Cuprins

Argument..................................................................................................................................2
I. Inventarierea – procedeu al metodei contabilităţii...........................................................3
1.1. Funcţiile inventarierii......................................................................................................3
1.2. Clasificarea inventarierii.................................................................................................4
1.3. Documente utilizate pentru inventariere.........................................................................6
II. Etapele inventarierii...........................................................................................................8
2.1. Pregătirea inventarierii....................................................................................................8
2.2. Inventarierea propriu-zisă...............................................................................................9
2.3. Evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii............................................................10
III. Studiu de caz privind inventarierea patrimoniului la S.C. DEDEMAN S.R.L.........13
ANEXA NR. 1 – Decizia de inventar....................................................................................18
ANEXA NR. 1.1. Grafic de desfăşurare...............................................................................19
ANEXA NR. 2 - Declaraţie de inventar...............................................................................20
ANEXA NR. 3 – Proces verbal de inventariere...................................................................21
Bibliografie..............................................................................................................................22

Argument

1
 Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie să asigure informații
reale asupra activității unității patrimoniale, în vederea adoptarii de decizii fundamentate din
punct de vedere științific. Pentru realizarea acestui obiectiv, o condiție fundamentală o
prezintă concordanța deplină care trebuie să existe între datele înregistrate în conturi și
realitatea faptică existentă în unitate.
Patrimoniul societății comerciale se compune din elemente de activ - mijloace
economice și elemente de pasiv - surse de finanțare.
Pe durata exercițiului financiar, aceste elemente se modifică sub influența diverselor
operațiuni economico-financiare care au loc. Apare astfel necesitatea ca, periodic, să
cunoaștem situația reală (în teren) a acestor elemente și, mai mult decat atât, să comparăm
situația reală cu cea existentă în documentele contabile.
Procedeul contabil care permite acest lucru este inventarierea.
Mijlocul principal prin care se constată situația reală a patrimoniului și care permite
compararea datelor obținute pe această cale cu datele contabilității, îl reprezintă inventarierea.
Necesitatea inventarierii patrimoniului unităților se explică prin importanța deosebită
pe care o prezintă pentru activitatea practică a acestora.
În primul rând, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea și organizarea
evidenței operative și contabile la unitățile patrimoniale nou înființate, iar în al doilea rând, în
decursul exercițiului, ea este determinată de faptul că între datele contabilității și realitatea de
pe teren pot să apară anumite diferențe, în plus sau în minus, chiar și în condițiile unei bune
organizări a evidenței operative și contabile, datorită mai multor cauze dintre care
menționăm: modificări intervenite la elementele patrimoniale ale unității, fie ca urmare a
unor cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scăderea în greutate etc.), fie datorită
unor cauze subiective (ca de exemplu: măsurări inexacte; sustrageri de mijloace economice);
neîntocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor documente; neînregistrarea sau înregistrarea
greșită în conturi a anumitor operații; neglijența și neatenția gestionarilor care gestionează
bunurile și valorile economice; etc.
O inventariere se consideră de calitate, dacă s-au efectuat situațiile prevăzute de lege,
clarificând toate problemele, dacă a avut loc la momentul oportun, nu a necesitat un timp
îndelungat și cheltuieli mari, nu a împiedicat desfășurarea normală a activității, nu a generat
situații ambigue.
În comerț spre exemplu inventarierea nu trebuie să ducă la intreruperea completă a
vânzării mărfurilor, ea trebuie să se desfășoare într-o anumită succesiune cuprinzând unele
raioane, lăsându-le pe celelalte să funcționeze normal, după cum în unitățile de producție,
pentru a nu întrerupe producția trebuie ca înainte de inventariere să se asigure stocurile de
materiale, semifabricate necesare continuării activității.

I. Inventarierea – procedeu al metodei contabilităţii

2
 Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată la un moment
dat existenţa elementelor da activ şi de pasiv, cu exprimare în etalon cantitativ-valoric sau
numai valoric.
Scopul principal al inventarierii este stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de
activ şi de pasiv care aparţin entităţii cât si cele care aparţin altor persoane juridice sau fizice
dar se folosesc în cadrul unităţii. Prin inventariere se constată mărimea fizică a elementelor
patrimoniale cât şi evaluarea la nivelul valorii actuale.

1.1. Funcţiile inventarierii

În calitatea sa de procedeu al metodei contabilității și de tehnică de control faptic,
inventarierea îndeplinește 3 funcții:
1. Funcţia de control
Bunurile economice, materiale şi bănesti, suferă pe timpul transportului, manipulării
şi depozitării anumite modificări cantitative şi calitative. Aceste modificări se datoresc unor
factori obiectivi şi subiectivi pe care contabilitatea nu-i poate surprinde și consemna în
momentul acţionării lor. Astfel, se înregistrează scăderi cantitative (perisabilități) datorită
proprietăţilor fizico-chimice ale elementelor materiale care se evaporă, se usucă, se oxidează,
se scurg etc. Unele bunuri își pierd parametrii calitativi datorită expirării termenului de
garanție (alimente, medicamente), depozitării necorespunzătoare, accidentelor etc. Alte
bunuri, dimpotrivă, cresc în greutate cum este cazul animalelor tinere si animalelor la
ingrășat.
În anumite gestiuni sau la unele sortimente de bunuri au loc sustrageri, furturi, risipă,
proastă gospodărire (consumuri exagerate). Unele date din documentele primare se omit cu
ocazia inregistrării lor în contabilitate, se inregistrează de mai multe ori sau se inregistrează
eronat (la altă gestiune sau alt sortiment, unitate de măsură și indici de calitate greșiți etc).
Personalul care gestionează, manipulează mişcarea acestor bunuri dă dovadă de neglijența
sau nepricepere (confuzii între sortimente sau alte erori). La unele sortimente s-au creat
stocuri fără mișcare, greu vandabile sau de prisos.
Unele comenzi de producție în curs (producție neterminată) sunt anulate datorită
renunțărilor făcute de clienți sau unele proiecte de cercetare și investiții sunt abandonate. La
unele elemente patrimoniale se înregistrează calamitați naturale, alte cazuri de forţă majora
(clienți incertți, furturi prin efracție etc.).
Prin compararea situației faptice, stabilită prin inventariere, cu situația faptică din
contabilitate se stabilesc plusurile și minusurile de inventar și se iau măsuri în vederea punerii
de acord a soldurilor scriptice cu realitatea, în vederea întăririi ordinii în gestionarea
patrimoniului, în vederea detectării răspunderilor.
Cu ajutorul inventarierii se identifică bunurile inutilizabile, comenzile luate, creanțele
vechi si neîncasate etc. Şi se iau pe această bază măsuri pentru preîntâmpinarea sau limitarea
pagubelor, pentru creșterea vitezei de rotație și sporirea eficienței.
1. Funcția de stabilire a situației nete a patrimoniului și a rezultatului exercițiului
Pe baza inventarierii se definitivează situația netă a patrimoniului (activul net contabil),
care se determină cu ajutorul relației:
Situația netă a patrimoniului = total active inventariate - datorii inventariate
În cazul în care are loc o creștere sau o micșorare a aportului proprietarilor la capitalul
social, rezultatul net al exercițiului se determină în funcție de variația situației nete:
Rezultatul net = activul net de la sfârșitul exercițiului – activul net de la începutul
exercițiului

