UNIVERSITATEA OVIDIUS

FACULTATEA DE ISTORIE SI STIINTE POLITICE

SPECIALIZARE-STIINTE POLITICE
AN III, GRUPA I

ROMANIA LA PRESEDINTIA UE IN 2019

INTOCMIT
STUDENTI:

1
 ASPECTE GENERALE

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra ordinii in care se vor
succeda la presedintia blocului comunitar pana in anul 2020.
Incepand din 2007, presedintiile vor fi exercitate conform prevederilor
Constitutiei Europene, in grupe de cate trei state, care se vor succeda semestrial. Fiecare
grup va avea in componenta in general un stat mare, un stat mic si cel putin un nou stat
membru. Bulgaria si Romania, a caror aderare este prevazuta pentru 1 ianuarie 2007, vor
detine mandatele la presedintia Uniunii in perioadele iulie-decembrie 2018, respectiv
iulie-decembrie 2019.
In cazul in care propunerea de reformare a presedintiei UE din Tratatul
Constitutional ramane valabila, Romania va detine presedintia UE in 2019, pentru 18
luni, impreuna cu Austria si Finlanda.
Tratatul Constitutional semnat de catre statele membre UE, dar inca neratificat de
catre toate, prevede schimbarea sistemului de detinere a presedintiei UE prin care, in
prezent, statele detin aceasta functie pentru o perioada de sase luni. Conform noului
sistem, presedintia UE se va face dupa sistemul de troika, in care un grup de trei state,
alese pe principiile diversitatii si al echilibrului geografic, vor conduce impreuna pentru o
perioada de 18 luni.
In acest context, Romania va avea de solutionat o serie de probleme atat de interes
national cat si comunitar, dintre care enumaram: problema minoritatilor, aspectele privind
securitatea energetica, accesul la resurse, probleme privind securitatea internationala (cu
precadere lupta impotriva terorismului si a traficului de droguri si arme in spatiul
comunitar), dinamica dezvoltarii comunitatii europene, raporturile UE cu Rusia,
promovarea si apararea valorilor romanesti etc.

2
Aspecte pe care Romania doreste sa le evidentieze in
cadrul presedintei sale la UE

A) Promovarea şi protejarea intereselor cetăţenilor români şi a românilor de

pretutindeni; menţinerea identităţii etnice şi culturale a românilor din afara
graniţelor:
- simplificarea regimului de vize;
- continuarea demersurilor pentru eliminarea restricţiilor de acces al cetăţenilor români pe
piaţa muncii din Austria, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Irlanda, Italia,
Grecia, Olanda, Portugalia, Spania şi Ungaria;
- ridicarea standardelor serviciilor consulare, în condiţiile creşterii comunităţilor
româneşti din străinătate şi ale reflectării evoluţiilor economice interne pozitive în
creşterea numărului de turişti români în străinătate;
- păstrarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor române din
ţările vecine;
- sprjinirea comunităţilor româneşti din statele occidentale;
- educaţia în limba română, prin: finanţarea proiectelor iniţiate de comunităţile româneşti
pentru organizarea de cursuri de limba română, istorie şi geografie a României;
- păstrarea identităţii culturale şi religioase, prin: susţinerea proiectelor de punere în
valoare a patrimoniului cultural românesc, de păstrare a tradiţiilor şi de promovare a artei
populare româneşti autentice; susţinerea preoţilor care slujesc în limba română în alte ţări
şi deschiderea unui număr cât mai mare de şcoli parohiale; susţinerea financiară a
construcţiei, renovării şi amenajării de biserici româneşti acolo unde există comunităţi
numeroase de români; crearea şi extinderea numărului de emisiuni în limba română în
mass-media locală; facilitarea colaborării între organizaţiile românilor din diverse state
europene cu scopul cunoaşterii, colaborării şi sprijinirii reciproce;
- construirea de reţele profesionale în cadrul comunităţilor româneşti din diaspora;

3
- valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural pe care îl au, prin
dimensiunea şi dinamica lor, comunităţile româneşti din spaţiul european şi extra-
european;
- construirea unui parteneriat al autorităţilor române cu asociaţiile de români din
străinătate pentru găsirea de soluţii la problemele cu care se confruntă românii din afara
graniţelor în ţările de reşedinţă;
- consolidarea internă a comunităţilor româneşti şi sprijinirea manifestărilor culturale
româneşti în cadrul comunităţilor naţionale în care sunt integrate;
- implicarea activă a comunităţilor româneşti, pe plan internaţional şi în ţările de
reşedinţă, în sensul afirmării identităţii româneşti şi a consolidării relaţiilor bilaterale pe
plan politic, economic şi cultural;
- promovarea unei relaţii de cooperare cu statele de reşedinţă în domeniul protejării
drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
- promovarea şi recunoaşterea oficială a personalităţilor din diaspora;
- continuarea programului de valorizare a contribuţiei culturii române la patrimoniul
cultural comun european;
- stabilirea unui dialog cultural cu spaţii din afara continentului european (Orientul
Mijlociu şi Asia-Pacific, America Latină, Africa).

