CUPRINS

Argument...............................................................................................................2
I. Inventarierea - procedeu al metodei contabilității...........................................3
1.1. Funcțiile inventarierii..................................................................................3
1.2. Clasificarea inventarierei.........................................................................5
1.3. Documente utilizate pentru inventariere...................................................7
II. Etapele inventarierii..................................................................................10
2.1. Pregătirea inventarierii..............................................................................10
2.2. Inventarierea propriu-zisă.........................................................................11
2.3. Evaluarea și stabilirea rezultatelor inventarierii.......................................13
III. Studiu de caz privind inventarierea patrimoniului la S.C. MEDIA SRL. .18
ANEXA NR. 1 – Decizia de inventar..................................................................23
ANEXA NR. 1.1. Grafic de desfăşurare.............................................................24
ANEXA NR. 2 - Declaraţie de inventar.............................................................25
ANEXA NR. 3 – Proces verbal de inventariere..................................................26
Bibliografie..........................................................................................................27

1
 Argument

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie să asigure informații reale

asupra activității unității patrimoniale, în vederea adoptarii de decizii fundamentate din punct
de vedere științific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o condiție fundamentală o prezintă
concordanța deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi și realitatea
faptică existentă în unitate.
Patrimoniul societății comerciale se compune din elemente de activ - mijloace
economice și elemente de pasiv - surse de finanțare.
Pe durata exercițiului financiar, aceste elemente se modifică sub influența diverselor
operațiuni economico-financiare care au loc. Apare astfel necesitatea ca, periodic, să
cunoaștem situația reală (în teren) a acestor elemente și, mai mult decat atât, să comparăm
situația reală cu cea existentă în documentele contabile.
Procedeul contabil care permite acest lucru este inventarierea.
Mijlocul principal prin care se constată situația reală a patrimoniului și care permite
compararea datelor obținute pe această cale cu datele contabilității, îl reprezintă inventarierea.
Necesitatea inventarierii patrimoniului unităților se explică prin importanța deosebită
pe care o prezintă pentru activitatea practică a acestora.
În primul rând, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea și organizarea
evidenței operative și contabile la unitățile patrimoniale nou înființate, iar în al doilea rând, în
decursul exercițiului, ea este determinată de faptul că între datele contabilității și realitatea de
pe teren pot să apară anumite diferențe, în plus sau în minus, chiar și în condițiile unei bune
organizări a evidenței operative și contabile, datorită mai multor cauze dintre care menționăm:
modificări intervenite la elementele patrimoniale ale unității, fie ca urmare a unor cauze
naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scăderea în greutate etc.), fie datorită unor cauze
subiective (ca de exemplu: măsurări inexacte; sustrageri de mijloace economice);
neîntocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor documente; neînregistrarea sau înregistrarea
greșită în conturi a anumitor operații; neglijența și neatenția gestionarilor care gestionează
bunurile și valorile economice; etc.
O inventariere se consideră de calitate, dacă s-au efectuat situațiile prevăzute de lege,
clarificând toate problemele, dacă a avut loc la momentul oportun, nu a necesitat un timp
îndelungat și cheltuieli mari, nu a împiedicat desfășurarea normală a activității, nu a generat
situații ambigue.
În comerț spre exemplu inventarierea nu trebuie să ducă la intreruperea completă a
vânzării mărfurilor, ea trebuie să se desfășoare într-o anumită succesiune cuprinzând unele
raioane, lăsându-le pe celelalte să funcționeze normal, după cum în unitățile de producție,
pentru a nu întrerupe producția trebuie ca înainte de inventariere să se asigure stocurile de
materiale, semifabricate necesare continuării activității.

2
 I. Inventarierea - procedeu al metodei contabilității

În categoria procedeelor contabile, inventarierea ocupă un loc însemnat, datorită

rezultatelor pe care le furnizează societății comerciale.
Inventarierea reprezintă ansamblul operațiilor prin care se constată existența faptică și
starea elementelor patrimoniale de activ și pasiv, cantitativ și valoric sau numai valoric, după
caz existente în patrimoniul unității, la data la care aceasta se efectuează.
Inventarierea se poate efectua ori de câte ori este nevoie, dar obligatoriu la sfârșitul
exercițiului financiar (la data de 31 decembrie), în scopul întocmirii bilanțului contabil.
Prin intermediul inventarierii se stabilește situația realș a patrimoniului privind atât
bunurile ce aparțin societății comerciale, cât și bunurile aparținând altor persoane
fizice/juridice, aflate temporar în societate.
Constatarea faptică a acestor bunuri se face prin metode diferite, în funcție de natura
elementelor patrimoniale: numărare, cântărire, măsurare, calcule tehnice - pentru bunuri
corporale (materiale) sau pe bază de acte justificative și registre pentru cele necorporale
(nemateriale). Deci, momentul obligatoriu de efectuare a inventarierii este 31 decembrie al
fiecărui an.
Există și alte situații care necesită efectuarea obligatorie a inventarierii, și anume :
 La înființarea societății comerciale;
 La primirea de gestiuni;
 La data fuziunii cu alte societăți;
 La încetarea activității comerciale prin dizolvare sau faliment;
 În alte situații prevăzute de lege.

1.1. Funcțiile inventarierii

În calitatea sa de procedeu al metodei contabilității și de tehnică de control faptic,

inventarierea îndeplinește 3 funcții:
1. Funcția de control al concordanței dintre informațiile furnizate de contabilitate
(evidența scriptică) și situația reală
Evidența scriptică se bazează pe înregistrarea cu exactitate pe documente contabile a
operațiunilor economico-financiare ce afectează patrimoniul, deci al mijloacelor, surselor și
proceselor economice.
Activitatea de transport, depozitare și manipulare a bunurilor, precum și evidența
contabilă a elementelor patrimoniale pot conduce, în anumite situații, la apariția unor
diferențe între soldurile scriptice și realitate. Datele furnizate de contabilitate au un caracter
relativ deoarece:
 contabilitatea nu poate surprinde modificările cantitative și calitative produse în timpul
transportului, manipulării și depozitării bunurilor economice;
 în cadrul unor gestiuni pot să aibă loc furturi, risipă și proastă gospodărire a unor
sortimente de bunuri;
 unele date din documentele primare pot fi omise cu ocazia înregistrarii lor în
contabilitate, înregistrate repetat sau înregistrate eronat;
 personalul care gestionează și manipulează bunurile poate da dovadă de neglijență sau
nepricepere;
 la unele sortimente se pot crea stocuri fără misășcare, greu sondabile sau de prisos;
 poate să apară anularea unor comenzi datorită renunțărilor unor clienți, calamități
naturale sau cazuri de forță majoră.
3
 Prin inventarierea patrimoniului se identifică bunurile care nu sunt utilizate, creanțele
vechi și neîncasate și se iau pe această bază măsurile de preîntâmpinare sau limitare a
pagubelor, pentru creșterea eficienței și întărirea disciplinei decontărilor.
2. Funcția de stabilire a situației nete a patrimoniului și a rezultatului exercițiului
Pe baza inventarierii se definitivează situația netă a patrimoniului (activul net contabil),
care se determină cu ajutorul relației:

Situația netă a patrimoniului = total active inventariate - datorii inventariate

În cazul în care are loc o creștere sau o micșorare a aportului proprietarilor la capitalul
social, rezultatul net al exercițiului se determină în funcție de variația situației nete:

Rezultatul net = activul net de la sfârșitul exercițiului – activul net de la începutul exercițiului

Prin inventariere se confirmă realitatea activelor patrimoniale și a datoriilor, asigurându-se

premisele determinării corecte a situației nete, a obligațiilor finale și a rezultatului net.
3. Funcția de calcul și evidența stocurilor, consumurilor și vânzărilor
Această funcție se exercită având în vedere metoda de contabilitate a stocurilor aplicate de
societatea comercială. Astfel, există 2 metode de contabilitate a stocurilor :
 metoda inventarului permanent
 metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului permanent se aplică obligatoriu în unitățile mari. Ea permite
cunoașterea stocului în orice moment din lună, întrucât stocul inițial, intrările și ieșirile din
timpul perioadei se înregistrează cronologic în conturile de stocuri. Stocul final se determină
conform relației:

Stoc final = stoc inițial + intrări - ieșiri

Prin această metodă, inventarierea lunară nu este necesară.