3
 Prin inventariere se confirmă realitatea activelor patrimoniale și a datoriilor,
asigurându-se premisele determinării corecte a situației nete, a obligațiilor finale și a
rezultatului net.
3. Funcția de calcul și evidența stocurilor
Unitățile patrimoniale mici și mijlocii pot folosi pentru evidența stocurilor metoda
inventarului intermitent. În această variantă de lucru se înregistrează în conturile de stocuri
(clasa a 3-a de conturi) numai stocurile inițiale și finale ale elementelor patrimoniale
respective. Astfel, în cazul materiilor prime, materialelor, mărfurilor, etc., aprovizionate de la
terți, intrările în patrimoniu se înregistrează direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare.
La sfărșitul fiecărei luni, prin inventariere se stabilesc stocurile finale care se scad din
cheltuieli și se înregistrează în conturile de stoc. Aceste stocuri finale se anulează la începutul
lunii urmatoare prin includerea lor în cheltuieli. În aceste conditții, inventarierea stocurilor de
la sfărsitul fiecarei luni stă la baza determinării iesirilor din depozite (a consumurilor și a
vânzărilor).
Această funcție se exercită având în vedere metoda de contabilitate a stocurilor
aplicate de societatea comercială. Astfel, există 2 metode de contabilitate a stocurilor :
 metoda inventarului permanent
 metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului permanent se aplică obligatoriu în unitățile mari. Ea permite
cunoașterea stocului în orice moment din lună, întrucât stocul inițial, intrările și ieșirile din
timpul perioadei se înregistrează cronologic în conturile de stocuri. Stocul final se determină
conform relației:
Stoc final = stoc inițial + intrări - ieșiri
Metoda inventarului intermitent se aplică opțional în unitățile mijlocii și mici. În acest
caz, inventarierea lunară este obligatorie.
La începutul lunii se anulează stocul inițial determinat prin inventar la sfârșitul lunii
precedente, intrările din timpul lunii se înregistrează direct pe cheltuieli, iar stocul final
determinat prin inventar se înregistrează în conturile de stocuri.
Ieșirile din stoc timpul lunii se determină la sfârșitul lunii conform relației:
Ieșiri = stocuri inițiale inventariate la sfârșitul lunii precedente + intrările din cursul
perioadei (aprovizionări sau din producție) – stocuri finale inventariate la sfârșitul lunii
curente

1.2. Clasificarea inventarierii

Inventarierea se clasifică după mai multe criterii, ceea ce determină felurile
inventarierii.
1. După momentul efectuării lor, inventarierea se clasifică astfel:
- inventarieri periodice;
- inventarieri anuale.
Inventarierea anuală a elementelor patrimoniale se face, de regulă, cu ocazia încheierii
exercițiului financiar, avându-se în vedere și specificul activității unității economice.
Inventarierea periodică se face la alte intervale de timp mai mici, sau mai mari, decât
anul calendaristic. De exemplu, casa și alte valori gestionate în casieria unității se
inventariază cel puțin o dată pe lună, de către contabilul șef sau altă persoană desemnată în
acest scop, mărfurile și ambalajele la unitățile comerciale cu amănuntul se inventariază de
două ori pe an, vagoanele de cale ferată o dată la cinci ani.
Principalele momente in care se efectuează inventarierea sunt:
 la sfărșitul exercițiului financiar inventarierea este obligatorie;
 la predarea și primirea de gestiune inventarierea este obligatorie;
4
  în cazul unor calamități naturale;
 în orice moment în care există suspiciuni că sunt lipsuri ;
 la cererea organelor de control;
 în cazul fuzionării sau dizolvării;
 casa se inventariează seară de seară, numerarul existent în casă nu poate depășii
20.000.000 lei.
2. După volumul inventariat, observăm că inventarierea se clasifică din două tipuri:
- inventariere parțială - cuprinde un grup de elemente patrimoniale;
- inventariere generală - cuprind toate elementele patrimoniale.
Inventarierea generală cuprinde întregul patrimoniu, adică toate elementele
patrimoniale ale unității, precum și toate bunurile deținute, cu orice titlu, aparținând altor
persoane juridice sau fizice.
Inventarierea parţială cuprinde numai anumite elemente patrimoniale sau numai
anumite gestiuni și are, de regula, caracter ocazional. Conform reglementarilor art. 8 al. (2)
din Legea contabilității, Ministerul Finanțelor poate aproba, pentru instituțiile publice,
excepții de la regula inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificată a unitații
patrimoniale, cu avizul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de
stat județene, respectiv a municipiului București.

