Você está na página 1de 14

PROGRAMA PENTRU CURSUL OPTIONAL

LIMBA ITALIANA

ARGUMENT

Cursul optional de Limba Italiana se adreseaza elevilor din clasele a IX-a Filologie, care doresc sa studieze o limba noua si pentru care
studiul unei alte limbi straine reprezinta o provocare. Pe parcursul celor opt lectii propuse pentru curs elevii vor dobandi cunostinte de limba si
cultura italiana din diverse domenii, care le vor fi utile si care ii vor ajuta sa inteleaga mai bine structurile gramaticale propuse pentru studiu.

Studierea unei limbi straine reprezinta atat o provocare personala cat si oportunitatea de a evolua si de a descoperi lucruri noi, atat in ceea
ce priveste propria persoana, cat si despre o civilizatie si o cultura diferita.

Cum Italia este o tara destul de apropiata noua, avand in vedere ca foarte multi romanii traiesc acolo, si cum limba italiana este destul de
asemanatoare cu limba romana, am decis sa propun acest curs pentru a introduce o limba noua, care sa fie usor de studiat si care sa ofere
aplicabilitate in viitor.

COMPETENTE GENERALE:

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare


2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

VALORI ŞI ATITUDINI

- Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare
- Conştientizarea rolului limbii italiene ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale
- Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor
culturale transmise cu ajutorul limbii italiene
- Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba
italiană şi prin raportarea la civilizaţia spaţiului cultural italian

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR


1. Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor
1.1 Desprinderea sensului global / ideii principale al unui mesaj scurt  povestire orală
articulat clar şi rar / text scurt  articole de ziar
1.2 Asocierea de informaţii factuale dintr-un text citit / auzit cu o  publicitate
imagine / un set de imagini  conversaţii
1.3 Identificarea de informaţii specifice în materiale simple de tipul  dialoguri simple
broşurilor de informare, fragmente de text care descriu evenimente, alte  texte scurte autentice sau adaptate
texte autentice
1.4 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu,
audiat sau citit
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor
2.1 Cererea şi oferirea de informaţii despre sine, despre persoane,  Invitaţie, telegramă, anunţ publicitar, bilet
despre activităţi din universul imediat, folosind o intonaţie adecvată  Paragrafe simple
2.2 Folosirea de formule orale / scrise simple, adecvate unor situaţii de  Descriere simplă orală sau scrisă
comunicare uzuale
2.3 Formularea / redactarea de instrucţiuni pentru activităţi cotidiene
2.4 Redactarea unui text scurt, format din fraze simple, folosind
elemente de relaţie simple, despre evenimente, persoane din mediul
familial, după un plan dat
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
Competenţe specifice Forme de prezentare a conţinuturilor
3.1 Participarea la interacţiuni verbale în contexte cotidiene pe teme  Dialoguri situaţionale
familiare  Conversaţii simple
3.2 Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare în situaţii în care nu  Mesaje scurte
poate avea loc o interacţiune verbală orală directă  Instrucţiuni simple
3.3 Îndeplinirea de instrucţiuni simple, orale sau scrise, în contexte  Funcţiile comunicative necesare:
funcţionale, dacă acestea sunt completate şi de imagini sau scheme - a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal;
3.4 Orientarea în spaţiu pe baza unui set de instrucţiuni simple articulate - a saluta, a face prezentări
clar şi rar - a cere permisiunea;
- a face urări cu o anumită ocazie;
- a exprima acordul/ dezacordul

TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC


1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare
- exerciţii de identificare
- exerciţii de discriminare
- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris
- exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)
- exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare,
povestire)
- exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a
desfăşurării unor evenimente,
- proiecte individuale
2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare
- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri
- exerciţii de completare de formulare, text lacunar
- exerciţii de construire a paragrafului
- exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan
- exerciţii de prezentare, relatare/repovestire, rezumare
- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol
- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu
- expunere / prezentare sub formă de monolog
- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare, carte poştală, cerere, curriculum vitae, proces
verbal, referate)
- exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat şi semistructurat
- exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris)
- proiect
3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă
- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns
- joc de rol, discuţie
- prezentare
- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei/enunţuri
- exerciţii de formulare/construire a unei argumentări a unui interviu
- exerciţii de redactare a unor texte /scrisori cu paşi daţi
- exerciţii de luare de notiţe
- proiecte de grup
4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare
- exerciţii de transfer şi transformare
- exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)
- exerciţii de traducere şi retroversiune
- exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe
- proiecte individuale sau de grup