Inventarierea anuală compară stocul faptic cu cel scriptic înregistrat în contul de
stocuri și se determină conform relației de mai sus.
Prin această metodă, evidența analitică a stocurilor se realizează cu ajutorul a trei
procedee:
 procedeul operativ-contabil (pe solduri)
 procedeul cantitativ - valoric
 procedeul global - valoric.
Procedeul operativ-contabil
Evidența stocurilor se ține la magazie, pe fișe de magazie, deci cantitativ, iar la
compartimentul contabilitate cu ajutorul fișelor de cont pentru operații diverse, deci valoric.
Lunar, verificarea concordanței dintre cele două evidențe se realizează astfel:
- se evaluează cantitățile din fișele de magazie și se transcriu în registrul stocurilor;
- se punctează valorile din registrul stocurilor cu cele din fișele de cont pentru operații
diverse.
Procedeul cantitativ-valoric
Evidența stocurilor se ține cantitativ la depozit, pe fișe de magazie, iar la
compartimentul contabilitate, cantitativ - valoric, pe fișe de cont analitic pentru valori
materiale.
Lunar, verificarea concordanței dintre cele două evidențe se realizează astfel:

4
 - se punctează cantitățile din fișele de la magazie cu cele din fișele de cont analitic
pentru valori materiale;
- se evaluează cantitățile din fișele de magazie și se punctează cu valorile din fișele de
cont analitic pentru valori materiale.
Procedeul global-valoric
Evidența stocurilor se ține valoric atât la depozit, cât și la compartimentul contabilitate
prin intermediul fișelor de cont pentru operații diverse. Lunar, se punctează valorile din cele
două fișe, verificând concordanța dintre cele două evidențe.
Metoda inventarului intermitent se aplică opțional în unitățile mijlocii și mici. În acest
caz, inventarierea lunară este obligatorie.
La începutul lunii se anulează stocul inițial determinat prin inventar la sfârșitul lunii
precedente, intrările din timpul lunii se înregistrează direct pe cheltuieli, iar stocul final
determinat prin inventar se înregistrează în conturile de stocuri.
Ieșirile din stoc timpul lunii se determină la sfârșitul lunii conform relației:
Ieșiri = stocuri inițiale inventariate la sfârșitul lunii precedente + intrările din cursul perioadei
(aprovizionări sau din producție) – stocuri finale inventariate la sfârșitul lunii curente
La începutul lunii următoare, stocul final din luna curentă devenit stoc inițial, se va
anula, în ipoteza că se va consuma sau se va vinde în această perioadă. Deci, prin această
metodă, cu ajutorul inventarierii lunare se stabilesc, cantitativ și valoric, consumurile de
stocuri.

I.2. Clasificarea inventarierei

Inventarierea se clasifică după următoarele criterii:

 din punct de vedere al perioadei când se efectuează poate fi:
 anuală;
 periodică.
Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale se face, de regulă, cu ocazia încheierii
exercițiului financiar, avându-se în vedere și specificul activității unității economice.
Inventarierea periodică se face la alte intervale de timp mai mici, sau mai mari, decât
anul calendaristic. De exemplu, casa și alte valori gestionate în casieria unității se inventariază
cel puțin o dată pe lună, de către contabilul șef sau altă persoană desemnată în acest scop,
mărfurile și ambalajele la unitățile comerciale cu amănuntul se inventariază de două ori pe an,
vagoanele de cale ferată o dată la cinci ani.
 din punct de vedere al sferei de cuprindere, inventarierea poate fi:
 generală;
 parţială.
Inventarierea generală cuprinde întregul patrimoniu, adică toate elementele
patrimoniale ale unității, precum și toate bunurile deținute, cu orice titlu, aparținând altor
persoane juridice sau fizice.
Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 (artic.8, al.l) și Ordinului
Ministrului Finanțelor nr. 2388/1995, pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii, inventarierea generală se efectuează: la începutul activității, cel puţin
o dată pe an obligatoriu, cu ocazia închiderii exercițiului financiar, pe parcursul funcționarii
sale, în cazul fuzionării, divizării sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de
lege.
Inventarierea parţială cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai
anumite gestiuni și are, de regula, caracter ocazional. Conform reglementarilor art. 8 al. (2)
din Legea contabilității, Ministerul Finanțelor poate aproba, pentru instituțiile publice,

5
excepții de la regula inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificată a unitații
patrimoniale, cu avizul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de
stat județene, respectiv a municipiului București.
Inventarierile periodice sunt de regulă parțiale.
 După natura elementelor supuse inventarierii se disting:
 Inventarierea mijloacelor materiale și bănești, adică: imobilizări corporale,
elemente patrimoniale de natura stocurilor (materii prime, materiale
consumabile, mărfuri), titluri de valoare, disponibilități, etc. Verificarea
acestora se face prin constatare faptică și cantitativă, iar în cazul
disponibilităților în conturi la bănci se face pe bază de documente (extrasul de
cont).
 Inventarierea producției neterminate se efectuează, fie prin constatare faptică la
sfârșitul perioadei, fie prin metoda contabilă.
 Inventarierea creanțelor (clienți, debitori interni și externi), respectiv a
datoriilor (furnizori, etc.) se face pe bază de documente și punctaje cu
persoanele juridice sau fizice partenere. Acestea se concretizează în situații în
care se înscriu facturile sau alte documente de decontare cu referire la:
numărul și data lor, valoarea care urmează să se încaseze sau să se plătească,
după caz, precum și termenele de decontare.

 După rolul pe care îl are inventarierea în activitatea practică a unității patrimoniale:

 Inventarierea de control a gestiunii, ce reprezintă, de fapt, o formă a controlului
gestionar asupra modului de gospodarire a bunurilor materiale și valorilor
bănești.
 Inventarierea de predare - primire a gestiunii, constituie o operațiune
obligatorie în cazul înființării unei gestiuni sau schimbării unui gestionar.
 Inventarierea ca operațiune premergătoare întocmirii bilanțului contabil anual
al unității patrimoniale, care are ca scop verificarea concordanței dintre
realitatea faptică și datele înregistrate în contabilitate.
 După modalitatea de efectuare:
 inventarieri totale - se extind asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune
indiferent de natura lor;
 inventarieri prin sondaj - cuprind numai unele bunuri dintr-o gestiune. Dacă în
urma inventarierii prin sondaj se constată nereguli semnificative, se trece la
inventariere totală.
 În funcție de condițiile în care se desfășoară:
 inventarieri ordinare - au un caracter normal, planificat;
 inventarieri extraordinare - impuse în anumite situații de excepție, cum ar fi: la
cererea organelor de control, cu ocazia modificărilor de prețuri, în urma
calamităților sau a altor cazuri de forță majoră.