B) Raporturile UE cu Rusia

Rusia este puterea care îşi asigură necesarul energetic pentru consumul intern din
surse proprii şi este furnizorul principal de hidrocarburi pentru UE. Rusia deţine poziţii
de lider indiscutabil în transportul gazului prin conducte. Printre proiectele naţionale de
dezvoltare se numără modernizarea infrastructurii, a flotei, a armatei şi a serviciilor de
securitate.
Dintre priorităţile Federaţiei Ruse în următorii zece ani sunt de reţinut:
dezvoltarea sectorului energetic intern, prin reinvestiţii şi transformarea industriei
extractive în industrie care încorporează tehnologii de vârf; contractarea producţiei
statelor central-asiatice pentru asigurarea securizării livrărilor către consumatorii
europeni cu tranzit pe teritoriul rus; asigurarea prezenţei în sectoarele energetice din Irak,

4
Iran şi alte state din Orientul Mijlociu Extins; dezvoltarea capacităţilor de producţie a
gazelor lichefiate; creşterea eficienţei şi securizarea sistemelor de transport; creşterea
exporturilor prin construirea de noi conducte de gaze; dobândirea unei poziţii de lider pe
piaţa tehnologiilor nucleare.
In acest context, al viitoarei presedintii romanesti la UE, autoritatile de la
Bucuresti isi propun :
- o intensificare a cooperarii UE in domeniul energetic, implicit al
securitatii energetice, cu Rusia;
- stabilirea unor parteneriate de lunga durata;
- consolidarea capacitatii statelor membre de a gasi solutii constructive in
depasirea unor eventuale neintelegeri.

C) Aspecte privind securitatea energetica

Influenta globala şi regională a statelor şi a grupurilor de state depinde tot mai

mult de măsura în care ele au acces şi controlează resursele energetice. Competiţia pentru
resurse se intensifică şi determină configurarea de politici ad-hoc sau de durată. În
contextul actual global, UE a decis elaborarea unei politici energetice comune care are ca
obiective principale asigurarea securităţii aprovizionării, consolidarea pieţei interne şi
protecţia mediului.
Securitatea energetică înseamnă acces durabil la resurse. Ea are caracter global,
întrucât impune cooperare globală şi regională, în vederea adoptării şi aplicării unor
decizii comune pe anumite sectoare. Securitatea energetică, în sens larg, depinde de
factori precum: politica în materie a statelor producătoare, capacitatea UE de a-şi defini
politica energetică, diversitatea rutelor de transport şi diversitatea surselor de energie,
precum şi de protecţia infrastructurii energetice critice.
Sunt posibile diferende legate de apă şi de uraniu, al căror rol în conturarea
strategiilor energetice este în creştere. Ponderea surselor regenerabile în producţia
energetică va creşte şi ea, în special în acele zone deficitare în combustibili fosili şi în
care societatea nu este dispusă să plătească un preţ politic excesiv pentru un bun de
consum.

5
 Cunoaşterea este o a doua resursă ce va caracteriza tot mai mult competiţia pentru
putere. Accesul la cunoaştere implică noi politici de migraţie, de educaţie şi de dialog
inter-cultural, în special din partea Uniunii Europene.
In acest sens, Romania isi propune:
- promovarea activa in cadrul UE si chiar la nivel bilateral a relatiilor cu statele
din zona Marii Caspice si Asia Centrala;
- participarea activa a UE la proiectele NABUCCO si PEOP;
- dezvoltarea de relatii de colaborare cu statele producatoare de hidrocarburi
precum si cele de tranzit;
- dezvoltarea cooperarii cu Federatia Rusa;
- dezvoltarea unei piete energetice in Europa de Sud-Est, integrata in piata
energetica europeana prinj Tratatul Comunitatii Energiei;
- promovarea securitatii energetice cu statele direct implicate.

D) Probleme privind securitatea internationala

Combaterea riscurilor şi ameninţărilor neconvenţionale continuă să fie

preocuparea principală a comunităţii internaţionale si deci va continua sa reprezinte o
preocupare si pentru presedintia romana a UE.
Terorismul, ca fenomen internaţional, va continua să se manifeste cel puţin în
măsura actuală. Globalizarea funcţionează, din acest punct de vedere, ca multiplicator al
mesajelor şi instrumentelor de desfăşurare.
Ea înlesneşte acţiunile violente împotriva populaţiei, care vizează dictarea agendei
politice interne şi, adeseori, externe. Este neliniştitoare îndeosebi simultaneitatea eşecului
unor state, cu consolidarea grupărilor teroriste, cu activitatea reţelelelor internaţionale de
crimă organizată şi cu proliferarea armelor de distrugere în masă şi a produselor cu dublă
utilizare. În tranziţiile prea îndelungate la democraţie, este posibil ca ideologii radicale să
devină preponderente.
Este de aşteptat intensificarea motivaţiei ideologice şi a agresivităţii grupurilor
radicale motivate religios şi a indivizilor asociaţi cu ele.

6
 Reafirmarea identităţii comunităţii statelor democratice este cu atât mai
importantă, în condiţiile în care orientările ideologice şi politice radicale şi terorismul
internaţional tind să profite, la scară planetară, de procesul de reaşezare de pe scena
internaţională.
Expansiunea, în forme locale diverse, a democraţiilor şi a libertăţii, creşterea
economică şi posibilităţile sporite de a controla crizele economice favorizează securitatea
internaţională, dezvoltarea dreptului internaţional în materie, respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului, accesul cât mai larg la educaţie şi la mijloacele de
apărare a sănătăţii, diminuarea sărăciei, evitarea marginalizărilor sociale, eliminarea
intoleranţei, succesul campaniilor antiterioriste, inclusiv al acţiunilor militare.

