Você está na página 1de 10

Prof. dr.

GHEORGHE BOBOC
U.M.F. Bucuregti- Facultatea de Stomatologie
Membru al Academiei de $tiinfe Medicale

APARATUI
ITETITOMAXIIAR
FORTTANE
ST
, ITEZUOTTARE
Edilia a II-a

ME
UM
EDrruRA rueotcRlA
BUCUREgTT - 2016
CUPRII{S

Prefald J

PARTEA I

Fenomenologia formlrii
gi dezvoltirii aparatului dentomaxilar' 7

CAP.I
Forrrarea fefei gi aparatului dentomaxilar (cu excepfia
sistemului dentar) 9
CAP.tr
Formarea gi dezvoltarea sistemului dentar 45
CAP.trI
Mecanismele cregterii gi dezvoltirii osoase la nivelul
aparatului dentomaxilar 1 17
CAP.IV
Fenomenologia creqterii qi dezvoltIrii aparatului
dentomaxilar 137 {

CAP. V
Dinamica dentiliei, arcadelor dentare gi ocluziei 198
CAP. VI
Concepte privind creqterea gi dezvoltarea
dentomaxilofac iald 28 I

PARTEAAII-A

Rolul factorilor funcfionali


in dezvoltarea aparatului dentomaxilar 315
CAP. VII
Corelafiile dintre respira{ie qi dezvoltarea aparatului
dentomaxilar 317
CAP. VIII
Rolul mastica(iei in dezvoltarea aparatului dentomaxilar 331

CAP. Ix
Rolul degluti{iei in dezvoltarea aparatului dentomaxilar gi in
producerea anomaliilor dentomaxilare 350
CAP. X
Funclia fonatorie gi aparatul dentomaxilar 370
CAP. XI
Factorul muscular gi relaliile sale cu sistemul
dentomaxilofacial 387
CAP. XII
Factorii echilibrului orofacial (E.O.F.) 418
ParrtPn I

Fenomenologia
formlrii
gidezvoltirii
aparatului
dentornaxilar
eaa;tal,l
_-- rr*ro
FORMAREA FETEI
$r APARATUT UI
DENTOMAXILAR1

Sumar
I.1. DATE PRELIMINARE 9 I.4.1. Modurile de osificare 31
I.2. PERIOADA DE ORGANZARE I.4.1.1 . Transformarea direct6 in lesut osos 3 l
eRANHrarA Ia I.4.1.2. Oasele de substitulie. Osificarea
I.3. FORMAREA ELEMENTELOR COM- indirectl,32
PONENTEALEAPARATULUI 1.4.2.Btapa cartilaginoas[ 34
DENTOMAXILAR2l 1.4.2.1. Schila cartilaginoasd a craniului
L3.l. Muguri faciali22 :4
I.3.2. Septarea cavitl{ii nazdbucale I.4.2.2. Schilele cartilaginoase ale felei 35
primitive 24 L4.3. Formarea scheletului osos 36
I.3.2.1. Formarea palatului primor 24 I.4.3. 1. Osificarea mandibulei. Ramura
L3.2.2. Formarea palatului secundar 27 oizonlald3T
I.1.3. Formarea mandibulei 28 1.4.3.2. Osifrcarea regiunii simfizare qi
I.3.4. Formarea limbii 28 mentoniere 38
I.3.5. Formarea vestibulelor 29 I.4.3.3. Osificarea ramurii ascendente 39
I.3.6. Formarea musculaturii orofaciale 30 L4.4. Osificarea maxilarului superior 41
1.4. FORMAREA SCHELETULUIAPA- L4.5. Formarea sinusului maxilar 43
RATULUI DENTOMAXILAR 30 I.4.6. Osificarea altor oase faciale M

1.1. DATE PRELIMINARE

Dupd unirea celor doi gameli (masculin qi feminin), cu fenomenul ei de


esenl[ - copulalia de pronuclei-,rezultd oul (zigotul), care din punct de vedere
al cantitdlii de vitelus face parte din categoria de oud oligolecitice2.
Diviziunea se face in primele fazeprin segmentatie totald gi ega16, apoi prin
segmentalie totali qi inegald (L6poivre) (fig. I a-d). Dupd Giroud gi Lelidvre
(citali de Mugnier), chiar de la prima diviziune zr rcztlta o u$oarA diferen{d de
volum intre celule. Prin diviziunea succesivi, numdrul celulelor cregte progresiv,
apirAnd treptat o specializare a lor (cu o structurare $i func{ioniri specifice),
duc0nd la formarea de lesuturi, organe, aparate gi sisteme cu o legAturd strdnsd
anatomici gi funclionalS intre ele, alcltuind unitatea morfofunclional[ -
organismul uman.
In mare, constituirea gi dezvoltarea organismului uman se poate imp[(i in
dou[ perioade:

1 Cu exceplia sistemului dentar.


2 Oligos: pufin. Dupi cantitatea de vitelus se disting: oud telolecitice (cu cantitate mare de
vitelus) de exempru, oul de pasdre; ou6 mezolecitice (cu cantitate medie de vitelus), de exemplu,
oul de batracieni; ou[ oligolecitice (oui de mamifere).
- o prim6 perioadd, in care apaq

ffi
se diferenliazd organele qi care ocupd
cam primele trei luni ale vielii
intrauterine - perioada de organo-
genezd- la finele acesteia embrionul
ia infEligarea umanA ,,demnitate de
foetus" (Prennant);
- a doua perioadA, de morfo-
genezd, se intinde pAn[ 1a maturitate
(L6poivre) gi se caracterizeazdprintr-o
cregtere gi perfecf ionare morfofunc-
lionald a organelor gi aparatelor. Actul
nagterii reprezintd unul din eveni-
mentele produse in decursul perioadei
de ryorfogenezd.
Impdrlirea in perioada de organo-
genezd gi perioada de morfogenez[
prezintd importanld pentru intelegerea
etiopatogeniei anomaliilor dentomaxi-
lare gi malformaliilor congenitale.
Cauzele ce vor acliona in perioada
de organogenezdvor produce modi-
Fig. I - Fecundatia 6i etapele diviziunii celu- fi cdri caracte rizate prin lip sa sau apari-
lare pdni in ziua a 5-a, dupi Hertig, Rock,
Adams, Mulligan (reluat dupd, Boenig, lia supranumericd aunor organe (ano-
Bertolini).
donlii, dinli supranumerari), devieri
mari de la confomarea organelor (mal-
a - fecundafia; b - stadiul de doud celule; formaliile congenitale, de exemplu),
c - unele incompatibile cu viabilitatea fi-
morula; d Si e - stadiul de biastocit.
tului gi a copilului.
Cauzele ce aclioneazf, in perioada de morfogen ezdyor determina, in special,
modific[ri morfologice gi structurale ale organelor gi aparatelor, asociate cu
tulburlri funclionale.
Delimitarea in timp a celor doud perioade (organo- qi morfogenezl) se face
pe ansamblul organismului gi se bazeazd pe predominan{a proceselor specifice
fieclreia dintre ele. Dacd se au in vedere zone mai limitate, se observd cd
demarca{ia in timp este relativS, iar exemplul cel mai plastic il reprezintd dinlii,
existAnd momente diferite pentru fiecare dinte, precum gi dupd apartenenla sa la
dentalia temporard sau permanentd.
Este mult utilizatd. gi impd(irea in 2 perioade separate prin actul naqterii:
- perioada prenatald;
- perioada postnatal[.
Fiecare dintre ele este subimp[(it[ in alte perioade mai mici. De exe:rplu,
Graber, in cadru1 viefii intrauterine, distinge:
-perioada oului (de la fecundare pAnd in ziuaaT4-a);
- perioada embrionului (intre ziua a l4-a 9i a 56-a);
- perioada fEtului (dela ziua a 56-a pAnd Ia nagtere).
La inceput, cregterea este foarte intens6, astfel incdt volumul masei em-
brionare se mdregte dupd primele doud sdptdmdni de 20-25 000 ori (Ldpoivre).