6
 1.3. Documente utilizate pentru inventariere

2. Declarația de inventariere (anexa nr. 2)

Este folosită la declarația scrisă a gestionarului răspunzător de gestiunea inventariată pe
care o prezintă comisiei de inventariere, potrivit normelor legale.
Se întocmește într-un singur exemplar de către gestionar după sigilarea locurilor de păstrare
a valorilor materiale și banești de care răspunde gestionarul respectiv, sau acolo unde nu este
posibil acest lucru, înaintea începerii operațiunilor de inventariere.
Declarația de inventariere are următorul circuit: gestionarul redactează declarația de
inventar în fața comisiei și o semnează, iar comisia verifică datele din declarația de inventar dată
de gestionar și o semnează.

3. Fișa de magazie
Servește ca documentul de evidență la locul de depozitare a intrărilor și ieșirilor și a stocurilor
de materiale, cu una sau două unități de măsura după caz; document de contabilitate analitică în
cadrul metodei operativ - contabile (pe solduri); sursă de informații pentru controlul operativ
curent și contabil al stocurilor de valori materiale.
Fișa de magazie într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material nu circulă fiind
document de înregistrare.

4. Factura fiscală
Servește ca instrument pe baza căruia se întocmește documentul de decontare a produselor
livrate, a serviciilor prestate, sau a lucrărilor executate; document de insoțire a mărfii pe timpul
transportului; document justificativ de înregistrare în contabilitate a clienților și furnizorilor
unității patrimoniale.
Circulă la furnizor la compartimentul desfacere unde se înregistrează în evidența operativă
după care la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitate. La cumpărător
la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operațiunii având atașat avizul de însoțire a
mărfii care a însoțit produsul sau marfa, inclusiv nota de recepție și constatare a diferențelor, în
cazul în care marfa nu a fost însoțită de factura pe timpul transportului, la compartimentul
financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitate.

5. Nota de recepție și constatare de diferențe

Servește la document pentru recepția bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru
încarcarea în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăușii și furnizorii pentru diferențe constatate la
recepție.
Circulă la gestiune pentru încarcarea în gestiune a bunurilor recepționate, la
compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitatea analitica și sintetică, la
unitatea furnizoare și unitatea de transport pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

6. Bon de consum
Servește ca document de eliberare din gestiune sau de dare în consum a unui singur material
sau a mai multor materiale; document justificativ de scădere din gestiune; document justificativ de
înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.
Circulă la magazia de materiale și la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea
înregistrarilor în contabilitatea sintetica și analitică.

7
 7. Registrul stocurilor
Servește ca document de evaluare a stocurilor de materiale și de verificare a concordanței
înregistrărilor efectuate în fișele de magazie și în contabilitate; nu circulă fiind document de
înregistrare contabilă.

8. Registrul inventar
Este un document de grupare a rezultatelor inventarierii. Se intocmește la inființarea
societăților comerciale și se completează la terminarea fiecărui exercițiu financiar și servește ca:
document contabil obligatoriu de înregistrare anuală și înregistrare a rezultatelor inventarierii; probă
în justiție.
Registrul inventar se întocmește într-un singur exemplar la sfârșitul anului fără ștersături și
fără spații libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere a elementelor patrimoniale,
prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Nu circulă fiind document de înregistrare
contabilă.

9. Lista de inventariere
Servește ca document de bază pentru stabilirea minusurilor sau plusurilor de valori
materiale (imobilizări, stocuri, materiale) și a altor valori (elemente de trezorerie); document
justificativ de înregistrare în evidența magaziilor (depozitelor) și în contabilitate a plusurilor sau
a minusurilor constatate; document care stă la baza întocmirii Registrului inventar; document
centralizator a operațiunilor de inventariere.
Circulă la conducătorul compartimentului financiar-contabil, la comisia de inventariere, la
gestionar, la conducătorul unității.
Comisia de inventariere întocmește lista de inventariere pe locuri de depozitare prin
identificarea stocurilor prin numărare, măsurare și cântărire la fața locului. Întocmește separat
liste de inventariere pentru bunurile depreciate sau deteriorate, fără mișcare sau greu vandabile.
Verifică instrumentele și aparatele de măsură sau cântărire și semnează listele de inventariere.
Gestionarul pe ultima filă a listei de inventariere menționează că toate valorile materiale și
bănești din gestiune au fost inventariate și consemnate în listele de inventaiere în prezența sa,
menționează dacă are obiecții cu privire la efectuarea inventarierii și semnează listele de
inventariere.
Compartimentul contabilitate completează în listele de inventariere soldurile scriptice din
contabilitate, semnează și arhivează aceste liste de inventariere.

10. Liste de inventar speciale

Se folosesc la inventarierea gestiunilor global - valorice care servesc ca: document pentru
inventarierea rechizitelor de birou, imprimatelor, elementelor destinate ambalării; document
pentru inventarierea mărfurilor și ambalajelor aflate în evidența cantitativ - valorică în unitățile
cu amănuntul; document pentru stabilirea plusurilor sau minusurilor din gestiunile inventariate;
document justificativ de înregistrare în evidența de la locurile de depozitare și în contabilitate;
document pentru întocmirea Registrului inventar; document pentru stabilirea provizioanelor
pentru deprecieri.
Lista de inventariere pentru gestiunile global-valorice se întocmesc în trei exemplare.

11. Decizia de imputare a lipsurilor și recuperare a pagubelor

Servește ca document de imputare a valorii pagubelor produse de persoanele încadrate
în muncă; titlu executoriu din momentul comunicării; document de înregistrare contabilă.
Se întocmeşte în doua sau mai multe exemplare în funcție de numărul persoanelor răspunzătoare
pentru paguba produsă, pe baza actelor de constatare (procese verbale, referate).

8
 Circulă: persoana desemnată pentru acordarea vizei de control financiar - preventiv
(ambele exemplare) la compartimentul juridic pentru vizare privind legalitatea și respectarea
realității, la conducătorul unității pentru semnarea (ambele exemplare), la persoanele
răspunzătoare de paguba produsă unității pentru semnare de luare la cunoștință și de primire a
deciziei de imputare (ambele exemplare).

12. Angajament de plată

Servește ca: angajamentul de plată din partea persoanei care a adus un prejudiciu unității
patrimoniale; titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor; titlu executoriu pentru executarea
silită în caz de nerespectare a angajamentului.

13. Procesul verbal al rezultatelor inventarierii (anexa nr. 3)

Stabilește rezultatele inventarierii, identificarea eventualelor greșeli prin confruntarea
cantităților consemnate în listele de inventariere cu evidența tehnico-operativă pentru fiecare
poziție în parte.
Este un document intern de lucru întocmit pentru a reda situația patrimonială la un moment
dat în vederea punerii de acord a evidenței contabile cu valorile inventariate, precum și
regularizarea diferentțlor dintre datele din contabilitate și cele faptice.
Are următorul circuit:
Comisia întocmește procesul verbal privind rezultatele inventarierii, face propuneri cu
privire la cauzele plusurilor și ale lipsurilor constatate, precum și propuneri de măsuri în legătura
cu acestea. Înainteaza procesul verbal și propunerile în termen de 3 zile conducătorului unității.
Conducătorul entității publice cu avizul conducătorului compartimentului financiar
contabil în termen de cel mult 5 zile decide asupra soluționarii propunerilor făcute.
Compartimentul contabilitate avizează procesul verbal privind rezultatele inventarierii și
înregistreaza rezultatele inventarierii în contabilitate.
Cuprinde următoarele elemente:
- data întocmirii;
- numele, prenumele persoanelor din comisia de inventariere;
- numărul și data actului de numire a comisiei de inventariere;
- gestiunea inventariată;
- data începerii și terminării operațiunilor de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile și propunerile comisiei de inventariere cu privire la plusurile sau minusurile
constatate și persoanele răspunzătoare;
- volumul stocurilor depreciate, fără mișcare, greu vandabile, fără desfacere asigurată și
propuneri de masuri pentru integrarea acestora in circuitul economic;
- propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar de casarea acestora sau casarea unor
stocuri;
- constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrității bunurilor din
gestiune;
- alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Pentru inventariere mai sunt necesare următoarele:
 decizia de numire a comisiei de inventariere;
 contracte de prestări servicii (dacă inventarierea nu este efectuată de către angajații
proprii);
 raportul de gestiune (al gestionarului unităților de vânzare cu amănuntul);
 monetarul încasărilor din ziua efectuarii inventarului (la unitățile de vânzare cu
amănuntul);