E) Dinamica dezvoltarii comunitatii europene

Având 27 de membri şi chiar mai mulţi, Uniunea Europeană va cunoaşte o

restructurare internă mai semnificativă, ce va deriva nu numai din reformele de natură
constituţională, ci mai ales din mutaţiile profunde intervenite în viaţa politică europeană
post-1990.
Dincolo de reformele interne, care vor consuma eforturi politice impresionante,
UE se va dedica în special în direcţia asimilării noilor state membre.
În următorii zece ani se va aprofunda fenomenul de concentrare politică trans-naţională.
Chiar dacă partidele politice europene propriu-zise nu vor apărea efectiv, vom asista la
asocieri tot mai adânci între partidele de orientări similare pe tot eşicherul politic, ceea ce
va conduce la întărirea efectivă a Parlamentului European, inclusiv prin controlul
exercitat asupra Comisiei Europene. Un alt efect al acestui fenomen îl va reprezenta
omogenizarea mai clară a electoratului european.
Este posibil ca următorul deceniu să rămână în istorie drept un deceniu dominat
de politicile de dreapta. Aceasta nu înseamnă că guvernele de stânga nu vor mai avea
succes, ci că preocupările fundamentale ale electoratului european post-1990 converg
către centru-dreapta şi dreapta eşicherului politic, aceasta şi pe fondul presiunilor
doctrinare sau identitare ale majorităţii partidelor de stânga. Vor creşte ca pondere, fără a

7
se impune la scară europeană însă, lideri (mai degrabă decât formaţiuni politice) populişti
sau eurosceptici.
La nivelul statelor membre, Romania va încerca identificarea unei noi dinamici
necesare promovării proiectelor politice de anvergură. Motorul tradiţional franco-german
rămâne funcţional, dar în mai multe domenii experienţa demonstrează că el nu mai este
suficient. Fie că la acest „cuplu” se vor asocia şi alte state membre (Marea Britanie), fie
că se va recurge la „alianţe tematice” între unele state membre, este evident că rearanjarea
raporturilor de forţe între „cei 27+” va însemna în bună măsură şi găsirea unui alt
echilibru între statele mari şi cele mici şi va creşte rolul statelor medii (ca mărime şi
putere economică).

F) Problema minoritatilor

Problema minoritatilor trebuie sa devina o prioritate la nivelul Uniunii Europene

si trebuie depasit stadiul tratarii acesteia doar la nivel national in statele membre. Europa
este un spatiu in care nicio comunitate etno-culturala nu detine majoritatea si, in acest
context, problema minoritatilor si cea a identitatii implica o abordare cuprinzatoare din
partea factorilor decidenti la nivel european.
Uniunea Europeana si statele membre au o problema legata de minoritati in
general, nu neaparat minoritati etnice. Cred ca politica in domeniul minoritatilor trebuie
sa fie una specifica, pentru ca situatia minoritatilor este diferita chiar si la nivelul
aceleiasi tari.
La nivelul UE este nevoie de o atitudine proactiva in tratarea problemei
minoritatilor, care nu mai trebuie privita doar ca o problema interna a tarilor membre, ci
ca una europeana.
O adevarata societate pluralista si democratica nu numai identitatea etnica,
culturala, lingvistica si religioasa, ci creeaza conditiile favorabile ca minoritatile sa-si
afirme si exprime identitatea lor, pe care o protejeaza si dezvolta... Diversitatea culturilor
europene trebuie conservata in toata bogatia ei. Cultura este definita totdeauna ca
diversitatea si toleranta diferentelor.

8
 Minoritatea reprezinta "pe cei putini intre cei multi" si, pornind de aici, problema
care se pune este aceea determinarii raportului optim, exprimat in grade de toleranta, intre
existenta unui element sau a unei entitati, in interiorul alteia. Idealul este ca "cei putini"
sa se insereze intre cei multi, sa se armonizeze cu acestia in timp ce drepturile comune
tuturor sa fie respectate de intreaga comunitate, realizandu-se un echilibru in existenta lor.
In acest context, Romania doreste:
`- imbunatatirea si revizuirea cunostintelor existente despre felul dezvoltarii
dezvoltarii, mobilizarii si politizarii minoritatilor si modul in care acestea sunt
reconfigurate prin procesul de integrare europeana;
- examinarea modului în care politicile economice regionale din statele membre
ale UE, afectează tipurile de participare politică şi activitate economică a minorităţilor
etnice, cât şi relaţiile lor cu majorităţile naţionale, partidele politice şi administraţia de
stat;
- cercetarea modului în care politicile de protejare a drepturilor omului şi a
minorităţilor in statele din centrul şi estul Europei (membre UE), modifică modelele de
participare politică locală şiactivitatea economică regională a minorităţilor etnice şi
relaţiile lor cu majorităţile naţionale, partidele politice şi administraţia de stat;
- compararea modurilor în care integrarea europeană afectează mobilizarea
regională şi reprezentarea politică a minorităţilor şi a majorităţilor, cât şi identităţile
naţionale şi etnice şi reprezentările „Europei” in statele membre.

Romania la presedintia UE

In cadrul presedintiei Romaniei la Uniunea Europeana un accent important se va

pune pe aspectul legat de securitatea energetica.
Oprirea furnizării de gaz rusesc către Europa a demonstrat cât de mult este expusă
UE din punct de vedere energetic şi cât de dependente sunt unele state membre de Rusia.
După trei săptămâni fără gaz rusesc, Europa începe să caute alternative; printre acestea,
consolidarea solidarităţii între statele UE şi redeschiderea vechilor centrale nucleare în
ţări precum Bulgaria şi Slovacia.

