til

ъъ"**"..*(ffi
a'

ъ;
ф

-
1.1 ь

1' : У
l,*
a L-л-
'',- ,, *__"
l.Ф-?
JWýe%
!.q?,bf, ,ла

;ý;ý# €
,,i

.э
.-1

,:i
Lэ 1,
ý
 CUPRINS

РRЕFАТд .............5
CAPITOLUL l. FORMAREA CAPITALURILoK ýiкuстuкд
FINANCIAKA д FIRMEI.... 9r
...................7
1.1.Breviarteoretic....... ,,.....1
1.2. Aplicatii practice rezolvate.....
l.З. AplicaJii practice propuse.......
........... 9
..........26
1.4_ Teste grilй propuse ..............,..
л ,...,.....2g
CAPITOLUL 2. PLASAMENTE DE CAPITAL рЕ TERMEN LLrNG..... зs
2.1. Вrечiаr teoretic.......
2,.2,. Aplicaltii practice rezolvate.....
......З8
..........4l
2.З. Aplicalii practice propuse.......
.,,,..,...46
2.4Jeste grilё propuse ..........,...,..
л ..........48
CAPITOLUL З. AMORTIZAREA CAPITALULUI IMOBILIZЛT IN ACTIVE
coRPoRALE ýI NECORPORALE......
3.1. Breviar teoretic.......
...,.............,.......58

Aplica{ii practice rezolvate.....

......58
].2.
3.З. Aplica{ii practice propuse.......
..........61

grilй propuse.................
..........76
л ]:a:J:U" ..........78
CAPITOLUL 4. PLASAMENTE DE CAPITAL рЕ TEйEN SCURT...86
4.1. Вrечiаr teoretic
""""""""""""'86
4.2. Aplica{iiр.u.tЙi,".;i;;;;......,.........
+.з. apticaiii practice
рrорusе......................................,......................................;;
grili propuse.................
л 1:a:J:{: ..,.......g7
CAPITOLUL FINANTAREA ACTIVELOR сIRсULдrчтв .............
5.
1 04
5.1. Breviar teoretic
" """"""""""'
Aplicalil pru"tl."'r.r;i;;;;................
104
5.2.
s.з.apticajiipracticepropuse.........................................................................i?;
л i:a:J:rj"
grilё propuse................. ........119
gAPITOLUL 6. GESTILINEA REZULTATELOR FГNАNСИШ
ALE
NTKBpKrNDEzuI ....,,...,,.|24
teoretic.......
6.1. Вrечiаr
..,.l24
6.2. rezolvate.....
Aplicalii practice
...,..,.126
б.З. propuse.......
Aplicatii practice
........l33
grilй propuse .................
л 9j:J:T: ........lз5
CAPITOLUL 7. ALTE EXEMPLE TESTE GRILE ...............141
ANExE '
BIBLIOGRAFIE...................-- ""' 161
................. 164
 *

{
PREEATA d

Muta[iile produse, cu deosebiTe in ultimul deceniu, in mediul in саrе

activeazl firmele romAneqti au impus acliuni de adaptare а finanlelor
intreprinderii la aceste transformlri. Acest fapt determinй рrеосuрйri
suslinute, din раrtеа celor implica{i, de cunoa;tere а nout6{ilor саrе араr in
эсеst domeniu, dar 9i de aprofundaTe а instrumentelor specifice finanlelor
,lltreprinderii репtru са etbrturile de mоdеrпizаrе а acestora sa aiba
lezultatele dorite.
Func{ionarea, in condi{ii de viabilitate а intreprindetilor in economia
Е

.1ерiа{й рrеsuршпе са procesul de adaptare а fiпапtrеlоr sй fie inйptuit sub ,

lпlреriul sporirii rentabilitatii qi al asigurбrii echilibrului fiпапсiаr.
Сuпоа;tеrеа temeinic1 а fenomeneloT qi а proceselor financiare reprezint1
:.геmisа esen{ial1 а fundanrentЁrii uпоr decizii соrесtе саrе sй contribuie 1а
:ealizarea obiectivului financiar al intreprinderii, respectiv сrе;tеrеа valorii
.аlе de pia{1.
Lucrarea de tЪ!а completeazi, cu exetnple рrасtiсс, iпГопrlа{iilе
*
.eoretice ofЫite de cursul de P-iпatl|ele iпrrерriпсlеrii.I:,а se doreqte а t-t urr
sргijiп suplimentar iп pregltirea рrоfеsiопаlй, ctt dеоsеЬirе а sttrdenlilor
:conomiqti, dar gi а сеlоr interesa{i iп imЬuпёtйlirеа cuno;tinlelor in
,ltlmeniul finanlelor intrepTinderii. ]rle ехрrimйrп sреrап{а с1 efortuTile
],.оastre, depuse pentru еlаЬоrаrеа acestui manual sй fie apreciate са tjind ll]t

llile in procesul unei mai Ьuпе cunoaqteri а рrоЬiеrпеlоr abordate.

ш

*
t
:

}
}
ý
}
t
 sткuстuкд гrгgдlчськД д гrKMBt

1.1. Breviar teoretic

Маjоrаrеа capitalului social prin emisiunea de noi ac{iuni poate

ачеа са efect diluarea capitalului
ре ac{ionar gi sсйdеrеа рrефlui ac(iunii la
Ьursё. Vаlоаrеа bursierб (sau valoarea de
рiа{й) а intreprinderii dupй
emisiunea de noi acliuni este:
VВl:ДхРо + пхЕ, unde:
vBl - чаlоаrеа bursierб а intreprinderii duрй emisiunea de noi
ac{iuni;
Е - рrефl de emisiune;
N - numйrul de acliuni vechi;
n - пumйrul de ac{iuni noi;
Рб - рrе{ul la Ьursй al ac{iunii vechi.

Noul рrеt al ac{iunii dupй emisiune va fi:

п
rI
_ N" Р6+пхЕ
N+п
Dreptul preferen{ial de subscriplie (D,) se calculeazй cu
ajutorul
relaliei:

- = --L -'1р^ - 51
Dq sau
N+п'"
п _ D NхРg+пхЕ
/s-l0----:_-
N+п

Сrеgtеrеа capitalului social se poate realiza qi prin metoda

creqterii
valorii nominale а acliunilor. Сrеqtеrеа valorii nominale а ac{iunii (^VN)
se determin1 duрй rela{ia:

AVN: $,
No
rrrd"
А cs reprezintl valoarea majorйrii capitalului social,
ъ
:ý
ч
I No este numarul de ac{iuni,
\ Vаlоаrеа nominal[ а acliunii duрi сrе;tеrеа capitalului social 1VNr)
i se determinl са suma dintre valoarea поmiпаlб ini{iala
(\ГNO) 9i сrеgtеrеа

valorii nominale а ac{iunii (А\Ъ{):

VN1 = \rNo+ Д\rN
ý iпсоrроrаrеа de rеzеrче, са metodi de sроrirе а capitalului social,
l poate fi Tealizatб prin doul modalitltri:
=
oprincre;tereavaloriinominaleaacliunilorexistente;
*
о prin emisiunea de acliuni саrе Se impart gratuit ac{ionarilor
ь\ vechi.
aa
Dacl se majoTeazl valoarea nominall a ac{iunilor, atunci se modifici
ё rata dividendului ре acliune qi nu valoarea propTiu-zisб а
dividendului,
in а doua situalie, se poate inTegistra о sсйdеrе а cursului ac{iunilor,
l Pre{ul de piali al acliunii (Pr) dupa iпсоrроrаrеа de rеzеrче se calculeazl
folosind rela{ia:
NrРо
ц= N+п , uпdе
:!
N Х Рб este valoarea Ьursiеrб а intreprindeTii,
rl
Emisiunea de ac{iuni distribuite ,,gratuit" vechilor ac{ionari
Se
:д
? este egal cu
aseamlna cu о emisiune de ac{iuni in care prelul de emisiune
€ zero. in formula de calcul а1 dreptului prefeTenlial de subscriere,
dacl Pe:O,
atunci dreptul de atribuire se determinl dupб rela{ia:

п'Ро
oa=ffi
Emisiunea de obliga{iuni constituie о alta modalitate de sporire
а
\Ч

capitalului petmanent al firmei. Rambursarea imprumutului obligatar

(denumitб qi amortizarea obliga{iunilor) se poate rea|iza рriп tTei
modalitali':
. rаmьuтsаrе prin anuitili constante;
. rambursare in serii (trапqе) egale in fiесаrе an;
. rаmЬursаrе iпtr-о singurl tranqa 1а sfarqitul duTatei ?mprumutului,

t ' Т..пlе \I.. дlехапdrчF. - Fiпап|е si gеstiuпе Jiпапсiаrd

Еdltuга Economici, Bucureqti,2003, р. 180.
de tпtrepriпdere,Edi\la а2-а,

",,,l

l
 }

in primul caz, fitma va rаmЬursа in 1lecare an о sumi constant5,

formati din amortizarea anual1 9i dobindn. in tlесаге ап capitalul таmьursаt

va creqte, iar dobAnda plйtitl de firm1 scade. Ranrbursarea prin anuitбtri
constante se poate realiza la чаlоаrеа nominalЁ (pre{ul de rаmьursаrе
:
valoarea nominali а obligaliunii) sau la primi de rаmЬursаrе (рrе!ul de
TambursaTe > чаlоаrеа nominal1 а obligaliunii),
дmоrtizаrеа ?n serii sau trапqе egale semnificй rambursarea
capitalulr"ri in sume egale in fiecaTe an. iп aceastб situa{ie, se ramburseazб un
пumlт egal de obliga{iuni in fiесаrе ап, iar dobinda plйtitй scade de la uп an
1а altul. in consecin16, fiппа vа ачеа de supofiat cheltuieli financiare mai
mari doar in primii ani ai duratei de rambuTsare.
Rambursarea intr-o singur1 tranq1 1а sfATqitul duratei imprumutului
рrеsuрuпе plata anualб а dobinzii 1а sold. Rambursarea
obliga{iunilor la
final se poate realiza 1а valoarea nomina]6 sau 1а рrеlul de таmЬursаrе.

1.2. Aplicatii practice rezolvate

Aplicatia 1

о societate comerciala аrе incircula{ie N:l.000.000 ac{iuni cu

r аlоаrеа поmiпаlЁ de l RON/acliune qi чаlоаrеа bursierfl Ро:1,5
RON/acliune. Societatea iqi planificй s1 emitй n : 100.000 ac{iuni noi la un
рге{ de emisiune 1,25 RON/acliune. Sl
se determine:
,l) чаlоаrеа поului capital social;
.. ) рrеlul de pia!й а1 aclirrnii dup1 emisiunea de noi acliuni;

- l valoaTea dreptului de subscriere; tI

.l r чаlоаrеа primei de emisiune. }
*
Bezqlyqц

. Capitalul social inainte de emisiunea de irc{iLtni estc:

*
_.l
CSO:N * VN: 1.000.000 * 1 : 1,000.000 Ro\ l
Iil*
l
:i

:l
l (CS1) este:
t\ Capitalul social in urmа majorйTii
* : + 100,000 = 1,100,000 RoN
CSl= CSo+ 100.000 1 1,000,000
l de acliuni va fi:
Ь) Prepl de pia{l al acliunii in urmа emisiunii
J
1.625.000 1 А-I
ý\ = =|r+
1.100.000
l RON/ac{iune
de 1а
Е emisiunii, unei ac{iuni соmuпе va scldea
с) Dupl realizarea рrе{ul

a 1,5RoN/ac{iunela1,47RoN/acliune.Valoareaunuidreptpreferenlial
*<
desubscrieтe'carecompenseazlpierdereateoreticldecapitalavechilor
€ ac{ionaTi va fi ega11 cu:

l D, = Ро - Pt : |,5 ,1,47 : 0,03 RON/ac{iune,

d)Primadeemisiunesedeterminйcafiinddiferenladintrepreфlde
emisiune 9i valoarea nominall a
ac{iunii,
l
a
: Е - VN -- |,25 -1
: 0,25 RON/dcliune,
;l Prima de emisiune (Ре)
:*
./
ri Aplicatia 2

osocietatecomerciallareuncapitalsocialde2.000.000RoN
ГormatdinN=1.000'000acliunicuovaloaTebursierбde3RoN/ac{iune.
Societateaigipropunesбrea|izezeomajoraredecapitalemilAnd500.000
t: acliuni cu un рте{ de 2,5 RON/acliune,
Se cere sl se determine:

а) valoarea nominall a ac{iunii;

b)nouavaloareacapitaluluisocialinurmaemisiuniidenoiac{iuni;

l с) pre{ul de piall al acliunii dupl emisiune;

l d) valoarea dreptului de subscriere,

{
,,1

\
F inantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 11
*

Rezolvare ,
с
2
а) vаlоаrеа norninall a ac{iunii se detetminй роrпiпd de la relalia: n
-
il

CS : \rN * N, de unde Tezult6:

CS 2'000'000:2
VN: - RON/actiune
N I.000.000

Ь) CSl: CSo * majorarea capitalului social :2,000.000 + 2 * 500.000

:3.000.000 RoN

с i Pre{ul de рiа{ё al acliunii ?п urmа emisiunii de acliuni va fi:

il
*

р._ 1/rPn +пхЕ

rI
N+п
1.000.000 х 3 + 500.000 х 2.5
: i ]:: :Р :2.8з RoN/acliune
1.000.000 + 500.000 1.500.000

,: l Dupб realizarea emisiunii, se оьsеrчй сd рrецul lrc[iunii а scёzut de la *

l-)\/actiune |а 2,8З RoN/acliune. Vаlоаrеа unui drept

,*

рrеfеrеп{iаl de
,;гiеrе, саrе compenseazi pierderea teoretic5 de capital а vechilor
:аri va fi еgаlй cu:
д
D' : Ро - Pt : 3 - 2,8З : 0,17 RON/ac{iune.
t
.{рliсзtiа 3

о flrmб prezint1 urmltоаrеа situa(ie а capitalului social: пum5rul de

ltt
L,1llise :l00.000 ac{iuni; чаlоаrеа nominal1 а rtnei ac{iuni:10 RON;
.1е pia{й al ac{iunii este de 12 RoN/ac{iune. Adunarea Gепеrаl1 а :
.эгilоr (АGА) decide mаjоrаrеа capitalului social сu 500.000 RON
t
l
,.".iteгea valorii nominale а acliunilor. Se сеrе si sc cleteTtnine:

I)
t
 j

Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 12

li=
l а) valoarea capitalului social inainte de mаjоrаrе;
\
l Ь) capitalizarea bursierй inainte de mаjоrаrе;
с) creqterea valorii nominale а acliunii;
d) valoarea поmiпаlй а ac{iunii dupй creqterea capitalului social;

ý е) capitalul social dupl majorarea valorii nominale а ac{iunii.

\
Rezolvare
ц

i
a<
rela{iei:
а) Capitalul social inainte de majorare (CSo) se determinl cu ajutorul

€ CSo: VNo * N: 10*100.000:1.000.000 RON.

Ь) Capitalizarea bursieTl inainte de majorarea capitalului social se

l calculeaz1 astfel:
СЬо: Ро * N: 12*100.000:1.200.000 RON.
с) CTeqterea valorii nominale а acliunii (^\ДN) va fi egalб cu:

АvN: 19' : :99 999: 5 RoN/ac{iune.