10
Prin diviziune apar 7a inceput
dou[, apoi patru celule aproximativ
egale denumite blastomere (segmen-
tafie totald gi egala). Nu toate celulele
igi fac segmenta{ia in acelagi moment gi
morula (prima aglomerare celulard ce
aparein stadiile incipiente ale primei pe-
rioade) poate fi constituitl qi dintr-un
Macromere,
numlr impar de celule (Boenig gi Ber- micromere
tolini). Pornind de la 8-9 blastomere,
segmentalia se face inegal, rezultdnd fi:
unele celule mai mari denumite mac-
romere gi altele mai mici denumite mi-
cromere.
inmullirea micromerelor se face mai
rapid, ele aqez[ndu-se la periferie incon-
jurAnd macromerele. Micromerele, care
iau denumirea de trofoblaste, produc
o secretie particulard care va eroda
mucoasa uterinS, permilAnd nidalia oului
inzita a 8-a (fig. 2,3).Ele nu parlicipd
direct la formarea embrionului pro-
priu-zis ci au, in special, un rol nutritiv Fig. 2 -
Etapele de formare a ovulului, fe-
cundarea qi etapele diviziunii pAn[ la nida-
fiind, din acest punct de vedere, un strat
anex ce servegte la stabilirea raportu- !ie, dupd Dickinson (reiuat dupi Boenig,
Bertolini).
rilor de nutrilie intre mamd gi embrion.
Macromerele adunate rdm6n suspen- ,/ - fecundarea; 2 - stadiul de dou[ celule;

date intr-o regiune (partea superioard) 3 - morula; 4 - blastocit; 5 - nidafia.


a peretelui fEcut de micrornere. In rest,
intre macromere gi micromerele denumite trofoblaste existd o cavitate mezo-
blastic[ plin5 cu o magmd reticulard gi cu celule dispuse difuz. Aglomeralia
macromerelor alcdtuiegte, in acest moment, butonul embrionarr Ubrecht, iar oul
se numegte blastocit (fig. I d 9i fig. 2, 4).

Ftg. 3 - Etapele nidaliei,


dupl Mugaier.
a - perforarea mucoasei ute-
rrne; b - mucoasa acoperi
oul; c - oul se dezvoltl in
interiorul corionului uterin.

11
Fig. 4 A, B - Formarea lecitoce-
lului 9i a cavit4ii amniotice, dupi
Mugnier.

1 - schila vilozitetilor coriale;


2 - cavitatea mezoblasticd; J
- bu-
tonul embrional Ubrecht; 4 - en-
A toblastul; 5 - cavitatea amnioticl;
6 - perete ectoblastic; 7 - stadiul
incipient in formarea peretelui en-
doblastic: 8 - discul embrionar.;
9- mezenchimul primar; C.A. = ca-
vitatea amnioticd: L = lecitocelul.

Butonul embrionar se prezinte ca o masl celulari fixat[ cll un pol la


peretele trofoblastic, iar celSlalt liber in cavitatea mezoblasticd".Ekeprezintd
Butonul
embrionar sediul unor modificiri ce vor duce la formareaprimelor dou[ foile embrionare:
entoblastul qi ectoblastul.
Entoblastul se diferenliazd din stratul de celule superficiale ce formeazd
calota butonului embrionar. Aceste celule se inmu4esc qi se intind in suprafalr,
Stadiul
didermic. stratul ia la inceput o dispunere concavd care reu$e$te ulterior s[-gi uneascd
formared marginile qi s[ inchid[ o cavitate: sacul vitelinl lecitocelul, care,la partea
discului superioarl este delimitat deci de celule entoblastice. in restul masei celulare
embrionar
a butonului embrionar se produce o dehiscenlr ce se mdregte progresiv dand
na$tere la o altr cavitate - vezicula amnioticd - care este delimitatr spre
lecitocel de celule diferenliate in cadrul acestui proces - celule ectoblastice
(fig.4, 5).
Cele dou[ vezicule sunt agezate una 16ngf, alta, straturile de inveliq se
unesc pe porliunea de contact dintre ele. Din unirea celor doi pereli - peretele
veziculei amniotice (ectoblastic), cu cel al lecitocelului (entoblastic) - rezultd
discul embriona4 care este deci alcdtuit din dou[ straturi (stadiul didermic):
un strat ventral - entoblastul - qi un strai dorsal - ectoblastul - (fig. 5, 6).
Aceste fenomene sunt prezente la L3-14 zl\e de la fecundare. Dupb Ldpoivre, la

' Dupi Boenig ar exista un sac vitelin primar, urmat de unul secundar. Acesta din urmd ar
apirea in zin a l3-a.

t2
Flg. 5 - Discul embnonar.
A) - duipd Mugnier; B) - dupd Starck.
I - vilozitd\i coiale;2 * mezenchimul ex-
traembrionar; -l - discul embrionar;
4- diverticul alantoidian; 5 - cavitatea am-
niotic[; 6- lecitocel; 7 - exocel; 8 -mag-
ma reticularl; Z: lecitocel; C.A. : cavi-
tatea amniotic6.