3. După rolul pe care îl are inventarierea în activitatea practică a unității patrimoniale:

- Inventarierea de control a gestiunii, ce reprezintă, de fapt, o formă a controlului
gestionar asupra modului de gospodarire a bunurilor materiale și valorilor bănești.
- Inventarierea de predare - primire a gestiunii, constituie o operațiune obligatorie în
cazul înființării unei gestiuni sau schimbării unui gestionar.
- Inventarierea ca operațiune premergătoare întocmirii bilanțului contabil anual al
unității patrimoniale, care are ca scop verificarea concordanței dintre realitatea faptică și
datele înregistrate în contabilitate.
4 .După modalitatea de efectuare, inventarierea poate fi:
- inventarieri totale - se extind asupra tuturor bunurilor dintr-o gestiune indiferent de
natura lor;
- inventarieri prin sondaj - cuprind numai unele bunuri dintr-o gestiune. Dacă în urma
inventarierii prin sondaj se constată nereguli semnificative, se trece la inventariere totală
5. În funcție de condițiile în care se efectuează, identificăm două tipuri de inventariere:
- inventarieri ordinare - în cazuri normale, planificate;
- inventarieri extraordinare - cu ocazia modificării prețurilor, cu ocazia divizării sau
comasării la cererea organe-lor de control.

1.3. Documente utilizate pentru inventariere

5
 1. Declarația de inventariere (anexa nr. 2)
Este folosită la declarația scrisă a gestionarului răspunzător de gestiunea inventariată pe
care o prezintă comisiei de inventariere, potrivit normelor legale.
Se întocmește într-un singur exemplar de către gestionar după sigilarea locurilor de păstrare
a valorilor materiale și banești de care răspunde gestionarul respectiv, sau acolo unde nu este
posibil acest lucru, înaintea începerii operațiunilor de inventariere.
2. Fișa de magazie
Servește ca documentul de evidență la locul de depozitare a intrărilor și ieșirilor și a
stocurilor de materiale, cu una sau două unități de măsura după caz; document de contabilitate
analitică în cadrul metodei operativ - contabile (pe solduri); sursă de informații pentru controlul
operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale.
3. Factura fiscală
Servește ca instrument pe baza căruia se întocmește documentul de decontare a produselor
livrate, a serviciilor prestate, sau a lucrărilor executate; document de insoțire a mărfii pe timpul
transportului; document justificativ de înregistrare în contabilitate a clienților și furnizorilor
unității patrimoniale.
4. Nota de recepție și constatare de diferențe
Servește la document pentru recepția bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru
încarcarea în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăușii și furnizorii pentru diferențe constatate la
recepție.
5. Bon de consum
Servește ca document de eliberare din gestiune sau de dare în consum a unui singur material
sau a mai multor materiale; document justificativ de scădere din gestiune; document justificativ de
înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.
6. Registrul stocurilor
Servește ca document de evaluare a stocurilor de materiale și de verificare a concordanței
înregistrărilor efectuate în fișele de magazie și în contabilitate; nu circulă fiind document de
înregistrare contabilă
7. Registrul inventar
Este un document de grupare a rezultatelor inventarierii. Se intocmește la inființarea
societăților comerciale și se completează la terminarea fiecărui exercițiu financiar și servește ca:
document contabil obligatoriu de înregistrare anuală și înregistrare a rezultatelor inventarierii; probă
în justiție.
8. Lista de inventariere
Servește ca document de bază pentru stabilirea minusurilor sau plusurilor de valori
materiale (imobilizări, stocuri, materiale) și a altor valori (elemente de trezorerie); document
justificativ de înregistrare în evidența magaziilor (depozitelor) și în contabilitate a plusurilor
sau a minusurilor constatate; document care stă la baza întocmirii Registrului inventar;
document centralizator a operațiunilor de inventariere.
9. Liste de inventar speciale
Se folosesc la inventarierea gestiunilor global - valorice care servesc ca: document pentru
inventarierea rechizitelor de birou, imprimatelor, elementelor destinate ambalării; document
pentru inventarierea mărfurilor și ambalajelor aflate în evidența cantitativ - valorică în unitățile
cu amănuntul; document pentru stabilirea plusurilor sau minusurilor din gestiunile inventariate;
document justificativ de înregistrare în evidența de la locurile de depozitare și în contabilitate;
document pentru întocmirea Registrului inventar; document pentru stabilirea provizioanelor
pentru deprecieri.
10. Decizia de imputare a lipsurilor și recuperare a pagubelor
Servește ca document de imputare a valorii pagubelor produse de persoanele încadrate
în muncă; titlu executoriu din momentul comunicării; document de înregistrare contabilă.

6
 11. Angajament de plată
Servește ca: angajamentul de plată din partea persoanei care a adus un prejudiciu unității
patrimoniale; titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor; titlu executoriu pentru executarea
silită în caz de nerespectare a angajamentului.
12. Procesul verbal al rezultatelor inventarierii (anexa nr. 3)
Stabilește rezultatele inventarierii, identificarea eventualelor greșeli prin confruntarea
cantităților consemnate în listele de inventariere cu evidența tehnico-operativă pentru fiecare
poziție în parte.
Este un document intern de lucru întocmit pentru a reda situația patrimonială la un
moment dat în vederea punerii de acord a evidenței contabile cu valorile inventariate, precum
și regularizarea diferentțlor dintre datele din contabilitate și cele faptice.

II. Etapele inventarierii

7
 Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatția gestionării
patrimoniului.
Administratorul numește prin decizie scrisă comisiile de inventariere, care trebuie sa
fie formate din cel putin două persoane cu pregătire corespunzătoare tehnică și economică.
Din comisiile de inventariere nu pot face parte: gestionarii depozitelor supuse inventariereii și
contabilii care țin evidența gestiunii respective, cu excepția unităților mici; gestionarul are,
însa, obligația să asiste la desfășurarea inventarierii.
Inventarierea este o lucrare complexă care se derulează în mai multe etape:
 Pregătirea inventarierii;
 Inventarierea propriu-zisă;
 Stabilirea și înregistrarea în contabilitate a diferențelor constatate.

