Você está na página 1de 6

FIȘA FORMULE EXAMEN FINAL  

PLANUL ÎN SPAȚIU 

Ecuația generală (canonică):  ax  by  cz  d  0 , cu  a 2  b 2  c 2  0  
x y z
Ecuația planului prin tăieturi:    1  0 ;   Plan ce conține originea:  ax  by  cz  0  
a b c
Plane paralele cu planele de coordonate:  
 xOy  : z  0    xOy  : z  c
 
Planele de coordonate:    yOz  : x  0      yOz  : x  a   ,  a, b, c    
 zOx  : y  0    zOx  : y  b
 
 
Intersecția unei mulțimi (plan, cuadrică) de ecuație  Intersecția unei mulțimi (plan, cuadrică) de ecuație 
E  cu axele de coordonate:   E  cu planele de coordonate:  
 E  Ox : se inlocuieste y  z  0 in ecuatia E  E  xOy : se inlocuieste z  0 in ecuatia E
 
 E  Oy : se inlocuieste x  z  0 in ecuatia E  E  yOz : se inlocuieste x  0 in ecuatia E  
 E  Oz : se inlocuieste x  y  0 in ecuatia E  E  xOz : se inlocuieste y  0 in ecuatia E
 
   
 

CUADRICE 

ELIPSOIDUL                  CONUL ELIPTIC                 
2 2 2
x y z x2 y2 z 2
  2
 2  2  1  0       0     
a b c a 2 b2 c2
(cu  a, b, c  0 )  (cu  a  b  0 ,  c  0 ) 
   

Dacă  a  b  c , elipsoidul devine sferă. 
 

PARABOLOIDUL ELIPTIC              PARABOLOIDUL HIPERBOLIC   
2 2
x y z x2 y2 z
2
 2         
a b c a 2 b2 c
(cu  a, b  0 ,  z  0 )  (cu  a, b  0 ) 
   

 
 
  
HIPERBOLOIDUL CU O PÂNZĂ         HIPERBOLOIDUL CU DOUĂ PÂNZE   
x2 y 2 z 2 x2 y2 z 2
      1  0         1  0   
a 2 b2 c2 a2 b2 c2
(cu  a  b  0 ,  c  0 )  (cu  a  b  0 ,  c  0 ) 
   

 

 
CILINDRUL  ELIPTIC  CILINDRUL HIPERBOLIC 
2 2
x y x2 y2
2
 2  1  0      1  0    
a b a2 b2
(cu  a, b  0 )   (cu  a, b  0 ) 
   

Axa de simetrie corespunde variabilei care nu apare  Axa de simetrie corespunde variabilei care nu apare 
în ecuație.  în ecuație. 
CILINDRUL PARABOLIC   
  y  2 px ,  p  0  
2

 
 
 

FUNCȚIILE LUI EULER (GAMMA și BETA) 
 

FUNCȚIA GAMMA:    :  0,     ,     p    e  x x p 1dx  , cu  p  0 . 
0

PROPRIETĂȚI:  

1)   1  1   1 3)    p  1  p    p   


2)        
  2  
4)    n    n  1 !      1  
5)    n   1  3  5  ...   2 n  1  6)    p   1  p   , cu 
  
sin p
n   2 2n
    p   0,1   (formula complementelor) 
 
1
FUNCȚIA BETA:  B :  0,     0,     ,   B  p, q   x p 1 1  x 
q 1

0
dx  , cu  p, q  0 . 

 y p 1 1 t p 1  t q 1
Formule echivalente :    B  p, q    1  y  dy   și     B  p, q    dt  
1  t 
0 pq 0 pq

PROPRIETĂȚI:  

  p q
1)  B  p, q     (formula lui Dirichlet) 
  p  q

2)   B  p, q   B  q, p   (proprietatea de simetrie) 

 
 


 
PARAMETRIZĂRI UZUALE 
n
 Segment în   :  
a, b   cu  a   a1 , a2 ,..., an   și  b   b1 , b2 ,..., bn  :    t   1  t  a  tb , cu  t   0,1 , adică: 

 x1  1  t  a1  t  b1

 x  1  t  a2  t  b2
 t    2  
 
 xn  1  t  an  t  bn

 
 Cerc în   2 , de centru   a, b   și rază  R    

 x  t   x0  R cos t
Ecuația cercului:  x  x0    y  y0   R 2 , parametrizarea:    t  :  ,  t   0, 2   
2 2

 y  t   y0  R sin t

 Elipsă în   2 , de semiaxe  a  și  b  ( a, b  0 ) 

 x  x0 
2
 y  y0 
2
 x  t   x0  a cos t
Ecuația elipsei:    1 , parametrizarea:    t  :   ,  t   0, 2  . 
 y  t   y0  b sin t
2 2
a b

 
SCHIMBĂRI DE COORDONATE 
 
1. Coordonate polare: 

 x  r cos t
  ,  r  0  și  t   0, 2  ;    J  r , t   r ; 
 y  r sin t
 

2. Coordonate cilindrice: 

 x  r cos t

 y  r sin t ,  r  0  și  t   0, 2  ;    J  r , t , z   r ; 
z  z

 

