CUPRINS

1.Definiţia contractului de asigurare şi caracterele sale juridice

2.Clasificare.Asigurari de transport

2.1Asigurarea autovehiculelor (asigurarea auto CASCO).

2.1.1Franşiza

2.2Asigurarea bunurilor pe timpul transportării terestre (asigurarea CARGO).

3.Conţinutul contractului de asigurare (drepturile şi obligaţiile părţilor).

Pentru inceput dorim sa mentionam ca asigurarea este o activitate economico-socială care constă
în protecția persoanelor fizice și juridice în calitate de asigurați împotriva diverselor riscuri și
este realizată de către profesionisti specializati in domeniu , în calitate de asigurători.

Totodată, asigurarea reprezintă o operațiune economico - financiară prin care partea denumită
asigurător despăgubește partea denumită asigurat, în cazul producerii unui eveniment cauzator de
daune, printr-o sumă de bani (indemnizație de asigurare sau despăgubire de asigurare).
Asigurătorii preiau riscurile în schimbul plății de către asigurați a unei sume de bani, denumită
primă de asigurare. În acest fel, în cazul producerii unor anumite evenimente sau fenomene
supuse asigurării, asigurătorul urmează să-l despăgubească pe asigurat pentru pierderile suferite.

1.Definitia si caracterele juridice

Articolul 1822. Contractul de asigurare

(1) Prin contract de asigurare, o parte (contractantul asigurării) se obligă să plătească celeilalte
părți (asigurător) prima de asigurare, iar asigurătorul se obligă să plătească asiguratului,
beneficiarului asigurării sau, după caz, terțului păgubit o prestație bănească (indemnizație ori
despăgubire de asigurare) la producerea cazului asigurat în interiorul perioadei de asigurare.

(2) Orice clauză care derogă de la dispozițiile prezentului capitol în detrimentul contractantului,
asiguratului sau beneficiarului consumator este lovită de nulitate absolută.

Articolul 1823. Clasele și tipurile de asigurări

Clasele și tipurile de asigurări se stabilesc prin lege specială.

Totodata conform art.1 LEGEA Nr. 407 din 21.12.2006 cu privire la asigurări

activitate de asigurare- activitate care constă, în principal, din: oferirea, negocierea şi încheierea
de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, efectuarea de
acţiuni de regres şi de recuperare;
Caracterele

(1) Este un contract personal deoarece deşi obiectul asigurării poate fi o proprietate, un bun sau
un interes, prin contract se asigura persoana si nu proprietate. In cazul in care asiguratul vinde
proprietatea asigurată, noul proprietar nu este asigurat in baza aceluiasi contract fapt prevazut in
Articolul 1871. Transmiterea dreptului de proprietate (1) Dacă se transmite dreptul de proprietate
asupra bunului asigurat, rezoluțiunea asigurării intervine de drept la expirarea unui termen de o
lună de la data transmiterii, cu excepția cazului în care contractantul și dobînditorul convin
asupra rezoluțiunii înainte de expirarea acestui termen. Această regulă nu se aplică dacă
contractul de asigurare a fost încheiat în favoarea unui viitor dobînditor.

(2) contract consesual - se încheie prin consemţămîntul părţilor. În contractul de asigurare se

indică elementele obligatorii a contractului si respective caracterul consensual rezultă din faptul,
ca este nevoie de simplul acord de voinţă al părţilor, fără să fie necesară vre-o formă specială de
manifestare a voinţei lor.