2.1. Pregătirea inventarierii

Pregătirea inventarierii este o etapă premergătoare inventarierii propriu-zise. În cadrul acestei
etape se iau o serie de măsuri organizatorice și se execută unele lucrări contabile.
Printre lucrările de natură organizatorică se pot menționa:
 se constituie prin dispoziție scrisă a conducătorului unitații o comisie centrală de
inventariere și mai multe subcomisii în funcție de numărul de gestiuni ce urmează a fi
inventariate;
 se sigilează căile de acces în gestiuni, cu excepția locului în care începe inventarierea;
 se cere gestionarului o declarație scrisă din care trebuie să rezulte: dacă are în
gestiunea sa bunuri nerecepționate sau bunuri care nu aparțin gestiunii; dacă are
documente de predare-primire a bunurilor care nu au fost operate în evidența sa
operativă sau nu au fost predate la contabilitate; dacă a primit sau predat bunuri fără
să se întocmească documentele necesare; dacă are cunostință de evidență a unor
plusuri sau minusuri în gestiune;
 se sistează operațiunile de intrare-ieșire a bunurilor din gestiune;
 se identifică locurile în care ar putea fi depozitate bunurile care se inventariază și se
sigilează;
 se grupează bunurile ce urmează a se inventaria pe sortimente și pe categorii de
prețuri. Se aranjează separat bunurile degradate, bunurile primite în custodie, spre
reparare sau păstrare;
 se verifică dacă aparatele de măsură sunt în bună stare de funcționare.
Lucrările pregătitoare ale inventarierii de natură contabilă cuprind urmatoarele
condiţii:
 se asigură înregistrarea tuturor operațiunilor în contabilitatea sintetică, analitică și în
evidența operatiă condusă în cadrul gestiunilor (fişe de magazine, rapoarte de
gestiune, etc);
 se verifică exactitatea înregistrărilor prin confruntarea informațiilor din contabilitate
cu cele din evidența operativă și prin întocmirea balanțelor de verificare sintetice și
analitice;
 se ridică de la gestiuni toate evidențele operative și se vizează după ultima operațiune
(benzi de la casele de marcat, fişe de magazine, rapoarte de gestiune, etc).

2.2. Inventarierea propriu-zisă

8
 Constă în constatarea, descrierea și evaluarea elementelor patrimoniale și se face la
locurile de depozitare a bunurilor respective, costatările trecăndu-se în listele de inventariere.
Listele de inventariere se întocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de
bunuri și pe persone responsabile de integritatea lor.
De asemenea, se intocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile necorespunzătoare
calitativ, bunurile fară mișcare și de prisos, creanțe și datorii incerte sau în litigiu.
Bunurile inventariate se înscriu în listele de inventariere cu precizarea denumirii,
codului, unității de masură, indicilor calitativi, prețului unitar de evidență. Listele de
inventariere se completează citeț, fără ștersături sau intercalări de rănduri. Spațiile libere se
barează, iar eventualele corecturi se certifică de către persoanele care urmează să semneze
aceste liste.
Elementele patrimoniale de activ și de pasiv, a căror existență nu poate fi costatată
prin inventarieri fizice, se verifică pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se
utilizează în cazul bunurilor aparținănd unității, dar care se află în afara acesteia (mijloace
fixe date în chirie, materiale lăsate în păstrarea furnizorului, produsele expediate către clienți
și refuzate de către aceștia, bunuri trimise spre prelucrare la terți, etc). Tot prin acest
procedeu, al constatărilor indirecte, se verifică: disponibilitățile banești din conturile de la
bănci (reflectate în extrasele de cont eliberate de către bănci); creanțele și obligațiile unității
în raport cu terții (oglindite în contabilitatea analitică și în extrasele de cont confirmate de
terți).
Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale se face astfel:
 bunurile de natură imobilizărilor și stocurilor se evaluează la valoarea actuală,
denumită și valoare de inventar;
 bunurile depreciate se evaluează la valoare de utilitate a fiecărui element, stabilită în
funcție de utilitatea bunului în unitate și de prețul pieței;
 creanțele și datoriile se evaluează la valoarea lor nominală;
 creanțele și datoriile incerte și în litigiu se evaluează la valoarea lor de utilitate,
stabilită în funcție de valoarea lor probabilă de încasat, respective de plată;
 disponibilitațile, creanțele și datoriile în devize se evaluează la cursul în vigoare din
ultima zi a exercițiului;
 titlurile imobilizate se evaluează la valoarea de utilitate pe care o reprezintă pentru
unitatea patrimonială, iar investiţiile financiare pe termen scurt se evaluează la cursul
mediu al ultimei luni a exercitiului sau la valoarea probabilă de negociere, după caz.
În cazul activelor, se vor compara valorile înregistrate în contabilitate (Vc) cu valoarea de
inventar (Vi) a elemetelor patrimoniale. Pot apărea urmatoarele situații:
a) dacă Vi > Vc, atunci în listete de inventariere se trec valorile din contabilitate;
b) dacă Vi < Vc, atunci în listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferenta
reprezentând deprecierea bunurilor respective.
Rezultatele inventarierii se consemnează într-un proces verbal de inventariere, care
cuprinde:
 perioada si gestiunile inventariate;
 persoanele care au participat la inventariere;
 plusurile si minusurile constatate;
 bunurile depreciate;
 creanțele și datoriile incerte sau în litigiu;
 concluziile și propunerile comisiei privind cauzele diferențelor de la inventar
și persoanele vinovate;
 propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar și de încasare a
mijloacelor fixe.
În termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din

9
procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor măsuri
în vederea soluționării situațiilor apărute. Administratorul, cu avizul compartimentului
financiar-contabil și a compartimentului juridic, va decide în termen de 5 zile asupra
soluționării propunerilor făcute de comisie.
Listele de inventariere, împreuna cu o copie după procesul verbal de inventariere, vor
fi trimise compartimentului financiar-contabil și rezultatele inventarierii vor fi înregistrate în
evidența operativă (fise de magazine, raport de gestiune, fișele de mijloace fixe, registrul
numerelor de inventar, registru de casa, fisă obiectelor de inventar, etc) și în evidența
contabilă (fisă de cont), în termen de 5 zile de la data terminării operațiunilor de inventariere.
Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar, completat anual
într-un singur exemplar.