No 100.000
d) Vаlоаrеа nominalй а ac{iunii dupi сrеgtеrеа capitalului social
(\ДNr) se dеtеrmiп1 са suml dintre чаlоаrеа поmiпаlб inilial1 qi creqterea

valorii nominale а ac{iunii:

\rNl :VNо+АVN
VNl: 10 + 5 : l5 RoN/acliune
е) Capitalul social dupё mаjоrаrеа valorii nominale а acliunii va fi:
CSr: CSo + дсS
CSl : 1.000.000 + 500.000: 1.500.000 RON sau

CSl : VN1 * N: 15 * 100.000: 1.500.000 RON.

l Aplicatia 4
{ О societate comerciali deline un capital social compus din 50.000
{ aclruni cu о valoare nominall de 20 RON/ac{iune. Prelul de рiа!й al ac{iunii
Fiпапfеlе infrenrinderii: anlicatii Dractice si teste srili lз

este de 25 RON/acliune. Societatea decide si mаjоrеzе capitalul social сu

]lю.000 RONprin iпсоrроrаrеа de rezerve. Se сеrе s5 se dеtегmiпе:
а) numlrul de ac{iuni noi;
Ь) noua valoare а acliunii la burs6;
с) valoarea drepfului de atribuire;
d) noua valoare а capitalului social.

Rezolvare
а) Numlrul de acliuni noi este:

l00.000
n: _:
^CS 5.UUU actlunl nol
\rN 20

-: а acJiunii la Ьursй este:

Ь) Noua чаlоаrе

р
N *
4 :22,72RoN/ac{iune
' N+п='0,99Oi11,
=
50.000+5.000

с) Vаlоаrеа dreptului de atribuire este de:

DA = Ро -Ч = 25 -22.'12= 2,28RON/drept sau

пхРо
DA = ='99о1," = 2,28RoN/drept
N+n 55.000

d) Capitalul social dup1 incorporarea rezervelor va Гt de:

CS,: 56.оо0*20 + 100.000: 1.100.000 RON.

Aplicatia 5

о societate comerciala аrе un capital social fоrmаt din N:6.000

a,:iuni cu о valoare nominalб VN:200 RON/acliune. Bilan{ul simpliГrcat al
*:cietilii se prezintй astfel:
 \
Finantele intrenrinderii: aolicatii nractice si teste sгili l4
:
it
t\ (RoN)

l Active
Activ
2.100.000 Capital social
Pasiv
1.200.000
imobiliare
Stocuri 200.000 Rezerve lesale l00.000
Creante 200.000 Alte rеzеrче 400.000
profit nerepartizat l80.000
I Total activ 2.500.000
Datorii
Total pasiv
620.000
2.500.000
ý
=
*
societatea decide:
i
\ l) distribuirea de dividende in valoare de 18 RON / ac{iune;
{a

: 2) majorarea capitalului social prin iпсоrроrаrеа de Tezerve, саz\п care

societatea distribuie о ac{iune поuа la trei ac{iuni vechi;

l 3) majorarea capitalului social prin aporturi noi de пumеrаr: пumйrul de

ac{iuni noi:4000 ac{iuni, РЕ:210 RON / ac{iune.
Se сеrе sl se determine valoarea drepfului de atribuire 9i а dreptului
de subscriere in ordinea cronologicl a deciziilor.

Rezolvare

Se dеtеrmiпй, mai intfli, valoarea dividendelor de platl сопfоrm

rela{iei:
D: 18 RON/ac{iune х 6.000 acliuni: 108.000 RON

Profitul nerepartizat ча deveni:

Pn _ D : 180.000 - 108.000 : 72.000 RoN

iп aceste condilii, чаlоаrеа rezervelor се pot fi incorporate este de:

Alte rezerve:400.000 + 72.000:472.000 RON

Cursul de pia!6 al ac{iunii inainte de incorporarea celor dоuй

categorii de rеzеrче va fi:
 l .200.000 + 100.000 + 472.000
Р0= = 295,ЗЗRОN ре actiune
6.000
=
#
Numйrul de ac{iuni се se чоr emite este:
п1
-;-:-_
б.000
- 3_эп =2.000асtiuпiпоi

Dreptul de atribuire se determinб astfel:

D"- = !_:!9-_
2,00_0,_?95'з3
7З.8з RoN /l асtiчпе
N +п 8.000
=

Cursul de pia{6 а1 ac{iunii duрй iпсоrроrаrеа celor dоuй categorii de

геzеrче va fi:

_ 1.200.000 + 1 00.09_0_tj72.000 + 2.000. 0

= 221,5 RON.
"
Drepful de atribuire se poate determina qi са difеrепfй intre Р9 Р1:
ýi
D = 295ЗЗ - 22\5 = 7 З,8З RON/1 acjiune
а
tn чеdеrеа determinйrii drepfului de subscriere, Se recapituleazй
situalia capitalului inainte de mаjоrаrеа lui
рriп emisiunea de noi ac{iuni:
Cursul de рiа{й inainte de emisiunea de noi ac(iuni este:
Р1:221,5 RON/ac{iune
Numlrul de ac{iuni ?nainte de emisiunea de noi acliuni este:
N' = 8.000 ac(iuni vechi.
Dreptul de subscriere va fi egal cu:

Ds=

Aplicatia б

о companie contracteazl uп ?mprumut obligatar ?п valoare de

:"000.000 RoN, чаlоаrеа nominalй este de 1.000 RoN, prelul de
:ambursare este egal cu valoarea nominal5, termenul de rаmьursаrе
este de
l
=
l
l 5 ani, iar rata dobanzii este de 10%, se сеrе sб se realizeze tabelul de
\ чаlоаrеа nominalб а obligaliunilor
amortizare а imprumutului obligatar 1а

! prin anuitl{i constante.

]а

Rezolvare
ý
l-
Se determinб anuitatea constantl (A) dupa
rela{ia:
l

i rd(t+ra)T ллл 0.| -0+0,1

--l;iT-l 4,vvv 'vwv
)5 = 2.000.ооо -9Щ
А = cO-ffi= 2.000.000 1.6105l -l
L\
aa ,4 = 2.000 .000
* 0,2638 = 527,600

asemenea, anuitatea se determinl са suma

dintre capitalul
l
De
Dobi, conform rеlацiеi:
rаmьursаt anual (сr) 9i valoarea anuall a dobinzii
Д: Cri * Dobi, unde Dobi: Cri-t * Rd,
Numlrul obliga{iunilor rambursate anual (Ni) se
calculeazi cu
!
ajutorul rela{iei:
rl \т" Cri
:' l\ l
VN
-
-

-
Capitalul rimas de rambursat (CrT1) se determinl astfel:
8Р
:
а) in primul &П, capitalul ramas de rambursat valoarea

imprumutului obligatar - capitalul rambursat in primul an, adic1:

Сrri: Со - Crr
b)dinaldoileaan,capitalulrlmasderambuTsatsedeterminidupa
ч relatia:
Сrri: Crri-r - Cri

in primul ап (i: 1), dobinda de platl Dobr este:

* 10%:200,000 RON
Dob1 :2.000.000
CapitalulrambursatinprimulanSedeterminlcadiferen{аintre
anuitate 9i dobinda platita:

t Ст1: 521.U00 - 200.000 : 327,600 RON

l
 Numёrul obliga(iunilor rambursate in ргimul an va fi:
32Ъ00=328
Nl=
1.000

capitalul rйmаs de rаmьursаt la finele primului an va fi:

Сrrl : 2.000.000 -З27.600 : |.672.400 RON.

Репtru al doilea ап (i:2) vom avea:

Dob, : |,672.400 * l\Yo: |67.240 RON.
Ctz= 527.600 - 167.240:360.360 RON.
3б0'360
tvz= -зьо
1.000

Cffz:1,6]2.400 - 360.360: 1.312.040 RON

Репtru al treilea ап (i: 3) vom avea:

DоЬз -
l,Зl2.040 * lOYo: 131.204 RON.
Сц : 527 .600 - 13 1.204 : З96.3gбRОN.
з96.396
NJ=-=з96
l,000

Сrrз : 1.312.040 - З96,З96: 9l5.644 RON

Pentru al patrulea ап (i:4) vom avea:

Doba : 9l5.644 * |0Уо : 91.564,4RON.
Cra: 527.600 - 91.564,4:4З6.0З5,6 RON.
43б,Oзs,0 _о,о
ш+=
1.000

Сrr+ : 9l5.644 - 436.0З5,6 : 47 9.608,4

Pentru al cincilea ап (i: 5) vom avea:

Dob5 : 479. 608,4* l\Yо: 47.960,9 RON.
Cts: 52].600 - 47.960,9 - 4]9.6О8,4 RON.
479.6з9.1
п) = =480
1.000
 Finunt.l" int..o.ind..ii, upli.utii pru.ti.. si t.rt. g.ili 18
:
-l in urmа calculelor efecfuate se intocmeýte tabelul de amortizare
l а
\ imprumutului cu urm6tоаrеа semnificalie а coloanelor:
) - N1- ПUmйrul obliga{iunilor rаmЬursаtе anual;

- Cri - capitalul rambursat anual;

- Dobi- чаlоаrеа апuаlй а dobДnzii;
ý
ll - А1- anuitatea;
- Сrri - capitalul rйmаs de rambursat.
=
Е
АпчI Ni Сrl Dobi
i
лi Сrr;
аmоrtizйrii
(i)
\ 1 з28 з27.600,0 200.000.0 52,7.600 |.6,12.400,0
2 360 360.360.0 161.240,0 527.600 1.з 12.040.0
J з96 з96,з96.0 |з1.204.0

l
527.600 915.644.0
4 4зб 4з6.0з5.6 91.564.4 527.600 479.608,4
5 480 479.608,4 47.960.9 52,1,600 0
Total 2.000 2,000.000 бз7.969.з

Aplicatia 7

О societate comerciaia contracteazё un imprumut obligatar in

valoare de 1.000.000 RoN, ре о perioad1 de l0 ani gi cu о ratб,
adobAnzii
de 10% ре an. pentru rambursarea imprumutului, intreprinderea аrе la
dispozitie urmбtоаrеlе variante :

а) anual ramburseaz1 о zecime din чаlоаrеа imprumutului 9i

dobAnda aferentй valorii rйmаsе nerambursate;
ь) anual pllteqte dobinda la sold qi abia in al zecelea an
ramburseazб imprumutul de 1.000.000 RON;
с) nu Se ramburseazй nici imprumutul, nici dobflnda in al
рАпй
zecelea an.
se сеrе sй se determine care din variantele de rambursare de mai
sus
este nlai avantajoasй din punctul de чеdеrе al costului capitalului
imрrumutаt.
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste sril5 1s

Rezolvare

а) in prima variantё, tabloul de rаmЬursаrе se prezintl astfel:

An Amortizare Dobinda Anuitate Vаlоаrе Valoare

апuаlй anualй imprumut rбmаsй de
amortizat amortizat
l 1.000.000/10 1.000.000* 10% 200.000 l00.000 900.000
:100.000 =l00.000
2 100.000 900.000* 10% 190.000 200.000 800.000
:90.000
3 100.000 80.000 180.000 300.000 700.000
4 100.000 70.000 170.000 400.000 600.000
5 100.000 60.000 l60.000 500.000 500.000
6 100.000 50.000 150.000 600.000 400.000
7 100.000 40.000 140.000 700.000 з00.000
8 100.000 з0.000 130.000 800.000 200.000
9 100.000 20.000 l20.000 900.000 l00.000
10 100.000 10.000 l l0.000 1.000.000 0
Total 1.000.000 550.000 1.550.000

Anuitate: дmоrtizаrе + Dobenda

Ь) in а doua variantй de rаmЬursаrе intreprinderea ча ачеа de plбtit

anual doar dobAnda:

An Amortizare DobAnda Anuitate Vаlоаrе Vаlоаrе

anual5 апuаlё imprumut rйmаsй de
amortizat amortizat
1 0 1 .000.000* l0% 100.000 0 1.000.000
:100.000
2 0 100.000 100.000 0 1.000.000
J 0 100.000 100.000 0 1.000.000
-l 0 l00.000 100.000 0 1.000.000
5 0 100.000 100.000 0 1.000.000
6 0 l00.000 100.000 0 1.000.000
1 0 100.000 100.000 0 1.000.000
8 0 100.000 100.000 0 1.000.000
9 0 100.000 100.000 0 1.000.000
10 1.000.000 100.000 1.100.000 1.000.000 0
Total 1.000.000 1.000.000 2.000.000

Anuitate: Amoftizare + DobAndй

S
=
l

D compuse:
\ с) iп al treilea caz se арliсб fоrmчlа dobAnzii
l Sumatotallderambursat:Valoareaimprumutului*11+Rd)"
* (}+ 10%)|0:2,59З,]42,4б RON
= 1.000.000

l- SeobservlclprimavariantldeTambursareaimprumutuluiobligatar
este mai avantaj oas1 pentru
intreprindere,
=
ý
Е Aplicatia 8

l
{a
о societate comerciala intenlioneaz1
s1 сumреrе uп autoturism in

valoaredeЗ0.000RoNutilizбnduncreditbancar.Ratadobinziilacreditul
€
luatestedetO%pean'iardurataderambuTsareestede2ani.Secereslse

l intocmeasc1 tabloul rambursirii cu

anuitl{i constante,

Rezolvare
Se determini factorul de rambursaTe
dupi rela{ia:

g.1 *(t+0.1 )2 _ 0,I *1,2l

l(t.i)n
FRС =0-TT=T;lr_l I,2l _l =0,576l19,

Anuitatea va fi iп valoare de:

А: С * FRС : 30.000 * 0,5761 : |'7,286- atD, unde:

А= anuitatea
а: amortizarea
D= dobAnda.

se prezinti in felul
TablouldeTambursafecuanuitbliconstante
urmйtот:

ц
Finantele intrenrinderii: aplicatii practice si teste griшi 21

Ап Si Anuitate DоЬiпdё Аmоrtizаrе Sf

(D) (а)
1 30.000 |7,286 3.000 |4.286 30.000-14.286=
|5.7т4
2 t5.7|4 |7.286 |.5,72 |5.,l14 0
Total з4.572 4.572 30.000

Aplicatia 9

Sй se dеtеrmiпе costul mediu ponderat al capitalului unei firmе

pеntru care se cunosc urmltoarele date:
а. total pasiv - 100.000 RON;
Ь. capitaluri proprii - 40.000 RON;
с. рrоfit net - 10.000 RON;
d. costul capitalului imprumutat ко =21ц.

Rezolvare

Costul capitalurilor proprii este egal cu:

к =, l':filn"' -10,000*100=25%
Р Capitaluri proprii 40.000
Vаlоаrеа datoriilor intreprinderii este еgаlй cu 100.000-40.000:
60.000 RON, adicй 60% din total capital.

Costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii va fi:

К о_ - 40уо * 25Yо + 60о/о * 27 Yо = I 0о/о + Т 6,2оА = 26,2Yо

ё

Aplicatia 10

S1 se determine indicatorii gradului de indatorare pentru о intreprindere

ргпiпd de la urmltоаrеlе date:
- capital social (Cs) - 1.100.000 RON;
\
!
i
100.000 RON;
t
l rеzеrче -
\ datoriipetermenmediuqilung(DTMI)_s00.000RoN;
l datorii реtermen scurt (D15) - 500,000 RON;
total pasiv (Тг) - 2,500,000 RON,

Ё Rezolvare
I
=
э Capitalulpropriu(Cp)sedeterminlcaSumadintrecapitalulsocialqi
а
rеzеrче:
l
1,200,000 RoN
Ср: Cs* rеzеrче: 1,100,000 + 100,000=
Q
:

l
Capitalulpermanent(CpBK)esteformatdincapitalulpropriuqi
datoriile ре termen mediu qi lung:
2,000,000 RoN
Cru* = С, +DTML = 1,200,000 +800,000 =

termen mediu 9i lung qi

Datoriile totale sunt formate din datoriile ре
&|
l
datoriile ре tetmen scurt:
:.;

DT=D,'I-*D,,=800.000+500.000=1.300.000RoN
f
determin1 indicatorii de
ре baza valorilor mai sus calculate, se
indatorare astfel:
D--", 800.000
= 0,4 < 0,5
- Gradul de indatorare ре termen lung =
ffi
=
йбй
с" _ 1.200.000 = 0.92 > 0,5
- Gradulde autonomie financiaTu = Й l.з00.000

l - Coeficientul capitalului propriu =

*
=
##
= 1,5 > 1

l
t

\
 Aplicatia 11

Sй se determine indicatorii gradului de indatorare qi capacitatea

mахiml рiпй la саrе Se poate indatora о societate соmеrсiаlй pornind de la
uгmёtоаrеlе date:
- пчmбrul de acliuni emise (N) - 600.000 actriuni ordinare;
- valoarea поmiпаlй а unei ac{iuni (\ДN) - 3 RON/acliune;
- rеzеrче - 200.000 RON;
- datorii ре tеrmеп mediu gi lung (DTM1) - 1.000.000 RON;
- datorii ре tеrmеп scurt (Dц) - 1.400.000 RON;
- total pasiv (Тр) - 4.400.000 RON,

Rezolvare

Capitalul social (С5) se determinй prin inmul(irea numlrului de

ac{iuni cu valoarea nominal5 а ac{iunii:

Cs: N * VN : 600.000 acliuni * 3 RON/actiune : 1.800.000 RON .

Capitalul propriu (Ср) se determin1 са Suma dintTe capitalul social qi

:еZеrче:
Ср: Cs * rezerve : 1.800.000 + 200.000 : 2.000.000 RON

Capitalul реrmапепt (Срвк) este format din capitalul propriu qi

latoriile ре tеrmеп mediu gi lung:
Срвк = С. + Drrr- = 2.000.000 + 1.000.000 = З.000.000 RON
Datoriile totale sunt fotmate din datoriile ре termen mediu qi lung qi
jetoriile tеrmеп scurt:
ре
DT = Drr, * Dr, = 1.000.000 + 1.400.000 = 2.400.000 RoN
ре baza valorilor mai sus calculate, se determinй indicatorii de
:пdаtоrаrе astfel:
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 24
:,
l
D"''
D - Gradul de indatorare ре te.Tnen lung = = 1 999 99: = 0,з3 < 0,5
\ с rо* 3.000.000
l Со
- Gradul de autonomie financiaru = 0,83 > 0,5
DT= ?2.400.000
999 999 =

2.000.000
! - Coeficientul capitalului рrорriu = = =2 >|
= * 1,000.000
=
t

a Datoriile totale maxime се pot fi angajate de сбtrе intreprindere se

a<
dеtеrmiпl astfel:
:
Gradul de autonomie financiaru = 1DT > 0,5 э DT = 2* Ср , adic1

sunt cel mult egale cu dublul capitalului propriu.

In cazul nostru, intreprinderea se mai poate ?ndatora рбп1 la nivelul

de:
DT:2* 2.000.000:4.000.000 RON., adicl incб 1.600.000 RON fa{1

de nivelul acfual de 2.400.000 RON.

Pentru а repartiza aceast1 indatorare posibilй ре tеrmеп mediu 9i
lung, respectiv ре termen scurt, se porneqte de la valoarea maximl admis1 а
coefi cientului capitalului рrорriu:

Coeficientul capitalului propriu =:i'-

Drr,-
> l , de unde rezultб с5

чаlоаrеа maxim1 а datoTiilor ре tеrmеп mediu 9i lung este datl de valoarea

capitalului propriu.

Pentru exemplul nostru, ?пtrертiпdеrеа se mai poate indatora ре

termen mediu gi lung cu 2.000.000 RON - 1.000.000 RON : 1.000.000
RoN.
Datoria de 1.600.000 RON care poate fi contractati se imparte din
t punctul de vedere а1 scadenlei in :
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 25

- datorie ре termen mediu 9i lung: 1.000.000 RON

- datorie ре tеrmеп scurt: 1.600.000 RON - 1.000.000 RON: б00.000
RoN.

Aplicatia 12

Cu ajutorul modelului САРМ sй se determine ratele randamentelor

dorite de investitori in titluri, pornind de la urmltoarele date:
- rata rentabilitatii la plasamentele йr1 risc:
rу:5,5Yо
- rata rentabilitatii pie{ei:

rл:9Yо
- coeficienful beta pentru cele 4 tipuri de ac{iuni sunt:

Actiuni coeficientul beta

А 0,63
в 1.11
с 0"9
D 1,4

Rezolvare

Сопfоrm modelului САРМ, randamenful agteptat de investitori este:

Rata rentabilitatii = rf + р(rnl -11 ).

Pentru cele 4 acliuni randamentul va fi:

]..ta гentabilitatiiA = r, +р(rrn -rr) = 0,055+0,63*(0,09-0,055) = 0,07705 =7,10%

- .la гentabilitatiiB = r, + В(r_ - r1 ) = 0,055 + 1,1 1 * (0,09 - 0,055) = 0,09З85 = 9,З8о/о

; .ta rentabilitatiiC rr * (0,09 - 0,05 5) = 0,0865 = 8,65%

= + P(r_ - r1 ) = 0,055 + 0,9

; :lа rentabilitatiiD r, * (0,09 - 0,055) =

= + B(r_ - 11 ) = 0,055 + 1,4 0,1 04 = 1О,4%
 \ Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 2б
:l
l
D Aplicatia 13
\
l Sй se determine valoarea de pia!й а unei obliga{iuni cunoscend
urmйtоаrеlе date:
- societatea а emis obligaliuni cu о valoare nominala de 2.500 RON /

l
!f
obliga{iune ре о perioadl de 5 ani;
- cuponul prezintй о rati de I2Yо ре ап, iar dobinda se рlйtеgtе anual;
э-i - discountul pie{ei este de 10%.
t

l
\ Rezolvare
{a

: . _+Dobanda
=Д *
\ДN
"о (l *i), 1,*Ц
l Dobбnda : 12% * VN:300 RON
in cazul nostru, valoarea de piall a obliga{iunii va fi:

р0 _ 300 + 300 + з00 + з00 + з00 _t 2.500

(t + 10%)1 (t + l0%)2 (r + l0%)3 (t + 10%)а (t + tои)' (l +tои)5

р0
з00 300 з00 , 300 300 2.500
1,1 1,21 l,зз 1,46 1,61 1,61
р0 = 2'7 2 2+24'7,9з +225,5 6+205,47+ 1 8 6,зЗ+ l 5 52,'7 9:2.690, 80 RON
"7

1.3. Aplicatii practice рrорчsе

l. О societate are un capital social compus din 1.000.000 ac{iuni,

ачбпd о чаlоаrе nominalй unitar5 de 20 RON/ac{iune, cotate la bursй cu 30
RON/ac{iune. Societatea procedeazl la creqterea capitalului social prin aport
inпumеrаr, emilflnd 200.000 ac{iuni la un pre{ de emisiune de 25
RON/acliune.
Se cere s5 se determine:
Fiпяпfе|е intrenrinderii: anlicatii nractice si teste srilй 27

а) valoarea noului capital social;

Ь) pre{ul de pia{l al acliunii dup5 emisiunea de noi acliuni;
с) valoarea dreptului de subscriere;
d) prima de emisiune.

2. О societate prezintl urmatoarea situatrie а capitalului social:

- numlrul de ac{iuni - 15.000,
- valoarea nominal1- 100 RON/ac{iune,
- рrе{ul de pia!1 al acliunii inainte de mаjоrаrеа capitalului este de
50 RON/ac{iune.
Societatea decide majorarea capitalului social рriп emisiunea de
i.000 de noi acliuni la un рrе{ de emisiune de 125 RON/acliune. Se cere sй
se stabileascl:
а) valoarea noului capital social;
Ь) рrеful de рiаlй al ac{iunii dupй emisiunea de noi ac{iuni;
с) чаlоаrеа drepfului de subscriere;
d) рrimа de emisiune.

3. О firm1 prezintй uгmltоаrеа situalie а capitalului social: пumlrul

:е acliuni emise : 250.000 ac{iuni; valoarea nominall а unei ac{iuni:4
R.ОN; cursul de pia{l al acliunii este de 5 RON/ac{iune. Adunarea Generalб
. .\c{ionarilor decide mаjоrаrеа capitalului social сu 250.000 RON рriп
::eýterea valorii nominale а ac{iunilor. Se cere sй se detetmine:
а) чаlоаrеа capitalului social ?nainte 9i dupa mаjоrаrе;
Ь) capitalizarea bursierl inainte de mаjоrаrе;
с) creqterea valorii nominale а ac{iunii;
d) чаlоаrеа nominal1 а acliunii dupl creqterea capitalului social.

4. S1 se determine costul capitalului репtru un imprumut obligataT in

"эlоаrе de 600.000 RON, acordat ре о perioada de б ani cu о dobindl de
-,

ре an qi rambursat in dou1 variante:

*: о

а) integral la scaden{1;
Ь) рrороr{iопаl in timp.
\
tt
l 5. S1 se determine costul capitalului pentru un imprumut obligatar in
\ чаlоаrе de 2.000.000 RoN, acordat ре о реriоаdi de 5 ani сч о dobAndi de
l 10% ре an gi rambursat in anuitйli constante.

6. sa se determine costul mediu ponderat al capitalului unei firmе

pentru care se cunosc urmltоаrеlе date:

l
=
a)total pasiv - l80.000 RON;
b)capitaluri proprii - 90.000 RON;
=
а c)profit net - 20.000 RON;
a d)costul capitalului imprumutat ка =20о/о,

{a

a 7. Sa se stabileascй indicatorii gradului de indatorare репtru

intreprindere pornind de la urmltoarele date:
- capital social (Cs) - 500.000 RON;
- tezerye - 50.000 RON;
- datorii ре termen mediu qi lung (DTMr-) - 400,000 RON ;

- datorii ре tеrmеп scurt (DTs) - 450.000 RON;

- total pasiv (Тр) - 1.500.000 RON.

8. S1 se determine indicatorii gTadului de indatorare 9i capacitatea

maximl pin1 la care se poate indatora о societate соmеrсiаlй pornind de la
urmltoarele date:
- numlrul de ac{iuni emise (N) - 500.000 ac{iuni ordinare;
- чаlоаrеа nominall a unei acliuni (v1\) - 2 RON/actiune;
- rеzеrче - 100.000 RON;
- datorii ре termen mediu qi lung (DTMI-) - 900,000 RON;
- datorii ре termen scurl (DTs) - 600.000 RON;
- total pasiv (Тр) - 2.600.000 RON.

l
i
 Fiпапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste gгili 29

1.4. Teste grila рrорчsе

1) Саrе din urmйtoarele afirmalii privind capitalul sunt adevirate:

а) in sens economic larg, capitalul ехрrimб mijloacele bйneqti, precum gi
expresia Ьйпеаsсй а mijloacelor materiale folosite de intreprindere pentru
рrоduсеrеа unor bunuri qi servicii destinate vf,nzйrii qi саrе astfel permit
оЬliпеrеа profifului;
Ь) capitalul fictiv este reprezentat de sumele de bani din conturile bancare la
tеппеп араrfiпбпd fiгmеi;
с) capitalul real cuprinde instrumentele prin care se constifuie capitalul Гrctiv
sau саrе faciliteaz5 folosirea lui;
d) capitalul реrmапепt cuprinde sursele imprumutate aflate la dispozilia
tlгmеi о perioadi indelungatl la care se adaugб 9i sursele proprii.

2) Dreptul de subscriplie:
а) reprezint1 pierderea de valoare а cursului ac{iunilor, са urmаrе а
emisiunii de noi ac{iuni;
ь) rерrеziпtй dif,eren(a dintre prelul de emisiune 9i valoarea nominalё а ý

ac{iunii qi este supus rароrtului сеrеrе - оfеrtй;

*

а .d
с) аrаtй diferenla dintre pre{ul de emisiune al noilor ac{iuni qi prelul bursier '.

ia l
а1 acliunilor vechi; ]i

d) este sinonim cu dreptul de atribuire.

3) Cregterea de capital рriп ?псоrроrаrеа de rеzеrче аrе са efect:

а) cregterea capitalizбrii bursiere а intreprinderii qi reducerea cu aceeaqi
suml a rezervelor;
Ь) diluarea puterii vechilor ac{ionari, са urnare а distribuirii de ac{iuni
gTatuite;
С) reducerea cursului bursier al ac{iunilor, са urTnare а repartizёrii aceleiaqi
bogatii ре mai mu]te ac{iuni;
d) sporirea Гondului de rulment.

4) Care din urmltoarele afirma{ii referitoare la consolidarea datoriilor

 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 30

l
l
intreprinderii sunt adevlrate:
l
\ а) аrе са efect сrеqtеrеа capitalului permanent;
l ь) presupune creqterea datoriilor totale аlе intreprinderii prin emisiunea de
obligaliuni;
с) presupune аtrаgеrеа de fonduri рriп metoda finan{arii directe;
I\ d) creqterea fondului de rulment.
t-
Е
= 5) Autofinanlarea net1:
а а) fоrmеаzl, allturi de autofinanlarea de men{inere, mаrjа brutl de

i a<
autofinan{are;
Ь) presupune utilizarea unei plrli din amortizarea mijloacelor fixe;
a с) cuprinde partea din рrоГrt nedistribuiti sub fоrmа dividendelor;
d) este sinonimЙ cu no{iunea de capacitate de autofinan{are.

6) Autofinan{area de men{inere:
а) presupune utilizarea unei plr,{i din рrоfit pentru menlinerea func{ionlrii
mijloacelor fixe la parametrii ini{iali;
Ь) exprima capacitatea intrepTinderii de а mobiliza, аllturi de amortizare,
intregul profit net pentru dezvoltare;
с) implici participarea, la procesul de finan{are, numai а amortizirii
mijloacelor fixe;
d) exprima allturi de profitul net inainte de repartizarea Sa capacitatea de
autofinan{aTe.

7) Cuponul (dobAnda) plйtit de intreprindere pentru obligaliunile clasice

emise se calculeazi in funclie de:
а) rata cuponului qi рrеlul de emisiune al obliga{iunii;
Ь) Tata cuponului qi valoarea nominall a obligaliunii;
с) rаtа cuponului gi cursul bursier al acliunii;
d) rata dobбnzii de referin{1 а Blncii Nalionale.
l
п 8) Capitalurile permanente includ:
а) depozitele bancare efectuate de companie ре termen indelungat;
{
Ь) datoriile contractate de companie ре tetmen indelungat;

ц
ппапtеlе intreprinderii: aplicatii practice gi teýte grilil 31

с) mijloacele fixe utilizate de iпtrерriпdеrе un timp indelungat;

d) creditele de trеzоrеriе 9i disponibilitatile blneqti.

9) Capitalul social al intreprinderii:

а) include capitalurile proprii, rezervele qi provizioanele;
Ь) include capitalurile реrmапепtе, rezervele qi provizioanele;
с) este inclus in capitalul permanent;
d) este inclus in capitalul propriu.

lO)Efectul de levier poate scбdea atunci cind:

а) costul capitalului imprumutat scade;
Ь) sporegte mlrimea capitalului propriu cu о rаtй mаrе а dividendului;
с) rentabilitatea есопоmiсй а intreprinderii creýte;
d) scade mйrimеа capitalului imprumutat ре tеrmеп lung cu uп cost scбzut.

