Exemplu de calcul nr.

STRUCTURA DUALA CU CADRE CONTRAVANTUITE CENTRIC

LA CARE A CEDAT O CONTRAVANTUIRE

1. INTRODUCERE
Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii unei
constructii existente in conformitate cu P100/3-2008. In urma unui cutremur s-a constatat ca una
dintre contravantuiri a flambat (si-a pierdut stabilitatea generala).
Contravantuirea care a flambat se afla pe cadrul transversal de pe axul 3 la nivelul etajului 1.
Calculul structural al structurii avariate analizate a fost efectuat cu programul spatial ETABS.

2. DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE

Constructia analizata fost finalizata in anul 2004, iar documentatia de proiectare si de executie
originala si completa se gaseste in Cartea Tehnica a constructiei.
Constructia analizata are destinaţia de birouri având dimensiunile in plan de:
- 2 deschideri de 7.5m + 2 deschideri de 6.0m.
- 6 travei de 9.0m
Regimul de inaltime considerat in calcule este P+7E+E8partial având:
Hparter=4.8m; HE1=4.5m;
Hetaj curent=3.6m, HE8=3.0m, inaltimea totala fiind de 33.9m.
Intre axele H-K construcţia are regimul de inaltime P+7E, iar intre axele K-L, P+1E.
Construcţia analizata, din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual format din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Pe direcţia transversala sunt prevăzute 4 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite. Pe
direcţia longitudinala exista 2 cadre contravantuite + 3 cadre necontravantuite.
Otelul folosit in grinzi si stâlpi este S355JO, iar in contravântuiri este S355JOH conform SR EN
10025+A1.
Contravântuirile verticale sunt proiectate cu diagonale incrucisate in forma de „X” pe doua nivele ,
realizate din ţevi rectangulare având clasa de secţiune 1.
Zvelteţea diagonalelor este λ=102 care se încadrează in valorile prevăzute in normativul P100-
1/2006.
Sistemul de prindere a contravantuirilor modeleaza o articulatie teoretica prin prevederea unui
singur bolt.
Grinzile de cadru (transversale si longitudinale) sunt realizate cu secţiune dublu T din profile
laminate HEA cu clasele de secţiune 1 si 2. Pe direcţie transversala s-a efectuat o variaţie de
secţiune, tinand seama de mărimea eforturilor, rezultând grinzi cu clase de secţiune 2 pentru
ultimele 3 nivele.
Stâlpii sunt proiectaţi cu secţiune in „Cruce de Malta”, secţiune convenabila atât din punct de
vedere al preluării eforturilor cat si din punct de vedere al realizării prinderilor grindă-stâlp.
Secţiunea stâlpilor este realizata din profile laminate HEB (la primele 2 nivele) si HEA (pentru
următoarele nivele) rezultând clasă de secţiune 1.
Grinzile secundare sunt dispuse paralele cu traveea (latura lunga) si sunt de tip HAMBRO care
asigura conlucrarea cu planseele din beton armat.
Conlucrarea spaţiala intre cadre este realizata, la fiecare nivel, de planşeele din beton armat cu
grosimea de 15cm.

1
Toate imbinarile elementelor structurale de tip grinda – stalp sunt realizate in sistem rigid, cu flanse
si scaune. Prinderea este realizata cu suruburi de inalta rezistenta IP gr. 10.9 pretensionate 50%.
Îmbinările din uzină sunt realizate cu sudură în adâncime cu pătrundere completă, cu nivel B de
acceptare conform C150 / 99.
Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite.
Structura se încadrează in clasa de ductilitate medie, deoarece grinzile transversale de la ultimele
nivele au clasa de secţiune 2, factorul de comportare având valoarea q=4.0.
Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu programul
ETABS printr-un calcul static liniar. Modelarea structurii: Stalp si grinzi – element finit de tip beam,
contravantuiri - element finit de tip truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.

2
Fig.1-Vederi 3D

3
Fig.2 – Elevatie ax 1 Fig.3 – Elevatie ax 2 Fig.4 – Elevatie ax 3

Fig.5 – Elevatie ax 4 Fig.6– Elevatie ax 5 Fig.7– Elevatie ax 6

4
 Fig.8 – Elevatie ax 7 Fig.9 – Elevatie ax H Fig.10 – Elevatie ax I

Fig.
Fig.11 – Elevatie ax J 12– Elevatie ax K Fig.13– Elevatie ax L

In figurile 1÷13 este data configurarea geometrica a structurii

5
3. Evaluarea starii fizice a cladirii analizate
În vederea evaluării construcţiei analizate, s-au strans datele necesare din surse cum sunt:
- documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei examinate (inclusiv
documentele referitoare la eventualele intervenţii pe durata exploatării);
- reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei;
- investigaţii pe teren;
- măsurători şi teste în situ şi/sau în laborator.
In urma analizarii factorilor de cunoastere (verificarii vizuale in situ si studierii amanuntite a
Cartii Tehnice a constructiei) s-a constatat ca nivelul de cunoastere al structurii, conform tabel 4.1
(pag. 16) din P100/3-2008, este KL3 – cunoastere completa, factorul de incredere fiind CF=1.
Pentru evaluarea structurii de rezistenta prin calcul, in conformitate cu P100-3/2009 capitolul 6, se
vor utiliza Metodologiile de evaluare de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructii
obisnuite de orice tip) si 3 (metodologie ce utilizeaza calcul neliniar pentru constructii de o
importanta deosebita si constructii curente)

6
4. Evaluarea calitativa
4.1 Evaluarea gradului de indeplinire a conditiilor de conformare structurala( R1 )
Pentru efectuarea analizei calitative se calculeaza punctajul dupa Lista de cerinte a
metodologiilor de nivel 2 si 3 (vezi Tabel 1 realizat conform Tabel C2, pag.71, P100/3-2008, care
cuprinde conditiile de alcatuire a structurii de otel analizate.
Tabel 1
Criteriul Criteriul nu este îndeplinit
Criteriu
este Neîndeplinire Neîndeplinire
îndeplinit moderată majoră
(i) Condiţii privind configuraţia structurii Punctaj maxim: 50 puncte
50
Conform criteriu (i) din Tabelul C.1
50 puncte
Punctaj total realizat