2.3. Evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoarele etape:

- confruntarea situației faptice cu cea scriptică;
- stabilirea lipsurilor imputabile;
- compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;
- aplicarea scăzămintelor legale.
1) Confruntarea fapticului cu scripticul
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic și
înscrise în listele de inventariere cu cele din evidența operativă (fise de magazine) și
contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează astfel:
 se verifică exactitatea stocurilor din fisele de magazine și a soldurilor din contabilitate
pentru bunurile inventariate; erorile ce se descoperă se coreactează operativ;
 se confruntă cantitățile consemnate în listele de inventariere cu evidența operativă
pentru fiecare poziție în parte;
 se preiau pozițiile cu diferențe în lista de inventariere centralizatoare;
 se preiau, de către comisie, explicații scrise de la persoanele care au raspunderea
gestionării, pentru plusurile, minusurile și deprecierile constatate, precum și pentru
pagubele generate de expirarea termenelor de prescripție a creanțelor;
 se stabilește, în baza explicațiilor primite și a actelor cercetate, caracterul lipsurilor,
pierderilor, pagubelor, deprecierilor și plusurilor constatate;
 se formulează propuneri privind modul de regularizare a diferențelor dintre datele din
contabilitate și cele faptice, determinate prin inventariere;
 se inregistrează în contabilitate, fără a se face compensări, plusurile și minusurile
rezultate în urma inventarierii, pentru a se pune în concordanță evidența contabilă cu
valorile inventariate.

2) Stabilirea lipsurilor imputabile

Dacă se costată anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie să ia masura
imputării acestora la valoarea de înlocuire.
Prețul de înlocuire este costul de achiziție al bunului respective la data constatării
pagubei.
Costul de achiziție include prețul de cumpărare existent pe piată + taxe
nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii
necesare pentru punerea în funcțiune a bunului respectiv.
Documentul prin care se impută persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este
decizia de imputare, care se întocmește în doă sau mai multe exemplare în funcție de numărul

10
persoanelor răspunzătoare pentru paguba produsă și se semnează de către conducatorul
unității, cu viza de control financiar preventiv și a compartimentului juridic.
3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate
Dacă lipsurile constatate nu sunt urmarea savărșirii unei infractiuni, la stabilirea
valorii debitului ce are în vedere posibiliattea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri
constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
 să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din cauza asemănării
aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care există posibiliatea compensării se
stabilesc anual de către administratori;
 diferențele constatate în plus sau în minus să privească aceeași perioadă de gestiune și
aceeași gestiune;
 lipsurile constatate la inventariere să nu provină din sustragerea sau din degradarea
bunurilor respective datorită vinovăției persoanelor care raspund de gestionarea lor.
4) Aplicarea scăzămintelor legale
Se aplică doar la bunurile materiale la care sunt acceptate scăzăminte.
În cazul compensării minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se
calculează numai în situația în care cantitățile lipsă sunt mai mari decât cele constatate în
plus.
Cotele de scăzăminte se aplică, în primul rând, la valorile materiale la care s-au
constatat lipsurile. Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferențe
cantitative în minus, cotele de scăzăminte se pot aplica și asupra celorlalte valori admise în
compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe.
Normele de scăzăminte nu se aplică anticipat, ci numai după constatarea existenței
efective a lipsurilor și numai în limita acestora.
Diferenta constatată în minus în urma compensării și aplicării tuturor cotelor de
scăzăminte, reprezentând un prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele
vinovate. Imputarea pagubelor constatate în gestiune se face la valoarea de inlocuire.
Rezultatele inventarierii se înregistrează în evidența operativă și în contabilitate.
Astfel, lipsurile se scad din evidenta operativă (în fisele de magazine, coloană de intrări, cu
roșu) și din evidența contabilă (în fișele de cont, coloană debit, în roșu), iar plusurile se
inregistrează în același mod, dar în negru.
Pe baza registrului inventar și a balanței de verificare se întocmesc situațiile
financiare, ale căror posturi trebuie să corespundă cu datele din contabilitate, puse de accord
cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilită prin inventar.
În urma inventarierii pot rezulta egalităţi, plusuri sau minusuri de inventar:
FAPTIC = SCRIPTIC => nu sunt diferențe de inventar
FAPTIC > SCRIPTIC =>PLUS de inventar
FAPTIC < SCRIPTIC => MINUS de inventar
După natura lor, rezultatele (plusuri sau minusuri) pot fi cantitative sau valorice.
Structura lor este complexă. Diferențele cantitative sub formă de plusuri sau minusuri de
inventar, se înregistrează în contabilitate pentru a aduce nivelul scriptic din contabilitate la
nivelul inventarului faptic, adică la nivelul situaţiei reale din patrimoniu. Se calculează după
formula:
Plus sau minus de inventar = (Stoc faptic – Stoc scriptic) x Preţul de înregistrare în
contabilitate
Diferenţele valorice sub formă de plusuri nu se înregistrează în contabilitate în
conformitate cu principiul prudenţei. Diferenţele valorice sub formă de minusuri se
înregistrează în contabilitate sub forma ajustărilor pentru depreciere şi pierderea de valoare
sau se înregistrează sub forma amortizărilor suplimentare. Se calculează după formula:
Diferenţe valorice = ( Stoc faptic x Valoarea actuală ) – ( Stoc faptic x Valoarea contabilă)

11
 În situaţia constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective vor fi evaluate la
valoarea justă, de înregistrare. Minusurile de inventar pot fi neimputabile sau imputabile, în
funcţie de gradul de vinovăţie al persoanelor responsabile cu administrarea gestiunii.
Minusurile neimputabile se datorează unor riscuri de confuzie între sortimente, perisabilităţi,
risc de vânzare, furturi prin efracţie, calamităţi etc. Evaluarea se face la valoarea de
înregistrare sau de înlocuire. În cazul constatării unor lipsuri în gestiune imputabile, evaluarea
se face la valoarea de înlocuire.

III. Studiu de caz privind inventarierea patrimoniului la S.C. DEDEMAN

S.R.L.