9
 Condamnarea nerespectării contractelor de către Rusia şi Ucraina şi subliniază
importanţa solidarităţii între statele membre UE. Graţie solidarităţii germane, din 18
ianuarie, Republica Slovacă a primit gaz din Germania, prin Republica Cehă..
O piaţă europeană comună pentru gaz, bazată pe solidaritatea între statele membre
este singura bază posibilă pentru securitatea energetică.
Statele UE trebuie să renunţe la acordurile bilaterale şi discuţiile private şi să isi
oordoneze planurile energetice naţionale şi capacităţile de stocare, pentru o mai mare
solidaritate.
Romania doreste elaborarea unor scenarii privind evolutia aprovizionarii cu
energie din Federatia Rusa, precum si Planul de Actiune pentru securitate energetica si
schimbari climatice al Comisiei Europene. Cu aceasta ocazie ea va evidentia importanta
crescanda a regiunii Marii Negre, ca zona de tranzit a energiei din Asia Centrala si
Orientul Mijlociu catre Uniunea Europeana.
In urma recentei crize a gazului, pe durata careia multi cetateni UE au fost lasati
fara caldura, deputatii europeni au solicitat Comisiei sa propuna revizuirea, pana la
sfarsitul anului in curs, a directivei privind aprovizionarea cu gaz care dateaza din
2004.
Revizuirea ar trebui sa includa planuri nationale de actiune in caz de urgenta, cu
caracter obligatoriu si sa contina o declaratie comuna referitoare la situatiile de urgenta,
alocarea din stocuri disponibile catre statele afectate, activarea masurilor de urgenta in
statele neafectate sau mai putin afectate pentru a creste volumul gazului pentru pietele
afectate.
Pentru garantarea securitatii aprovizionarii in urmatorii ani Romania doreste
incheierea unui acord trilateral intre UE, Rusia si Ucraina cu privire la tranzitul de gaze
din Rusia inspre UE.
In pofida tuturor planurilor de economisire a energiei, UE va continua sa fie
dependenta pe termen mediu de aprovizionarile din tari terte. Statele Uniunii Europene
importa din Rusia 50% din consumul energetic, o proportie ce va creste la 70% pana in
2030.
Statul roman doreste ca in acest domeniu sa fie acordata o importanta deosebita
urmatoarelor aspecte:

10
 - fiecare stat membru sa elaboreze planuri nationale de actiune in caz de
urgenta;

- incheierea unui accord trilateral intre UE, Rusia si Ucraina pentru

garantarea tranzitului;

- includerea asa-numitei „clauze de securitate energetica” in acordurile

comerciale, de asociere, de parteneriat si de cooperare cu tarile
producatoare si de tranzit, care ar stabili un cod de conduita si ar
interzice intreruperile datorate unor dispute comerciale, si ar trasa in mod
clar masurile care ar trebui adoptate in eventualitatea unei intreruperi
unilaterale, sau in caz de efectuare a oricarei modificari a clauzelor
contractului sau a clauzelor privind aprovizionarea de catre unul dintre
parteneri;
- diversificarea traseelor de transport, ca de exemplu Nabucco, Turcia-
Grecia-Italia (TGI) si South Stream. Pe termen lung, in cazul in care
situatia politica permite, aprovizionarea din alte tari din regiunea Marii
Caspice, precum Uzbekistan si Iran, ar trebui sa reprezinte surse de
aprovizionare semnificative pentru UE;
- un mai mare accent pe eficienta energetica;
- utilizarea mai buna a resurselor si rezervelor energetice ale UE;
- un plan baltic de interconectare - sa lege mai bine regiunea de restul
Europei si care sa imbunatateasca securitatea si diversitatea furnizarii de
energie in zona. Un grup la nivel inalt va fi alcatuit pana la finele lui
2008, urmand ca in 2009 sa inceapa faza de implementare;
- un inel energetic mediteranean – retelele europene de gaz si electricitate
vor fi extinse pentru a conecta Europa de nordul Africii si proiecte
vizand energia solara si eoliana.
Securitatea energetica europeana depinde de modul în care Uniunea Europeana se
implica în zona Marii Negre si dincolo de aceasta, în Marea Caspica. Este o regiune
vitala pentru diversificarea surselor de energie.

11
 În viziunea României, gazoductul Nabucco este o prioritate a politicii de
securitate europene. Tara noastra sustine construirea la Constanta a unui terminal de gaz
lichefiat care poate aduce o contributie importanta la securitatea energetica a Marii
Negre.
Nabucco este un element important pentru securitatea energetica si acest proiect
ramane prioritar pentru Romania.
Dezvoltarea unui coridor sudic de gaz care vizeaza alimentarea din zona caspica
si din Orientul Apropiat este una dintre prioritatile Comisiei. Parte a acestui coridor sudic
este Nabucco, care are tot mai mari sanse de materializare.
Bruxelles-ul a reusit sa convinga Turcia ca trebuie sa fie o tara de tranzit pentru
gazul de la Marea Caspica, chiar daca o parte din gazul de tranzit va fi folosit pentru
alimentarea Turciei, gaz furnizat insa la pretul pietei. Pe de alta parte, in schimbul acestei
masuri, Turcia va fi ajutata sa dezvolte energii regenerabile.
Intrebat daca Nabucco a devenit mai important decat North Stream, in conditiile
in care Rusia ameninta ca este dispusa sa renunte la North Stream, intrucat nu are banii
necesari de investitii, comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, a evitat un
raspuns clar, insa a fost extrem de ferm in ceea ce priveste realizarea conductei ce ar
trebui sa treaca prin nordul Europei.
“Exista doua provocari in ceea ce priveste proiectul North Stream: prima este
financiara si este pentru componentii consortiului, cea de-a doua vizeaza mediul. North
Stream este un proiect comercial, nu politic si este realizabil in conditiile in care
consortiul are mijloacele de a-l face. Noi nu vom intreprinde actiuni de convingere a
Rusiei sa investeasca in el, pentru ca avem nevoie de el”, a spus Andris Piebalgs.
In aceste conditii, Nabucco va capata o mai mare importanta decat pana acum si va fi
complementar cu ITGI, conducta ce uneste Turcia, Grecia si Italia. Zona caspica detine
suficient gaz pentru a le alimenta pe ambele.
Romania poate beneficia de dezvoltarea interconectarii retelelor de gaz si energie
nord-sud, care sa interconecteze centrul si sud-estul Europei, si construirea unei
comunitati energetice care sa sustina reglementatorii nationali de energie si operatorii
sistemelor de transport al energiei.