11) Finan{area internl presupune apelul la urmбtoarele resurse:

а) proГrful net sau рrоfitul rйmas duрё plata dividendelor;
Ь) emisiunea gi vinzarea de noi ac(iuni;
С) amortizarea activelor imobilizate, sume din valorificarea activelor
imobilizate scoase din functiune sau din vflnzarea celor de prisos;
d) contribu{ii ale statului, ale unor colectivitйцi publice qi organisme
specializate.

12) Finan{area ехtеrпй presupune constituirea, iar ulterior sporirea

capitalului firmеi prin:
а) ароrturilе in паtur1 sau in bani ale viitorilor proprietari;
Ь) profitul net sau profitul rlmas duрё plata dividendelor;
с) emisiunea gi vinzarea de noi ac{iuni;
d) contractarea de imprumuturi bancare.

1З) Sроrirеа capitalului реrmапепt prin contractarea de imprumufuri ре

termen lung poate fi realizatй prin:
а) oblinerea unui credit bancar;
Ь) emisiunea de ac{iuni;
I

:
ll
с) emisiunea de obligatiuni;
t\
d) leasing.
l
14) Principalele avantaje ale leasing-ului constau
in:

l\ a)decelemaimulteorichiriaesteprogresivl,dAndposibilitate
utilizatorului sa realizeze о rentabilitate acoperitoare;
respectiv nivelul
a ь) este о resursa de fiпап{аrе саrе sporeqte pasivul Гtrmеi,
indatorlrii;
suportflnd
с) chiria este deductibila prin profitul impozabil, intreprinderea

i doar diferenla fall de cota de impozit;

d) utilajul primit nu apar,line intTeprinderii utilizatoaTe
pfrnl la achizitionarea
)
=

lui.

15) Ratele са instrumente de analiza financiarl se impart in:

а) rate de rentabilitate;
Ь) rate de gestiune;
с) rate de structurl;
d) rate de echilibru financiar.

16) Efectul de levier reprezint1:

economica ale unei
а) suma dintre rentabilitatea financiarй gi rentabilitatea
intreprinderi;
ь) diferenla dintre rentabilitatea economica qi Tentabilitatea financiara
ale

unei intreprinderi;
economica ale
с) diferenla dintre rentabilitatea financiara qi Tentabilitatea
unei intreprinderi;
qi rata dobinzii
ь) produsul dintre diferen{a dintre rentabilitatea economica
qi Taportul dintre capitalul imprumutat 9i capitalul
propriu,

17) Efectul de levier poate spori atunci cAnd:

fi а) costul capitalului imprumutat scade;
f Ь) costul capitalului imprumutat creqte;

{ с) rata rentabilitllii economice cTeqte;

d) sporeqte mlTimea capitalului рrорriu,

I
|t
1
гlпапtеlе iпtrерriпdеrii: aplicatii practice si teste grilli 33

i r Fiпап{аrеа inteml:
о
, se bazeaz1 in principal ре profitul net rйmаs duрй plata dividendelor qi ,
, :l ortizarea activelor imobilizate;
- se rea|izeazб prin partea din profitul net distribuit1 pentru plata t
,,idendelor;
;
_

- este exprimatl fie prin autofinanlarea firmеi sau capacitatea de

,._:оfiпап!аrе;
_ эге in vedere 9i sumele din valorificarea activelor imobilizate scoase din
,_:-icIiune.

?
-, Capitalul unei firmе este definit са: э

*-
expresia b5neasc1 а activelor investite
SlЪýurаtе de aceasta;
de о firm1 in activitatile
t
- totalitatea activeloT utilizate de о firmй in procesele economice
:.lcйtoare de profit;
_ totalitatea sumelor depuse in blnci qi а imprumuturiloT contractate de о
,]-:llа:

- sLll,na dintre capitalul fix 9i.capitalul circulant al unei firmе. J

}
- r Incotporarea de rezeIve este о metodй de sporire а capitalului social
, .::е: Fltt
,, ]u aduce resurse financiare suplimentaTe pentru intreprindere;
- aduce lesurse financiare suplimentare pentru intreprindere;
;
- poate fi pus1 in aplicare prin emisiunea de acliuni la un pre{ mai mаrе
;
_-,catprelul ре рiа{й, pentru а spori atractivitatea ac{iunilor;
- poate fi рusй in aplicare рriп emisiunea de ac{iuni care se impar1 gratuit
,-:ionariloT vechi.

- - l \4etoda aportului in bani gi emisiunea de noi ac{iuni au са efect: L

, nrodificarea structuTii financiaTe; Ё
ь
-
,
rnajorarea сrеап!еlоr intreprinderii;
sporirea fondului de rulmепt;
t
n
f
- | сrеýtеrеа lichidit5{ilor firmei.

t
 Fiпяпfе|е infrenrinderii: anlicatii nractice si teste grili

l-
::

D
\ 22) Capitalul este definit са:
t а) expresia Ьбпеаsсl а bunurilor folosite de firml pentru oblinerea
profitului;
Ь) о valoare capabil6 sй produc1 surplus de valoare;
с) mijloacele materiale gi blnegti delinute de о firml;

l d) totalitatea activelor imobilizate 9i а activelor circulante de{inute de о

t
!l
firm1.
t

i 23) iп чrmа apliclrii metodei aportului in паfurё de genul mijloacelor fixe:

а) creqte fondul de rulment ре Seama sporirii valorii activelor imobilizate;
Q

a
ь) sporeqte чаlоаrеа activelor imobilizate, fapt се determin1 sclderea
fonduluide rulment;

l с) sporegte atAt fondul de rulment, cAt qi activele imobilizate, in propor{ii

egale;
d) se modiГrcl strucfura activului, dar nu qi а pasivului.

24) Consolidarea datoriilor intreprinderii are са efect:

а) sporirea nevoii de fопd de rulment;
Ь) creqterea fondului de rulment;
с) modificarea structurii activelor imobilizate;
d) imbunйtl{irea lichiditefl 1оr firmеi.

25) Capacitatea de autofinanlare exprim1:

а) un con{inut similar cu cel de cash-flow;
Ь) mobilizarea amortizlrii 9i а intregului рrоГrt net inainte de rераrtizаrе;
с) folosirea ре lflngl amortizare а proГrtului rlmas dupб plata dividendelor;
d) fiпап{аrеа inteml posibil de realizat de cltre firm1.

26) Obliga{iunile clasice prezint1 urm5tоаrеlе caracteristici :

а) au о dobбndb fixl;
Ь) au о dobflnd1 variabil1;
с) sunt emise ре termen lung;
t d) rambursaTea se fасе la pre{ul de emisiune.

t
п[папtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 35

]- i Dezavantajele leasing-ului constau in faptul сб:

} este о rеsursЁ care nu sporegte pasivul firmеi;
: рrеsuрuпе un cost al finan[6rii mai mаrе decAt cel al indatorlrii;
: аIе о chirie deductibill din profitul impozabil;
: аrе о chirie progresiv1.

]l l Coeficientul capitalului рrорriu se apreciazdprinraportul dintre:

.l capitalul total qi capitalul propriu;
: i capitalul рrорriu gi capitalul реrmапепt;
; l capitalul propriu qi capitalul ?mprumutat ре tеrmеп mediu qi lung;
j r capitalul propriu qi totalul datoriilor.

]9l Efectul de levier financiar exprim1 relalia dintre:

зt гentabilitatea economic1 9i rata dobAnzii;
: t гentabilitatea financiarй qi structura financiarб а firmеi;
сt гароrtul dintre capitalul propriu gi cel imprumutat, precum gi diferen{a
l:rtre rentabilitatea есопоmiсй qi rаtа dobбnzii;
dl rentabilitatea fiпапсiагй 9i сеа есопоmiсй.

costul mediu ponderat al capitalului unei firmе pentru care se cunoSc

-r0)
uгmбtоаrеlе date: total pasiv - 180.000 RON; capitaluri proprii - 90.000
RON; profit net - 20,000 RON; costul capitalului imprumutat ко =20оА,
eSte:
а) 22О/о;
Ь) 11,1l%;
с) i8%;
d) 22,22оА.

З 1) StructuTa Гtпапсiаr5 а ?ntreprinderii urmйrеqtе:

а) о compozilie а diverselor surse de finan{are;
Ь) raportul intre capitalul propriu gi cel imprumutat;
с) rароrtul iпtrе grupele care ехрrimй fоrmеlе func{ionale аlе capitalului;
d) rароrtul iпtrе activele imobilizate qi cele circulante.

,:llii
,l;1
,

'.].|!:iiil']
,:l...?,.{.]i,
:
. .:,:|,r:;|||:

] ,| .|-:lilri

J!i;]ýii::
 Finantele intreprinderii: aplicatii пrасtiсе si teste erili 3б

i
i ;;; ;;;;;;;;;;;-,"*,
--- --,
(
а) folosirea doar а profitului pentru dezvoltare;
t ь) investirea amortizlrii qi а profitului rbmas
dupa plata dividendelor;
in bani;
с) folosirea emisiunii de ac{iuni 9i а ароrtului

l d) angajarea de Гrrm1 а tuturоr resurselor

sale,

33) iпсоrроrаrеа de rеzеrче semniГtcl:

l а) trапsfоrmаrеа datoriilor in acliuni;

Ь) includerea imprumuturilor ре termen lung
iп capitalul permanent;
a\ social;
с) includerea fondului de rezervl in capitalul
\ d) mаjоrаrеа capitalului prin emisiunea de
noi acliuni,
€

l
34)Finanlareaexternбpresupunefolosireaurmбtoarelorresurse:
а) imprumuturilor Ьапсаrе;
Ь) incaslrile din emisiunea de acliuni 9i obliga{iuni;
с) resurse de la buget;
d) mobilizarea intregului profit net 9i а amortizlrii mijloacelor fixe,

prin:
З5) Sporirea capitalului реrmапепt poate fi realizati
) termen mediu qi lung;
а) contractarea de imрrumuturi Ьапсаrе ре
{ Ь) emisiunea de acliuni;
с) emisiunea de obligaliuni;
d) apelul de cTedit-bai1(1easing),

Е
е| З6) Capitalurile permanente cuprind:
\ а) creditele de trezorerie;
Ь) capitalul social qi rezervele Гrrmеi;
с) imprumuturile de orice fel ре termen lung;
/ d) doar imprumuturile bancare ре tеrmеп lung,

l ;;;;;;;,;;;; are ca efect:

а) о ratb а rentabilitl{ii f,rnanciare mai mате decfrt rata rentabilitllii

t economice;

t
 гiпапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 37

: о rаtй а rentabiliй{ii financiare suреriоаrй ratei dobAnzii;

: rentabilitйlii economice mai mаrе decit rаtа dobimii;
о rаtй а
,: о rаtй а dobAnzii superioarй ratei rentabilitatii economice.

:Sr Coeficientul capitalului propriu se determin1 са rароrt intre:

: capitalul propriu gi cel permanent;
: l capitalul propriu gi capitalul imprumutat ре tеrmеп mijlociu gi lung;
;,capitalul рrорriu gi totalul capitalului firrmei;
: t capitalul propriu qi capitalul imprumutat ре tеrmеп scurt.

-r9) criteriile de optimizare ale structurii Гtnanciare se referl la:

зr minimizarea cosfului mediu ponderat al capitalului;
эt minimizarea riscului financiar;
-t t asigurarea egalitllii dintre mlrimea resurselor financiare qi mlrimea
rnvestiliilor de efectuat;
J) sporirea capacitllii de autofinan{are.

-10) Costul capitalului propriu se calculeaz5 cu ajutorul:

з l politicii dividendelor practicat1 de firm1;

Ь) coeficientului В (al riscului);

с) ratei rentabilitllii investi{iilor аýа zis "йrl risc";
d) ratei medii а rentabilitllii titlurilor emise de firmеlе din aceeagi rаmurа ý1

cotate la bursй.

цii
it
CAPITOLUL 2. PLASAMENTE DE CAPITAL РЕ TERMEN
D
\
LUNG
l
2.1. Вrечiаr teoretic

Eficien{a proiectelor de investi{ii poate fi apreciat1 cu ajutorul а dочй

! categorii de criterii:
ý
э
l
I. criterii tradi{ionale (sau simple) - cele mai ?ntбlnite fiind criteriu1
i rentabilitltrii, criteriul lichiditйlii (al duratei de recuperare а capitalului
i investit) 9i criteriul costului (al economiei sau al deplqirii costului de
: produc(ie);
II. criterii Ъаzаtе ре tehnicile de acfualizare sau de capitalizare:
valoarea actualizati пеtй (VAN) qi rata iпtеrпй de rentabilitate (RIR).
Criterial reпtobilitйlii constй ?n determinarea ratei rentabilitatii
economice а
proiectului de investilie (R) qi apoi соmраrаrеа rezultatului
oblinut cu rate similare се privesc alte proiecte Sau cu mёrimi се privesc alli
indicatori ai firmеi, precum rаtа rentabilitatii capitalului fix 2 . Сопfоrm
acestui criteriu, rata rentabilitatii (R) trebuie sё fie superioar1 costului
capitalurilor proprii qi imprumutate (К):
R>K
criterial lichiditd|ii (sau al duratei de recuperare а capitalului
iпvestit) rеflесtй intervalul de timp in саrе capitalul revine in fоrmа initriala
(ьlпеаsсй). conform acestui criteriu, un proiect de investi{ii trebuie sб se
recupereze cAt mai repede posibil, adic1 investitorul sй intre ?п posesia
capitalurilor avansate 9i а rentabilitatii scontate intr-un termen cit mai scurt.
Durata de rесuреrаrе а investitiei (D.r.) se determinй cu ajutorul
rela{iei:

O.r.=J-, unde
C.F.o
С.-Д" este cash-flow-ul mediu anual.

t - Bucitaru D,
- Fiпап!еIе tпlrepriпderjj, Editura TipoModova, Iaqi, 2013,
р
 38 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste gгilд 39

LN Criterial costalai se utilizeazЬ in cazul selectЁrii investiliilor de

inlocuire qi indeosebi а celor се чizеаzб modemizarea. Acest criteriu
presupune раrсurgеrеа а douй etape:
1) dеtеrmiпаrеа economiei (Е) sau а deplqirii costurilor de produclie
(D), са urтnare а investi{iei сопfоrm relaliei:
E(D)= (С,
V"
+й)-( с,, *!yt unde
а dоui Dl,.
Со - costurile de exploatare, exclusiv cheltuielile privind amortizarea
Titeriul inainte de investitie;
liBlului V. - valoarea rйmаsl а mijlocului fix pTevбzut а fi inlocuit;
чlчi de D. - durata de funclionare rlmasl a mijlocului fix de inlocuit.
Cr - costurile de exploatare, mai pu{in amortizarea аfеrепtб
Blizare: mijlocului fix, prevlzut а se achiziliona;
Vi - чаlоаrеа de intrare а noului mijloc fix;
abilitltii Dr - durata normall de func{ionare а noului mijloc fix.
ultatului 2) daci in utma calculelor se obtrine о economie, se continuй cu
ll"esc alli stabilirea ratei randamenfului investiЦiei (r):
Сопfогm 1= Д х100
V'-V,
costului
Proiectul de investilii ча fi selectat numai dac1 rata randamentului
rnvesti{iei este superioarй ratei randamentului mij loacelor fixe ale firmei.

zpitalului
Capitalizarea reprezintй tehnica cu ajutorul сбrеiа se poate calcula
ra iniliall
nivelul viitor, la о anumitб datl, а unei sume plasate in momentul actual.
ruie s1 se
Dac1 lulm in considerare rata Tentabilit6lii "r" la care uп anumit capital "С"
гt posesia
poate fi fruсtifiсаt, aflrnci in anul "t" чаlоаIеа capitalului Tezultat din
nai scurt.
calculele capitalizбrii este:
u ajutorul
- dupl un an capitalul are un nivel nou "С1":
Cl=C+C,r=C(l+r)
- dup1 al doilea an capitalul аrе urmltоаrеа valoare "С2":
Cz = C(l+r)+[C(1 + r)]r =(1+r)(C+Cr) = C(l+r)(i+r) = 611*.1z
- prin ехtrароlаrе, ?n апul t capitalul ajunge 1а urmitоrul nivel:
:q
\ Finantele intrenrinderii: anlicatii nraetice si teste griIji

Е С, = C(l +r)'
I
\ Observatii:
(l+r)ireprezinta factor de capitalizare (fructificare);
I - rela{ia

- suma totall reprezentand capitalizarea cuprinde atat capitalul, cet ýi

acumularea la finele fiесйrui an;
- rаtа rentabilit5lii llri' este luаtй iп calcul la nivelul costului
capitalului, deoarece acesta exprim1 obliga{ia minimй а investitorului.