12
 DEDEMAN este o companie din România care se ocupă cu vânzarea de materiale de
construcții şi amenajări interioare.
Compania, înființată în anul 1992 și controlată de oamenii de afaceri Dragoș și Adrian
Pavăl, este în prezent liderul național în retailul materialelor de construcții și al amenajărilor
interioare.
Sub sloganul „Dedicat planurilor tale” şi cu o puternică ancorare în valorile sale,
compania Dedeman se caracterizizează prin simţ practic, onestitate, hărnicie, perseverenţă şi
cu o personalitate caldă, prietenoasă si loială.
Oamenii reprezintă cea mai importantă categorie de active din cadrul companiei
Dedeman. Pe parcursul celor peste 20 de ani de activitate, Dedeman a dezvoltat un
management organizaţional occidental, astfel încăt să se “dedice” atăt planurilor clienţilor săi
dar în aceeaşi măsură şi planurilor de dezvoltare profesională al angajaţilor săi.
Dedeman înseamnă totodată servicii de calitate care însoţesc şi completează
cumpărăturile pe care clienţii le fac în magazine. Pe lângă consiliere şi consultanţă, serviciile
de logistică şi asistenţă transformă vizita la Dedeman într-o invitaţie de a reveni oricând într-
un mediu prietenos, atent şi dedicat planurilor celor harnici şi întreprinzători.
Principalii concurenți ai companiei Dedeman sunt rețelele de retail Hornbach
(Germania), Praktiker (Germania), Bricostore (Franța) - Brico Depot, BauMax (Austria),
Leroy Merlin precum și companiile românești Ambient Sibiu și Arabesque Galați
În reţeaua de magazine Dedeman, clienţii pot alege articole destinate instalaţiilor
termice, sanitare, electrice, de canalizare şi gaz, materiale de bază în construcţii, materiale
pentru amenajări interioare, scule şi accesorii, unelte şi utilaje, echipamente de protecţie,
articole pentru grădina, mobilier, electronice şi electrocasnice. Gama produselor
comercializate este extrem de generoasă depăşind 45.000 de repere, acestea provenind de la
producători naţionali sau din importuri - Franţa, Italia, Spania, Polonia, Slovacia, Germania şi
China.
Obiectul de activitate al SC DEDEMAN SRL BACĂU constă în practicarea
comerţului en-gros şi en-detail cu materiale de construcţii.
SC DEDEMAN SRL BACĂU se aderesează firmelor, dar şi clienţilor firmei care
activează în domeniile:
- instalaţii termice, gaz, apă, electrice;
- amenajări şi decoraţiuni interioare;
- construcţii de clădiri civile şi industrii.
Serviciul FINANCIAR asigură desfășurarea ritmică a operațiunilor de decontare cu
furnizorii și beneficiarii, asigură plata la termen a sumelor care constituie obligația
societăților față de bugetul de stat și alte obligațiuni față de terți (creditorii, furnizorii, etc) pe
baza confirmării plații de către compartimentele de resort, nu în ultimul rând, serviciul
financiar întocmesște evidența sintetică și analitică a impozitelor și decontărilor cu bugetul
statului a vărsămintelor și prelevărilor din beneficii a fondurilor speciale, a finanțărilor
pentru creșterea mijloacelor circulante, a debitorilor și a furnizorilor.
Biroul CONTABILITATE asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor
contabile privind: fondurile fixe și calculul amortizării, mijloace circulante, cheltuieli de
producție sau circulație și calculul costurilor, mijloacelor bănești și împrumuturile bancare,
fondurile proprii și alte fonduri creditoare și alte decontări, investițiile și rezultate financiare.
Pentru centralizarea și controlul exactității datelor înregistrate în conturi se
întocmește balanța de verificare înainte de inventarierea patrimoniului. Discutată din acest
punct de vedere, balanța pregătește datele de referință necesare comparării soldurilor din
inventarul contabil și inventarul faptic. Balanța conturilor înainte de inventariere poate fi
abordată ca un inventar contabil. Situația de referință a inventarului faptic o reprezintă

13
soldurile finale calculate în balanță. De aceea, balanța poate fi interpretată și ca un inventar
contabil.
Astfel, pe data de 30 noiembrie 2014 se întocmește o balanță de verificare a
conturilor a societății SC DEDEMAN SRL după cum urmează:

SIMBOL
DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
CONT
D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
212 Construcții 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 75,000,00
2133 Mijloace de transport 297,447,00
214 Mobilier, aparatură birotică 25,000,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcțiilor 658,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 10,000,00
3012 Materiale auxiliare 890,00
303 Obiecte de inventar 748,00
341 Semifabricate 12,450,00
345 Produse finite 24,620,00
371 Mărfuri 18,650,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienți 5,210,00
4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 142,000,00
5121 Conturi curente la banci 21,000,00
5311 Casa 1,423,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamitățile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variația stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,437,792,00 1,437,792,00

În urma inventarierii, în patrimoniul societății, au avut loc următoarele operații

contabile:
1. constatare de minus la materii prime, în cadrul normelor legale de scăzământ:
601"Cheltuieli privind materiile prime” = 301"Materii prime" 5.000.00 lei

2. constatare de minus la produse finite, imputabil:

14
711"Variația stocurilor" = 345 "Produse finite" 3.000.00 lei

3. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societății, la valoarea

constatată, TVA 24%:
4282 "Alte creanțe și datorii în = % 3.720.00 lei
legatură cu personalul" 758"Alte venituri din exploatare" 3.000.00 lei
4427"TVA colectată" 720.00 lei

4. reținerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a

imputației:
421"Personal-remunerații datorate" = 4282"Alte datorii și creante în legatură cu
personalul" 3.720.00 lei

5. constatare de plus la mărfuri:

371"Mărfuri" = 607"Cheltuieli privind mărfurile"4.500.00 lei

6. constatare, în urma inventarierii, de plus în casierie:

5311"Casa in lei" = 758"Alte venituri din exploatare"2.500.00 lei

7. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711"Variația stocurilor" = 341"Semifabricate" 1.000.00 lei

8. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate"

461"Debitori diverși" = % 1.240.00 lei
758"Alte venituri din exploatare" 1.000.00 lei
4427"TVA colectata" 240.00 lei

9. constatare de plus la inventariere la aparatura birotică

214"Aparatura birotică" = 4754 „plusuri de inventar de natura imobilizărilor” 1.500.00lei

10. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator
473"Decontari din operații în curs de clarificare" = 3012"Materiale auxiliare" 500.00lei

11. soluționarea ulterioară a cazului: minus generat de calamități naturale

671"Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare" = 473"Decontări din
operații în curs de clarificare"500.00 lei

12. constatare de minus la mărfuri, imputabil:

607"Cheltuieli privind mărfurile" = 371"Mărfuri" 4.000.00 lei

13. imputarea prejudiciului referitor la mărfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar,

TVA 24%:
461"Debitori diverși" = % 4.960.00 lei
758"Alte venituri din exploatare" 4.000.00 lei
4427"TVA colectată" 960.00 lei

14. minus constatat la un mijloc de transport în stare nouă, neamortizat, imputabil:

658"Alte cheltuieli de exploatare" = 2133"Mijloace de transport"20.000.00 lei

15
15. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.00 lei, TVA 24%:
461"Debitori diverți" = % 37.200.00 lei
758" Alte venituri din exploatare" 30.000.00 lei
4427"TVA colectata" 7.200.00 lei

16. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131"Echipamente tehnologice" = 4754 „plusuri de inventar de natura imobilizărilor”
7.000.00 lei

17. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, până la data inventarierii, nu se
poate determina faptul generator:
473"Decontări din operații în curs de clarificare" = 303"Obiecte de inventar 500.00 lei

18. soluționarea ulterioară a cazului, minus generat de calamități naturale:

671"Cheltuieli privind calamități și alte evenimente extraordinare" = 473"Decontări din
operații în curs de clarificare" 500.00 lei

19. se constată o depreciere a mărfurilor stocate, stoc scriptic 2.5 buc., cost achiziție
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piață a mărfurilor în momentul inventarierii
5 Lei/buc. Se înregistrează o depreciere de: (6 lei-5 lei)x2.500buc. pentru care se constituie
un provizion în valoare de 2.500.00 lei.
6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea mărfurilor" = 397
"Provizioane pentru deprecierea activelor circulante 2.500.00lei

20. închiderea conturilor de TVA:

TVA deductibila = 0
TVA colectata = 72200
4427"TVA colectata" = 4423"TVA plata" 7.220.00 Lei

21. închiderea conturilor de cheltuieli:

121"Profit și pierdere" = % 29.000.00 lei
601"Cheltuieli privind materiile prime" 5.000.00 lei
658"Alte cheltuieli de exploatare" 20.000.00 lei
671"Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente
extr.1.000.00 lei
607"Cheltuieli privind mărfurile" 500.00 lei
6814"Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea mărfurilor" 2.500.00 lei

22. închiderea conturilor de venituri:

758"Alte venituri din exploatare" = 121"Profit și pierdere" 40.500.00 lei

23. închiderea contului 711"Variația stocurilor":

121"Profit și pierdere" = 711"Variația stocurilor" 4.000.00 lei

După efectuarea inventarierii și contabilizării regularizarilor de inventar, se

întocmește o noua balanță a conturilor. Funcția acesteia se manifestă cu precădere pentru
pregătirea informației necesare determinării rezultatului exercițiului și asigurarea suportului
informațional necesar redactării bilanțului contabil.

16
 Balanța se redactează înainte de stabilirea rezultatului exercițiului și nu după
determinarea acestuia. Ea se delimitează și ca suport informațional pentru închiderea
conturilor de venituri și cheltuieli. În urma înregistrării operațiilor determinate de lucrările
de închidere a exercițiului financiar, se presupune următoarea balanță a soldurilor conturilor
la 31.XII.2014:

SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
121 Profit și pierdere 7,500,00
212 Construcții 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 82,000,00
2133 Mijloace de transport 277,447,00
214 Mobilier, aparatură birotică 26,500,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcțiilor 659,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 5,000,00
3012 Materiale auxiliare 390,00
303 Obiecte de inventar 248,00
341 Semifabricate 11,450,00
345 Produse finite 21,620,00
371 Mărfuri 19,150,00
397 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 2,500,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienți 5,210,00
421 Personal salarii datorate 3,570,00
4423 TVA de plată 7,220,00
461 Debitori diverși 41,650,00
4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 150,500,00
5121 Conturi curente la bănci 21,000,00
5311 Casa 3,923,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamitățile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variația stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,464,512,00 1,464,512,00

17
 ANEXA NR. 1 – Decizia de inventar

S.C. DEDEMAN SRL

Nr. ord. Reg Com/An: J/04/17/2004
CIF: RO15122995
Adresă sediu social: BACĂU
Capital social: 300 000 RON

DECIZIA NR. 1/29.12.2014

În scopul asigurării integrității patrimoniului S.C. DEDEMAN SRL și valorificării

prin inventariere a realității acestui patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale ,
subsemnatul POPA ION, administratorul societății
DECID:
1. Se inventariază patrimoniul societății precum și bunurile aparținând altor unități aflate
temporar în custodia S.C. DEDEMAN SRL;
2. Pentru coordonarea, îndrumarea, instruirea, supravegherea operațiilor de inventariere se
numește comisia compusă din :
1. CREANGĂ MARIA
2.BÂRZU MARIA
3.PRICOP IONEL
3. Inventarierea patrimoniului se va desfășura în perioada 30-31. 12. 2014 conform graficului
din Anexa 1.1 .
4. Rezultatele inventarierii vor fi consemnate în procesele verbale, la care se vor atașa decizia
de numire a comisiei, eventualele aprobări de modificare a termenelor, declarațiile luate
gestionarilor înainte de începerea inventarierii, listele de inventariere precum și alte
documente referitoare la inventariere. Procesul verbal va fi înregistrat la registratură și
predat la contabilitate la termenul final pentru inventariere.
5. Membrii comisiei de inventariere răspund material, pentru pagubele la a căror producere
au contribuit prin nerespectarea termenelor, inexactitatea datelor din documentele de
inventariere sau alte încălcări a dispozițiilor legale.
6. Conform anexelor de mai jos inventarierea se va efectua în perioada…… de către comisia
de la pct. 2.