(ii) Condiţii privind interacţiunile structurii Punctaj maxim: 10 puncte

10
Conform criteriu (ii) din Tabelul C.1
10 puncte
Punctaj total realizat
(iii) Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale Punctaj maxim: 30 puncte

(b) Structuri cu cadre contravântuite centric

- Ierarhizarea eforturilor capabile ale elementelor
structurale asigură dezvoltarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei seismice astfel încât
plastificarea diagonalelor întinse să se producă
înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de pierderea
stabilităţii generale / locale în grinzi şi stâlpi

- Prinderile grindă-stâlp sunt de tip rigid astfel încât 30 puncte

cadrele, cu sau fără contravântuiri pot prelua cel
puţin 25% din acţiunea seismică în ipoteza în care
contravântuirile verticale au ieşit din lucru.
- Diagonalele dispuse în “X” au zvelteţea
1.3λe>λ<2λe
- Zvelteţea stâlpilor în planul contravântuit este

Condiţii referitoare la planşeu Punctaj maxim: 10 puncte

Placa planşeelor au grosimea de 120mm ≥ 100 mm
si este realizată din beton armat monolit. Armăturile
distribuite în placă asigură rezistenţa necesară la
încovoiere şi forţa tăietoare pentru forţele seismice
aplicate în planul planşeului
Forţele seismice din planul planşeului pot fi 10 puncte
transmise la elementele structurii
(grinzi principale şi secundare) prin
intermediul conectorilor elastici (gujoane) sau rigizi
Golurile în planşeu sunt bordate cu armături
suficiente, ancorate adecvat.
Punctaj total realizat R1 = 100 puncte

7
(i) Conditii privind configurarea structurii
- Traseul incarcarilor este continuu
- Sistemul este redundant
- Nu exista niveluri slabe din punctul de vedere al rezistentei
- Nu exista niveluri flexibile
- Nu exista diferente intre masele de nivel mai mari de 50% pentru parter si etajele 1-3.
- Efectele de torsiune de ansamblu sunt reduse.
- Legatura intre suprastructura si infrastructura are capacitatea de a asigura transmiterea
eforturilor
⇒ In concluzie criteriul (i) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este maxim de 50
puncte.
(ii) Conditii privind interactiunile structurii
- Distantele pana la cladirile vecine depasesc dimensiunile minime de rost
- Nu exista supante
- Peretii nestructurali sunt legati flexibil de structura principala
⇒ In concluzie criteriul (ii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este 10 puncte.
(iii) Conditii privind alcatuirea elementelor structurale
-
Cladirea din punct de vedere structural, este realizata in sistem dual fiind formata din cadre
contravantuite centric si cadre necontravantuite.
- Structura este conformata astfel incat asigura dezvoltarea unui mecanism favorabil de
disipare a energiei seismice, zonele disipative fiind situate la captele grinzilor in vecinatatea
imbinarilor grinda-stalp.
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea grinzilor sunt indeplinite
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea stalpilor sunt indeplinite
- Conditiile referitoare la alcatuirea si conformarea contravantuirilor sunt indeplinite
⇒ In concluzie criteriul (iii) este indeplinit integral, iar punctajul acodat este de 30 de
puncte.
Punctajul total pentru ansamblul conditiilor de alcatuire a structurii de otel analizate
(gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica) este R1=100 puncte.

8
4.2 Evaluarea gradului de afectare structurala ( R2 )
Evaluarea stării de degradare a elementelor structurale se face pe baza punctajului obtinut
in tabelul 2 (realizat conform tabel C3 - P100/3-2008) pentru diferitele tipuri de degradari
identificate.
Tabel 2.
Fără Degradare
Tipul de degradare
degradări Moderate Severă
1. Grinzi: deformaţii extinse, voalarea pereţilor
secţiunii, formarea de articulaţii plastice, fisuri 10
şi ruperi parţiale
2. Stâlpi: deformaţii moderate, voalări ale
tălpilor, incursiuni în domeniul plastic (la unii 25
stâlpi)
3. Prindere grindă / bare disipative – stâlp:
deformaţii pronunţate, ruperi ale mijloacelor de
prindere cu diminuarea rezistenţei capabile 10
(fără a fi afectate însă mijloacele de prindere
care transmit forţa tăietoare)
4. Nodul de cadru: deformaţii pronunţate,
voalare în domeniul plastic, fisuri şi ruperi 10
parţiale ale sudurilor
5. Prinderi de continuitate ale stâlpilor şi
grinzilor: incursiuni în domeniul plastic fără
10
ruperi ale elementelor de continuitate sau a
mijloacelor de prindere
6. Contravântuiri verticale: flambaj, deformaţii 30
plastice, cedarea prinderilor
7. Baza stâlpilor: deformaţii plastice ale plăcii
de bază, traverselor, deformaţii plastice / 10
ruperea şuruburilor de prindere în fundaţii
8. Diafragme orizontale:
● metalice: deformaţii pronunţate, flambajul
unor bare de contravântuire. Ruperea
mijloacelor de prindere a barelor
contravântuirii şi /sau panourilor metalice de
structură de rezistenţă 5
● din beton armat: fisurarea sau ruperea
planşeelor. Distrugerea prinderii plăcii din
beton armat de structură metalică (smulgerea
din conectori / ruperea conectorilor)
Punctaj total Punctaj maxim: 100 puncte
Punctaj realizat R2: 70puncte

NOTA :
1. Tipurile de degradări considerate în tabelul 2 sunt numai cele produse de acţiunea seismică. Dacă în urma
examinării structurii se constată că aceasta prezintă degradări produse de alte cauze, de exemplu, degradări de
material produse de coroziune, de incendii sau degradări produse de încărcarea cu deplasări, cum sunt cele din
tasarea diferenţială a reazemelor sau variaţia de temperatură, efectul acestora asupra siguranţei structurale se ia în
considerare prin reducerea suplimentară a punctajului R2, funcţie de natura şi efectul structural al acestor degradări.
2. Distribuţia punctajului din tabelul 2 pe categorii de degradări este orientativă. Expertul evaluator poate corecta
această distribuţie atunci cand consideră că prin aceasta se poate stabili o evaluare mai realistă a efectelor diferitelor
tipuri de degradare asupra siguranţei structurale.
In urma evaluarii calitative a structurii s-a constatat :
9
- Contravantuirea situata in ax 3, etaj 1 este avariata prin pierderea stabilitatii generale.

Conform tabel 2, gradul de afectare structurala este R2=70 de puncte.