CONŢINUTURI

 DOMENIUL PERSONAL
 Relaţii interumane / interpersonale
 Viaţa personala (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber)
 Aspecte ale vieţii cotidiene din Italia
 DOMENIUL PUBLIC
 Ţări şi oraşe – Călătorii
 Aspecte din viaţa contemporană (sociale, literare, tehnice, ecologice)
 Mass-media
 DOMENIUL OCUPAŢIONAL
 Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional
 Activităţi din viaţa cotidiană
 DOMENIUL EDUCAŢIONAL
 Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, personalităţi)
 Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului italian şi ale culturii universale
 Texte din literatura italiană
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII1:
Pe parcursul Cursului de limba italiană, nivel începători se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale limbii:
a solicita şi a oferi informaţii generale;
a oferi şi a solicita informaţii de ordin personal;
a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane;
a oferi şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular;
a oferi informaţii despre programul zilnic /săptămânal;
a solicita informaţii despre ce fac diverse persoane (în prezent, în trecut);
a oferi informaţii despre vreme;
a solicita / oferi informaţii despre diverse evenimente;
a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.
a descrie persoane, locuri, evenimente;
a cere şi a oferi informaţii de orientare în spaţiu.
a-şi exprima acordul / dezacordul;
a exprima şi a solicita o opinie;
a exprima motive;
a exprima acţiuni /stări posibile;
a compara acţiunile prezente cu cele trecute;
a accepta şi a refuza o ofertă /invitaţie;
a exprima obligaţia de a face ceva;
a exprima interdicţia de a face ceva;
a trage concluzii;
a exprima puncte de vedere personale.
a exprima o dorinţă /necesitate;
a exprima preferinţe;
a exprima intenţia;
a folosi stilul formal / informal.
a da sfaturi;
a cere scuze.
a exprima propuneri;
a lua decizii;

1
a planifica o acţiune;
a da instrucţiuni;
a încuraja / avertiza pe cineva.
a saluta;
a face prezentări;
a oferi un obiect în mod politicos;
a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie;
a face urări cu o anumită ocazie.

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Pe parcursul Cursului de limba italiană, nivel începători se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

FONETICĂ ŞI - regulile de pronunţie


ORTOGRAFIE - accentul
- reguli de despărţire în silabe
- accentul
- eliziunea
- apocopa
ARTICOLUL - articolul hotărât si nehotărât
- utilizarea articolului
- omiterea articolului
- prepoziţia articulată
SUBSTANTIVUL - genul substantivelor după înţeles
- genul substantivelor după înţeles
- formarea femininului
- formarea pluralului
- substantivele compuse – formarea pluralului substantivelor
compuse
- substantivele „sovvrabbondante”
- substantive cu două forme de plural
- substantive defective
- declinarea substantivelor comune
NUMERALUL - numeralul cardinal
- numeralul ordinal
- cele patru operaţiuni aritmetice
ADJECTIVUL - adjectivul calificativ
- adjective antonime indicând calitatea
PRONUMELE - pronumele personale şi de politeţe
- pronumele si adjectivele demonstrative
- pronumele indirecte
- pronumele directe
- pronumele combinate
- particulele “ci”, “vi”
VERBUL - verbele auxiliare “avere” (a avea) şi “essere” (a fi) la prezent, trecut
şi viitor
- timpurile verbale ale modului indicativ (prezent, trecut şi viitor)
- verbe regulate si neregulate
- verbele modale – utilizarea verbelor modale
- participiul trecut
- Perfectul compus şi Mai mult ca perfectul
- Perfectul compus al unor verbe neregulate: stare, fare, dovere,
potere, dire, venire
CUVINTE DE LEGĂTURĂ - prepoziţia

EVALUAREA
 Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând atât
profesorului cât şi cursantului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor,
să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare.
În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea fi construite astfel încât să integreze
elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.
Metode şi instrumente:
 Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 Proiectul
 Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât
şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi /sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează
cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea cursanţilor de a lucra
în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.

 Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe cursanţi:


- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte,
film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare etc.);
- să elaboreze raportul final;
- să facă prezentarea publică a proiectului.
 Etapele realizării unui proiect sunt:
1. Alegerea temei;
2. Planificarea activităţii:
- Stabilirea obiectivelor proiectului;
- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare cursant / grup;
- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă, persoane specializate în domeniul
respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);
3. Cercetarea propriu-zisă.
4. Realizarea materialelor.
5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi / sau a materialelor create.
6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

 Evaluarea cu ajutorul proiectului. Cursanţii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru produsul
realizat.
 Activitatea în proiect a cursanţilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca cursanţii să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi
înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);
2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la
prezentarea acestuia (proiectele oferă cursanţilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort
de colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui
proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);
4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi
de a face rectificările necesare). Cursantul ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia
singur munca. In plus, când cursantul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile acestuia şi învaţă progresiv să
gândească în acel domeniu.
5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor cursantului aşa cum sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte
ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a fi evaluată.

 Portofoliul
 Portofoliul pentru limbi străine este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (cursant / persoană care
studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi
experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat
”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.

 La baza portofoliului se află două obiective majore:


- motivarea cursantului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul
întregii vieţi;
- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)

 Conceput ca un document personal în care cursantul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei
părţi:
- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
- biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi
autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă;
- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind
experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente.
 ”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor cursanţilor. În acest caz, dosarul care ar
face parte din portofoliul lingvistic al cursantului ar putea conţine documente cum ar fi:
- o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică);
- o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);
- interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
- răspunsuri la chestionare, interviuri;
- proiecte / părţi de proiecte realizate;
- traduceri;
- fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii personale);
- texte literare (poezii, fragmente de proză);
- lucrări scrise curente / teste;
- compuneri / creaţii literare personale;
- contribuţii personale la reviste şcolare;
- extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
- corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
 Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate relevante pentru
competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de cursant.
 Portofoliul permite cursantului:
- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
- să-şi planifice învăţarea;
- să-şi monitorizeze progresul
- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
 Portofoliul permite profesorului:
- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile cursantului;
- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
- să programeze învăţarea;
- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie
- să evalueze activitatea cursantului în ansamblul ei.
- BIBLIOGRAFIE
-
- Borcia Otilia, ITALIANA INTENSIVĂ, Editura Niculescu, Bucureşti, 1998
- Borcia Otilia, Lăzărescu Adriana, LIMBA ITALIANA PRIN EXERCITII, Editura Niculescu, Bucureşti, 2008
- Cojocaru Dragoş, Aioane Mirela, LIMBA ITALIANA. SIMPLU SI EFICIENT, Editura Polirom, Bucureşti, 2007
- Cojocaru Dragoş, Dima Gabriela, BENVENUTI! MANUAL DE CONVERSATIE IN LIMBA ITALIANA, Editura Polirom,
Bucureşti, 2003
- Colaneri John, 501 VERBE ITALIENE, Editura Polirom, Bucureşti, 2008
- Gherman Haritina, LIMBA ITALIANĂ – CURS PRACTIC, Universitatea Cultural – Stiinţifică, Bucureşti, 1978
- Lăzărescu Adriana, Lăzărescu George, GRAMATICA LIMBII ITALIENE, Editura Niculescu, Bucureşti, 1996
- Lăzărescu George, STORIA DELLA CIVILTÀ ITALIANA, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977
- Mircan Alexandru, SĂ VORBIM ITALIENEŞTE – EXECIŢII LEXICALE, Editura Stiinţifică, Bucureşti, 1967
- Popescu Geta, GRAMATICA LIMBII ITALIENE, Editura Corint, Bucureşti, 2005
- Radicchi Sandra, CORSO DI LINGUA ITALIANA – LIVELLO MEDIO, Editura Bonacci, Italia, 1990
- Reynolds Milena, INVATA SINGUR LIMBA ITALIANA, Editura Teora, 2004
- GRAMMATICA ITALIANA PER STRANIERI – CORSO MULTIMEDIALE DI LINGUA E CIVILTÀ A LIVELLO
ELEMENTARE E AVANZATO, Editura Guerra, Perugia, 1990