(3) contract sinalagmatic - părţile contractante îşi asumă obligaţii reciproce şi interdependente
(asiguratul - declaraţii de risc exacte, achitarea primei de asigurare în termenii indicaţi la
încheierea contractului; asigurătorul - plata sumei despăgubirilor, dacă asiguratul şi-a îndeplinit
obligaţiunile sale);

(4) contractul cu titlu oneros - fiecare parte urmăreşte să obţină un folos ( nu este gratuit), o
contraprestaţie în schimbul obligaţiei ce-şi asumă. La fel ca şi alte contracte oneroase. Asiguratul
beneficiază de protecţia pe care o oferă asigurătorul, care preia asupra sa riscul asigurat, pentru o
primă de asigurare care este mai detaliat reglementata de art.6 si 7 din LEGEA Nr. 407 din
21.12.2006 cu privire la asigurări sau “despăgubire de asigurare”din art.1858 al.4)C.Civil

(5) contract este cu executare succesiva - se eşalonează în timp. Asigurătorul se obligă să

acopere un anumit risc pe o perioadă lungă de timp (asigurările pe viaţă), plata se efectuează
lunar, trimestrial, anual, iar pe bunuri - anuală întreagă;

(6) contract alieatoriu, la încheierea lui părţile nu cunosc existenţa sau întinderea exactă a
avantajelor patrimoniale, ce vor rezulta pentru ele din contract. Obligaţiile asumate de asigurat şi
asigurător depind de un eveniment viitor şi incert. Acest eveniment denumit aliant comportă
pentru fiecare dintre părţi o şansă de cîştig sau un risc de pierdere;

(7) contract de adeziune - este redactat şi imprimat de asigurător, la el a aderat asiguratul;

2.Clasificare

In legatura cu faptul evolutiei continue a societatii,raporturilor si productiei(bunuri sau servicii)

apare necesitatea de a asigura acea productie de anumite riscuri pentru securitatea realizarii
corespunzatoare a raporturilor incheiate intre persoane.Astfel avem mai multe categorii de
asigurare una dintre care este:

Articolul 5. Asigurarea obligatorie şi asigurarea benevolă (facultativă)

(1) După modul de efectuare, există două forme de asigurare: obligatorie şi benevolă
(facultativă).

(2) În asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi obligaţiile

fiecărei părţi, condiţiile şi modul lor de implementare se stabilesc prin lege.

(3) În asigurarea benevolă (facultativă), raporturile dintre asigurat şi asigurător, drepturile şi

obligaţiile fiecărei părţi se stabilesc prin contract de asigurare. Condiţiile asigurărilor benevole
(facultative) sînt stabilite de asigurător, în conformitate cu legislaţia şi cu actele normative ale
Autorităţii de supraveghere.

(4) Avizarea şi constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi

plata despăgubirilor şi a îndemnizaţiilor de asigurare se efectuează în condiţiile legii, în cazul
asigurărilor obligatorii, sau în baza condiţiilor de asigurare şi contractului de asigurare, în cazul
asigurărilor benevole (facultative).

Astfel noi ne vom referi la Asigurarea Facultativa:

1.Asigurarea auto CASCO

2.Asigurarea bunurilor pe timpul transportării terestre (asigurarea CARGO)

 2.1.Asigurarea autovehiculelor (asigurarea auto CASCO).

CASCO este asigurarea facultativa a autovehiculelor impotriva avariilor accidentale si furtului.

Valabilitatea politei CASCO este, de regula, de 1 an calendaristic (365 zile), iar acoperirea
riscurilor incepe la ora 24 a zilei in care se efectueaza plata.

Se iau în asigurare autoturisme, camioane, autobuse, tractoare, combine, tehnică agricolă,