12
 Este o masura de cresterea a securitatii energetice a Romaniei si a Balcanilor, in
general, zona in care tarile sunt puternic dependente de Rusia ca unic furnizor de energie.
Ideea comisiei de a crea un operator regional de distributie, in colaborare cu autoritatile
statelor membre, ar creste interconectarea si ar permite mai usor fluxul de gaz si energie
nord-sud, est-vest. In aceste conditii, solidaritatea invocata de UE este pusa in practica si
s-ar putea reduce dependenta de gazul rusesc.

ARTICOLE REFERITOARE LA CRIZA ENERGETICA CARE A AFECTAT UE

Premierul rus Vladimir Putin a propus miercuri la Davos pregatirea unui tratat
pentru energie comparabil cu cel care a pus bazele Comunitatii europene a Carbunelui si
Otelului, relateaza AFP.
"Propun pregatirea unui nou cadru legal international pentru securitatea
energetica", a declarat el, in discursul inaugural de la Forumul economic de la Davos.
"Aplicarea initiativei noastre ar putea avea un rol politic comparabil cu tratatul care a
stabilit Comunitatea europeana a Carbunelui si Otelului", a subliniat Putin.
Comunitatea europeana a Carbunelui si Otelului, creata in 1951 de Belgia, Franta,
Italia, RFG, Luxemburg si Olanda, este considerata precursoarea UE.
"Acest tratat ar inseamna ca in sfarsit consumatorii si producatorii ar fi legati de
un real parteneriat energetic, bazat pe fundamente legale clare", a explicat Putin, care a
gestionat criza gazului cu Ucraina.
Relatiile Moscovei cu Europa s-au degradat din cauza acestui conflict al gazului ,
care a privat tarile europene de gaz timp de doua saptamani.
Putin a mai promis "diversificarea" rutelor de tranzit pentru hidrocarburi.
"Intentionam sa construim infrastructuri de transport in toate directiile", a declarat el.
http://www.ziare.com/articole/securitate+energetica

Autoritatile moldovene nu par sa aiba o pozitie definitivata in ceea ce priveste

conectarea la gazoductul Nabucco, in conditiile in care ministrul de externe si cel al
economiei pledeaza in favoarea proiectului, dar presedintele Voronin spune ca
oportunitatea mai trebuie analizata.

13
 Presedintele Voronin a declarat ca oportunitatea conectarii Republicii Moldova la
gazoductul Nabuссo trebuie studiata, pentru ca "inca nu se stie cine si in ce proportie va
asigura cu gaze acest Nabuссo", informeaza Newsin.
"Republica Moldova nu e departe. Suntem la o distanta de 260 de kilometri de
Nabucco. Dar noi nu putem schimba vrabia din mana cu privighetoarea din copac sau de
pe gard, sa fim seriosi. Noi, dimpotriva, trebuie sa facem ordine in retelele interne de
gaze, sa continuam gazificarea tarii. Avem acord pe cinci ani cu Gazpromul de livrare a
gazelor si trebuie sa lucram cu Gazpromul si toate aceste dimensiuni - sa terminam
gazificarea si sa asiguram o continuitate a livrarilor de gaze.
Aceste lucruri trebuie facute cu Gazpromul, pana vom ajunge sa avem Nabucco.
Pentru ca nu numai noi suntem ingrijorati de aceasta criza, dar toata Europa e pusa in
garda si cred ca vor fi elaborate si alte proiecte pe langa cel despre care discutam acum",
a spus Vladimir Voronin.
La randul sau, prim-vicepremierul Igor Dodon, ministru al economiei, declara ca
una dintre lectiile crizei gazelor pentru Republica Moldova a fost necesitatea
diversificarii surselor energetice - atat de energie electrica, cat si de gaze. Dodon a
anuntat ca vineri se va afla la Budapesta, unde va avea o serie de intrevederi pe proiectul
Nabucco.
"Budapesta in acest moment detine rolul de lider in discutarea proiectului
Nabucco. La inceputul saptamanii curente au avut loc discutii si negocieri intre statele
membre ale UE la acest capitol. Vineri voi avea mai multe intrevederi la Budapesta,
inclusiv pe proiectul Nabucco, unde vom discuta care sunt posibilitatile si oportunitatile
si costurile pentru a primi o sursa alternativa de livrare a gazelor", a explicat Igor Dodon.
Prim-vicepremierul moldovean a mai declarat ca in momentul de fata nu exista
posibilitati tehnice de a primi gaze din Romania.
In ceea ce priveste energia electrica, potrivit ministrului, in prezent Republica
Moldova are posibilitati tehnice de a primi atat din Vest, cat si din Est, insa este extrem de
importanta sporirea posibilitatilor de a primi energie electrica prin construirea unor linii
noi de inalta tensiune - Balti-Suceava si liniile din sud, care sunt deja in constructie in
acest moment.