oul uman de 13-14 zile (avflnd dimensiunile de 1,90/0,9y1,10 mm) se disting


(fig. 6 A, B):
- punctul de penetra{ie al oului inclus in corionul uterin;
- o coadl trofoblasticS, in care se g6sesc multiple lacune 9i celule stelate
(mezenchimul extraembrionar - Boenig);
- o magme reticulata, in care se gasesc cateva celule stelate (mezoblaste)
gi douS vezicule: lecitocelul, inconjurat de un perete sublire entoblastic ai vezi-
cula amniotic[ inconjuratd de un perete mai gros, entoblastic.

FiS.6 - Formarea primelor dou[ foile embrionare.


.
A) oul Peter - 14-16 211e, dup[ Dubreuil (reluat dupd Ldpoivre). 1 - p-erete amniotic;
-
2 cavitatea amnioticd; 3 -ectoblast; 4 -mezenchim extraembrionar; '5-entoblast; 6 -magma
-
reticulard; 7 -trofoblast; 8- lama coriald; 9 -veziculavitelin[ (lecitocelul).
B) - dupd Strahl gi Beneke. I - cavitatea amniotici; 2 - mezenchtm amniotic;-3 - epite.liu
amniotic:4 - zon['de formare a ectodermului; -5 - peretele lecitocelului; 6 - cavitatea ]ecitocelului.

t3
'JJ%*/' .'1

t lt
/
t8 H 2
Fig 7 - Nodulul Hensen, dupi Giroud Fig. B - Schile ilustrand formarea mezoblas_
gi Lelidvre (reluat dup6 Mugnier). tului intraembrionar (A) 5i continuarea sa cu
mezenchimul extraembrionar (B).
1 -^nodulul Hensen; 2 - linia primitivi;
J - foita ectodermicd (a cavitllii amniotice):
4 - foi;a entodermicd (a lecitocelului).
1 Si 2 - zone de acolare ectodenno-endodermicd
(viitoarele membrane: faringianI gi, respectiv,
cloacal6); P.V gi PD.: partea ventrai[ qi fartei
dorsali (adaptat dup6 Mugnier). '

Formarea Discul embrionar are un aspect alungit cu un pol anterior (cranian) qi un pol
mezoblas- posterior (caudal), o fald dorsald gi una ventralil
tului intra- Pe marele ax al felei dorsale, in partea caudalr a l13 salernijlocii
embrionar, se produce
o condensare celulara a stratului ectoblastic, ce apare ca o u;flafur5:
stadiul nodulul
tridermic Hensen (fis. 7), gi care se continud caudal iirriu primitivd (tot zon6 de
condensare celulard). Ele alcrtuiesc a$a-numitul "u c;rdo-mezoblast. con-
densrrile celulare din regiunea liniei primitive se invagineazd. in profunzimea
stratului ectoblastic ai antreneazl la transformiri structur-ale celulele
ectoblastice
vecine, care vor forma un strat celular nou: mezoblastul. El ajunge
la limita
dintre ecto- qi entoblast, separr cele doud foi1e, intinzindrr-se progresiv pe
toatd
suprafa{a lor. Ectoblastul gi endoblastul mai rdmdn unite intie eie
direct (fEra
interpozifie de mezoblast) numai in dou6 regiuni, corespunzdtoare
viitoarelor
membrane - cloacald 9i faringiand (fig. g, 9).
_ Noul lesut format (mezoblast, mezoderm) prezintd,, in dezvoltarea sa, o
abilitate remarcabild in a migra, a se difereniia gl a se organiza pentru
a da
nagtere la lesufuri noi: conjunctiv, cartilagirros, osor, ,rrrr..ilur.
La nivelul nodulului Hensen se produ-e o invaginare in deget de m5nugd,
ce
progreseazd anterior qi in profunzime, ajungdnd s6 se
deschidi sub formaunui
qan! in lecitocel. S-a format canalul cordal,' care ya
face si comunice intre ele,
provizoriu, vezicula amniotici gi lecitocelul. Formareacanalului
cordal ar antrena
dup5 sine transformarea celulelor ectoblastice in celule mezoblastice.

14