Rezulta, conform tabel 8.2 - P100-3/2008, structura se incadreaza in clasa de risc seismic II.

4.3 Evaluarea gradului de asigurare structurală seismică ( R3 )

Dupa metodologia de nivel 2 se determina valorile individuale ale indicatorului R3 pentru fiecare
din elementele structurale cu expresia :

în care:
Ed ,Rd - efortul secţional de proiectare şi, respectiv, efortul capabil, în elementul j
q - factorul de comportare specific al elementului structural j, dat în anexa C (conform 6.8.4) P100-
3/2008.

4.3.1 Stabilirea factorului de reducere (coeficientul de comportare q) se face pe baza

datelor obtinute in tabelul 3 (conform tabel C4, pag. 75, P100-3).
Tabel 3
Element structural q
Grinzi:
1)
-- Comportare ductilă
● clasa 1 de secţiuni 8
● clasa 2 de secţiuni 3
Bare disipative:
-- Comportare ductilă
● clasa 1 de secţiuni 8

● clasa 2 de sectiuni 3
Stâlpi:
-- Comportare ductilă
● clasa 2 de secţiuni 4

Contravântuiri verticale cu diagonale în “X” :

-- Comportare ductilă
6
● clasa 1 de secţiuni

Îmbinări riglă-stâlp :
-- Comportare ductilă1) 4

1) Comportare ductilă înseamnă că stâlpul, grinda, contravântuirea, îmbinările riglă-stâlp, prinderile îndeplinesc
toate condiţiile de alcătuire şi de detaliere prevăzute în normativele de proiectare a construcţiilor noi, specifice
acestor tipuri de structuri. De asemenea trebuie îndeplinite toate condiţiile privind formarea unui mecanism
favorabil de disipare a energiei printr-o comportare histeretică cât mai stabilă. Se admit interpolări ale valorilor
q corespunzătoare comportării ductile, respectiv neductile pentru cazul îndeplinirii parţiale a condiţiilor
prevăzute în normativele de proiectare a structurilor noi.

10
Pentru exemplul analizat valoarea factorului de comportare q al elementului a fost estimat la
valoarea q=1, deoarece un element disipativ (contravantuire) a iesit din lucru.
Calculul starii de eforturi pentru structura reala cu deformatii remanente, cu o diagonala
iesita din lucru (din modelul de calcul s-a scos bara respectiva) s-a realizat cu coeficientul
de comportare global q=1.
Aplicand relatia de calcul ((8.2)-P100-3/2008) pentru indicatorul R3 (vezi pagina 45 punctul 8.2.b.-
P100-3/2008) pentru contravantuirile cele mai solicitate din axul 3/H rezulta:

unde :
Rd – efortul capabil al elementului ;
Ed – efortul sectional de proiectare al elementului;
rezulta clasa de risc seismic II conform P100-3/2008, tabel 8.3 pag. 46.

Coeficientul R3 pentru cadrul din axul 3 calculat pe primele doua nivele (contravantuirile au aceeasi
sectiune) conform punctului 8.2 relatia (8.3) rezulta :

unde :
VRd –efortul capabil al contravantuirii;
VEd – efortul axial din design

rezulta clasa de risc seismic III conform P100-3/2008 tabel 8.3 pag 46.

11
5. EVALUARE CANTITATIVA (prin calcul)

5.1 Evaluarea incarcarilor conform normelor in vigoare

5.1.1 Evaluarea acţiunilor permanente

Pentru evaluarea acţiunilor permanente a se vedea valorile din Tabelul 4.

TABEL 4
Valoarea caracteristica
Tipul acţiunilor Relaţia de calcul Norme
[kN/m2]
1. Acţiuni permanente
1.1 greutatea proprie a structurii --- determinata automat cu ajutorul programului
---
de calcul utilizat
1.2 greutate grinzi secundare estimat 0.15 ---
1.2 pardoseala estimat 1,54 ---
1.3 greutate instalaţii suspendate de
estimat 0,20 ---
planşee
1.4 plafoane false estimat 0,20 ---
1.5 pereţi despărţitori estimat 0,50 ---
2. Acţiuni variabile

2.1 zăpada s k = µ i × c e × c t × s 0k
1,28 CR 1-1-3-2005

NP-082-04
2.2 vânt w(z) = qref x ce(z) x cp
2.3 încărcări datorita exploatării:
- utila pe acoperiş --- 2,0 STAS 10101/2A1-87
-utila peste etaj 8 5,0
- utila pe planşeele curente --- 3,0 STAS 10101/2A1-87
3. Acţiuni accidentale
3.1 seism Fb ,k = γ I S d (Tk ) m k P100-1/2006

12
5.1.2 Evaluarea incarcarilor variabile

(1) Evaluarea acţiunii zăpezii (CR 1-1-3-2005)

Valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe acoperiş, sk :

s k = µ i × c e × c t × s0 k ((2.3)- CR-1-1-3-2005)

in care:
µi - coeficientul de forma pentru încărcarea din zăpada pe acoperiş care se
determina in funcţie de forma acoperişului;
µi = µ1=0,8 - acoperiş de tip terasa: α =00 (Tabel 3.1, pct. 3.1);
ce - coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei;
ce = 0,8 - acoperiş cu expunere completa (Tabel 2.1, pct.2.2);
ct - coeficientul termic;
ct = 1,0 – acoperiş cu termoizolatie uzuala (pct. 2.2);
s0k - valoarea caracteristica a încărcării din zăpada pe sol [kN/m2], in amplasament;
s0k=2,0 kN/m2- amplasament municipiul Braşov (tabel A1, Anexa A);

s k = 0 ,8 × 0 ,8 × 1,0 × 2 ,0 = 1,28 kN / m 2

(2) Evaluarea acţiunii vântului (NP-082-04)

