscripție publică.
Societatea comercială dobândește personalitate juridică din momentul
înmatriculării la Registrul Comerțului.
Valoarea minimă a capitalului social la un S.R.L. este de 200 lei. Capitalul
social subscris trebuie să fie integral vărsat la constituirea societății. Fracțiunile de
capital social se numesc părți sociale, nu sunt negociabile și nici liber transmisibile,
pentru cesionarea lor fiind necesară respectarea dispozițiilor legale, a celor ale actului
constitutiv și ale Adunării Generale a Asociaților.
Contabilitatea pentru un S.R.L se ține in partidă dublă, fiind necesită
semnatura și ștampila unui expert contabil;
Pentru constituirea societății, fiecare asociat trebuie să constribuie la
formarea patrimoniului societății. De aceea în contractul de societate trebuie să se
arate aportul fiecărui asociat.
Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin aportul unui singur
asociat, care va fi deţinătorul tuturor părţilor sociale. Aportul în numerar al asociatului
unic va fi vărsat integral până la înregistrarea de stat a societăţii. Aportul în natură al
asociatului unic va fi vărsat in cel mult 30 de zile de la înregistrarea de stat a
societăţii.
Administratorul societăţii se desemnează de adunarea generală a asociaţilor
sau de consiliul societăţii dacă actul de constituire prevede aceasta. Nu pot fi
administratori persoanele declarate incapabile sau pesoanele condamnate pentru
excrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin orice forme, precum și
prin alte infracțiuni și care nu și-au ispășit pedeapsa.

67
 În privința dinamicii elemntelor de pasiv bilanțier, se constată creșteri
semnificative ale posturilor de datorii curente și la termen mai mare de un an, acestea
fiind evidente la începutul intervalului de analiză, respectiv în anii 2012 și 2013, când
creșterea datoriilor curente atinge valori de 74% și 132%, respectiv cea a datoriilor pe
termen mai mare de un an 62,7% în 2011 față de 2012.
Pentru a menține o relație bună cu partenerii, firma analizată a luat măsuri
pentru consolidarea poziției pe piață prin identificarea și utilizarea tuturor
oportunităților, practicarea unei politici de prețuri concurențiale, îmbunătățirea calității
produselor oferite și a serviciilor prestate, promovarea unei politici de informare prin
publicitate radio, TV, scrisă și prin oferte directe, optimizarea managementului calității
conform standardelor europene.
Rezultatul din exploatare înregistrează o scădere în 2013 și 2014, comparativ
cu anul 2012, urmând să revină pe o pantă ascendentă în 2015, situația redresându-
se pe seama unui raport favorabil între dinamica veniturilor din exploatare care cresc
cu 29% și cea a cheltuielilor corespondente, care cresc cu doar 22% față de perioada
anterioară de gestiune.
Pe baza studiului realizat pentru cuantificarea importanței criteriilor care stau
la baza deciziilor de cumpărare ale clienților, aplicat celor 300 subiecți, din numărul
total al acestora, un procent de 21% a declarat calitatea ca fiind cel mai important
criteriu care stă la baza deciziei de cumpărare, 19% au ales prețul, 17% apreciază
serviciile, pentru 15% fiind importantă personalitatea vânzătorului, 11% țin cont de
serviciile post-vânzare, 9% sunt interesați de reputația furnizorului, 5% pun accent pe
siguranța livrărilor, iar un segment de 3% acceptă recomandarile prietenilor.

68
 Bibliografie

1. BRÂNDUȘA ȘTEFĂNESCU, RALUCA DIMITRIU, "Drept civil", Ed. Lumina

Lex, București, 2002
2. FRANCISC DEAK, "Tratat de Drept civil-Contracte speciale", ediția a IV-a, vol
III, Ed. Universal Juridic, București, 2006

3. GABRIEL MIHAI, "Drept comercial, profesioniști – comercianți", Ed. Pro

Universitaria, București, 2015

4. I. L. GEORGESCU, "Drept comercial român", Vol. I-II, Ed. Socec, București,

1946
5. ION TURCU, MĂDĂLINA BOTINĂ, "Dreptul afacerilor întreprinderii, Volumul I",
Editura C.H.Beck, București, 2013

6. ION TURCU, "Tratat teoretic și practic de drept comercial", Ed.C. H. Beck,

București, 2008

7. MARIN VOICU, "Drept comercial", ed. Ex Ponto, Constanța, 2002

8. MARIUS ȘCHEAUA, "Legea societăților comerciale nr. 31/1990, comentată și
adnotată", Ed. All Beck, București, 2000
9. S. ANGHENI, M. VOLONCIU, C. STOICA, "Drept comercial", Ed. C. H. Beck,
București, 2008

10. STANCIU CĂRPENARU, SORIN DAVID, CĂTĂLIN PREDOIU, GHEORGHE

PIPEREA, "Legea societăților comerciale nr.31/1990 comentariu pe articole",
ed. a 3-a, Editura: C. H. Beck, București, 2006

11. STANCIU D.CĂPENARU, "Drept comercial român", ediția a V-a, Editura All
Beck, București, 2004

12. STANCIU D. CĂRPENARU, "Drept comercial român", ediția a VI-a revăzută și

adăugită, Editura Universal Juridic, București, 2007

13. STANCIU D. CĂRPENARU, "Tratat de drept comercial român", Ed. Universal

Juridic, București, 2014

69
14. ȘTEFAN MINEA, "Constituirea societăților comerciale", Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 1996

15. GHEORGHE BUTA, "Noul Cod Civil și unitatea dreptului privat în volumul Noul
Cod Civil ", ed. a III-a, revăzută și adaugită. Ed. Universal Juridic, București,
2011

16. ** "Legea societăților comerciale nr.31/1990 și legislație conexă", Ed.

Universul Juridic, București, 2013

17. *** ro.wikipedia.org

18. *** www.zf.ro
19. ***www.juridice.ro

70