3. Coordonate sferice: 

 x  r sin  cos   g  r ,  ,  

 y  r sin  sin   h  r ,  ,    ,    r  0 ,     0,   ,     0, 2  ;    J  r , ,    r sin  . 
2


 z  r cos   k  r ,  ,  

 P Q R
 Divergența unui câmp vectorial :  divV    ; 
x y z
  
i j k
   
 Rotorul unui câmp vectorial : rotV  . 
x y z
P Q R
 


 
INTEGRALE CURBILINII 
 

 f ds   f   t       t  dt ; 
b
DE PRIMA SPEȚĂ:     
a

Fir material, de densitate cunoscută și grosime neglijabilă:   

Masa este:   m     x, y, z  ds ; 
Coordonatele centrului de greutate sunt:     
1 1 1
xG   x    x, y, z  ds    ;    y
m 
G
  y    x, y, z  ds    ;    z
m 
G

m
 z    x, y, z  ds . 
DE SPEȚA A DOUA:  
 
   V d x    P    t   x  t   Q    t   y  t   R    t   z   t   dt  (pentru  n  3 ) 
b
  a
  

Vectorial:  V d x  se numește circulația câmpului  V  de‐a lungul drumului   .   
 

 
INTEGRALE DE SUPRAFAȚĂ 
 


Parametrizarea suprafeței:  r  u, v   x  u , v  , y  u , v  , z  u, v  ;  

DE PRIMA SPEȚĂ:       f  x, y , z  d    f  r  u , v   N  u , v  dudv ; 
S D

    
DE SPEȚA A DOUA:    V d r     V , n d , unde  n  este versorul normalei la suprafață; 
S S

S

fluxul câmpului V
 

 
FORMULE INTEGRALE 
 

1. FORMULA (TEOREMA) GREEN‐RIEMANN 

 Q P     Q P 

K 
P  x, y  dx  Q  x, y  dy    x  y  dxdy    sau  
K K 
V dr  
K
   dxdy ; 
 x y 

2. FORMULA (TEOREMA) STOKES 

”circulația câmpului  V  de‐a lungul bordului este egală cu fluxul rotorului prin suprafață”. 
  

S
Vdr  
S
rotV , n d  

3. FORMULA (TEOREMA) GAUSS‐OSTROGRADSKI (flux‐divergență) 
  

K  S
V , n d   K
divV dxdydz  


 
DERIVATE

Funcţia simplă Derivata Funcţia compusă Derivata

c  (constantă)  0     

x  1  u  u  

xn   n  x n1   un   n  un1  u  
1 1
x    u   u  
2 x 2 u

1 1
ln x     ln u    u  
x u

ax   au  
x
a ln a   a u ln a  u  
a  0 ,  a  1   a  0 ,  a  1  

ex   ex   eu   e u  u  
sin x   cos x   sin u   cos u  u  
cos x    sin x   cos u    sin u  u  

1 1
tg x   2
 sau  1  tg x  
2
tg u    u  
cos x cos 2 u
1 1
ctg x    2
 sau  1  ctg x  
2
ctg u     u  
sin x sin 2 u
1 1
arcsin x     arcsin u    u  
1 x 2
1 u 2

1 1
arccos x      arccos u     u  
1 x 2
1 u 2

1 1
arctg x     arctg u    u  
1  x2 1  u2
1 1
arcctg x      arcctg u     u  
1  x2 1  u2
1 1 1 1
         u  
x x2 u u2


 
INTEGRALE

Nr.crt. Integrala funcţiei simple Integrala funcţiei compuse


1.   dx   x       dx      
x n 1  n 1
2.  x dx 
n
               n   \ 1       dx 
n
          n   \ 1  
n 1 n 1
1 1
3.  x dx  ln x         dx  ln     
ax a
 a dx      a  dx    

4. x

ln a ln a
 e dx  e      e  dx  e    
x x  
5.
1 1 xa 1 1  a
6. x 2
a 2
dx  ln
2a x  a
    a2 2
 dx  ln
2a   a
  

1 1 x 1 1 
7. x 2
a 2
dx  arctg    
a a   2  a 2  dx  a arctg a    
1 1
 dx  ln x  x 2  a 2       2  a 2  dx  ln     a    
2 2
8.
x a
2 2

9. 
1
x a
2 2 
dx  ln x  x 2  a 2        a2
1
2 
 dx  ln    2  a 2   
1 x 1 
10.  a x
2 2
dx  arcsin    
a  a 2 2
 dx  arcsin
a
  

11.  sin xdx   cos x      sin    dx   cos     


12.  cos xdx  sin x      cos    dx  sin     
cos ax  
13.  sin axdx   a
  
sin ax  
14.  cos axdx  a    
15.  tgxdx   ln cos x      tg   dx   ln cos     
16.  ctgxdx  ln sin x      ctg   dx  ln sin     
1 1
17.  sin 2
x
dx  ctgx      sin 2

 dx  ctg    

1 1
18.  cos 2
x
dx  tgx      cos 2

  dx  tg    

19.  shxdx  chx      sh   dx  ch    


20.  chxdx  shx      ch   dx  sh    
Obs: Funcţiile “hiperbolice” sunt: 

e x  e x
  f :      “sinus hiperbolic” :  f  x   shx   
2

e x  e x
f :      “cosinus hiperbolic”:  f  x   chx   
2


 

Você também pode gostar