Presiunea vântului la înălţimea z deasupra terenului:

w(z) = qref x ce(z) x cp ((1) – NP – 082 – 04)

in care:
qref – presiunea de referinţă a vântului;
qref=0,5kPa –amplasament Braşov (Anexa A, harta de zonare figura A.2)
ce(z) – factorul de expunere la înălţimea z deasupra terenului;
ce(z) = cg(z) x cr(z) (pct.11.1)
cg(z) – factorul de rafala
cr(z) – factorul de rugozitate
cg(z)=1+g[2I(z)]
in care:
g=3,5– factorul de vârf
2I(z) =2 x 0,23 = 0,46 – dublul coeficientului de variaţie a fluctuaţiilor vitezei
amplasament Braşov (Anexa A, tabelul A1)
cg(z)=1+3,5 x 0,46=2,61
z
c r ( z ) = k r2 ( z0 )(ln ) 2
z0
kr(z0) = 0,24 – factor funcţie de tipul de teren
zona urbana dens construita (pct. 8.2, tabelul 2)
13
 z =30,9m – inaltimea construcţiei deasupra terenului
z0 = 1,0m – lungimea de rugozitate in funcţie de teren
zona urbana dens construita (pct. 7.2, tabelul 1)
30 ,9 2
c r ( z ) = 0 ,24 2 × (ln ) = 0 ,68
1,0
ce(z)=2,61x0,68=1,78
cp – coeficientul aerodinamic de presiune
cp=0,8 (presiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)
cp=-0,3 (suctiune) (pct. 12.2.2, tabelul 6)

Presiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,8=0,71kPa = 0,71kN/m2

Suctiune: w(z) = 0,5 x 1,78 x 0,3=0.27kPa = 0,27kN/m2

(3) Evaluarea încărcărilor datorită exploatării

Pentru evaluarea încărcărilor datorita exploatării a se vedea valorile din Tabelul 4.

5.1.3 Evaluarea acţiunilor accidentale

(1) Evaluarea acţiunii seismului (P100-1/2006)

Se adopta „Metoda de calcul cu spectru de răspuns” ( paragraf 4.5.3.3.din P100-1/2006.

Forţa tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice în modul propriu de
vibraţie k este
Fb ,k = γ I Sd (Tk ) mk ((4.8 – P100)-1/2006)
unde:
m k este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k ;
Tk perioada proprie în modul propriu de vibraţie k ;
in care :
γI=1,2 este factorul de importanta-expunere al construcţiei ;
clasa de importanta II (Tabel 4.2);
S d (T ) - spectrul de proiectare pentru acceleraţii, exprimat in m/s ;
2

Tc=0,7s si TB=0,07s – amplasament Braşov (pct. 3.1, fig. 3.2);

β (T )
Sd (T) = ag deoarece T>TB (T perioada fundamentala este estimata la 0 ,75 s ÷ 0 ,85 s );
q
ag =0,2g=0,2x9,81=2,16 - acceleraţia terenului pentru proiectare;
amplasament Braşov ( fig. 3.1);
q = 4 – factorul de comportare al structurii
- structura in cadre duale (tabelul 6.3 din P100-1/2006);

q=1 - structura avariata (P100-3/2008)

q=3 - structura consolidata (tabelul 6.1 din P100/3-2008)

β (T ) - spectru normalizat de răspuns elastic funcţie de perioada de colt (vezi fig.14);

14
 3.5
TC ≤ 0.7s
3 β 0 =2.75
2.5 ξ =0.05

2
1.925/T
1.5
2
1 5.775/T

0.5
TC T=B0.7s
=0.07 T C =0.7s T D =3
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T , s

Fig.14

In programul de calcul utilizat se introduce spectrul normalizat de răspuns elastic din fig.14 pentru
Tc=0,7s vezi fig.14.

5.2 Modelarea structurii

Se realizeaza un calcul static liniar si neliniar in starea deformata actuala a structurii, cu structura
in stare avariata prin modelarea structurii fara contravantuirea care a flambat. (se stabileste
capacitatea portanta a structurii).
Determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale s-a realizat cu programul
ETABS printr-un calcul static liniar.
Modelarea structurii: Stalpi si grinzi – element finit de tip beam, contravantuiri - element finit de tip
truss, placa din beton armat - element finit de tip membrana.
Nu s-a considerat planseul infinit rigid implicit, rigiditatea planseului este cea reala a placii din
beton si a grinzilor metalice (plaseu compozit), adoptarea modelului de planseu infinit rigid
denatureaza starea de eforturi si deformatii din contravantuirile verticale si din grinzile solicitate
axial.
Structura se modeleaza fara contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1).

5.3 Efectuarea unui calcul modal bazat pe spectrul de raspuns (MRS)

5.3.1 Evaluarea maselor
Pentru analiza modala a structurii, masele (m) se evaluează din combinaţia de încărcări conform
tabel 4.1 din CR 0-2005:
TABEL 5
Încărcarea Factor
Greutatea proprie 1,0
Instalaţii suspendate de planşeu 1,0
Pardoseala 1,0
Plafon fals 1,0
Pereţi despartitori 1,0
Grinzi secundare 1,0
Utila 0,4

Pentru structura analizata masele au fost stabilite conform Tabel 5.

15
Predimensionarea elementelor structurii, se realizează pe baza experienţei de proiectare si a unor
relaţii simplificate de calcul pentru determinarea stării de eforturi si deformaţii in elementele
structurale.

5.3.2 Analiza modala

5.3.2.1 Modelul elastic

Pentru structura analizata modelarea structurii s-a realizat cu programul de calcul spaţial ETABS.
Modelul realizat este tridimensional in care planşeele din beton armat au fost modelate cu
elemente finite de tip membrana (in programul ETABS).
5.3.2.2 Etapele analizei modale:
1. Configurarea geometrica a structurii ;
2. Definirea materialelor (greutate specifica, masa, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poison,
rezistenta la curgere si rezistenta la rupere);
3. Definirea secţiunilor (tipul secţiunii cu dimensiunile acesteia);
4. Discretizarea structurii – toate barele structurii au fost definite cu elemente
finite de tip beam;
5. Definirea plăcii de beton armat cu elemente finite de tip membrană;
6. Definirea răspunsului spectral - se introduce spectrul normalizat de răspuns elastic in
cazul structurii analizate s-a introdus spectrul din fig.14;
7. Definirea sursei maselor (conform Tabel 2);
8. Atribuirea legaturilor structurii cu terenul;
9. Atribuirea legaturilor intre elemente (legaturi articulate daca exista);
10. Atribuirea tipului de secţiune pentru fiecare element;
11. Atribuirea incarcarilor pe elemente;
12. Atribuirea numărului gradelor de libertate;
13. Atribuirea parametrilor analizei modale (numărului de moduri proprii de vibraţie);
Se definesc atâtea moduri proprii de vibraţie pana când suma maselor modale
sa fie de cel puţin 90% din masa totala, pe ambele direcţii.
14. Definirea ipotezelor de încărcare pentru răspunsul spectral pe cele 2 direcţii
principale (UX si UY) – se definesc in aceasta faza ele fiind necesare pentru calculul
static echivalent;
15. Definirea ipotezelor de încărcare;
16. Definirea combinaţiilor de încărcări;
17. Se rulează analiza statică liniară;

Rezulta caracteristicile dinamice proprii ale structurii (perioade proprii de vibraţie, vectori si valori
proprii, factorii de participare a maselor).