Е
Actualizarea reprezintб tehnica prin intermediul сйrеiа se dеtеrmiпй

\ь\ valoarea actual1, la inceputul anului unu, sau in momentul zero, а sumeloT
capitalizate la finele anilor |,2,,.., п. Operaliunea se rea|tzeaztr cu ajutorul
:
factorului de capitalizafe: -J-.
(1+r)

l Astfel, valoarea capitalului inaintea unui an de fruсtifiсаrе (С) еrа:

6:=6,,*-l;unde
' Cl este nivelul capitalului duрй un an de fructificare.
(1+r)'
I Rela{ia este dedusl din Cr : С(l+r);
]r
:l - inaintea а doi ani de capitalizare, mlrimea capitalului este:
i
С - (1+Ч,
=Сz
11"
dedusй din Cz: С(l+r)2;
*
- inaintea a,,t" ani capitalul este:

С = С,. --] _ , dedusd din Ct : С (l+r)t.

(1 + r)'

Vаlоаrеа actualizatй netй (V.А.N.) se dеtеrmiпl сопfоrm rela{iei:

l/.A.N.= i _gt= _.rn, unde
ii (1+ r)'

СF'_ reprezint1 cash-flow-urile din momentul t;

Io - este investi[ia ini{ialй;

l r - rata dobбnzii de рiа{й.

l Rata iпtеrпй de rentabilitate se calculeazd cu ajutorul relaliei:

t
2

ц
к)

Л.l.R. a.min + - miп)

ffir.*ax
= а.
, unde

- v, este venitul net actuali zat pozttiv саге corespunde unei rate
tI ý1 minime de acfualizare (а. miп);
- v, este venitul net actualizat negativ саrе corespunde unei rate
rlui mахimе de acfualizare (а.mах). Relaliile de acfualizare а.miп. qi а.mах. se
aleg in аqа fel incit si se oblinl un venit net acfualizat pozitiv pentru а.miп.
;i negativ репtru а.mах, iar diferen{a dintre aceste douб rate sl nu fie mai
rin1 mаrе de 5о%.

еlог
orul
2.2. Aplicatii practice rezolvate

еrа:

:аrе.
Sб se determine durata medie de rесuреrаrе а investi{iei pentru doul
proiecte А qi В cunoscflnd investi{ia ini(ialй ( 1о ) qi cash-flow-urile estimate
pentru cei 5 ani ai perioadei de exploatare:

RoN
Proiecte А в
Investi{ia ini{ialй l20.000 130.000
Cash-flow-uri
- Anul I 25.000 29.000
Anul II 30.000 35.000
le1:
Anul III 35.000 42.000
Anul IV 40.000 50.000
- Апul V 30.000 54.000

Rezolvare

Cash-flow-urile medii anuale pentru cele doul proiecte А qi В sunt:

tr 25.000 + 30.000 + 35.000 + 40.000 + З0.000
LГд= =з2.000RоlV
ý
т'iпяпfеlе infrenrinderii: anlicatii nractice si teste srilй

lЕ 29.000 + З5.000 + 42.000 + 50.000 + 54.000

CFB = = 41.000ДоN.
D
\
l Durata de rесuреrаrе а investi{iei pentru cele doul proiecte ча 11:

Dr,
"= Ц =l20'000
CFn 32.000
= 3.75 ani.

l30'000
Dr^
" =JЩ CF,
= = 3.17 ani.

l
41.000

tэа ДmЬеlе proiecte asigur5 о rесuреrаrе а investiliei mai mic1 decAt

durata de via{й а acestora. Deoarece intreprinderea urrnareqte rесuреrаrеа
a cit mai rapidl a capitalurilor investite, proiectul В va fi acceptat.
i

a
Aplicatia 2 (criteriul costului)

I О societate comerciall doreqte sl efectueze о investi{ie de inlocuire а

unui mijloc fix cu о valoare qi о duratё de func{ionare rlmase de 200.000
RON, respectiv 4 апi, се inregistreazй соsturi de exploatare de 140.000
RON. Noul mijloc fix аrе о valoare de intrare de 600.000 RON 9i о durat1
поrmаll de funclionare de 10 ani, iar costurile de exploatare sunt estimfie la
S0.000 RON. Dасб rata randamentului mijloacelor fixe ale Гrrmеi este de
9Yо, sб se analizeze daci proiectul de achizilie а noului mijloc Гrх va fi
acceptat sau пu de cltre conducerea firmei.

Rezolvare

1. Se determinl in pTimul rind economia (sau depйqirea costurilor de

produc{ie са urтпаrе а investi{iei in noul mijloc fiх):
200,000 uoo,:ooo'l
u\ч| tc *!r\-(с,
д(D) = r-о
D,, ,-,
+ Lr=[,oo.ooo
Dt t - "'-
+
4 )-[rо.ооо *
) [ l0
= 50.000 RON '

Datoriti сumрйrйrii unui nou mijloc Гtх, se yarealiza о economie in

valoare de 50.000 RON.
( 2. Se stabileqte rata randamentului investiliei (r):

l
 Finantele iпtrерriпdеrii: aplicatii plactice si teýte grili

,=J_x100= 50.000 х100= l2.5%

V, -V, 600.000 _ 200.000
Dеоаrесе tata randamenfului investi{iei este superioarй ratei
гandamenfului mijloacelor fixe ale firmei (9%),proiecful va fi acceptat.

Aplieatia 3 (criteriul VАN)

Eft о societate comercialё аrе de efectuat о investilie in valoare de

lGr 100.000 RON qi cu о durаti de via{й de 3 ani. Fluxurile de lichiditi{i
cstimate la sйrgitul сеlоr trei ani sunt: 65.000 RoN, 70.000 RoN, respectiv
75.000 RoN. CunoscAnd rata de actualizare de 10%, sб se determine VAN

репtru aceasta investi{ie.

Gа Rezolvare
tх)
Реriоаdа Fасtоr de actualizare Flux de lichiditifi Vаlоаrеа
ш0 (RoN) actuali (RON)
пtii 0 -100.000
1 -l00.000
Ela l l/ 0%):1/1, 1 :0,909
(1+1 65.000 59.085
lde 2 l / 0+|О%)2: l /( 1, )2:9,з26 70.000 57.820
rfi
1

3 l ( l +1 0%)З:1/( l, 1 13:9,75 1 75.000 56.з25

VAN:73.230

Aplicatia 4 (criteriul VАN)

rde
О societate comercial1 аrе de ales intre dоuй proiecte de investilii
ш\ folosind criteriul VАN:
-)
1)Рrоiесtul А:
1о = 100.000

Еm и=l0апi
CF, = gp, - ... = CFro = 20.000 RoN
r=I0%
!
\ Finantele iпtrерriпdецiil aplicatii practice si teste srili
Е 2) Proiecful В:
l l00.000
\ 1о =
и=l5ani
t CF, =
gp, = ... = CFts = 17.000 RoN
r=]0%

l Rezolvare

l Se dеtеrmiпй чаlоаrеа actualizatб netй pentru proiectul А:

ь чАNд=
t
(t+o.t)l0 -t 2,59 _
,|

= 20.000 _ 100.000 = 20.000

o,r .( + o,t )10 0,1 ,2,59

i = 20.000 * 6.1з - 100 .000 = 122 .600 - 100 .000 = 22.600 RON

Se determinй valoarea actualizatй пеtй pentru proiectul В:

чАNв=Ё,СО,,, -,о
:l
-l
_t
" ?,(t+r)'
_a
:
= 17.000 . (l + o,t )'' _ t
-t00.000 =17.000 .4'l7 -1-100.000
o.t .(t + o.t )'' 0,| . 4,|,|
f = 17 .000 * 7,60 - 100 .000 = |29 .200 - 100 .000 = 29 .200 RON

se observ1 сй in
ambele cazmi valoarea actldrizatб, neta este
pozitiv1, deci cash-flow-urile actualizate sunt mai mari decAt investilia
ini{ial1 qi ambele proiecte pot Гr acceptate. Deoarece firma аrе de ales doar
un singur proiect, se ча alege al doilea proiect се asigurй о valoare
actuallzatб mai ri di с аtй.

Aplicatia 5 (criteriul RIR)

sй se determine rаtа iпtеrпй de rentabilitate pentru un proiect de

investitrii caracterizat prin: cheltuiala ini{ialй 220.000 RoN, cash-flow-uri
t
2

{
д Fiпапtеlе intreprinderii: anlicatii oractice si teýte Erili

muale estimate de 40.000 u.m. iп fiесаrе din cei zcce ani de via!й ai
investi{iei, iar costul de oportunitate al capiИlului este de 12%.

Rezolvare

PresupunAnd с1 rata minimй de actualizare (a.min) este egalё cu

l lolo, valoarea actualizatб пеtё а proiecfului de investilii pentru aceastl rat1
va fi egal6 cu:

П CF'
=ýffi-10 -гtr.#, 1 _I^=rr.(t*,)n
=" - _l_f :
Д1,*пч u
l- Иr =
r.(t+r)Г-10

40.000.
(r + o,t t)l0 --r-
50.000.
2,8З - l
= - 220.000 =
,2,8з -
220.000 =
0,11.(l + 0,1 l)lu 0,11

*
= 40.000 5,87 - 220.000 = 14.800 RON >0

Presupunбnd сй rata maxim1 de actualizare (а.mах) este egalб cu

l4o/o, vа|оаrеа actualizatй net5 а proiectului de investitrii in acest caz уа Гt

еgаlй сu:

n,=Ёr#_10= cF Уй-10= r, |:с*r'-10=

l este
Bsti{ia = 40.000.
(t + o,r+)10 --t-
- 220.000 = 40.000 , 3,7 -| - 220.000 =
в doar 0,14.(1+ 0,14)lU 0,|4,з,,7

Lloare = 208.400 - 220.000 = -11.600 RON <0

Rata iпtеrпб de rentabilitate pentru proiectul de investilii ча fi:

V
R.l.R. = c.min + - a.min)
rt
-j----(c].max
*|Vzl

__-J1 J00- .(t+и _ |l%)

R.l.R. = |lo/o * = \|о/о + 0,56 .зyо = 12,68уо
bct de 14.800 +11.600
bw-uri
1
ý

:l
Е Se observЙ сё, ruta iпtеrпЙ de rentabilitate а proiecfului de investitrii
D
\ este suреriоаrб ratei oferite de о altemativй comparabil1 de investire
9i, in
l consecin(й, proiecful va fi acceptat.

t 2.3. Aplicalii practice propuse

la
= 1.о societate comercialE are de efecfuat о investi{ie iп valoare de

i 200.000 RON 9i cu о duratб de via{й de 4 ani. Fluxurile de lichidit5{i

estimate la sйrqitul сеlоr patru ani sunt: 50.000 RoN, 54.000 RoN, 60.000,
i
respectiv 75.000 RoN.
Cunoscбnd rata de acfualizare de 10Оlо, sй se
determine VAN репtru aceastl investi{ie.

l 2.S1 se calculeze durata medie de recuperare а investi{iei pentru

dоuй proiecte de investi{ii А 9i В cunoscind urmltoarele date:
- investi{ia iniliala (1р ) este in ambele cazuri de 150.000 RON;
- cash-fl,ow-urile estimate pentru cei 7 ani ai perioadei de exploatare:

AnulI
- Anul II
- AnulIII

- Anul VI
- Anul VII

ре baza rezultatului oblinut sй se decidй саrе din cele douб proiecte

de investi{ii ча fi acceptat.

3,О societate соmеrсiаlй doreqte sй еГесtuеzе о investi{ie de

inlocuire а unui mijloc fix сu о чаlоаrе 9i о duratй de func{ionare rlmаsе de
t
 Ешапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste srili

tilii 90.000 RON, respectiv 3 ani, се inregistreazД соsruri de exploatare de

,in 50.000 RON cu un mijloc fix cu о valoare de iпtrаrе de З00.000 RON 9i о
duratl normalй de func{ionare de l0 ani, pentru саrе sunt estimate costuri de
exploatare de 30.000 RON. Dac1 rata randamentului mijloacelor fixe ale
fiгmеi este de 11%, s1 se analizeze dacб proiectul de achizilie а noului
mijloc fix va fi acceptat sau пu de сбtrе сопdчсеrеа firmei.

4. О societate соmеrсiаlё trebuie s1 аlеаgй intre dou1 proiecte de

lde
investi{ii caracterizate рriп urm6tоаrеlе date:
йti
а) Proiecful А:
Ш,
1о = 50.000
lSe
п --9 апt
CF, =
gP, =... = CF9 = 18.000 RoN

r =8о/о

Ь) Proiecful В
lo = 50,000
n=l2ani
CF1 = gP, = ... = C\z= 15.000 поrт

r= 8о/о

Folosind criteriul VАN (valoarea actualizatй пеtй) sб se stabileascй

proiectul optim pentru companie.

5.S1 se determine rata intern5 de rentabilitate (RIR) pentru doua

proiecte de investilii саrасtеrizаtе рriп:

Proiect А Proiect В
Cheltuiala inilialй (I") 17.000 20.000
Cash-flow-uri anuale (СFu) 4.000 4.500
DuTata поrmаll dе 5 ani 7 апi
func{ionare (DN)
l-
t

tt
=
Costul de itate |0% ||о/о
D
\
l
2.4. Teste grilй propuse

l 1) Din punct de vedere al naturii lor investiliile se grupeazбin:

а) investilii materiale;
Ь) investilii colaterale;
I с) investilii imateriale;
i d) investilii Гtnanciare.
i
a 2) Din punct de vedere al leglturii cu obiectul principal investiliile
urmltоаrеа structurй:

l а) investi{ii debaz6;
Ь) investiliile colaterale;
с) investilii brute;
d) investi{ii conexe.

з) criteriile tradilionale utilizate in aprecierea eficienlei proiectelor de

investi{ii sunt:
а) criteriul rentabilitйlii;
Ь) criteriul valorii actualizate nete;
с) criteriul duratei de recuperare а capitalului investit;
d) criteriul costului.