9
  înștiințarea în scris a gestionarului (despre desfășurarea inventarierii cu ocazia
sigilării);
 decizia scrisă de numire a altei persoane care să asiste în lipsa gestionarului
la inventariere;
 înștiințare (cu confirmare și confirmare de nepotriviri de la alte unități);
 adrese cu confirmare (a creanțelor cu o vechime mai mare de 6 luni);
 procese verbale de consemnare a cauzelor nefolosirii sau deprecierii;
 extrasul de cont care servește la comunicarea și solicitarea de la debitor a sumelor
pretinse rămase neachitate, provenite din relații economico-financiare, precum și ca
element de conciliere prealabilă.

II. Etapele inventarierii

2.1. Pregătirea inventarierii

Este o etapă premergătoare inventarierii propriu-zise a patrimoniului de care depinde
eficiența tuturor lucrărilor următoare. Această etapă este foarte importantă deoarece stă la
baza celorlalte etape. În cadrul acestei etape se iau măsuri organizatorice și se execută unele
lucrări cu caracter contabil.
Printre lucrările de natură organizatorică, se pot aminti:
a) denumirea prin decizie scrisă, dată de conducătorul unității, a unei comisii de inventariere
constituite în funcție de numărul de gestiuni ce urmează a fi inventariate. Aceste comisii
trebuie să fie constituite din cel puțin două persoane cu pregatire corespunzatoare, economică
și tehnică. Nu pot face parte din comisia de inventariere gestionarii depozitelor supuse
inventarierii și nici contabilii care țin evidența gestiunilor respective.
b) pentru o bună desfășurare a operațiunilor de inventariere se iau măsuri în vederea creării
tuturor condițiilor optime de lucru comisiei de inventariere:
 Organizarea depozitării tuturor valorilor materiale pe sortimente, tipuri,
dimensiuni, codificarea și etichetarea acestora pe rafturi;
 Să țină corect și la zi evidența tehnico-operativă la fiecare gestiune de bunuri,
precum și a celei contabile și confruntarea lunară dintre cele doua evidențe;
 Asigurarea personalului necesar pentru manipularea, sortarea, cântarirea,
măsurarea etc. a bunurilor care sunt inventariate;
 Participarea la lucrările inventarierii a întregii comisii de inventariere;
 Pentru identificarea bunurilor inventariate (calitate, sortiment, preț etc.), este
necesară participarea unor persoane competente, la cererea responsabilului
comisiei de inventariere, persoane care au obligația de a semna listele de
inventariere;
 Dotarea gestiunilor (unități, depozite etc.) cu două rânduri de chei diferite;
 Dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul și de sigilare a
spațiilor inventariate.
c) să ceară gestionarului o declarație scrisă din care să rezulte dacă:
 gestionează bunuri și în alte locuri de depozitare;
 are în gestiune bunuri ce aparțin terților, primite cu sau fără documente;
 are bunuri nerecepționate sau livrate pentru care nu s-au întocmit documentele
aferente;
 are documente de primire – eliberări care nu au fost operate în evidența
gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate;

10
  se identifică toate locurile unde există bunuri ce urmează a fi inventariate;
 să bareze și să semneze fișele de magazie la ultima operațiune, menționând data
la care s-au inventariat bunurile;
 să verifice numerarul din casă și să stabilească suma încasărilor din ziua
curentă, solicitând întocmirea monetarului și depunerea numerarului la caseria
întreprinderii;
 să controleze dacă toate instrumentele și aparatele de măsură sau cântărire au
fost verificate și dacă sunt în bună stare de funcționare;
 se sigilează căile de acces în gestiuni ori de câte ori se întrerup operațiile de
inventariere și se părăsește gestiunea.
De asemenea, gestionarul va menționa în declarația scrisă numărul, felul și data
ultimului document de intrare și de ieșire a bunurilor în/din gestiune. Declarația se datează și
se semnează de caătre lucrătorul gestionar și comisia de inventariere prin care se atestă că a
fost dată în prezența lor.
Lucrările pregătitoare de natură contabilă presupun:
- asigurarea înregistrării tuturor operațiunilor în contabilitatea sintetică, analitică
și în evidența operativă condusă în cadrul gestiunilor (fișe de magazie, rapoarte
de gestiune);
- verificarea exactității înregistrărilor prin confruntarea informațiilor din
contabilitate cu cele din evidența operativă și prin întocmirea balanțelor de
verificare sintetice și analitice;
- ridicarea de la gestiune a tuturor evidențelor operative și vizarea lor după
ultima operațiune (fișa de magazie, benzi de la casele de marcat, rapoartele de
gestiune etc.).

2.2. Inventarierea propriu-zisă

Inventarierea se realizează la locurile de păstrare sau depozitare.

Constatările trebuie trecute în listele de inventariere separate pentru fiecare loc de
depozitare, fiecare gestiune din unitate, fiecare categorie de bunuri, bunuri aflate asupra
angajaților în momentul inventarierii (scule, unelte, etc), bunuri care aparțin altor unități,
bunuri necorespunzatoare din punct de vedere calitativ, degradate, bunuri fără mișcare, cu
miscare lentă sau greu vandabile, creanțele sau datoriile incerte sau în litigiu.
Bunurile inventariate se înscriu în listele de inventariere cu precizarea denumirii, a
codului, a unității de măsură, a indicilor calitativi, a prețului unitar de evidență. Listele de
inventariere se completează citeț, fără ștersături sau intercalări de rânduri. Spațiile libere se
barează, eventualele corecturi se certifică de către persoanele care urmează să semneze aceste
liste.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântarire sau calcule tehnice.
Bunurile aflate în ambalaje originale se despachetează și se verifică prin sondaj. Stivele
formate din saci, lăzi, cutii, containere etc. se desfac și se verifică separat. Bunurile de volum
mare (de masă), cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de benzină sau de vin, se
inventariază pe bază de calcule tehnice și pe baza analizelor de laborator.
Elementele patrimoniale de activ și de pasiv a căror existență nu poate fi constatată
prin inventarieri fizice se verifică pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se
utilizeaza în cazul bunurilor aparținând unității, dar care sunt în afara acesteia (mijloace fixe
date în chirie, materiale lăsate în păstrarea furnizorului, produsele expediate către clienți și
expediate către clienți și refuzate de către aceștia, bunurile trimise spre prelucrare la terți etc.).
Tot prin acest procedeu, al constatărilor indirecte, se verifică: disponibilitățile bănești din