Rezultatele analizei modale sunt prezentate in Tabelul 5.

16
5.3.2.3 Rezultatele analizei modale – STRUCTURA AVARIATA
TABEL 6

Mase modale de translaţie Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe Mase modale de rotaţie pe
pe direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile direcţiile principale ale structurii direcţiile principale ale structurii
structurii (%) principale ale structurii (%) (%) (%)
Mod Perioada

SUM SUM SUM

UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0.89 73.45 0.03 0 73.45 0.03 0 0.04 98.07 1.15 0.04 98.07 1.15
2 0.86 0.03 73.46 0 73.48 73.48 0 99.14 0.04 0.06 99.18 98.11 1.20
3 0.60 1.17 0.03 0 74.65 73.51 0 0.00 1.35 73.42 99.18 99.46 74.62
4 0.36 0.04 15.36 0 74.69 88.88 0 0.68 0.00 0.01 99.86 99.47 74.63
5 0.32 15.71 0.05 0 90.40 88.93 0 0.00 0.30 0.03 99.87 99.77 74.66
6 0.24 0.01 0.26 0 90.40 89.19 0 0.00 0.00 14.04 99.87 99.77 88.70
7 0.21 0.00 5.40 0 90.41 94.59 0 0.09 0.00 0.21 99.96 99.77 88.91
8 0.19 2.98 0.00 0 93.39 94.59 0 0.00 0.13 0.00 99.96 99.91 88.91
9 0.15 0.79 1.45 0 94.18 96.04 0 0.00 0.02 0.73 99.96 99.92 89.64
10 0.15 1.60 1.06 0 95.79 97.10 0 0.00 0.01 0.06 99.96 99.93 89.69
11 0.14 0.96 0.06 0 96.75 97.16 0 0.00 0.00 1.25 99.96 99.93 90.95
12 0.12 0.71 0.25 0 97.46 97.41 0 0.00 0.02 3.43 99.97 99.95 94.38
Comentarii :
a) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 73.45% ;
b) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 73.46%;
c) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,65% pe direcţia X si 73,51% pe direcţia Y;
d) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

5.4 Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura avariata (fara contravantuirea care a flambat -
contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la paragraful (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial in domeniul elastic pentru stabilirea
stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura in stare avariata prin modelarea structurii fara
contravantuirea care a flambat (contravantuire ax 3, etaj 1).

17
Au fost definite 11 combinaţii de incarcari:
- cinci combinaţii de încărcare in gruparea fundamentala de calcul (S.L.U.- GF),
- patru combinaţii de încărcare in gruparea speciala (S.L.U.- GS)
- doua combinatii de incarcari in gruparea normata (S.L.S.)
Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 6.

TABEL 7
Combinaţia Ipoteze Factor Tipul ipotezei
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
Gruparea utila 1,5 Static
fundamentala de calcul instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
(SLU)
pardoseala 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static
pereţi despartitori 1,35 Static
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
Gruparea utila 1,5 Static
fundamentala de calcul instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA FUNDAMENTALA

cu vânt pe direcţia X vânt X 1,05 Static

(SLU-U-vx)
pardoseala 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static
pereţi despartitori 1,35 Static
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
Gruparea utila 1,05 Static
fundamentala de calcul instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
cu vânt pe direcţia X vânt X 1,5 Static
(SLU-u-Vx)
pardoseala 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static
pereţi despartitori 1,35 Static
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
Gruparea utila 1,5 Static
fundamentala de instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
calcul cu vânt pe
direcţia Y vânt Y 1,05 Static
(SLU-U-vy) pardoseala 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static
pereţi despartitori 1,35 Static
greutate proprie 1,35 Static
greutate grinzi secundare 1,35 Static
Gruparea utila 1,05 Static
fundamentala de calcul instalaţii suspendate de planşeu 1,35 Static
cu vânt pe direcţia Y vânt Y 1,5 Static
(SLU-u-Vy)
pardoseala 1,35 Static
plafoane false 1,35 Static
pereţi despartitori 1,35 Static

18
 greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
utila 0,4 Static
Gruparea speciala pe instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcţia X pardoseala 1,0 Static
(SLUSX)
seism X 1,0 Spectru
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static
greutate proprie 1,0 Static
Starea Limita Ultima (S.L.U.) – GRUPAREA SPECIALA

greutate grinzi secundare 1,0 Static

utila 0,4 Static
Gruparea speciala pe
instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcţia Y
(SLUSY) pardoseala 1,0 Static
seism Y 1,0 Spectru
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
utila 0,4 Static
Gruparea speciala pe
direcţia X si 0.3 pe instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
directia Y pardoseala 1,0 Static
(SLUSX0.3Y) seism X 1,0 Spectru
seism Y 0,3 Spectru
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
utila 0,4 Static
Gruparea speciala pe
instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
direcţia Y si 0.3 pe
pardoseala 1,0 Static
directia X
(SLUSY0.3X) seism Y 1,0 Spectru
seism X 0,3 Spectru
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static

greutate proprie 1,0 Static

greutate grinzi secundare 1,0 Static
Gruparea utila 1,0 Static
fundamentala normata instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
Starea Limita de serviciu (S.L.S.)

cu vânt pe direcţia X
vant X 0,7 Static
(SLS-VX)
pardoseala 1,0 Static
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static
greutate proprie 1,0 Static
greutate grinzi secundare 1,0 Static
Gruparea utila 1,0 Static
fundamentala normata instalaţii suspendate de planşeu 1,0 Static
cu vânt pe direcţia Y
vant Y 0,7 Static
(SLS-VY)
pardoseala 1,0 Static
plafoane false 1,0 Static
pereţi despartitori 1,0 Static

19
5.4.1 Verificarea deformaţiilor – STRUCTURA AVARIATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform

P100-1/2006.
d s = ν × q × d e ≤ 0 ,0075 h (Anexa la Exemplul 1 pct. F6)

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s = c × q × d e ≤ 0 ,025 h (Anexa E pct. E2).

in care:

ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;
q = 1 - factorul de comportare structura avariata;
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;

ν =0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h – inaltimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Tabelul 5 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia Y.