4) utiliz1nd criteriul lichiditёlii in selectarea investiliilor, intreprinderea va

alege:
а) proiecful cu rentabilitatea сеа mai mare;
clt mai mic;
Ь) proiectul саrе оfеrё un termen de recuperare а investi{iei
с) proiectul care genereazi cele mai mari lichidit6li ре durata desйqurlrii
sale;
d) proiectul cu cel mai scйzut cost.
(
';

l
FiпапtеIе intreprindqlii: aplicatii practice >i teste grili 49

5) Valoarea actualizatl netй:

:r se ob{ine prin capitalizarea fluxurilor viitоаге de tгеzогегtе cu о ratl egalб
:Li rаtа iпtеrпй de rentabilitate;
: t se determinё са diferen(a dintre suma fluхurilоr de trezorerie viitoare
.,crualizate qi valoarea investi|iei prezente;
: t se calculeazб са diferenla dintre fluxurile marginale de trezorerie 9i suma
r
а

rr esti{iei.
: t геflесtl рrоiесtul cel mai rentabil la rate egale de actualizare.

}
6) Dасй rata inteml de rentabilitate а unui proiect este mai micb decAt rata
iob6nzii ре pia{1, atunci: ?
)
t
эt rentabilitatea financiarй devine mai micl decбt rentabilitatea economici а
lntreprinderii;
э) valoarea actualizatб пеtй а proiectului este negativ6;
с) valoarea viitoare а proiectului este pozitiv1;
d) valoarea actualizatl netl a proiectului este pozitiv1.

7) Care din urmйtоаrеlе аfirmа{ii rеfеritоаrе 1а criteriul VДN sunt t

adevlrate: г
а) presupune actualizaTea cash-flow-urilor viitoare la mоmепtul prezent qi
соmраrаrеа diferitelor variante de investilii ;

Ь) se fundamenteazl ре randamentele crescltoare ale oportunitatrilor de

f
п

t
investilii;
с) un proiect de investilii va fi cu atбt mai eficient, сu cAt fluxurile viitoare

ll
actualizate voT fi mai mici decit cheltuielile de investitrie progTamate;
d) un pToiect de investilii va fi cu atit mai eficient, сu cAt fluxurile viitoare

actualizate vor fi mai mаri decAt cheltuielile de investi{ie plogramate.

l
8) ATlta{i care dintre urmltoarele afirmalii sunt adevirate:
а) capitalizarea este tehnica cu ajutorul сйтеiа se poate calcula nivelul viitor,
1а о anumitl datl, а unei sume plasate in momentul actual;
Ь) criteriile tradi{ionale sebazeazl ре actualizare qi capitalizare; f,

t
п
lt
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste gril5 50

it с) capitalizarea este tehnica cu ajutorul сйrеiа se poate calcula nivelul

D prezent, la о anumitб dat6, а unei sume plasate in momenful viitor;
\
l d) actualizarea este tehnica prin intermediul clreia se determin5 valoarea
prezentб, in momenful zero, а sumelor capitalizate la momenful ,,n".

t 9) Саrе din urmйtоаrеlе afirma{ii reprezintй dezavantaje ale criteriului

lichiditй!ii:

l
а) nu ia in considerare egalonarea in timp а fluxurilor de incasбri qi pla{i;
Ь) eliminй de la selec{ie proiectele de investi{ie cu о Ьuпй rentabilitate;

i с) neglijeazй efectele се se produc dupй rесuреrаrеа investiliilor;

d) avantajeazd proiectele саrе permit acumularea rарidё а capitalului in
t
a rароrt cu cele la care acest рrосеs se realizeazdpe perioade lungi.

l 10) Саrе din urmбtoarele afirma{ii reprezintй dezavantaje ale criteriului

rentabilitйlii:
а) neglijeazй efectele се se рrоduс dupl recuperarea investiliilor;
Ь) nu ia iп considerare consecin{ele ac{iunii factorului timp;
с) nu calculeazй efectele riscurilor inerente oriclrui proiect de investilie;
d) nu ia in considerare egalonarea in timp а fluxurilor de incaslri qi pla{i.

1 1) Тrйsйturilе caracteristice ale investi{iilor sunt:

а) cu ocazia desЙqurйrii investiliei se produce о transforTnare а valorii din
form1 Ьйпеаsс1 in fоrmе materiale diverse;
Ь) operaliunile de constituire а activelor imobilizate, dar mai ales cele de
valoriГtcare suportй numeroase riscuri ;
с) ре timpul desйýurбrii investiliei аrе loc о mobilizare de mijloace
financiare al cйrei cost trebuie acoperit in viitor de rezultatele nete sperate;
d) ре timpul desйqurlrii investitriei are loc о imobilizare de mijloace
financiare сбrеi cost trebuie acoperit in viitor de rezultatele nete sperate.

ll
а1

12) Pentru uп proiect deinvestilii se cunosc: la о rat1 de actualizare de 20Yо,

t veniful net actualizat este de 1.500.000 lei, iar in cazul unei rate de

i
 50 Einantqle intreprinderii: aplicatii practice si teste sril5 5l

,, elul actualizare de 50%, venitul net actцalizat аrе rаlоаrеа de - З.000.000 lei.
R.ata iпtеrпй de rentabilitate а proiectului este:
]erea а') 34Yо; ,
Ь) 40%;
,
:lului
с) З0%; r
d) 42,зуо.

13) Pentru un proiect de investi{ii se cunosc: la о ratI de actualizare de 20Yо,

r enitul net actualizat este de 8.000.000 lei , iar in cazul unei rate de
actualizare de 45Yо, venitul net actualizat are чаlоаrеа de 2.000.000 lei.
*1 1n Rata intern5 de rentabilitate а proiecfului este: ?
)
а) З5О/о;
Ь) 40%; {
:iului с)25%;
d142,3Yо,

14) Investiliile:
а) sunt consecin{a deciziei de finan{are а intreprinderii; р
Ь) reprezintй cheltuieli се se efectueaz1 pentru oblinerea de active ,

t
imobilizate;
с) reflectй plasamentul de capitaluri lichide iп imobilizlri de natur1
-.i din
соrроrаl1, песоrроrаl1 qi participa{iuni;
п

t
d) determinlo diminuare а soldurilor de imobilizlri concomitent cu sporirea
:.е de soldurilor conturilor de lichiditб{i.

',оасе 15) In optica fiпапсiаrй, investitriile unei intreprinderi reprezint6:

:Ie; а) о opera{iune pTin саrе se diminueazб soldurile conturilor de lichidit6li
'.оасе concomitent cu sроrirеа soldurilor сопturilоr de active circulante;
Ь) о opera{iune prin саrе se diminueaz1 soldurile conturilor de lichiditйli *
concomitent cu sporirea soldurilor сопfurilоr de active imobilizate;
t
t
10о^, с) concretizarea deciziei de а efectua in prezent cheltuieli in active
i:e de imobilizate саrе sй genereze prin exploatare fluxuri de iпсаsйri eqalonate;

l
]
l
a
:,
- d) cheltuielile саrе mаjоrеаzй раtгimопiul fiптеlоr.
t\
16) Investiliile executate in antreprizi:
t
а) se rеfеr1 la lucrlrile саrе se realizeazl direct de cltre beneficiar cu
ajutorul propriilor mijloace Ьбпеgti;
t\ Ь) au in vedere luсrlrilе executate de firmе specializate;
с) se mai numesc qi investi{ii in regie рrорriе;
l! d) fac раrtе din categoria investiliilor imateriale.
l

i 17) Саrе dintre afirmaliile urmйtоаrе nu este caracteristicЙ investi{iilor?

а) operaliunile de constituire qi de valorificare а activelor imobilizate
:
соmроrtй un risc sclzut;
ь) cu ocazia desйqurйTii investi{iei se produce о transforтnafe а valorii din

l fоrmе materiale diverse in fоrml Ьlпеаsсl;

с) investi}iile brute sunt finan{ate numai din profitul net al firmei;
d) complexitatea investiliilor impune о апаlizб а eficien{ei lor cu ajutorul
mai multor variante de realizare а lоr qi un пumlr mare de indicatori.

18) Investi{iile саrе serea|izeazб in alte ?ntreprinderi sau sectoare са еfеСt al

realizlrii investi{iei de bazd sunt denumite investilii:
Ё
а) corespondente;
Ь) colaterale;
с) conexe;
d) de baz6.

19) Criteriul rentabilitltrii este aplicat intr-o manierl static1:

а) prin compararea fluxurilor financiaTe pozitive cu cele negative ocazionate
de procesul utilizбrii capitalurilor репtru investi[ii in active imobilizate;

l Ь) prin Taportarea cash-flow-ului anual la capitalul investit;

с) prin determinarea unei rate са rароr1 iпtrе beneficiul net qi investi{ia Пеtб
l gi соmраrаrеа acesteia cu costul capitalurilor proprii 9i imprumutate;

I d) prin calculaTea unei rаtе са rароft intre beneГrciul mediu anual qi

t
i.'
=: Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 53

investilia net1 qi соmраrатеа acesteia сu cosful сарitаlurilоr propTii qi

imprumutate.

20) in aprecierea eficienlei proiectelor de investilii, criteriul rentabilitatii

prezintб dezavantajul с1:
а) nu calculeazй efectele riscurilor inerente oriclrui proiect de investilie;
Ь) alegerea bazei de compara{ie pentru cAgtigul adus de un proiect, la uп leu
investit, nu este lipsitl de echivoc;
с) nu poate realiza еgаlопаrеа in timp а iпсаsйrilоr qi pll{ilor;
d) nu ia in considerare consecin{ele factorului timp.
zate

21) Criteriul lichiditatii de selectare а investiliilor:

din а) аrе in vedere determinarea unei durate de rесuреrаrе а capitalului investit;
Ь) urmйrеgtе rесuреrаrеа cAt mai rapid1 а capitalului investit;
с) conduce la alegerea dintre mai multe proiecte de investi{ii а celui cu
orul durata сеа mai mаrе de rесuреrаrе;
d) prezinti inconvenientul neglijйrii efectelor.ce se produc dup1 rесuреrаrеа

tal
investitriilor.
i
)
22) Durata de rесuреrаrе а investiliei:
а) араrе la convergenla dintre mlrimеа investiliei avansate 9i mбrimеа ý
cumulat1 а cash-flow-ului;
Ь) se poate determina prin raportarea cash-flow-ului mediu anual la mбrimеа
;
investiliei iniliale;
с) este preferabil sb fie cit mai mаrе;
d) se stabileqte, de regul1, iп пumйr de ani.
nate

2З) Criteriul costului este aplicabil cu рrесйdеrе in cazul selectйrii

investiliilor:
пеtй а) de inlocuire;
Ь) саrе yizeazб, modemizarea;
tl 9i с) iп active circulante mateTiale;

п
{
Finantele intreprinderii: aplicatii рrасfiсе si teste grilй 54

:,
Е d) in active circulante de trеzоrеriе.
l
\
l 24) Tehnica cu ajutorul сйrеiа se calculeazб, cel ma1 importan{i indicatori de
apreciere а eficien(ei investiliilor se numeqte:
а) capitalizare;
Ь) actualizare;
с) rentabilizare;

lэ
t
d) ra{ionalizare.

25) Actualizarea veniturilor viitoare la momentul prezent:

\a\
а) este mai чzuаlб decAt capita|izarea veniturilor prezente la un moment
a viitor pentru а evalua proiectele de investilii;
Ь) stй labaza criteriului tradi{ional al rentabilit6lii;

l с) serve9te la determinarea ratei interne de rentabilitate;

d) este песеsаr1 pentru calcularea valorii viitoare nete.

26) Valoarpa actualizatй пеtб а unui proiect de investitrii:

а) se dеtеrmiпi са diferentй ?ntre suma cash_flow-urilor viitoare actualizate
gi cheltuielile prezente de investilii;
Ь) reprezintl actualizarea valorii viitoare nete ре aceeaqi perioad1
economic1 а investi{iei;
с) este un criteriu tradilional de apreciere а eficien{ei proiectelor de
investi{ii;
d) este un criteriu bazat ре tehnicile de capitalizaTe qi actualizare.

2]) О firmй va alege un proiect de investi{ii, dасй:

а) valoarea sa actualizatб пеtй este pozitivй;
Ь) rata sa internl de rentabilitate este mai mare decAt costul de oportunitate
al capitalului;
с) valoarea sa viitoare netl este pozitivй;
d) raportul dintre suma fluxurilor de trezorerie viitoare 9i acfualizate la rаtа
de rentabilitate оfеritй de о alternativ1 comparabil1 са risc, ре de о parte, qi
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice $i týte ягili 55

capitalul investit, ре de altё раrtе, este suргаuпitаr.

йdе 28) Dupl strucfura internl investi{iile se clasificб in:

а) luсrйri de construc{ii-montaj;
Ь) investiJii financiare;
с) luсrбri qi explorёri geologice;
d) achizi{ii de utilaje саrе necesitl montaj.

29) Pentru uп proiect de investi{ii se cunosc: la о rаtй de actualizare de 25О/о,

venitul net acfualizat este de 6.000.000 lei , iar in cazul unei rate de
Eent actualizare de 40о/о, venitul net acfualizat are valoarea de * 4.000.000 lei.
Rata iпtеrпй de rentabilitate а proiectului este:
а)З4%;
Ь) 40%;
с) 30%;
d) 42,3Уо.

tlizate 30) .Pentru un proiect de investiЦii se cunosc: investi{ia iniliali : 50.000

RON, rata de actualizare de l0%, fluxurile de lichiditl{i estimate la finele
celor doi ani sunt 25.000 RON, respectiv 30.000 RON. Vаlоаrеа пеtб
actualizatё, pentru aceastй investilie este :

а) -2.495 RON;
Ь)2.495 RON;
с) 97.505 RON;
d) 97.505 RoN.

З1) Utiliz0nd criteriul lichiditй{ii iп selectarea investiliilor, intreprinderea va

hiиte alege:
а) proiectul cu rentabilitatea сеа mai miсё;
Ь) proiecful care oferй un tеrmеп de rесuреrаrе al investi{iei сбt mai mic;
h rata с) рrоiесtul саrе gепеrcаzб cele mai mari lichiditй{i ре durata desйgur6rii
3te, 9i sale;
\
_i

Е
d) proiectul саrе оfеrй о rесuреrаrе cAt mai rарidё а
lt
l 32) Investiliile sunt:
а) cheltuieli efectuate cu achizilia de active
Ь) resurse materiale qi blne;ti;
с) eviden{iate in pasivul bilanfului;
d) eviden{iate in actir,rrl bilan{ului.

33) Саrе din ra{ionamentele urmitоаrе sunt definitorii pentru alegerea celei
i mai eficiente investilii in cazul mai multor variante ale aceluiaqi proiect:
t а) varianta care are venitul net actualizat mаrе, dar о rаtй de acfualizare
Zero;
Ь) varianta cu rata iпtеrпй de rentabilitate сеа mai ridicatl;
с) variant саrе аrе venitul net acfualizat cel mai mic, dar rata de actualizare
сеа mai mаrе;
d) variant cafe аrе venitul net actualizat zeto gi rata de actualizare сеа mai
mici.

34) Riscul financiar se manifestб:

а) cind firmа este indatorati;
Ь) cбnd dobAnzile sunt mai mari decAt rezultatele financiare ale firmei;
с) cind firmа аrе un fond de rulment negativ;
d) cflnd investi{iile financiare sunt foarte riscante.