11
conturile de la banci (reflectate în extrasele de cont eliberate de către bănci); creanțele și
obligațiile unității în raport cu terții (oglindite în contabilitatea analitică și în extrasele de cont
confirmate de terți).
În vederea calculării plusurilor și minusurilor de inventar, elementele patrimoniale se
evaluează la valoarea de intrare în patrimoniu sau la altî valoare contabilă.
Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale inventariate se
face astfel:
 bunurile de natura imobilizărilor și stocurilor se evaluează la valoarea actuală,
denumită valoare de inventar;
 bunurile depreciate se evaluează la valoarea de utilitate a fiecărui element, stabilită în
funcție de utilitatea bunului în unitate și de prețul pieței;
 bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariază cu prioritate, fără a afecta
desfacerea imediată a acestora;
 bunurile care aparțin altor întreprinderi (închiriate, în leasing, în custodie etc) se
inventariază și se înscriu în liste separate;
 creanțele și datoriile față de terți sunt supuse verificîrii și confirmării pe baza
extraselor, soldurilor debitoare, respectiv creditoare ale conturilor de clienți, furnizori
etc. sau pe baza punctajelor reciproce în funcție de necesități. Pentru creanțele mai
vechi de șase luni, confirmarea soldurilor se face în mod obligatoriu pe bază de adresă
cu confirmare de primire;
 disponibilitățile în lei și în valută aflate în conturile de la bănci se inventariază prin
confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de bănci cu cele din contabilitate;
 disponibilitățile în lei și în valută din casieria întreprinderii se inventariază în ultima zi
lucrătoare a exercițiului financiar, după înregistrarea tuturor operațiunilor de încasări,
confruntându-se soldurile din registrul de casă cu cele din contabilitate;
 producția în curs de execuție: se inventariază atât produsele care au trecut prin toate
fazele de prelucrare impuse de procesul tehnologic de producție, precum și produsele
terminate care nu au trecut toate probele de recepție tehnică;
 inventarierea generală a poziției financiare se materializează prin înscrierea bunurilor
în formularul « listă de inventariere » care este un formular tipizat, în mai multe
versiuni, în funcție de tipul gestiunilor inventariate, respectiv gestiuni cantitativ-
valorice sau gestiuni valorice;
 creanțele și datoriile incerte și în litigiu se evaluează la valoarea lor de utilitate,
stabilită în funcție de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.
Toate bunurile inventariate se înscriu în liste de inventariere separate pentru: fiecare loc de
depozitare, fiecare gestiune din unitate, fiecare categorie de bunuri, bunuri aflate asupra
angajaților la momentul inventarierii (scule, unelte etc), bunuri care aparțin altor unități,
bunuri necorespunzătoare din punct de vedere calitativ (degradate), bunuri fără mișcare, cu
mișcare lentă sau greu vandabile, creanțele sau datoriile incerte sau în litigiu. Listele de
inventariere trebuie să se întocmească pe locuri de depozitare, pe gestionari şi pe categorii de
bunuri cu caracteristicile respective. Conţinutul informaţional al acestui document se prezintă
în continuare:

12
Unitatea.... ... Pag...
Gestiunea... ...

Lista de inventariere

Data-----------------

Nr Cod sau Inventar faptic Nr. Cod sau denumire Inventar faptic
crt. denumire crt.

Comisia de inventariere… Numele și prenumele… Semnătura….

Modul de efectuare al inventarierii, precum și datele tehnice care au stat la baza

calculelor se menționează în listele de inventariere.
Stabilirea lipsurilor și plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii
se efectuează în cadrul listei de inventariere centralizatoare, prin preluarea din listele de
inventariere, varianta simplificată, numai a pozițiilor cu diferențe.
Listele de inventar cuprind următoarele elemente:
 Denumirea și codul elementului inventariat;
 Unitatea de măsură;
 Cantitatea constatată faptic;
 Prețul unitar de înregistrare în contabilitate;
 Valoarea stocului faptic (cantitatea faptică * preț de înregistrare)
 Observații privind aspectul sau utilitatea bunului.
Listele de inventar se semnează filă cu filă de către comisia de inventariere.
Listele ce cuprind bunuri ale terților se întocmesc în mai multe exemplare, unul fiind
trimis proprietarului. Pe ultima filă a listelor de inventariere se înscriu: data începerii și data
terminarii ei, precum și mențiunea gestionarului că toate bunurile au fost măsurate, numărate,
cântărite în prezența sa, iar bunurile se află în păstrarea sa pe răspunderea sa. De asemenea,
gestionarul menționează dacă mai are bunuri neinventariate și eventualele obiecțiuni
referitoare la desfășurarea inventarierii.

2.3. Evaluarea și stabilirea rezultatelor inventarierii

Evaluarea stocurilor faptice în listele de inventariere centralizatoare se face utilizând aceleași prețuri
folosite la înregistrarea bunurilor în contabilitate.
Valoarea de inventar reprezintă o valoare actualizată, stabilită pentru fiecare categorie
de element patrimonial inventariat în funcție de prețul pieței și de starea și utilitatea
elementului respectiv.
Stabilirea valorii de inventar se face în mod diferit, în funcție de natura elementelor
patrimoniale, astfel:
 pentru activele imobilizate care se supun amortizării (necorporale și corporale:
cheltuieli de constituire, mijloace fixe, amenajări de terenuri, etc):
Vinv = valoarea rămasă neamortizată, numită și valoare netă contabilă (valoarea de inventar –
amortizarea înregistrată pe cheltuieli)
În cazul în care imobilizările au fost reevaluate se consideră valoarea rămasă reevaluată
(actualizată).

13
  pentru activele imobilizate care nu se supun amortizării (terenuri fără amenajări ăi
imobilizări financiare):
- terenuri: Vinv = prețul pieței pentru categoria de preț respectivă
- titluri imobilizate: Vinv = cotația bursieră la 31 decembrie
 pentru stocuri:
- cumparate: Vinv = costul de achiziție al ultimului lot cumpărat
- fabricate: Vinv = costul de producție al ultimului lot fabricat
 pentru creanțe și datorii în lei (pe termen lung, mediu și scurt):
Vinv = valoarea nominală înscrisă în facturi și contracte, ținând cont de probabilitatea de
încasare sau plată
 pentru creanțe și datorii în devize (pe termen lung, mediu și scurt):
Vinv = valoarea calculată în funcție de cursul oficial comunicat de BNR la 31 decembrie
 pentru titlurile de plasament (acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur):
Vinv = cotația bursieră la 31 decembrie
 pentru disponibilitățile în lei (în contul curent, casierie, alte valori de trezorerie):
Vinv = valoarea nominală înscrisă în documente (registru de casă, extras de cont, filă CEC)
 pentru disponibilitățile în devize (casa, banca, acreditive):
Vinv = valoarea calculată în funcție de cursul oficial comunicat de BNR la 31
decembrie
 bunurile depreciate, se evaluează la valoarea de utilitate a fiecărui element, în funcţie
de utilitatea bunului în unitate şi de preţul pieţei;
Stabilirea rezultatelor inventarierii se realizează prin confruntarea datelor consemnate în listele de
inventariere cu cele din evidența contabilă sau evidența operativă.
Pentru ca cifrele să fie comparabile și diferențele reale, este necesar ca datele
inventarierii să fie stabilite la aceeași dată calendaristică. Determinarea rezultatelor
inventarierii, respectiv a diferențelor, în plus sau în minus, se face direct pe listele de
inventariere.
Pot exista două categorii de diferențe:
a) diferențe cantitative:
 plusuri cantitative - când avem cantitate faptică evaluată la prețul de înregistrare în
contabilitatea mai mare decât cantitatea scriptică evaluată la prețul de iînregistrare în
contabilitate.
 minusuri cantitative (lipsuri la inventar) - când avem cantitate faptică evaluată la
prețul de înregistrare în contabilitate mai mică decât cantitatea scriptică evaluată la
prețul de înregistrare în contabilitate.
Atât plusurile cât și minusurile cantitative se datorează unei gestionări defectuoase a
bunurilor sau unor înregistrări eronate în evidența operativă a depozitului, respectiv în
evidența sintetică și analitică la compartimentul contabilitate.
b) diferențe valorice (plusuri valorice sau minusuri valorice) rezultă prin compararea
cantităților faptice la valoarea de înregistrare în contabilitate cu aceleași cantități evaluate la
valoare actuală (valoare de inventar).
Comparând valoarea de înregistrare a elementelor inventariate cu valoarea de inventar
(actuală), putem constata:
 plusuri valorice - când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de
înregistrare. Acestea se înregistrează pentru elementele de pasiv și nu se înregistrează
pentru elementele de activ (conform principiului evaluării, bunurile rămân la valoarea
lor de intrare, mai mică)
 minusuri valorice - când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de
înregistrare. Acestea se înregistrează pentru elementele de activ (ca deprecieri) și nu se