Fig.15 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata Fig.16 – Deplasarea SLU-SX-structura avariata

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=16,5cm la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=15,3cm

20
 Fig.17 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata Fig.18 – Deplasarea SLU-SY-structura avariata
la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=14,99cm la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=14,57cm

Rezulta :
dex=16,50cm - 15,30cm =1.2cm ;
dey=14,99cm - 14,57cm =0.4cm
unde :
d e x ; d ey − deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU

direcţia transversală: d r X = c × q × d e X = 1 × 1 × 0,012 = 0,012m ≤ 0,025h = 0,075m

direcţia longitudinală: d r y = c × q × d e Y = 1 × 1 × 0,004 = 0,004m ≤ 0,025h = 0,075m
Verificarea la SLS

direcţia transversală: d r X = ν × q × d e X = 0,4 × 1 × 0,012 = 0,0048m ≤ 0,0075h = 0,0225m

direcţia longitudinală: d r y = ν × q × d e Y = 0,4 × 1 × 0,004 = 0,0016m ≤ 0,0075h = 0,0225m

21
Fig.19 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala data de seism pe
direcţia „X” – structura avariata [m]
Conform fig.19 rezulta : dex,max=16,0cm

Fig.20 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala data de seism pe
direcţia „Y” – structura avariata –[m]
Conform fig.20 rezulta : dey,max=15,0cm

22
Fig.21 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSX Fig.22 - Deformata structurii avariate din gruparea speciala SLUSY

23
5.4.2 Starea de eforturi structura in stare avariata

Fig.23 - Diagrama de moment Ax 3 Fig.24 - Diagrama de forta axiala Ax 3 Fig.25 - Diagrama de forta tăietoare Ax 3
din gruparea speciala din gruparea speciala din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kN]

24
5.4.3. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata
ca raţie intre Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA AVARIATA –

Fig.26 –Ax 1- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

25
Fig.27 –Ax 2- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

26
Fig.28 –Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

27
Fig.29 –Ax 4- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

28
Fig.30 –Ax 5- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

29
Fig.31 –Ax 6- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

30
Fig.32 –Ax 7- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

31
5.4.4 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila

unde:
Nt,Rd – capacitatea la intindere a diagonalei
NEd – efortul de proiectare

Diagonalele se verifica la întindere, la efortul din acţiunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieşit din
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).

5.4.4.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm2]

NEd =2 x 4937kN = 9874kN – diagonala parter ax 3/H-I

Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN – diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

32
Fig. 33 – VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005
Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila
Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

33
5.5. Calcul static neliniar - STRUCTURA AVARIATA
5.5.1 Elemente generale
Incarcarile gravitaţionale din gruparea speciala sunt menţinute constante iar încărcarea seismica
stabilita la pct. (5) creste monoton pana la atingerea deplasării orizontale maxime, acceptate de
norma după care se proiectează construcţia. Creşterea monotona a incarcarilor seismice va
continua si după depăşirea valorii limita a deplasării orizontale pana la atingerea
coeficientului 1,1 γ ov Ω (tab. 3.7), amplificat cu 1,2 ÷ 1,5. Aceasta creştere este necesara pentru a
putea compara energia disipata de structura cu cea indusa de seism.
In aceasta etapa de calcul se urmăreşte:
- ordinea formarii articulaţiilor plastice si distribuţia acestora pe structura;
- evitarea formarii articulaţiilor plastice in stâlpi, cu excepţia părţii inferioare a stâlpilor de la
primul nivel si a părţii superioare a stâlpilor de la ultimul nivel;
- încadrarea rotirilor in limitele admise pentru fiecare tip de bara sau zona disipativă.
Dirijarea articulaţiilor plastice in elementele si zonele conformate in acest scop se realizează prin:
- " jocul " rigidităţilor grinda - stâlp la cadre necontravantuite (mărirea caracteristicilor geometrice a
stâlpilor) ;
- mărirea rigidităţii stâlpilor şi/sau realizarea continuitatii grinzilor pe stâlpi
Rotirile maxime admisibile au aceleaşi valori, practic in toata literatura tehnica de specialitate.
Pentru încadrarea in limitele admisibile ale rotirilor se măreşte rigiditatea de ansamblu a structurii.

5.5.2 Etapele analizei statice neliniare:

1. Definirea tipurilor de articulaţiilor plastice si stabilirea caracteristicilor acestora pentru fiecare
element:
(1) stâlpi – articulaţii plastice de tip „P-M2-M3” (axiala-moment pe direcţia 2-moment
pe direcţia 3)
(2) grinzi – articulaţie plastica de tip „M3” (moment pe direcţia 3)
(3) contravântuiri – articulaţie plastica de tip „P” (axiala)
2. Atribuirea articulaţiilor plastice pentru fiecare element ;
La elementele de tip beam (grinzi si stâlpi) zonele potenţial plastice se definesc la
fata nodului grinda – stâlp (in program se setează valorile relative 0 si respectiv 1).
La elementul de tip beam dublu articulat se defineşte o singura zona potenţial plastica
pe lungimea barei (se setează 0 sau 1).
3. Definirea ipotezele de calcul static neliniar
(1) Ipoteza 1 – „PUSH” - este ipoteza care cuprinde incarcarile permanente si
incarcarile datorate exploatării cu coeficienţii specifici combinaţiei care conţine acţiunea
seismica;
(2) Ipoteza 2 – „PUSH X” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si se
aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 1 de vibraţie care este in
cazul nostru pe direcţia X. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UX”;
(3) Ipoteza 3 – „PUSH Y” – structura este preîncărcată cu acţiunile din ipoteza –„PUSH”, si se
aplica incremental un sistem de forte orizontale afin cu MODUL 2 de vibraţie, care este in
cazul nostru pe direcţia Y. Se selectează direcţia de monitorizare a deplasării „UY”;