remorcile şi semiremorcile, autospeciale. Riscurile asigurate sunt prejudiciul provocat
autovehiculului și dotărilor suplimentare și furtul autovehiculului sau al unor părți componente
ori piese ale acestuia.
Obiecte asigurate:
– Autoturisme;- Camioane;- Autobuse;- Tractoare;- Combine;- Tehnică agricolă;- Remorcile și
semiremorcile;- Autospeciale.
Riscuri asigurate:
Riscuri asigurate se consideră, în condițiile Contractului, evenimentele incluse în următoarele
grupuri:
,,DAUNE” – prejudiciul provocat autovehiculului și dotărilor suplimentare de:
1. ciocniri, loviri, răsturnări, zgârieri, căderi, căderea unor corpuri pe autovehicul;
2. incendiu, explozie, afumare, pătare, carbonizare sau diverse distrugeri, ca urmare a incendiului;
3. inundații, furtună, uragan, cutremur, prăbușire sau alunecare de teren, ploaie torențială, grindină,
fulger, greutatea stratului de zăpadă sau gheată, avalanșă de zăpadă, acțiunea metalică a apelor
curgătoare sau a obiectelor purtate de ape.
„FURT”– furtul autovehiculului sau al unor părți componente ori piese ale acestuia, precum și
pagubele provocate acestuia ca urmare a furtului, jafului sau tâlhăriei sau tentativei de furt, jaf
sau tâlhărie, precum și a dotărilor suplimentare montate la autovehicul, indicate de Asigurat în
cererea de asigurare, a căror valoare este inclusă în suma asigurată a autovehiculului
„Paguba” – deteriorarea sau distrugerea mijlocului de transport asigurat sau a pieselor sale în
rezultatul accidentului rutier, incendiului, fulgerului sau exploziei, chiar dacă fulgerul sau
explozia nu a cauzat incendiu, calamităţilor naturale neordinare (neobişnuite) pentru localitatea
respectivă, căderii asupra mijlocului de transport asigurat a diferitor obiecte străine (inclusiv
zăpada şi gheaţa), loviturii cu pietrele ce au ieşit de sub roţile altor mijloace de transport, căderii
(în prăpastie, în apă), căderii ca rezultat al prăbuşirii unui pod, precum şi în rezultatul acţiunilor
ilegale ale terţelor persoane (inclusiv furtul pieselor şi detaliilor separate ale mijlocului de
transport asigurat);
De regula, asigurarea CASCO se ofera vehiculelor cu varste intre 0 – 12 ani (majoritatea
asiguratorilor), si masinilor de colectie(unii asiguratori in conditii speciale).
2.1.1.Franşiza

Totodata in cazul asigurarii CASCO mai poate exista si clauza cu privire la Franşiza.

Franşiza este partea din daună suportată de asigurat. Adică, este acea parte din valoarea fiecărei
daune pe care o suportă proprietarul maşinii şi nu asigurătorul.

Articolul 1831. Polița de asigurare al.2) lit.g) suma asigurată și, dacă s-a convenit, partea din
prejudiciu pe care asigurătorul nu o despăgubește (franșiza);

Cuantumul franşizei este diferit şi variază de la o companie de asigurări la alta. Aceasta poate fi
aplicată ca:

 sumă fixă (se scade aceeaşi sumă la fiecare daună în parte. Este avantajos pentru cei care
nu doresc să achite o sumă mare în caz de daune majore. Neavantajos – pentru cazurile
de daună mică);
 procent din suma asigurată (ex: o maşină asigurată la 10.000 de euro, cu o franşiză de 1%
din suma asigurată (100 de euro), în cazul unei avarii a cărei reparaţie costă 500 de euro,
asigurătorul va achita 400 de euro, iar proprietarul 100 de euro. La o a doua avarie, de
100 de euro, asigurătorul nu va plăti nimic, iar proprietarul va plăti toţi cei 100 de euro);
 procent din valoarea fiecărei daune (ex: o maşină asigurată la 10.000 de euro cu o
franşiza de 1% din valoarea daunei, în cazul unei avarii a cărei reparaţie costă 500 de
euro, asigurătorul va plăti 495 de euro şi proprietarul 5 euro. La o a doua avarie, de 100
de euro, asigurătorul va plăti 99 de euro şi proprietarul 1 euro).
2.Asigurarea CARGO

In timpul unui transport se pot intampla diverse evenimente neplacute. Bunurile si marfurile pot
fi avariate, distruse sau chiar furate. O decizie gresita de moment a transportatorului sau
neglijenta participantilor la trafic pot fi cauze principale pentru pierderi financiare importante.
Pentru a preveni neplacerile create de astfel de situatii, avem la dispozitie o solutie de asigurare
care ne ofera protectie financiara pentru pierderile suferite:

Aceasta este o asigurare care acoperă pagubele produse mărfurilor ce fac obiectul transportului
(CARGO), pentru toate situaţiile în care există interes asigurabil adica obiectul asigurării îl
constituie interesele patrimoniale ale asiguratului legate de transportarea încărcăturii, care îi
aparține sau care i-a fost transmisă sub răspundere.