14
 înregistrează pentru elementele de pasiv (conform principiului evaluării, datoriile
rămân la valoarea lor nominală, mai mare).
Deprecierile elementelor de activ se înregistrează în funcție de natura lor:
- ireversibile (definitive)
- reversibile (temporare).
Datele din listele de inventariere servesc la întocmirea registrului inventar.
Rezultatele inventarierii se consemnează în documentul numit proces verbal de
inventariere, în care se înscriu în principal:
 data întocmirii
 numele și prenumele membrilor comisiei de inventariere
 numărul și data actului de numire a comisiei de inventariere
 gestiunea inventariată
 data începerii și terminării inventarierii
 rezultatele inventarierii
 concluziile și propunerile comisiei în legatură cu plusurile și lipsurile constatate, cu
persoanele vinovate și măsurile ce trebuie luate în legătură cu acestea
 volumul stocurilor depreciate, al celor fără mișcare, cu mișcare lentă, greu vandabile și
propuneri privind reintegrarea acestora în circuitul economic
 constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, precum și alte aspecte în
legătură cu activitatea gestiunii inventariate.
Propunerile cuprinse în procesul verbal al comisiei de inventariere se prezintă în
termen de 3 zile de la data încheierii operațiunilor de inventariere administratorului unității
patrimoniale. Acesta, cu avizul compartimentului juridic, decide în termen de cel mult 5 zile
asupra soluționării propunerilor făcute cu respectarea dispozițiilor legale (cf. pct. 41 , al. 2 din
Norme Metodologice).
Pentru a stabili caracterul diferențelor, comisia de inventariere analizează cauzele care
au produs plusurile și minusurile, solicită explicații în scris de la gestionar și formulează,
potrivit dispozițiilor legale, propuneri de regularizare a acestora și înregistrare a diferențelor
de inventar.
Înregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii
Se face în scopul punerii de acord a datelor contabilității cu realitatea faptică constatată.
Potrivit normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, pct.9,
al.3 (aprobate prin Ordinul M.F nr. 2388/15.12.1995),” rezultatele inventarierii trebuie
înregistrate, atât în evidența tehnico-operativă, cât și în contabilitate, în termen de cel mult 5
zile de la data terminării operațiunilor de inventariere.”
De regulă, valorificarea inventarierii se face prin inregistrarea plusurilor și imputarea
minusurilor.
Dacă lipsurile nu se datorează vinovăției unei persoane acestea se trec pe cheltuielile
unității patrimoniale.
Se admit compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai când existaă riscul de
confuzie, când se referă la aceleași bunuri, aceeași perioadă de gestiune și la același gestionar,
fără însă a diminua valoric patrimoniul unității.
Listele cu valorile materiale care întrunesc condițiile de compensare datorită riscului
de confuzie se aprobă anual de către administratorii, respectiv de către ordonatorii de credite.
Lipsurile peste normele stabilite și pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor
vinovați la valoarea de înlocuire reprezentată de costul de achiziție, care cuprinde prețul de
cumpărare practicat pe piață, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA,
cheltuielile de transport și alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate
a bunului respectiv.

15
 Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează ca o ieșire din patrimoniu a
elementelor respective de activ, prin creditarea conturilor corespunzătoare, astfel :
Lipsa de construcții integral amortizate :
281  amortizări  = 212  construcții 

1. Lipsă de mijloace fixe parțial amortizate:

 = 212 „construcții”
2812„amortizarea construcțiilor”
6811„cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor”

2. Lipsă de materii prime :

a) neimputabile
601 „ cheltuieli cu materiile prime ” = 310 „ materii prime ”

3. Lipsă produse finite :

711 „ variația stocurilor ” = 345 „ produse finite ”

4. Lipsă de mărfuri :
607 „ cheltuieli privind mărfurile ” = 371 „ mărfuri ”

b) imputabile

6588 „ alte cheltuieli de exploatare ” = 301 „ materii prime”

5. Lipsă de mărfuri, materiale de natura obiectelor de inventar, produse finite,

distruse din cauza calamităților naturale:

671 „ cheltuieli privind = 

calamitățile și alte 303 „materiale de natura evenimente
obiectelor de inventar”
extraordinare” 345 „produse finite”
371 „mărfuri”

6. Clienți proveniți din vânzarea de bunuri, deveniți incerți:

4118 „ clienți incerți sau în litigiu” = 4111” clienți”

7. Starea de faliment a clientului incert, atestată de o hotărâre judecătorească:

16
 654 „pierderi din creanțe = 4118 „clienți incerți sau în litigiu”
și debitori diverși”

Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează în patrimoniu prin debitarea

conturilor de activ corespunzătoare, astfel:
1. Plus de mobilier constatat se înregistrează ca o intrare, ca o creștere a capitalurilor
proprii reflectate în contul 4754 „plusuri de inventar de natura imobilizărilor”:
214 „mobilier, aparatură birotică, echipament de protecție” = 4754 „plusuri de
inventar de natura imobilizărilor”

2. Plusurile de materii prime se înregistrează ca o intrare în conturile de stoc și ca o

reducere a cheltuielilor:
310 „materii prime” = 610 „cheltuieli cu materiile prime”

Pentru a nu influența rulajul contului 601 „cheltuieli cu materiile prime” , înregistrarea

de mai sus se poate face în rosu în debitul contului de cheltuieli și în creditul contului de stoc.

3. Plusurile constatate la materiale de natura obiectelor de inventar se înregistrează:

303 „materiale de natura obiectelor de inventar = 603 „cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar

4. Plusurile de produse finite se înregistrează:

345 „produse finite” = 711 „variația stocurilor”

5. Plusurile de mărfuri se înregistrează:

371 „mărfuri” = 607 „cheltuieli privind mărfurile”