34
4. Se rulează analiza statica neliniară .
Pentru zonele potenţial plastice cu comportare caracteristica curba ductila este data in Fig. 36.
Coordonatele punctelor A, B, C, D si E care definesc curba au fost date după FEMA 273.
Pentru zonele cu comportare ductila s-au luat valorile implicite din programul ETABS care coincid
cu FEMA 273.
Pentru contravântuirile in „X” punctele curbei caracteristice se definesc pe baza tensiunilor si
deformaţiilor specifice limita.
La elementele încovoiate sau încovoiate cu forţa axiala (grinzi, respectiv stâlpi) zonele potenţial
plastice se definesc la capetele barei.
La diagonalele contravântuirilor incrucisate in „X” este suficient sa se considere zona potenţial
plastica amplasata la unul dintre capetele barei.
Pentru „PMM” respectiv „M3” curbele caracteristice sunt generate automat de către program, în
conformitate cu FEMA 273 (vezi Fig. 36).

a) b)
Fig.34 - Curba caracteristica forţa (generalizata) - deplasare (generalizata):
a) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie (rotire, deplasare)
b) Forţa normalizata (Q/QCE) – Deformaţie normalizata (θ/θy; ∆/∆y; sau ∆/h)
unde:
θ - rotire
∆ - deplasare
In funcţie de deplasarea maxima se definesc criterii de performanta (vezi Fig. 37).

Fig. 35 - Criterii de performanta

Criteriile de performanţă pentru cele 3 nivele sunt:

(1) IO - Utilizare Imediata (Immediate Occupancy)
(2) LS - Siguranţa Vieţii (Life Safety)
(3) CP - Prevenirea Colapsului (Collaps Prevention)

35
Valorile deformaţiilor (sau rotirilor de bara) acceptate pentru criteriile de mai sus diferă in funcţie de
tipul de secţiune si de tipul de solicitare. Valori orientative pentru toate situaţiile sunt date in cap. 5
din FEMA 273.
In prezentul exemplu de calcul pentru grinzi si stâlpi (încovoiere, respectiv încovoiere cu forţa
axiala) s-au luat valorile implicite furnizate de programul ETABS care coincid cu cele date de
FEMA273.
Valorile setate in program pentru contravântuirile in „X” la care bara comprimata iese din lucru prin
pierderea stabilitatii generale (flambaj) sunt date in Fig.38.

Fig. 36 – Curba de interactiune caracteristica σ-ε pentru o bara dublu articulata cu comportare nesimetrica la
întindere si compresiune. (Pierderea stabilitatii barei se defineşte prin setarea valorilor
coordonatelor –E, –D, –C, –B conform FEMA273)

36
5.5.3 Rezultatele analizei statice neliniare
STRUCTURA AVARIATA

Fig.37 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH X

Fig. 38 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH Y

37
Fig. 39 - PUSH X - pasul 7

Fig. 40 - PUSH X - pasul 28

38
 Fig.41 - PUSH X - pasul 31

Fig. 42 - PUSH X - pasul 110 (pas final)

39
Fig. 43 - PUSH Y - pasul 70

Fig. 44 - PUSH Y - pasul 95

40
 Fig. 45 - PUSH X - pasul 110 (pas final)

6. EVALUAREA FINALĂ ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR

Pe baza rezultatelor obtinute din evaluarea cantitativa si din evaluarea calitativa, in urma
verificarilor conditiilor de rezistenta si deformabilitate structurala s-a constatat vulnerabilitatea
constructiei in raport cu cutremurul de proiectare (riscul seismic), ca indicator al efectelor probabile
ale cutremurelor caracteristice amplasamentului asupra constructiei analizate, fiind imperios
necesara inlocuirea contravantuirii flambate.
Ca urmare constructia analizata se incadreaza in Clasa Rs II, în care construcţiile sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii
este puţin probabilă;

7. SOLUTIA DE REABILITARE (CONSOLIDARE)

- Inlocuirea integrala a contravantuirii avariate.

Se va efectua cu rigurozitate un releveu amanuntit stabilindu-se lungimea contravantuirii in
situatia nou aparuta.

41
8. CALCUL STRUCTURA CONSOLIDATA
8.1 Rezultatele analizei modale – STRUCTURA CONSOLIDATA
TABEL 8

Mase modale de translaţie Suma maselor modale de Mase modale de rotaţie pe Mase modale de rotaţie pe
pe direcţiile principale ale translaţie pe direcţiile direcţiile principale ale structurii direcţiile principale ale structurii
structurii (%) principale ale structurii (%) (%) (%)
Mod Perioada

SUM SUM SUM

UX UY UZ RX RY RZ SUM RX SUM RY SUM RZ
UX UY UZ

1 0.88 73.11 0.00 0 73.11 0.00 0 0.00 98.11 1.06 0.00 98.11 1.06
2 0.86 0.00 73.48 0 73.11 73.48 0 99.18 0.00 0.07 99.18 98.11 1.12
3 0.60 1.14 0.03 0 74.25 73.51 0 0.00 1.28 73.44 99.18 99.39 74.56
4 0.36 0.03 15.39 0 74.28 88.90 0 0.68 0.00 0.01 99.87 99.39 74.57
5 0.32 16.08 0.03 0 90.36 88.93 0 0.00 0.36 0.04 99.87 99.76 74.61
6 0.24 0.00 0.26 0 90.36 89.19 0 0.00 0.00 14.06 99.87 99.76 88.68
7 0.21 0.00 5.40 0 90.36 94.59 0 0.09 0.00 0.21 99.96 99.76 88.89
8 0.19 3.18 0.00 0 93.54 94.59 0 0.00 0.15 0.00 99.96 99.91 88.89
9 0.15 0.83 1.49 0 94.37 96.08 0 0.00 0.02 0.74 99.96 99.93 89.63
10 0.15 1.70 1.02 0 96.07 97.10 0 0.00 0.01 0.07 99.96 99.94 89.69
11 0.14 0.93 0.06 0 97.00 97.16 0 0.00 0.00 1.27 99.96 99.94 90.96
12 0.12 0.69 0.25 0 97.69 97.41 0 0.00 0.02 3.44 99.97 99.96 94.40
Comentarii :
e) primul mod de vibraţie: translaţie pe direcţia X cu factor de participare a maselor 73,11% ;
f) modul 2 de vibraţie: translaţie pe direcţia Y cu factor de participare a maselor 73,48%;
g) modul 3 de vibraţie: torsiune cu factor de participare a maselor 74,25% pe direcţia X si 73,51% pe direcţia Y;
h) suma maselor modale pentru primele 12 moduri proprii de vibraţie este mai mare de 90%.