14
 Ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan, a declarat la 22 ianuarie, in
cadrul unei conferinte de presa sustinute dupa intrevederea cu ministrul roman de
externe, Cristian Diaconescu, ca spera ca UE nu va uita de Republica Moldova atunci
cand va dezvolta proiecte pentru asigurarea securitatii energetice, cum este Nabucco.
Republica Moldova a fost una dintre tarile care au avut cel mai mult de suferit de
pe urma crizei gazelor dintre Ucraina si Rusia, care a privat mare parte din Europa de
gaze rusesti timp de doua saptamani. Pe langa restrictiile consumului industrial, in
Republica Moldova au fost afectate incalzirea locuintelor si furnizarea de apa calda.

http://www.ziare.com/Voronin_ezita_sa_si_exprime_sprijinul_deschis_pentru_Nabucco-
645661.html

Ministrii Afacerilor Externe din Uniunea Europeana se vor reuni luni la Bruxelles
pentru a discuta, printre altele, despre problematica securitatii energetice, relatiile UE cu
Rusia si Ucraina, dar si despre Guantanamo.
Romania va fi reprezentanta la reuniunea diplomatiei europene de ministrul de
Externe Cristian Diaconescu, intors recent dintr-o vizita bilaterala la Kiev, unde a abordat
si subiectul securitatii energetice cu interlocutorii sai ucraineni.
Sesiunea Afaceri Generale a reuniunii de la Bruxelles va debuta cu prezentarea
prioritatilor presedintiei cehe a UE pentru primele sase luni ale anului 2009 si va continua
cu o discutie a ministrilor afacerilor externe referitoare la problematica securitatii
energetice, in contextul crizei gazelor care a marcat primele saptamani ale acestui an,
informeaza un comunicat al MAE.
Este deja a doua discutie pe aceasta tema pe care o au ministrii de externe a UE,
prima reuniune de tip CAGRE de anul acesta, desfasurata la 12 ianuarie, avand loc in
plina criza ruso-ucraineana in domeniul gazelor si in conditiile in care Europa era deja
afectata de sistarea livrarilor de gaz rusesc via Ucraina.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, le-a cerut vineri tarilor
membre UE inca sceptice sa accepte alocarea a cinci miliarde de euro, destinati in special
imbunatatirii retelelor energetice, dupa recenta criza a gazului. De asemenea, Comisia
Europeana a anuntat vineri ca a convocat o reuniune a statelor care sunt implicate in

15
proiectul Nabucco, avand ca obiectiv obtinerea unor intelegeri privind finantarea si
planificarea proiectului.
Sustinut de Comisia Europeana, destinat sa transporte gaz pe o distanta de 3.300
de kilometri de la Marea Caspica, ocolind Rusia, Nabucco ar putea cunoaste un nou elan
in urma crizei gazului rusesc. Avand un concurent serios in proiectul ruso-italian South
Stream, consortiul pentru Nabucco nu reuseste sa gaseasca surse suficiente de gaz pentru
a aproviziona gazoductul si de aceea are dificultati in a obtine finantarile de care are
nevoie proiectul. Recent, costul sau a fost reevaluat la opt miliarde de euro, fata de 4,4
miliarde cat fusese prevazut initial.
http://www.ziare.com/Ministrii_de_Externe_din_UE_discuta_despre_securitate_energeti
ca-637201.html

Rusia a gazduit, la sfarsitul saptamanii trecute, o prima reuniune a G8, organizatie la

presedintia careia se afla de la inceputul anului, intr-un moment in care Europa este
hotarata sa puna piciorul in prag in fata presiunilor energetice ale Kremlinului, fara a avea
insa o pozitie coerenta in aceasta privinta.

Rusia a gazduit, la sfarsitul saptamanii trecute, o prima reuniune a G8,

organizatie la presedintia careia se afla de la inceputul anului, intr-un moment in
care Europa este hotarata sa puna piciorul in prag in fata presiunilor energetice
ale Kremlinului, fara a avea insa o pozitie coerenta in aceasta privinta.
Intr-o situatie normala, sefii Finantelor G8 ar fi trebuit sa discute, la reuniunea de
doua zile de la Moscova, teme legate de piata monetara internationala, de combaterea
finantarii terorismului sau scutirea de la datorii a tarilor sarace. Nu a fost asa. Prioritatea
absoluta, stabilita chiar de Kremlin, a fost securitatea energetica globala", in privinta
careia UE isi pune serioase probleme dupa incidentele ruso-ucrainene de la inceputul
acestui an, ale caror efecte au fost resimtite pana in Italia si Marea Britanie.
Pentru ca tot a declarat problema energetica drept esenta mandatului sau la presedintia
G8, Rusia urma sa fie somata de europeni sa dea dovada ca isi respecta angajamentele
asumate in trecut. Oficialitatile europene urmau sa o incurajeze, in acest sens, printr-o
serie de avantaje financiare, sa-si liberalizeze industria gazelor naturale, astfel incat

16
Vestul sa nu mai riste situatii precum cea din ianuarie, cand sistarea livrarilor rusesti catre
Ucraina a lasat multe case occidentale in frig.
Printre ofertele europene se numara si una franceza, prin care Moscovei urmau sa
i se garanteze contracte energetice pe termen extins si sustinere la Banca Mondiala si alte
organisme internationale, pentru finantarea unor noi conducte de gaze spre tarile UE.
Potrivit unor experti citati in presa din ultimele zile, aceasta oferta reprezinta un pariu
interesant. Pe de o parte, Rusia nu ar avea interesul sa se imprumute si mai mult pentru
constructia de noi conducte, altele fiind prioritatile sale. Pe de alta parte, un refuz ar
echivala cu respingerea obiectivelor pe care ea insasi le-a stabilit drept prioritare pentru
presedintia actuala a G8.

Masuri practice pentru europeni

Pozitia europeana la reuniunea de la Moscova este aparent contrara retoricii tot mai ostile
a UE privind dependenta fata de petrol si gaze naturale. Dar, potrivit specialistilor,
Uniunea nu este inca in masura sa adopte o pozitie categorica in acest sens. Ba
dimpotriva.
Un document al Comisiei Europene, citat de Financial Times Deutschland, arata
ca, pentru moment, divergentele dintre interesele nationale ale statelor membre UE pot
complica substantial eforturile comune pentru garantarea securitatii energetice. Studiul,
care urmeaza sa fie publicat la inceputul lunii martie, arata, potrivit ziarului mentionat, ca
tarile europene 〞incep sa se considere rivale in aprovizionarea cu energie... chiar
intr-un moment in care Europa importa mai multa energie ca niciodata".
In pofida neajunsurilor actuale, documentul sustine ca aceasta securitate poate fi asigurata
prin masuri practice, independente de politicile Rusiei in domeniu. Printre acestea se
numara o serie de reglementari europene privind volumul minim al rezervelor de gaze
naturale, coordonarea retelelor de tranzit si, implicit, imbunatatirea managementului de
criza, precum si rapoarte pe care fiecare stat membru ar urma sa le prezinte anual
Comisiei de la Bruxelles.