Această asigurare nu validează în favoarea cărăuşului, a unui alt mandatar sau a depozitarului,
dacă nu s-a convenit altfel între părţi.
O puteti incheia atat pentru bunurile si marfurile care va apartin, indiferent cum se efectueaza
transportul – cu vehicule proprii sau inchiriate, precum si pentru bunurile si marfurile care
apartin clientilor nostri si pentru care noi efectuam sau organizam transportul.

Astfel, bunurile si marfurile transportate pot fi asigurate pe perioada transportului terestru, naval,
maritim sau pe calea aerului, precum si, in functie de tipul transportului si de optiunea noastra,
pe timpul transbordarii, al incarcarii/descarcarii sau al depozitarii, precum si pentru riscuri
speciale(pot fi stabilete de lege sau contract)

Putem alege asigurarea CARGO si pentru un transport determinat sau pentru o anumita perioada
de timp.

Conform contractului de asigurare încheiat prin aceste riscuri se compensează următoarele cazuri
asigurate:

 Paguba provocată prin deteriorarea sau distrugerea sau dispritia totală sau parțială a
încărcăturii sau a unei părți a ei, ce s-a produs din orice cauză;pierderile, cheltuielile
pentru distrugerea totala.
 Toate cheltuielile necesare și raționale operate pentru salvarea încărcăturii, precum și
pentru minimizarea pagubelor și stabilirea mărimii lui, dacă prejudiciul este recuperat
conform condițiilor de asigurare.
Exceptii

În baza legii (si/sau a contractului daca acesta are cleauze specifice) de asigurare Asigurătorul nu
compenseaza Asiguratului (Beneficiarului) paguba în caz de deteriorare sau pierdere a bunurilor
transpotate, la producerea unor cazuri cum ar fi,conform:

Articolul 17. din LEGEA Nr. 407 din 21.12.2006

-producerii de pagube ca urmare a unor acţiuni intenţionate ale asiguratului sau ale
beneficiarului, orientate spre provocarea sau facilitarea producerii evenimentului asigurat, cu
excepţia acţiunilor de îndeplinire a datoriei civice sau de apărare a vieţii, sănătăţii, onoarei şi
demnităţii;
-producerii de pagube ca urmare a unei infracţiuni intenţionate comise de asigurat sau beneficiar,
legate direct de producerea evenimentului asigurat;
-Asigurătorul nu poartă răspundere dacă evenimentul asigurat a fost produs prin sinuciderea
asiguratului ori prin comiterea cu intenţie de către asigurat a unor fapte grave prevăzute în
condiţiile de asigurare.
-Dacă legea sau contractul nu prevede altfel, nu sînt despăgubite prejudiciile cauzate de acţiuni
militare, de instituirea stării de război sau a stării excepţionale, de dezordini în masă, de acţiune a
energiei nucleare, de contaminare chimică sau biologică, de arestarea sau confiscarea bunurilor
asigurate.
-Nu se plăteşte despăgubire de asigurare în cazul în care acţiunea cazului asigurat a început pînă
la momentul în care termenul de asigurare a început să curgă şi s-a terminat în perioada
termenului de asigurare, chiar dacă daunele sînt depistate în interiorul acestui termen.
-În cazul în care asiguratul renunţă la pretenţiile sale faţă de un terţ sau la drepturile care
constituie suportul pretenţiilor respective, asigurătorul este scutit de plata acelei părţi din
despăgubirea care ar fi perceput-o și/sau pretinsă de la terţ.
3.Drepturile si obligatiile partilor

A)Drepturile si obligatiile Asigurătorului

-dreptul si obligatia de a examina și verifica starea bunului Articolul 1869.

-obligatia de despagubire Articolul 1870.

(3) Clauza de despăgubire proporțională poate fi invocată doar dacă asigurătorul a menționat
suplimentar în textul poliței de asigurare existența ei.