8.2 Calculul static liniar considerând structura omogena cu structura consolidata (s-a inlocuit contravantuirea care a flambat
-contravantuire ax 3, etaj 1).
Cu elementele definite la paragraful (5) si in urma Analizei Modale se poate efectua un calcul spaţial in domeniul elastic pentru stabilirea
stării de eforturi si deformaţii in elementele structurale in combinaţiile de acţiuni la Starea Limita Ultima si Starea Limita de Serviciu.
Se realizeaza un calcul static in starea deformata actuala a structurii, cu structura consolidata.

42
Combinaţiile de incarcari in conformitate cu CR 0-2005 sunt date in Tabelul 6 punctul .....

8.3 Verificarea deformatiilor - STRUCTURA CONSOLIDATA

Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLS (Starea Limita de Serviciu) conform
P100-1/2006.
d s = ν × q × d e ≤ 0 ,0075 h (Anexa la Exemplul 1 pct. F6)
Verificarea deformaţiilor (deplasărilor laterale) la SLU (Starea Limita Ultima la seism) conform
P100-1/2006.
d s = c × q × d e ≤ 0 ,025 h (Anexa E pct. E2).
in care:
ds- deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al acţiunii seismice;
q = 3 - factorul de comportare structura consolidata (vezi tabel 6.1 din P100-3/2008);
de - deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural determinata prin calcul static elastic
sub incarcari seismice de proiectare;
ν =0.4 - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al acţiunii seismice
asociat verificărilor pentru SLS; clasa II de importanta (Anexa E ; P100/1-2006);
h – inaltimea de nivel
c = 1,0 – factor supraunitar (Anexa E ; P100/1-2006)
In Tabelul 5 sunt prezentate deplasările relative de nivel pe direcţia X, respectiv direcţia Y.

Fig.46 – Deplasarea SLU-SX-structura consolidata Fig.47 – Deplasarea SLU-SX-structura consolidata

la etaj 8 ax 3J - dx, ax3j=5,76cm la etaj 7 ax 3J - dx, ax 3J=5,30cm

43
 Fig.48 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata Fig.49 – Deplasarea SLU-SY-structura consolidata
la etaj 8 ax 3J - dy,ax3J=5,03cm la etaj 7 ax 3J - dy, ax3J=4,87cm

Rezulta :
dex=5,76cm – 5,30cm =0,46cm ;
dey=5,03cm – 4,87cm =0.16cm
unde :
d e x ; d ey − deplasari relative de nivel, reprezinta diferenţa intre deplasarea nivelului superior si
deplasarea nivelului inferior
Verificarea la SLU

direcţia transversală: dr X = c × q × d e X = 1× 3 × 0,0046 = 0,0138m ¡Ü0,025h = 0,075m

direcţia longitudinală: dr y = c × q × d e Y = 1× 3 × 0,0016 = 0,0048m ¡Ü0,025h = 0,075m
Verificarea la SLS

direcţia transversală: dr X = ν × q × d e X = 0,4 × 3 × 0,0046 = 0,0055 m ¡Ü0,0075 h = 0,0225 m

direcţia longitudinală: dr y = ν × q × de Y = 0,4 × 3 × 0,0016 = 0,0019m ¡Ü0,0075h = 0,0225m

44
Fig. 50 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala data de seism pe
direcţia „X”. – structura consolidata – [m]
Conform fig.25 rezulta : dex,max=5,0cm

Fig. 51 - Diagrama deplasarii maxime relative de nivel pentru forţa laterala data de seism pe
direcţia „Y” –structura consolidata - [m]
Conform fig.25 rezulta : dex,max=4,0cm
45
8.4 Starea de eforturi STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.52 - Diagrama de moment Ax 3 Fig.53 - Diagrama de forta axiala Ax 3 Fig.54 - Diagrama de forta tăietoare Ax 3
din gruparea speciala din gruparea speciala din gruparea speciala
direcţia X si 0.3Y – SLUSX0.3Y [kNm] pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN] pe direcţia X si 0.3Y - SLUSX0.3Y [kN]

46
8.5. Verificarea de rezistenta si stabilitate in conformitate cu Eurocode 3-2005 exprimata ca
raţie intre Sef/Scap ( starea de eforturi maxime/capacitatea portanta)
– STRUCTURA CONSOLIDATA -

Fig.55 –Ax 1- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

47
Fig.56 –Ax 2- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

48
Fig.57 –Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

49
Fig.58 –Ax 4- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

50
Fig.59 –Ax 5- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

51
Fig.60 –Ax6- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

52
Fig.61 –Ax7- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila

53
8.6 VERIFICARE DIAGONALA ax3/H-I - din combinatia cea mai defavorabila - structura
consolidata

unde:
Nt,Rd – capacitatea la intindere a diagonalei
NEd – efortul de proiectare

Diagonalele se verifica la întindere, la efortul din acţiunea seismica amplificata cu 2 (la cadrele
contravantuite centric, conform P100-1/2006 se considera ca diagonala comprimata a ieşit din
lucru si lucreaza doar bara intinsa). In program se verifica automat la efortul cel mai defavorabil
(compresiune).

8.6.1 CARACTERISTICI GEOMETRICE DIAGONALA [cm2]

NEd =2 x 1645,99kN = 3292kN – diagonala parter ax 3/H-I

Nt,Rd=A x fy=0.013056 x 355000=4635kN – diagonala parter ax 3/H-I
Rezulta :

54
Fig. 62 – VERIFICARE DIAGONALA CONFORM EC3-2005
Ax 3- Sef/Scap in combinaţia cea mai defavorabila
Verificare diagonala ax3/H-I - conform EC3-2005

55
8.7. Calcul static neliniar –structura consolidata.
Calculul static neliniar se face in conformitate cu prevederile de la punctul 5.5.

8.7.1 Rezultatele analizei statice neliniar STRUCTURA CONSOLIDATA

Fig.63 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH X

Fig.64 - Curba de capacitate din ipoteza PUSH Y

56
Fig.65 - PUSH X - pasul 11

Fig. 66 - PUSH X - pasul 28

57
Fig. 67 - PUSH X - pasul 104

Fig. 68 - PUSH Y - pasul 97

58
Fig. 69 - PUSH Y - pasul 104 (pas final)

59