17
 III. Studiu de caz privind inventarierea patrimoniului la S.C. MEDIA
SRL

S.C. MEDIA SRL, este un institut de cercetări de piață și a fost înființată în 1996.
Institutul este obsocietate comercială cu răspundere limitată cu capital privat, având un
capital social de 20.000 lei.
Organul de conducere este Adunarea Generală a Asociaţilor format din doi asociați.
Sociatatea este reprezentată de managerul general și de doi manageri care participă la
conducerea societății.
Institutul desfășoară în principal activitatea de:
- sondare opinie publică;
- cercetare piață;
- publicitate și promovare produse.
Serviciul FINANCIAR asigură desfășurarea ritmică a operațiunilor de decontare
cu furnizorii și beneficiarii, asigură plata la termen a sumelor care constituie obligația
societăților față de bugetul de stat și alte obligațiuni față de terți (creditorii, furnizorii, etc) pe
baza confirmării plații de către compartimentele de resort, nu în ultimul rând, serviciul
financiar întocmesște evidența sintetică și analitică a impozitelor și decontărilor cu bugetul
statului a vărsămintelor și prelevărilor din beneficii a fondurilor speciale, a finanțărilor
pentru creșterea mijloacelor circulante, a debitorilor și a furnizorilor.
Biroul CONTABILITATE asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor
contabile privind: fondurile fixe și calculul amortizării, mijloace circulante, cheltuieli de
producție sau circulație și calculul costurilor, mijloacelor bănești și împrumuturile bancare,
fondurile proprii și alte fonduri creditoare și alte decontări, investițiile și rezultate financiare.
Pentru centralizarea și controlul exactității datelor înregistrate în conturi se
întocmește balanța de verificare înainte de inventarierea patrimoniului. Discutată din acest
punct de vedere, balanța pregătește datele de referință necesare comparării soldurilor din
inventarul contabil și inventarul faptic. Balanța conturilor înainte de inventariere poate fi
abordată ca un inventar contabil. Situația de referință a inventarului faptic o reprezintă
soldurile finale calculate în balanță. De aceea, balanța poate fi interpretată și ca un inventar
contabil. Astfel, pe data de 30 noiembrie 2012 se întocmește o balanță de verificare a
conturilor a societății SC MEDIA SRL după cum urmează:

18
SIMBOL
DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
CONT

19
 D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
212 Construcții 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 75,000,00
2133 Mijloace de transport 297,447,00
214 Mobilier, aparatură birotică 25,000,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcțiilor 658,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 10,000,00
3012 Materiale auxiliare 890,00
303 Obiecte de inventar 748,00
341 Semifabricate 12,450,00
345 Produse finite 24,620,00
371 Mărfuri 18,650,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienți 5,210,00
4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 142,000,00
5121 Conturi curente la banci 21,000,00
5311 Casa 1,423,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamitățile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variația stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,437,792,00 1,437,792,00

În urma inventarierii, în patrimoniul societății, au avut loc următoarele operații

contabile:
1. constatare de minus la materii prime, în cadrul normelor legale de scăzământ:
601"Cheltuieli privind materiile prime” = 301"Materii prime" 5.000.00 lei
2. constatare de minus la produse finite, imputabil:
711"Variația stocurilor" = 345 "Produse finite" 3.000.00 lei
3. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societății, la valoarea
constatată, TVA 24%:
4282 "Alte creanțe și datorii în = % 3.720.00 lei
legatură cu personalul" 758"Alte venituri din
exploatare" 3.000.00 lei
4427"TVA colectată" 720.00 lei

20
4. reținerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a
imputației:
421"Personal-remunerații datorate" = 4282"Alte datorii și
creante în legatură cu personalul"3.720.00 lei
5. constatare de plus la mărfuri:
371"Mărfuri" = 607"Cheltuieli privind mărfurile"4.500.00 lei
6. constatare, în urma inventarierii, de plus în casierie:
5311"Casa in lei" = 758"Alte venituri din exploatare"2.500.00 lei
7. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:
711"Variația stocurilor" = 341"Semifabricate" 1.000.00 lei
8. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate"
461"Debitori diverși" = % 1.240.00 lei

758"Alte venituri din exploatare" 1.000.00 lei

4427"TVA colectata" 240.00 lei

9. constatare de plus la inventariere la aparatura birotică
214"Aparatura birotică" = 4754 „plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 1.500.00lei
10. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator
473"Decontari din operații în curs de clarificare" = 3012"Materiale auxiliare" 500.00lei
11. soluționarea ulterioară a cazului: minus generat de calamități naturale
671"Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare" = 473"Decontări din
operații în curs de clarificare"500.00 lei
12. constatare de minus la mărfuri, imputabil:
607"Cheltuieli privind mărfurile" = 371"Mărfuri" 4.000.00 lei
13. imputarea prejudiciului referitor la mărfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar,
TVA 24%:
461"Debitori diverși" = % 4.960.00 lei
758"Alte venituri din exploatare" 4.000.00 lei
4427"TVA colectată" 960.00 lei
14. minus constatat la un mijloc de transport în stare nouă, neamortizat, imputabil:
658"Alte cheltuieli de exploatare" = 2133"Mijloace de transport"20.000.00 lei
15. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.00 lei, TVA 24%:
461"Debitori diverți" = % 37.200.00 lei
758" Alte venituri din exploatare" 30.000.00 lei
4427"TVA colectata" 7.200.00 lei
16. constatare de plus la echipamente tehnologice:
2131"Echipamente tehnologice" = 4754 „plusuri de inventar de natura imobilizărilor”
7.000.00 lei
17. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, până la data inventarierii, nu se
poate determina faptul generator:
473"Decontări din operații în curs de clarificare" = 303"Obiecte de inventar 500.00 lei
18. soluționarea ulterioară a cazului, minus generat de calamități naturale:
671"Cheltuieli privind calamități și alte evenimente extraordinare" = 473"Decontări din
operații în curs de clarificare" 500.00 lei

19. se constată o depreciere a mărfurilor stocate, stoc scriptic 2.5 buc., cost achiziție
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piață a mărfurilor în momentul inventarierii

21
5 Lei/buc. Se înregistrează o depreciere de: (6 lei-5 lei)x2.500buc. pentru care se constituie
un provizion în valoare de 2.500.00 lei.
6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea mărfurilor" = 397
"Provizioane pentru deprecierea activelor circulante2.500.00lei
20. închiderea conturilor de TVA:
TVA deductibila = 0
TVA colectata = 72200
4427"TVA colectata" = 4423"TVA plata" 7.220.00 Lei
21. închiderea conturilor de cheltuieli:
121"Profit și pierdere" = % 29.000.00 lei
601"Cheltuieli privind materiile prime" 5.000.00 lei
658"Alte cheltuieli de exploatare" 20.000.00 lei
671"Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extr." 1.000.00 lei
607"Cheltuieli privind mărfurile" 500.00 lei
6814"Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea mărfurilor" 2.500.00 lei
22. închiderea conturilor de venituri:
758"Alte venituri din exploatare" = 121"Profit și pierdere" 40.500.00 lei
23. închiderea contului 711"Variația stocurilor":
121"Profit și pierdere" = 711"Variația stocurilor" 4.000.00 lei
După efectuarea inventarierii și contabilizării regularizarilor de inventar, se
întocmește o noua balanță a conturilor. Funcția acesteia se manifestă cu precădere pentru
pregătirea informației necesare determinării rezultatului exercițiului și asigurarea suportului
informațional necesar redactării bilanțului contabil.
Balanța se redactează înainte de stabilirea rezultatului exercițiului și nu după
determinarea acestuia. Ea se delimitează și ca suport informațional pentru închiderea
conturilor de venituri și cheltuieli. În urma înregistrării operațiilor determinate de lucrările
de închidere a exercițiului financiar, se presupune următoarea balanță a soldurilor conturilor
la 31.XII.2012:

22
SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE

23
 D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
121 Profit și pierdere 7,500,00
212 Construcții 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 82,000,00
2133 Mijloace de transport 277,447,00
214 Mobilier, aparatură birotică 26,500,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcțiilor 659,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 5,000,00
3012 Materiale auxiliare 390,00
303 Obiecte de inventar 248,00
341 Semifabricate 11,450,00
345 Produse finite 21,620,00
371 Mărfuri 19,150,00
397 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 2,500,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienți 5,210,00
421 Personal salarii datorate 3,570,00
4423 TVA de plată 7,220,00
461 Debitori diverși 41,650,00
4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 150,500,00
5121 Conturi curente la bănci 21,000,00
5311 Casa 3,923,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamitățile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variația stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,464,512,00 1,464,512,00