-dreptul de a verifica:
a)să participe, în lipsa asiguratului şi independent de voinţa lui, la examinarea circumstanţelor
producerii cazului asigurat;
b) să prezinte instituţiilor de rigoare interpelări, adrese şi petiţii care ar viza circumstanţele
cazului pretins asigurat.
-dreptul de a stabili prima de asigurare

În cazul asigurărilor benevole (facultative), primele, tarifele și beneficiile de asigurare sînt

calculate de asigurător. Mărimea concretă a tarifului de asigurare se stabileşte în contractul de
asigurare prin acordul comun al părţilor.

-dreptul de a cerceta si cere informatii

Organele si institutiile de drept public si privat trebuie sa asigure in 15 zile informatie(cu

exceptiile prevazute de lege) la cererea asiguratorului privind cazul asigurat si circumstantele in
care acesta sa produs, în vederea stabilirii şi achitării de către asigurători a despăgubirilor şi
indemnizaţiilor de asigurare.

-dreptul de a nu despagubi in cazurile prevazute de lege si contract, Articolul 17. din LEGEA
Nr. 407 din 21.12.2006
-dreptul de a majora cuantumul primei de asigurare Articolul 1836.

- obligația de remitere a înscrisurilor Articolul 1832.

-dreptul de rezolutiona contractul

B)Drepturile si obligatiile asiguratului

-dreptul de a cere plata despagubirii

-obligatia de informare privind starea bunului sau viitoarea sau posibila stare a acestuia

-obligatia de a plati prima de asigurare

-obligatia de informare privind survenirea cazului asigurat

-dreptul de rezolutiona contractul

Rezolutiunea

Articolul 1850. Declararea și efectele rezoluțiunii

(1) Asigurătorul declară rezoluțiunea prin declarație față de contractant chiar dacă o altă
persoană are calitatea de asigurat sau de beneficiar al asigurării.

(2) În cazul rezoluțiunii asigurării, asigurătorul are dreptul doar la prima care se atribuie
perioadei de asigurare care a curs efectiv înainte de data rezoluțiunii. Cu toate acestea, în cazul
rezoluțiunii asigurării, asigurătorul păstrează prima pentru întreaga perioadă de asigurare dacă un
caz de asigurare s-a produs, iar asigurătorul datorează despăgubire de asigurare sau, după caz,
indemnizație de asigurare.

(3) În cazul în care rezoluțiunea s-a produs din cauza neexecutării fără justificare a obligației
uneia din părți, dreptul celeilalte părți la repararea prejudiciului rămîne neafectat. În special, în
acest caz, asigurătorul poate cere rambursarea sau, după caz, poate reține cheltuielile de gestiune
chiar dacă perioada de asigurare nu a curs ori a fost suspendată, precum și, în condițiile
prevăzute la art. 942, poate cere dobîndă de întîrziere sau penalitate asupra sumelor la care are
dreptul după rezoluțiune.

(4) Rezoluțiunea asigurării nu stinge obligația asigurătorului aferentă unui caz asigurat produs în
interiorul perioadei de asigurare care a curs efectiv înainte de data rezoluțiunii.
Articolul 1855. Rezoluțiunea după survenirea cazului asigurat

(1) Clauza care prevede rezoluțiunea asigurării fără vreun motiv după survenirea cazului asigurat
este valabilă doar dacă acordă dreptul la rezoluțiune ambelor părți contractante și asigurarea nu
este asigurare de persoane.

(2) Atît clauza privind rezoluțiunea prevăzută la alin.(1), cît și exercitarea dreptului la
rezoluțiune trebuie să fie rezonabile.

(3) Dreptul la rezoluțiune expiră dacă partea contractantă îndreptățită nu a comunicat celeilalte
părți contractante rezoluțiunea în termen de 2 luni după ce a cunoscut survenirea cazului
asigurat.

(4) Rezoluțiunea produce efecte la expirarea unui termen de 2 săptămîni de la comunicare.