35) Investi{ia сеа mai eficientб, ?ntre mai multe variante, este сеа саrе:
а) la venituri nete acfualizate egale prezintl сеа mai mare rаtй de
acfualizare;
Ь) la rate de acfualizare egale prezint1 cel mai mаrе venit net actualizat;
с) la rate de acfualizare egale are cel mai mic venit net actualizat;
d) 1а venituri nete actualizate egale prezint1 сеа mai miсй rаtй de
acfualizare.
 Fiпапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste griljl 57

36) Elementele fiпапсiаrе ale unei investilii sunt:

а) cheltuielile de investilie;
Ь) durata de via!5 а acesteia;
с) profitul;
d) valoarea reziduali а investi{iei.

З7) Investi{iile conexe sunt cele саrе:

а) se rеаlizеаzбiп alte intreprinderi са efect al investi{iei de bazd;
в1 Ь) privesc obiectele de investilii legate teritorial qi funclional de investi{ia de
baz6;
IE с) privesc obiectele 9i dot5rile саrе asigur1 exploatarea normal1 а
proiectului;
d) se f,rnanteaz5 exclusiv din imрrumuturi.

38) Vаlоаrеа rezidualй а investi{iei exprimй:

al а) рrефl posibil de realizat la finalul duratei de via{й а investi{iei;
Ь) valoarea rlmas1 nerecuperat1 de investitori
с) costul capitalului prqpriu;
d) valoarea rйmаsй dupl deducerea costurilor de investilie.

З9) in funclie de strucfura lor, investi{iile se clasificб in:

а) lucrlri de construc{ii montaj;
Ь) achizilii de utilaje;
с) conexe;
d) colaterale.
de
40) Investiliile colaterale sunt:
а) legate teritorial qi func(ional de investi{ia directй (de bazd);
Ь) un efect al investi{iei de bazd;
de с) de imроrtап{й redus1;
d) menite sl asigure alte activit5li decAt cele de bazб а|е firmei.
п
l
\
i
t
D
\ CAPITOLUL 3. AMORTIZAREA CAPITALULUI
l |ILIZAT IN ACTIVE CORPORALE SI NECORPO

3.1. Вrечiаr teoretic

Amortizarea poate privitй sub trei аsресtеЗ:

Гr

' са proces inseamnё о detaqare 9i transmitere de чаlоаrе din

activele imobilizate asupra produc(iei;

'
са о cheltuiald саrе urTneazб, а se include in costuri; cu men{iunea
с1 amortizarea este de о natur1 diferit1 fa{6 de celelalte elemente de
cheltuieli, deoarece nu conduce 1а о рlаtй imediatй, сum este саzul
materiilor prime, consumurilor energetice, salariilor etc.;

' са resllrsd fiпапсiаrй саrе trebuie sё asigure recuperarea valorii

activelor imobilizate qi deci finan{area inlocuirii acestora.
Amortizarea se calculeazй din momentul intrlrii in func{iune а
actiwlui imobilizat 9i plnl ?n cel al recuperйrii integrale а valorii acesfuia.
Afunci cAnd un activ imobilizat este scos din funcliune inainte de
rесuреrаrеа поrmаlй 9i integralй, айоrtizаrеа se calculeazй
рбпй la nivelul
valorii de inventar, mai pu{in Suma се se poate rесuреrа prin valorificare.
Elementele cu ajutorul сйrоrа se determinй amortizarea mijloacelor
fixe sunt:
а) чаlоаrеа de amortizat;
Ь) durata de amortizare;
с) поrmа de amortizare.
iп sistemal liпiar amortizarea este de mlrimе constantl ре tоаtЙ
durata поrmаlб qi se stabileqte prin aplicarea поrmеi liniare la valoarea de
amortizat.
vаlоаrеа de amortizat este reprezentatй de чаlоаrеа medie апuаlй а
mijloacelor fixe programate sб func{ioneze in intreprindere in perioada
respectivй:

I ]
Вuсёtаru D. - Fiпап|еlе tпtreprinderii, Edifura TipoMoldova, Iaýi, 20lЗ, р.173.
'u

л
 Fiпапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 59

Vrо,=V, +Vr, -Vr",unde

Vi - este valoarea de inventar а mijloacelor fixe existente la inceputul
anului;
vб _ este valoarea medie а mijloacelor fixe се urmeaza а flr puse in

func{iune in cursul anului;

v." _ este valoarea medie а mijloacelor fixe се urmеаza а fi scoase
din funcliune in cursul anului.
Vаlоаrеа medie а mijloacelor fixe се urmеаzй а intra (iegi)
func{iune se calculeazй dup1 rela{ii asemёnltoare:
l

] V,,,, =Ь]3,
12 respectiv n," =ЬР,
12
unde
l
Vil(z) - este valoarea de inventar а mijloacelor fixe prevйzute а intra
in (а fi scoase din) funcliune
- reprezinti numlrul lunilor de func{ionare (nefunc{ionare)
Lг (L,r)

ре parcursul anului de рrоgrаmаrе а mijloacelor fixe, stabilit incepAnd cu

а
Iuпа urm6toare intrйrii in (ieqirii din) func{iune.
L
ь Amortizarea degresivd este о чаriапtй а sistemului cu поrmй
il constantfl 9i valoare de amortizat descrescltoare. in 1аrа noastrl, acest sistem

рrеsuрuпе dоui variante in func{ie de momentul de intrare in func{iune а

mijloacelor Гrхе:
_ pentru mijloacele fixe intrate in func{iune inainte de з1 dec.1993 se
гoloseqte sistemul degresiv de amortizare йr1 luarea in considerare а uzurii

mоrаlе, varianti numitl ADl ;

- pentru mijloacele fixe intrate in func{iune dup1 31 dec. 1993 se

й utllizеаzб sistemul degresiv de amortizare cu luаrеа in considerare а uzurii
de morale, variantй denumitl ADz.

ia Etape de calcul а amortizйrii in varianta AD1:

da а) dimensionaтea in primul rбпd а normei liniare de amortizare ре
baza duratei normale:

N=1"
"
100,
Dn
ll
\
=
Е Ь) stabilirea поrmеi constante
l ý1) folositё in calculul degresiv рriп
\ multiplicarea normei liniare cu unul din urmЁtоrii coeficienti (к);
l 1,5 - dасй durata погmаl5 de utilizare а mijlocului fix de amortizat
este intre 2 qi 5 ani;
2,0 - dасб durata поrmаlй de fix de amortizat
este intre 5 qi l0 ani;
2,5 - dасб, durata normal1 de utilizare а fix de amortizat
este mai mаrе de l0 ani;

:Nuxk,
\i
N1

t
с)
calcularea amortizйrii anuale prin inmullirea valorii rlmas1
neamortizatй din fiесаrе ап cu norTna constantй. calculul se continua atit
timp cAt amortizarea degresivй anual5 este mai mаrе decfft amortizarea
anuall calculatй рriп rароrtаrеа valorii rбmаsе de recuperat la пumйrul de
ani de funclionare rlmas. Dасй aceastй condilie nu se pйstreazd,insensul с1
amortizarea апuаlй calculatй in sistem liniar este mai mаrе sau еgаlй cu сеа
degresivй, atunci se aplicй calculul liniar ре durata rlmasй de funclionare а
mijlocului fix respectiv.

Etape de calcul aI amortizirii in varianta AD2:

а) Se calculeaz1 поrтпа de amortizare in sistem cu ajutorul

rela{iei:

Nu= х 100
Durata поrmаlа

Ь) Se stabileqte пошпа de amortizare degresivй prin normei

liniare cu coeficientul k corespunzltor:
Nad = о
*,.

с) Se recalculeazй durata de utilizare in sistem fuпс{iе de поrmа

i de amorlizare degresivй cu ajutorul relaliei (DUr):

 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste gTiи 61

ш 100
Durata гесаlсчlаtа =
Nоrmа de аmоrtizаге dеgгеsiча

il d) Se stabilegte durata in саrе se amortizeazi integral mijlocul fix, са

I

r
diferen{a dintre durata nonnala qi durata recalculata:

DN': DN - DUr
F е) Se determin[ durata de amortizare in sistem degresiv, са diferen{a
dintre durata iп саrе mijlocul fix se amortizeazб integral 9i durata
recalculat1:

Fа DUd: DN' - DUr

lft
l f) Se calculeazб durata de utilizare in sistem liniar са diferen{a dintre
lEa
durata in care mijlocul fix se жпоrtizеаzl integral gi durata de amortizare in
lde
lй sistem degresiv:

ь DUliniar: DN' - DUd.

]еа
g) in final se calculeazб dutata aferentl uzurii mоrаlе репtru care nu se
]

mai calculeazб amortizarea, са diferen{й intre durata поrmаlа 9i durata in

саrе se rca|izeazб amortizarea integral1.
l
мчt

3.2. Aplicatii practice rezolvate

Fei Aplicatia 1
i

Sl se determine amortizarea anuall pentru un mijloc fix cunoscfindu-

se unnatoarele date:
- чаlоаrеа rlmаsй actualizatбla З|.12.2004: 100.000 RON;
Еmа - durata поrmаll dе func{ionare dupl vechiul catalog DV:40 ani;
- durata de func{ionare сопsumаtй рАпй lаЗI.|2.2004 DC: 24 апi;
 \ Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй б2

ý
- durata поrmаll dе funclionare dup5 noul catalog DN:ЗO
ani.
t
I Rezolvare

Se calculeazб, mаi intAi durata поrmаlй de utilizare rйmаsб

dupй
rela{ia:

DUR = tl -P9l
DV DN = tt -Цl*
*
40'
з0 = l2ani.

\i
Se dеtеrmiпй cota de amortizare апuаlй dupб rela{ia:

t
gд= l00 . l00
DUR -=83ЗУо
Fondul anual de amortizare este:
л Vi * сА l00.000 * 8.3з
-l00 RoN
--lБ- 8,3зз,зз
= = =
^

Aplicatia 2

Sб se determine fondul anual de amortizare gi s1 se repartizeze

ре
trimestre cunoscAnd urmltoarele date cu privire 1а mijloacele
fixe:
- чаlоаrеа de inventar 1а data de 1 ianuarie а anului de calcul V1 :
200.000 RON;
- durata поrmаl6 de fluпс{iопаrе este de 10 ani.
in anul de calcul au loc urmйtоаrеlе migcйri de mijloace fixe:
- in luna martie iпtrй in func{iune noi mijloace fixe, cu
о valoare de
intrare Vlr =40.000 RON;
- in luna septembrie sunt scoase din funcliune mijloace fixe
neamortizate integral, cu о чаlоаrе de ieýire Viz:20.000
RON.

Rezolvare

Se dеtеrmiпй, mai intбi, поffпа de аmоrtizаrе:

i Na= 1 x100=l00-
Dn 10
l0%

l
 бз

Se calculeazl valoarea medie anuali а mijloacelor fixe progTamate

sй funclioneze in intreprindere in perioada respectir,ё \/.",:

Ч*=Ч+Ч,-V*.,unde:
- V1
inceputul anului;
este valoarea de inventar а mijloacelor fixe existente la
Ju
- V.1 este чаlоаrеа medie а mijloacelor fixe се urmеаzl а f,r puse iп
func{iune in cursul anului;
- V',. este valoarea medie а mijloacelor fixe се urmеаzй а fi scoase
din func{iune in cursul anului.
Vаlоаrеа medie а mijloacelor fixe се urmеаzй а intra iп funcliune
о

l
este:
xL, ,
V_.,
V,, _ 40.000Х9 =з0.000RоN
пllпп=

Vаlоаrеа medie а mijloacelor fixe се urтпеаzб а fi scoase din \

func{iune este:
/ Ч' 20.000 х 3
mеп2 'L"'
I
= 5.000 RON

}inind cont de ultimele douб valori calculate, se stabile9te valoarea #

medie anualй а mijloacelor fixe:
Vmаt : 200.000 + 30.000 - 5.000 :225.000 RON. (
Se dеtеrmiпй fondul anual de amortizare aplicind norma
amortizare la valoarea medie anuall a mijloacelor fixe:
de
f
225.000 х l0
А- = 22.500 RON
100

Repafiizarea ре trimestre а fondului anual de amortizare este

prezentatl in tabelul urm5toT:

I
t
(RoN) п

I
 Fiпапlеlе iпrrевгiлdегii: aplicariipractice si teste grilй 64

t Indicator
l l. Se dеtеrmiпё аmоrtizаrеа аfегепtа V1
lj%o* 200.000:20.000
; 2. se determin5 amortizarea аfеrепй
intrёrilor : 10% * 30.000 :3.000
3. Se determinй amortizarea aferentalБirilЙ
l0% * 5.000:500
4. se determinб amortizarea аfеrепtатйат
l0% * 225,000: 22.500

Aplicatia 3
i
\ sl se calculeze fondul anual de amortizare qi sй se
t efectueze
repartizarea ре trimestre cunoscAnd urmltоаrеlе date cu privire
la mijloacele
fixe:
- valoarea de inventar la data de l ianuarie а anului de calcul V1 =
1.000.000 RoN
- durata поrmаlй de func{ionare este de 20 ani.
in anul de calcul au loc urmйtоаrеlе miqcйri de mijloace fixe:
- in luna iunie intrй in funcliune noi mijloace fixe, сu
о valoare de
intrare Vir: 100.000 RON;
- in luna octombrie sunt scoase din func{iune mijloace fixe
neamortizate integral, сu о чаlоаrе de ieýire Viz:120.000 RON.

Rezolvare

Se determinй, mai intAi, поrmа de amortizare:

т.ru=lх100=100=5%
Dn 20

Se calculeazй чаlоаrеа medie anualй а mijloacelor fixe programate

s1 func{ioneze iп intreprindere in perioada respectiv6
V-u1:
Чu,=Ч+Ч,-Ч.,uпdе:
- vi este чаlоаrеа de inventar а mijloacelor fixe existente
la
incepuful anului;
 т

Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 65

- Vn,1 este valoarea medie а mijloaceloT fixe се чгmеаzй а fi puse in

N
|-ll-| func{iune in cursul anului;

:-:-- - V-" este чаlоаrеа medie а mijloacelor fixe се чгmеаz1 а fi scoase

din func{iune in cursul anului.
=--
_
ц_l Valoarea medie а mijloacelor fixe се urmеаz1 а intra in func{iune
-.-.-
,l
eSte:

Ч, l00.000 х 6
Ч, _ 1,2'L, 12
= 50.000 RON

Vаlоаrеа medie а mijloacelor fixe се ulTneaz1 а fi scoase din

func[iune este:

v'me- Viz ХLпг - 120,000х2 =20.000RoN

0 п
iп funclie de ultimele dou1 valori calculate, se stabile9te valoarea
medie anuall a mijloacelor fixe:
Vmаt: - 20.000: 1.030.000 RON.
1.000.000 + 50.000
Se determin1 fondul anual de amortizare aplicбnd norTna de

le amortizare la valoarea medie anual1 а mijloacelor fixe:

о- 1,030,000 х5 =51.500 RoN

l00
f,
Repartizarea ре trimestre а fondului anual de amortizare este
prezentat1 in tabelul urmltor:
{
RoN
Indicator Repartizare ре trimestre ;
I п пI Iv
1. Se determini amortizarea аfеrепti V1. 12.500 l2.500 12.500 12.500

5о/о * 1.000.000 : 50.000

tte
2. se determinб amorlizarea аfеrепtй 1.250 1.250

intrйrilor : 5о/о * 50.000 : 2.500

3. Se determinй amortizarea aferentё ie;irilor: 1.000

la 5% * 20.000: 1.000
4. se determini amortizarea аfеrепtй vmat: l2.500 12.500 13.750 12.150
5оА * 1.0з0.000: 51.500

I
;
 Aplicatia 4

Sй se determine amortizarea anuall degresivi (varianta ADl) pentru un

mijloc fix cu о valoare recalculat1 la Зl.|2.2005 de 100.000 RON 9i durata
normall de utilizare rlmasl de 5 ani.