ANEXA NR. 1 – Decizia de inventar

24
S.C. MEDIA SRL
Nr. ord. Reg Com/An: J/04/17/2003 CIF: RO15122995
Adresă sediu social: BACĂU
Capital social: 300 000 RON
DECIZIA NR. 1/29.12.2012
În scopul asigurării integrității patrimoniului S.C. MEDIA SRL și valorificării prin
inventariere a realității acestui patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale , subsemnatul
POPA ION, administratorul societății
DECID:
1. Se inventariază patrimoniul societății precum și bunurile aparținând altor unități aflate
temporar în custodia S.C. MEDIA SRL;
2. Pentru coordonarea, îndrumarea, instruirea, supravegherea operațiilor de inventariere se
numește comisia compusă din :
1. CREANGĂ MARIA
2.BÂRZU MARIA
3.PRICOP IONEL
3. Inventarierea patrimoniului se va desfășura în perioada 30-31. 12. 2012 conform graficului
din Anexa 1.1 .
4. Rezultatele inventarierii vor fi consemnate în procesele verbale, la care se vor atașa decizia
de numire a comisiei, eventualele aprobări de modificare a termenelor, declarațiile luate
gestionarilor înainte de începerea inventarierii, listele de inventariere precum și alte
documente referitoare la inventariere. Procesul verbal va fi înregistrat la registratură și
predat la contabilitate la termenul final pentru inventariere.
5. Membrii comisiei de inventariere răspund material, pentru pagubele la a căror producere au
contribuit prin nerespectarea termenelor, inexactitatea datelor din documentele de
inventariere sau alte încălcări a dispozițiilor legale.
6. Conform anexelor de mai jos inventarierea se va efectua în perioada…… de către comisia
de la pct. 2.
Administrator,
POPA ION

ANEXA NR. 1.1. Grafic de desfăşurare

a inventarierii patrimoniului S.C. MEDIA SRL în anul 2012

25
 Elementele patrimoniale Perioada de inventariere

1. Mijloace fixe 30.12.2012

2. Materii prime și materiale 30.12.2012

3. Obiecte de inventar 30.12.2012

4. Mărfuri 30.12.2012

5. Ambalaje 31.12.2012

6. Materiale aflate la terți 31.12.2012

7. Bunuri primite în custodie, leasing, chirie, etc. 31.12.2012

8. Mijloace bănești și alte valori (numerar în casierie,

disponibilități bănești în conturi, avansuri spre 30.12.2012
decontare, alte valori, etc)

7. Capital social (pe bază de Certificat Constatator

31.12.2012
eliberat de Registrul Comerțului)

8. Creanțe – clienți, debitori, creanțe fiscale, etc 30.12.2012

9. Datorii – furnizori, creditori, obligații fiscale, etc. 30.12.2012

Administrator,
POPA ION

ANEXA NR. 2 - Declaraţie de inventar

SC MEDIA SRL
(Unitatea)

26
 Subsemnatul FLOREA GABRIEL gestionar al DEPOZITULUI SOCIETĂŢII SC
MEDIA SRL numit prin decizia nr. 1 din data de 02.01.2012declar:
1. Toate valorile materiale şi băneşti aflate în gestiunea subsemnatului se găsesc în încăperile
(locuibile) DEPOZITULUI
..........................................................................................................................
2. Posed (nu posed) valori materiale şi băneşti aparţinând terţilor ........
..........................................................................................................................
3. Am (nu am) cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri în valoare (cantitate)
de ......................................................................................
...........................................................................................................................
4. Am (nu am) eliberat valori materiale şi băneşti fără documente legale.
Beneficiar ....................... Beneficiar .............................................................
...................... Beneficiar ................................................................................
5. Am (nu am) valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate, pentru care s-au
întocmit documentele aferente în cantitate
de ......................................................................................................................
6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa operativă
sau nu au fost predate la contabilitate .................
7. Deţin (nu deţin) numerar din vânzarea mărfurilor aflate în gestiune, de
lei ...............................500 LEI.................................................................................
8. Ultimele documente de intrare sunt:
fel ...............F..... nr. .........101.... din data de ..........29.12.2012................
fel .................... nr. ............. din data de ........................................................
9. Ultimele documente de ieşire sunt:
fel ..........F.......... nr. .......26...... din data de ..............29.12.2012...........................
fel .................... nr. ............. din data de ........................................................
10. Ultimul raport de gestiune a fost încheiat la data
de .............29.12.2012............... ................. pentru perioada .........01.-
29.12.2012..............................
11. Dacă mai aveţi ceva de adăugat ..........................-..................................

Semnături DATĂ ÎN FAŢA NOASTRĂ GESTIONAR

1. CREANGĂ MARIA FLOREA GABRIEL
2.BÂRZU MARIA
3.PRICOP IONEL

Data 29.12.2012 ora 07.00

ANEXA NR. 3 – Proces verbal de inventariere

SC MEDIA SRL
CIF RO15122995

27
 PROCES VERBAL PRIVIND REZULTATELE INVENTARIERII
LA DATA DE 30.12.2012

Noi, membrii ai comisiei de inventariere, am procedat la inventarierea patrimomiului

SC MEDIA SRL la data de 30.12.2012., conform Deciziei nr. ……1.. /…29.12.2012 emisă de
administratorul societății.
În urma inventarierii am procedat la întocmirea listelor de inventariere anexate.
În urma inventarierii s-au constatat următoarele:
NU S-AU CONSTATAT DIFERENŢE LA INVENTARIERE
…………………………………………………………………....
În urma celor constatate, facem următoarele propuneri:
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
Rezultatele inventarierii vor fi consemnate în Registrul Inventar la data de 31.12.2012
până la data întocmirii situațiilor financiare anuale ale societății.
Comisia de inventariere
1. CREANGĂ MARIA
2.BÂRZU MARIA
3.PRICOP IONEL

Bibliografie

1. Belverd E. Principiile de bază ale contabilităţii,

Needles, Jr., Henry Ediţia a 5-a, Editura Arc, 2001
R. Anderson,
James C. Caldwell
2. Capron, M. Contabilitatea în perspectivă, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1994
3. Feleagă, N., Tratat de contabilitate financiară,
28
 Ionaşcu, I. volumele 1 şi 2, Editura Economică,
Bucureşti, 1998
4. Feleagă, N., Politici şi opţiuni contabile, Editura
Malciu, L. Economică, Bucureşti, 2002
5. Feleagă, L., Contabilitate financiară – o abordare
Feleagă, N. europeană şi internaţională – volumele 1
şi 2, Editura Infomega, Bucureşti, 2005
6. IASB Standarde Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRSSTM), traducere din
limba engleză, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2005
7. Pântea, I. P., Contabilitatea financiară – actualizată
Bodea, G. la Standardele Europene, Editura
Intelcredo, Deva, 2005
8. Ristea, M. Metode şi politici contabile de
întreprindere, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2000
9. Ristea, M. Contabilitatea financiară a
(coordonator) întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
10. Vişan, D.,Burada Contabilitate financiară vol I şi II,
C., Burtescu C. Editura Independenţa Economică,
(coordonatori) Piteşti, 2006
11. *** Codul fiscal al României, Editura
Economică, Bucureşti, 2004
12. *** Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată în M. O., Partea
I, nr. 1066/2004
13. *** Reglementări contabile conforme cu
directivele europene, Editura Monitorul
Oficial, Bucureşti, 2009
14. *** Colecţiile revistelor de specialitate:
Finanţe publice şi Contabilitate; Revista
Contabilitatea, Expertiza şi Auditul
afacerilor; Tribuna Economică;
Gestiunea şi Contabilitatea Firmei,
1997-2006

29