Apel la sustinere americana

17
Pe de alta parte, europenii cauta sustinere si pe celalalt mal al Atlanticului. Intr-un discurs
rostit saptamana trecuta la Universitatea Georgetown din Washington, presedintele CE,
Jose Manuel Barroso, a afirmat ca UE si SUA ar trebui sa coopereze mai strans pe teme
de energie, deoarece, 〞asa cum este ridicol sa avem 25 de politici energetice
separate in cadrul UE, ar fi o sfidare a bunului-simt ca parteneriatul transatlantic sa se
opreasca in aceasta zona critica" a cooperarii.
Europa, cel mai mare importator si al doilea mare consumator de energie din
lume, 〞devine tot mai dependenta de importurile de petrol si gaze din regiuni
nesigure geopolitic", a spus Barroso, facand aluzie la pozitia similara adoptata de
presedintele Bush pe tema energiei, in recentul discurs privind starea natiunii.
http://www.sfin.ro/articol_4033/rusia_stabileste_prioritatile_securitatii_energetice_mondi
ale.html

Concluzii

Securitatea energetică este strâns legată de vulnerabilitatea faţă de întreruperile în

aprovizionarea cu resurse energetice – petrol, gaze naturale, cărbune şi energie electrică.
Cauzele se regăsesc la nivelul următorilor factori: conflicte armate, terorism, calamităţi
naturale, naţionalizare, rivalităţi de factură geopolitică.
Securitatea energetică este un concept multidimensional şi puternic
circumstanţializat, care a evoluat în decursul istoriei atât din punct de vedere al
subiectului – iniţial era un concept ataşat petrolului, extinzându-se treptat şi asupra
gazelor naturale şi energiei electrice, cât şi al ariei de semnificaţii, de la aprovizionarea
fizică către toate fazele aferente lanţului energetic. Astfel, în prezent, securitatea
energetică se circumscrie atât ofertei, cât şi cererii de energie şi poate avea unul din
următoarele înţelesuri: disponibilitatea fizică a resurselor energetice, accesibilitatea
energiei din punct de vedere al preţului, siguranţa cererii de energie, cu impact asupra
stabilităţii veniturilor producătorilor şi exportatorilor de energie.

18
 Dincolo de dimensiunile conceptuale ale securităţii energetice, rămâne realitatea
acestui fenomen, cuantificată statistic, în mod absolut sau relativ, printr-o multitudine de
indicatori.
O pătrime din consumul european de gaze naturale este asigurat de gazul rusesc,
cu o dependenţă mai acută pentru ţări precum Germania (activistă înverşunată a
parteneriatului energetic cu Rusia) şi Italia, decât pentru Franţa (beneficiară a energiei
nucleare). Totodată, prognozele specialiştilor europeni atenţionează asupra faptului că
resursele de gaze din Marea Nordului se epuizează rapid, condiţii în care se estimează că
gazul rusesc va avea o pondere crescută în balanţa energetică europeană.
Această situaţie a oferit Rusiei oportunitatea de a reveni pe scena internaţională graţie
energiei şi, în particular, gazelor naturale, care devin, astfel, noua armă geopolitică a
acesteia şi de a-şi stabili, ca prioritate, în contextul liberalizării totale a pieţei energiei în
Europa, achiziţionarea a 20-30% din pachetele de acţiuni ale companiilor de distribuţie
europene.
Printre direcţiile prioritare de acţiune pentru garantarea securităţii energetice,
menţionate de literatura de specialitate, cea mai importantă se referă la diversificarea
aprovizionării la nivelul mix-ului energetic, a surselor de aprovizionare cu un anumit
tip de resursă energetică şi a rutelor detransport.
În cazul particular al gazelor naturale, diversificarea surselor de aprovizionare şi a
infrastructurii de transport sunt interdependente, iar strategiile avute în vedere în acest
sens se referă la:
- dezvoltarea capacităţii de înmagazinare, care garantează un anumit nivel
de siguranţă a aprovizionării faţă de întreruperile în producţie pe termen
scurt şi de transportul pe distanţe lungi ;
- creşterea capacităţii de interconectare;
- creşterea capacităţii conductelor şi a terminalelor GNL;
- dezvoltarea de noi exploatări de gaze naturale.
România propune nici mai mult nici mai puţin decât implicarea NATO în
securizarea rutelor şi a infrastructurii energetice adiacente arealului Marii Negre, şi asta
în condiţiile în care sursa majoră de insecuritate la adresa securitătii energetice a
comunităţii euroatlantice este reprezentată de politicile şi interesele regionale ale Rusiei..