PLANIFICARE OPTIONAL

Nr. Continutul tematic al unitatii de invatare Competente specifice vizate Nr. de ore Saptamana Observatii
crt. alocate
1 Conversaţie: La prima lezione d’italiano 1.1, 1.3, 1.4, 2.1, 2.2, 3.3, 5 S1 – S5
Vocabular şi expresii 3.4
Gramatică:
Principii de fonetică.
Alfabetul limbii italiene
Vocalele şi pronunţia lor
Diftongii şi triftongii
Consoanele şi pronunţia lor
Consoanele duble
Despărţirea cuvintelor în silabe
Verbul – prezentarea conjugărilor
Indicativul prezent al verbelor auxiliare
Exerciţii
ABC Divertente – glume, maxime şi replici
2 Text: In ufficio 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 6 S6 – S11
Vocabular şi expresii 2.4, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4
Gramatică:
Principii de fonetică.
Accentul: Parole Piane, Sdrucciole, Bisdrucciole şi Tronche
Eliziunea
Apocopa
Scrierea cu majusculă
Articolul
Articolul hotărât – utilizarea srticolului hotărât
Prepoziţia articulată
Verbul
Verbele auxiliare essere şi avere la prezent
Pronumele
Pronumele personale şi de politeţe
Numeralul cardinal – Să numărăm de la 1 la 15
Exerciţii
ABC Divertente – glume, maxime şi replici
3 Texte: Cele necesare pentru studiu şi pentru scris 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 5 S12 – S16
Culori diverse 2.4, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4
Vocabular şi expresii
Gramatică:
Articolul nehotărât – utilizarea articolului nehotărât
Omiterea articolului
Articolul partitiv
Adjectivul
Adjectivul calificativ
Adjective antonime ce indică calitatea
Pronumele personale şi de politeţe
Verbul
Indicativul prezent al verbelor regulate
Verbele incoative
Verbul andare la indicativ prezent
Numeralul – să numărăm de la 15 la 50
Exerciţii
ABC Divertente – glume, maxime şi replici

4 Texte: La Lettera 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 5 S17 – S21
Lettera all’Amico 2.4, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4
Vocabular şi expresii
Gramatică:
Numeralul
Numeralele cardinale de la 50 în sus
Cele patru operaţii aritmetice
Sistemul metric zecimal
Pronumele şi adjectivul demonstrativ
Pronumele şi adjectivul Posesiv
Utilizarea unor prepoziţii
Exerciţii
ABC Divertente – glume, maxime şi replici
5 Texte: La Mia Grande Famiglia 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 5 S22 – S26
La Famiglia Italiana 2.4, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4
Vocabular şi expresii
Gramatică:
Verbul
Forma reflexivă a verbelor
Indicativul prezent al verbelor reflexive
Prepoziţiile folosite cu verbul Andare
Verbele modale
Substantivul:
Genul substantivelor după înţeles
Genul substantivelor după terminaţie
Formarea femininului
Pronumele
Pronumele directe
Pronumele Indirecte
Pronumele combinate
Exerciţii
ABC Divertente – glume, maxime şi replici
6 Text: La Costruzione di Una Casa 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 6 S27 – S32
Vocabular şi expresii 2.4, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4
Gramatică:
Substantivul:
Declinarea substantivelor cu articol hotărât şi cu articol
nehotărât
Declinarea substantivelor proprii
Verbul
Perfectul compus şi Mai mult ca perfectul
Perfectul compus al verbelor avere şi essere
Perfectul compus al unor verbe neregulate: stare, fare,
dovere, potere, dire, venire
Exerciţii
ABC Divertente – glume, maxime şi replici

7 Text: Come arrederemo il nostro nuovo appartamento 1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 5 S33 – S37
Vocabular şi expresii 2.4, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4
Gramatică:
Nomi Alterati
Prefixul
Verbul
Viitorul simplu
Viitorul anterior al verbelor auxiliare
Viitorul simplu şi viitorul anterior al verbelor rgulate
Alte verbe neregulate la Perfectul compus şi Mai mult ca
perfectul: andarsene, volere, salire, uscire, udire
Exerciţii
ABC Divertente – glume, maxime şi replici