Administrator,
POPA ION

18
 ANEXA NR. 1.1. Grafic de desfăşurare

a inventarierii patrimoniului S.C. DEDEMAN SRL în anul 2014

Elementele patrimoniale Perioada de inventariere

1. Mijloace fixe 30.12.2014

2. Materii prime și materiale 30.12.2014

3. Obiecte de inventar 30.12.2014

4. Mărfuri 30.12.2014

5. Ambalaje 31.12.2014

6. Materiale aflate la terți 31.12.2014

7. Bunuri primite în custodie, leasing, chirie, etc. 31.12.2014

8. Mijloace bănești și alte valori (numerar în casierie,

disponibilități bănești în conturi, avansuri spre 30.12.2014
decontare, alte valori, etc)

7. Capital social (pe bază de Certificat Constatator

31.12.2014
eliberat de Registrul Comerțului)

8. Creanțe – clienți, debitori, creanțe fiscale, etc 30.12.2014

9. Datorii – furnizori, creditori, obligații fiscale, etc. 30.12.2014

Administrator,
POPA ION

19
 ANEXA NR. 2 - Declaraţie de inventar

S.C. DEDEMAN S.R.L.

Subsemnatul Percic Vasile gestionar al DEPOZITULUI SOCIETĂŢII SC

DEDEMAN SRL numit prin decizia nr. 1 din data de 02.01.2014 declar:
1. Toate valorile materiale şi băneşti aflate în gestiunea subsemnatului se găsesc în
încăperile (locuibile) DEPOZITULUI
..........................................................................................................................
2. Posed (nu posed) valori materiale şi băneşti aparţinând terţilor ........
..........................................................................................................................
3. Am (nu am) cunoştinţă de existenţa unor plusuri sau minusuri în valoare (cantitate)
de ......................................................................................
...........................................................................................................................
4. Am (nu am) eliberat valori materiale şi băneşti fără documente legale.
Beneficiar ....................... Beneficiar .............................................................
...................... Beneficiar ................................................................................
5. Am (nu am) valori materiale nerecepţionate sau care trebuie expediate, pentru care s-au
întocmit documentele aferente în cantitate
de ......................................................................................................................
6. Am (nu am) documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa operativă
sau nu au fost predate la contabilitate .................
7. Deţin (nu deţin) numerar din vânzarea mărfurilor aflate în gestiune, de
lei ...............................500 LEI.................................................................................
8. Ultimele documente de intrare sunt:
fel ...............F..... nr. .........101.... din data de ..........29.12.2014................
fel .................... nr. ............. din data de ........................................................
9. Ultimele documente de ieşire sunt:
fel ..........F.......... nr. .......26...... din data de ..............29.12.2014...........................
fel .................... nr. ............. din data de ........................................................
10. Ultimul raport de gestiune a fost încheiat la data
de .............29.12.2014............... ................. pentru perioada .........01.-
29.12.2014..............................
11. Dacă mai aveţi ceva de adăugat ..........................-..................................

Semnături DATE ÎN FAŢA NOASTRĂ, GESTIONAR,

1. CREANGĂ MARIA PERCIC VASILE
2.BÂRZU MARIA
3.PRICOP IONEL

Data 29.12.2014 ora 07.00

20
 ANEXA NR. 3 – Proces verbal de inventariere

SC DEDEMAN SRL
CIF RO15122995

PROCES VERBAL PRIVIND REZULTATELE INVENTARIERII

LA DATA DE 30.12.2014

Noi, membrii ai comisiei de inventariere, am procedat la inventarierea patrimomiului

SC DEDEMAN SRL la data de 30.12.2014., conform Deciziei nr. ……1.. /…29.12.2014
emisă de administratorul societății.
În urma inventarierii am procedat la întocmirea listelor de inventariere anexate.
În urma inventarierii s-au constatat următoarele:
NU S-AU CONSTATAT DIFERENŢE LA INVENTARIERE
…………………………………………………………………....
În urma celor constatate, facem următoarele propuneri:
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
Rezultatele inventarierii vor fi consemnate în Registrul Inventar la data de 31.12.2014
până la data întocmirii situațiilor financiare anuale ale societății.

Comisia de inventariere
1. CREANGĂ MARIA
2.BÂRZU MARIA
3.PRICOP IONEL

21
 Bibliografie

1. Belverd E. Principiile de bază ale contabilităţii,

Needles, Jr., Henry Ediţia a 5-a, Editura Arc, 2001
R. Anderson,
James C. Caldwell
2. Capron, M. Contabilitatea în perspectivă, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1994
3. Feleagă, N., Tratat de contabilitate financiară,
Ionaşcu, I. volumele 1 şi 2, Editura Economică,
Bucureşti, 1998
4. Feleagă, N., Politici şi opţiuni contabile, Editura
Malciu, L. Economică, Bucureşti, 2002
5. Feleagă, L., Contabilitate financiară – o abordare
Feleagă, N. europeană şi internaţională – volumele 1
şi 2, Editura Infomega, Bucureşti, 2005
6. IASB Standarde Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRSSTM), traducere din
limba engleză, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2005
7. Pântea, I. P., Contabilitatea financiară – actualizată
Bodea, G. la Standardele Europene, Editura
Intelcredo, Deva, 2005
8. Ristea, M. Metode şi politici contabile de
întreprindere, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti, 2000
9. Ristea, M. Contabilitatea financiară a
(coordonator) întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005
10. Vişan, D.,Burada Contabilitate financiară vol I şi II,
C., Burtescu C. Editura Independenţa Economică,
(coordonatori) Piteşti, 2006
11. *** Codul fiscal al României, Editura
Economică, Bucureşti, 2004
12. *** Legea nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, republicată în M. O., Partea
I, nr. 1066/2004
13. *** Reglementări contabile conforme cu
directivele europene, Editura Monitorul
Oficial, Bucureşti, 2009
14. *** Colecţiile revistelor de specialitate:
Finanţe publice şi Contabilitate; Revista
Contabilitatea, Expertiza şi Auditul
afacerilor; Tribuna Economică;
Gestiunea şi Contabilitatea Firmei,
1997-2006

22
23