19
Este o astfel de proiecţie, de agendă sustenabilă din punct de vedere politic la nivelul
Consiliului Nord Atlantic?
Răspunsul, în opinia noastră este un categoric – NU şi asta pentru că pe fond
administraţia Romaniei promovează o logică de sumă zero care contrastează flagrant cu
mindsetul şi raportarea de bază a NATO faţă de Rusia (dar o logică perfect integrabilă în
strategia de restructurare geopolitică a spa-ţiu lui Mării Negre).
România propune, nici mai mult nici mai puţin, decât impli-ca rea NATO în
gestiunea securităţii energetice din zona Mării Negre, propunând NATO asumarea unui
meniu operaţional foarte apropiat de misiunea Active Ende-vour din Mediterană, dar de
pe o poziţie care percepe Rusia ca o sursă majoră de insecuritate regională. Ori o astfel de
logică subminează spiritul parteneriatului strategic ce formalizează politic natura
relaţiilor existente între NATO şi Rusia.
A permite NATO să se implice în Marea Neagra înseamnă a da Greciei un drept
de veto în politicile de securitate regionale ale Turciei, iar acest lucru, din optica Ankarei,
este inacceptabil. Global, o validare în Consiliul Nord Atlan-tic a proiecţiilor României
echivalează cu asumarea unor politici de sumă zero la adresa Rusiei şi totodată a unor
politici care intră într-o puternică coliziune cu interesele de securitate la Marea Neagră
ale Turciei.
De altfel se constată o foarte inte-resantă convergenţă de interese între Rusia şi
Turcia, în cel mai pur spirit de balance of threat- de balansare împotriva ameninţării în
sensul respingerii în concert a oricărei iniţiative UE, NATO sau a Statelor Unite care este
de natură să le afecteze status-ul geopolitic regional.
Pe acest fond, al imposibilităţii securizării consensului politic la nivelul Con-siliul
Nord Atlantic asupra asumării de către NATO a unui rol de nişă în gestiunea
problematicii energetice în sensul proiecţiilor asumate public de către administraţia
Băsescu, considerăm concluzia prezentată opiniei publice de către preşedintele Traian
Băsescu conform căreia NATO îşi asumă textual prin Declaraţia Summit-ului de la Riga
„implicarea..în protejarea infrastructurilor energetice (linii mai libere de transport,
porturi şi infrastructura in mod direct)”, drept o afirmaţie hazardată ce developează
disparitatea, distanţa imensă dintre proiecţiile fantasmagorice ale diplomaţiei noastre şi
ceea ce s-a obţinut practic în urma summit-ului de la Riga.

20
Toate economiile moderne dezvoltate sunt dependente de asigurarea unei aprovizionări
abundente cu energie – atât din punct de vedere al cantităţilor garantate, cât şi al unor
preţuri stabile. Am văzut deja în anii 70 ai secolului trecut, când preţul ţiţeiului s-a mărit
de patru ori, că întreruperile bruşte ale furnizării pot avea consecinţe majore nu numai
economice, ci şi politice pentru statele membre.
Una dintre vulnerabilităţile de acest gen priveşte liniile de comunicaţii şi transport.
Patruzeci la sută din petrolul furnizat la nivel global tranzitează acum prin Strâmtoarea
Hormuz din Golful Persic şi experţii au calculat că ponderea acestuia va atinge 60% în
următorii 20 de ani. Anumite ţări joacă un rol disproporţionat de mare în furnizarea
petrolului şi a gazului pe piaţa mondială, ceea ce face ca politicile şi evoluţiile interne ale
acestora să aibă o importanţă deosebită pentru economia lumii. De exemplu, 60% din
resursele de gaze se găsesc în doar două ţări – Rusia şi Iran.
O altă caracteristică a actualei preocupări privind securitatea energetică este aceea că din
ce în ce mai multe ţări depind de cantităţile de energie care sunt furnizate de la distanţe
foarte mari, prin conducte ce traversează întregi continente sau petroliere ce transportă
gaze naturale lichefiate peste oceane. În următorul deceniu, aceste super-tancuri urmează
să-şi sporească nu numai numărul, ci şi dimensiunile. Elemente de infrastructură din ce în
ce mai sofisticate şi vulnerabile, cum ar fi proiectele de noi conducte sau de construire a
terminalelor de gaze, sunt create pentru a răspunde creşterii cererii. Acesta reprezintă un
aspect al globalizării, întrucât el subliniază inter-dependenţa dintre consumatori şi
furnizori într-un lanţ complex, care necesită asigurarea securităţii terestre şi maritime pe
întreaga lungime a acestuia.
Deşi securitatea energetică reprezintă o temă relativ nouă pe agenda
internaţională, aceasta este una importantă şi va fi de actualitate pentru mulţi ani de acum
încolo. Datorită cerinţei globale crescânde de energie şi a naturii din ce în ce mai
globalizate a lumii, orice diminuare a nivelului de aprovizionare poate conduce la o criză
internaţională. Deşi UE are multe teme importante pe agenda sa, securitatea energetică va
constitui o preocupare strategică din ce în ce mai mare pentru europeni. Totuşi, este prea
devreme să ne pronunţăm ce roluri ar putea şi ar trebui să joace NATO. Va fi nevoie de
desfăşurarea în continuare a discuţiilor între aliaţi mai înainte ca rolul şi contribuţia
NATO să poată fi bine definite.

21
Bibliografie
http://www.cnr-cme.ro/foren2008/CD_ROM_1/s4_ro/S4-12-ro.pdf
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles
%7CdisplayArticle/articleID_16283/Politica_energetica_a_UE_securitatea_energeti
ca_pe_primul_loc.html
http://www.ecomagazin.ro/conferinta-internationala-pe-tema-securitatii-energetice-
si-schimbarilor-climatice/
http://www.cceg.ro/2008stiri/103.htm.
- Paul Gallis (2006), NATO and Energy Security, CRS Report for Congress, March 21,
RS22409, italy.usembassy.gov/pdf/other/RS22409.pdf
- Transcript-ul unei dezbateri online gazduite pe site-ul Washington Post cu analistul
Brookings Institution, Ivo Daalder si axata pe summit-ul NATO de la Riga, 28 Noiembrie
2006, http://www. washingtonpost.com/wp-
dyn/content/discussion/2006/11/27/DI2006112700633.html

22