Rezolvare

а) se determinб поrmа liniar1 de amortizare pebaza duratei normale

dupl rela{ia:
t\ ly'_
"=
1
D,
х 100:N_а=fx l00
5-----
=2оо/о.

€ Ь) Se determinб поrmа constantl folositl in calcul degresiv prin

l
multiplicarea normei liniare cu 1,5.

NK: Nu xlс=20% *1,5 :300%.

Amortizarea anuall se ча calcula astfel:

Amortizare (varianta vаlоаrе rйmаsi Amortizare

iiпiаrй
зOуо * 100.000: 30.000 1 00.000 _ 30.000:70,000 l00.000/5:20.000 i

зOуо* 70.000:21.000 70.000-21.000:49.000 70.000/4:17.500

49000/3:l6.ззз,зз 49.000- 16.33з,3з 16.з33,зз
:З2,666,6'|
16.ззз,зз 16.ззз,зз |6.ззз,зз
16.ззз,зз |6.ззз,зз

In al treilea an inclusiv se trece la calculul liniar ре durata rйmаsб de

fuПС[iопаrе а mijlocului fix, deoarece amortizarea апuаlй calculatй in sistem
liniar (49.000lз:|6.ззз,33) este mai mаrе decit сеа degresivб (з0% * 49.000
:14.700).
 гiпапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй б7

Aplicatia 5

sб se determine amortizarea anualа degresivй (varianta дD1) pentru

_rn mijloc fix cu о чаlоаrе recalculata la 31.\2.2005 de 200.000 RoN qi
Jurata поrmаlй de utilizare rlmаs1 de l0 ani.
3.
Rezolvare

а) Se determini поrmа liniar1 de amortizare ре baza duratei поrmаlе

dupй rela{ia: }
N - lxl00:N , =l*l00:l0%.
-а о
Dn 10 )
Ь) Se determinй поrmа constantй folositй in calcul degresiv prin
(
multiplicarea поrmеi liniare cu 2.
\
NK : Nu х k= 10% * 2:20Yо,

i
AmortizaTea anual1 se ча calcula astfel:
,
Ап Amortizare (varianta ADl) vаlоаrе rаmаsй
:
l

.,-i0 l 20о/о*200.000:40,000 200.000- 40.000 l60.000

20уо*160.000:32.000 l60.000_ з2.000 : 128.000
,l) 2 (
]

- 25.600:
f
l
J 20о^* 128.000:25.600 128.000 102.400
20оА * 102.400 :20.480 :
]

4 1 02.400-20.480 8 1.920
81 .920 :
:65.536
l

5 20о/о * 1б.3 84 81.920 - 16.384

52.428,8
I

|з,|07,2
]

I
6
]
7 |з.707,2 з9,з2|,6
8 7з.107,2 26.z|4,4
de
9 |з.|07,2 Iз.l0] ,2
,еm
l0 |з.1,0,7 ,2 0
i.i00

t
Din al qaselea an (inclusiv) se trece 1а calculul liniar al amortizint.

п
l
t
 _+Jсlrir 6

о iпtrерriпdеrе а achizi{ionat un mijloc

fix cu о valoare de intrare de
100.000 RON qi cu о durаtй поrmаli de functionare de 15 ani.
Mijlocul fix
este pus ?п func{iune la data de 01.01.2006.
se сеrе sй se calculeze amortizarea апuаlй metoda
degresivб cu influen[a uzurii mоrаlе (AD2).

Rezolvare

Etape de calcul:

а) se calculeazё поrтпа de amortizare in sistem

rela{iei:

N.= Х 100= 6,66о/о

Durata поrmаlа #=
Ь) Se stabileqte norTna de amortizare degresivй prin inmullirea
lineare cu 2,5:

#-
Nud = 2,5 =l6,7Yо

d) se recalculeazйdurata de utilizare in sistem liniar func{ie de поrmа

de аmоrtizаrе degresivl cu ajutorul rela{iei (DUr):

Durata recalculata 100 100

= = бапi
Norma de amortizare degresiva 16.]
d) Se stabilegte durata iп саrе se amortizeazй integral mijlocul fix,
diferenta dintre durata поrmаlй 9i durata recalculati:

DN': DN - DUr: 15 ani - б ani : 9 ani

е) Se determinl durata de amortizare in sistem degresiv, са diferenla

dintre durata ?п саrе mijlocul fix se amortizeaz1 integral qi durata
recalculatй:
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй б9

DUd : DN' -DUr: 9 ani - б ani = 3 ani.

de f) Se calculeazб duTata de utilizare in sistem liniar са diferenla dintre

i3
t-i_x durata in care mijlocul fix se amortizeazб integral 9i durata de amortizare iп
г
sistem degresiv:

DUliniar: DN' -DUd : 9 ani - 3 ani : б ani.

g) iп final se calculeazd dwata aferentб uzurii morale pentru саrе nu se

mai calculeazd amortizatea, са diferen{l intre durata поrmаlа qi durata in
}
саrе se realizeazб amortizarea integralй.
е
эгul }
Durata аfеrепtб uzurii mоrаlе pentru саrе nu se mai calculeazй
amortizarea: 15 ani - 9 ani: б ani.
(

Amortizarea anualй se va calcula astfel:

\

mel vаlоаrе rйmаsй

Ani дmоrtizаrе
1 1 00.000* 16,7%0 : l 6.700 100.000- l б.700: 83.з00
z 83.300* 16,70/0: 13.9l l,i 83300-1 3.бl l, l:69.з88,9
a
J б9.388,9* 1 6,7о/о:|Т,587 ,94 69.388,9- 1 1.587,94:57.800,96 ý
4 57.800,96lб: 9.6ЗЗ,49 48.|67,47
5 9.63з,49 3 8.533,98 (
6 9.6зз,49 28.900,49
7 9.633,49 |9.267 ;
8 9.6зз,49 9.6зз,49
9 9.6зз,49 0

Aplicatia 7

l
О intreprindere а achizitrionat un mijloc fix cu о valoaTe de intrare de
200.000 RON 9i cu о duratй normall de func{ionare de 10 ani. Mijlocul fix

:enta este pus ?n func{iune la data de 1.01.2006. Se cere sй se calculeze

:rata amortizarea anual1 utilizind metoda degresiv1 cu influenla uzurii morale
(AD2). ш

l
;
г
t

l Rezolvare

l Etape de calcul:

i а) Se calculeazб
rela{iei:
поrтпа de amortizare in sistem liniar, cu ajutorul

l00:
х 100=
1
N.= 10 ой
l Durata поrmаlа 10

ь) se stabilegte поrтпа de amortizare degresivl рriп iпmul{irеа поrmеi

l liniare cu 2:
N,-l00x
ач 10 2.0=2Оо/о
il
с) Se recalclleazбdurata de utilizare in sistem liniar func{ie de поrmа de
amortizare degresivl cu ajutorul rela{iei :

i Durata recalculata =
l00 100
---)ап1
20
Norma de amortizare degresiva

d) Se stabileqte durata in care se amortizeazб integral mijlocul Гrх, са

diferen(a dintre durata поrmаlй qi duгаtа recalculatl:
, DN': DN - DUr = 10 ani - 5 ani: 5 ani
t
е) Se determinfl durata de amortizare in sistem degresiv са diferen{a
dintre duTata in саrе mijlocul fix se amortizeazl integral qi durata
recalculata:

, DUd : DN' -DUr : 5 ani - 5 ani : 0 ani.

t

0 se calculeazб durata de utilizare in sistem liniaT са diferenja dintre

durata in саrе mijlocul fix se amortizeazl integral 9i durata de amortizare in
sistem degresiv:

: DN' -DUd :
l DUliniar 5 ani * 0 ani : 5 ani.

t
:
l
 Fiпапtеlе iпtrерriпdеrii: aplicatii practice si teste gгilЁ 71

е) iп final se calculeazй durata aferentё uzurii mоrаlе pentru саrе nu se

mai calculeazб, amortizarea са diferenla dintre durata поrmаlё 9i durata in
:torul саrе se realizeazб, amortizarea integral1.
Durata aferentй uzurii mоrаlе pentru саrе nu se calculeazй
г
amortizarea : 10 ani - 5 ani : 5 ani.
J
Ani Amortizare vаlоаrе rйmаsf,
40.000 lб0.000
2 40.000 l20.000
a
J 40.000 80.000 )
о

l
4 40.000 40.000
de
5 40.000 0
о

Aplicatia 8 \
О societate comercial1 а achizilionat un mijloc fix cu о чаlоаrе de
l\. са iпtrаrе de 600.000 RON 9i cu о duratй поrmаl5 de funclionare de 7 ani.
Se cere si se calculeze amortizarea апuаlй utilizAnd regimul de
amortiZare ассеIеrаt.
#
Rezolvare
{
f
:гепtа
ln primul an de calcul se арliсй о поrmй de amortizare de 50% la
Luгаtа
valoarea de intrare, iar ?n urm5torii б ani se aplicl cota de amortizare liniar1.
Amortizarea anualй se va calcula astfel:

Ani Аmоrtizаrе апuаlй vаlоаrе rimаsi

1intre 1 б00.000*50%: 300.000 300.000
2 з00.000/6:50.000 250.000
ilе ln а
J 50.000 200.000
4 50.000 l50.000

t
5 50.000 l00.000
6 50.000 50.000
7 50.000 0
п
l
I
l Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste srilй

t Aplicatia 9

t О societate comercial1 а achizilionat о instala{ie la un рrе{ de

I сumрlrаrе (conform facturii) de 17.000 RON. Cheltuielile de transport sunt

in valoare de 1.500 RON, iar cheltuielile de montaj de 1.500 RON. Conform
catalogului, durata поrmаlй de funclionare este de 20 ani. Рuпеrеа in
func{iune а instala{iei are loc la data de 31.12.2006.
Se сеrе sl se determine amortizarea anualб dupй metoda degresiv1
cu influen{a uzurii mоrаlе.

i\ Rezolvare
\ Etape de calcul:

а) Se calculeazй поrпа de amortizare in

i
sistem
relaliei:
100:
N^= 5%
Durata поrmаlа 20

Ь) Se stabileqte norTna de amortizare degresivй рriп inmullirea поrmеi

il_a
liniare ul2,5;
,
a
Nua =Ч-
20
2,5=l2,5o/o

с) Se rесаlсulеаzб" durata de utilizare in sistem liniar funclie de поrmа de

amortizare degresivб cu ajutorul relaliei (DUr):

100 l00
:-:Eanl
Durata recalculata =
Nоrmа de amortizare degresiva \2,5

d) Se stabileqte durata iп саrе se amortizeazd integral Гlх, са

diferen{a dintre durata поrmаl1 qi durata Tecalculatй:

DN': DN - DUr = 20 апi - 8 ani :

t
2

l
 е) Se determinй durata de amortizare in sistem degresiv, са diferen{a
dintre durata in саIе mijlocul fix se amortizeaza integTal qi durata
recalculatй:
DUd : DN' -DUr : |2 апi- 8 ani : 4 ani 3
3
f) se calculeazl durata de utilizaTe in sistem liniar са diferen{a dintre
durata in care mijlocul fix se amoltizeazl integral qi durata de amortizare in
sistem degresiv:

DUliniar: DN' - DUd : 12 апi- 4 ani: 8 ani,

о
э
t
g) in final se oalculeazl durata aferentl uzurii morale pentru care nu se
mai calcule аzб amortizarea, са diferen{a dintre durata поrmаlб qi durata in
саrе se rea|izeazl amortizarea integral1.
Durata аfеrепtб uzurii morale pentru care nu se mai calculeazl
amortizarea:20 ani - 72 апi: 8 ani.
Valoarea de intrare а mijlocului Гrх este : 17.000+1.500+1.500:20.000
RoN.

Ап Amortizare vаlоаrе rйmаsй ý

1 20.000 * |2,5о/о:2.500
:
20.000-2.500: 17.500
:|5.З12,5 t
f
2 l 7.500* |2,5о^ 2.1,87,5 1 7.500- 2.187 .5

je J 1 5.3 12,5* |2,5о^ : 1.9 14,0б l 5.3 1 2,5- 1.914,06:1 3,з98,44

4 l 3.З98,44
*\2,5уо : 1.694,80 1 3.398,44- 1 .694.80:1 1.7 03,64

5 I.462,95 10.240,б9
nj 6 |.462,95 8.777,]4
,7
|.462,95 7.з|4,79
8 \,462,95 5.851,84

9 1.462,95 4.з88,89

I
l0 |.462,95 z.925,94
11 |.462,95 |.462,95

|2 1.462,95 0
h
I
]
г srili
i Finantele intrenrinderii: anlicatii nractice si teste

l Aplicatia 10

t Sё se calculeze fondul anual de amortizare pentru о instalalie cu о

t valoare de intrare de 40.000 RON, durata поrmаlй de utilizare de 5 ani,

folosind urm5toarele sisteme de amortizare:

l
а) sistemul liniar;
Ь) sistemul degresiv;
с) sistemul accelerat.

l Rezolvare

i\
\ а) iп sistemul liniar se amortizeazd о suml constantl in fiесаrе ап al
duratei de utilizare а mijlocului fix.
Cota de amortizare liniarб este de: |00/5 :20о/о.

i Tabloul de amortizare se prezintl astfel:

Ап Vаlоаrеа ini{ialй Fопd anual de Vаlоаrеа

amortizare (А) rаmаSа
1 40.000 8.000 з2.000
z 32.000 8.000 24.000
J 24.000 8.000 l6.000
4 l6.000 8.000 8.000
5 8.000 8.000

Ь) in cazul regimului degresiv, se pafcurg urmltoarele etape:

1) Se determinй поrmа liniar6 de amortizare pebaza duratei normale

dupl rela{ia:
l l00 :20%.
N_
" =Dnх l00:N_' =1х
5

2) Se determini поrmа constantй folositl in calcul degresiv prin

multiplicarea normei liniare cu 1,5.
t
о,

l
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste еrili 75

NK : Nu xk:20% * 1,5 : З09 о,

Amortizarea anuali se va calcula astfel:

{п Amortizare (varianta vаlоаrе rimаsй Amortizare J

AD1) liпiаrй 3
1 зOуо * 40.000: 12.000 40.000 - 12.000:28.000 20.000
2 зOуо * 28.000: 8.400 28.000-8.400:19.600 7.000
,,
19.600/з:6.533,3з 19.600-6.533,3з 6.5зз,зз
:|З.066,6'|

4 6,5 3 3,3 3 6.5зз,зз 6.5з3,3з

5 6.53з,зз 0 6.5з3,3з
о
о
in al treilea an inclusiv se trece la calculul liniar ре durata rlmas1 de (
func{ionare а mijlocului fix, deoarece amortizarea апuаlй calculatl in sistem
1iniar (19.600/3:6.5З3,33) este mai mаrе decAt сеа degresiv1 (З0% 19.600
*

=5.880).

с) iп cazul amortizlrii accelerate, se ча amoftiza jumбtate din чаlоаrеа

de intrare а bunului respectiv, iаr in anii rlmaqi se va folosi amortizarea
ý

t
1iniar1.

Ап Vаlоаrе Cota de Amortizare Vаlоаrе ;

initialй amortizare апuаlй rаmаSа
1 40.000 50% 20.000 20.000

2 20.000 25% 5.000 15.000

J 15.000 25% 5.000 10.000
4 l0.000 25о/" 5.000 5.000
5 5.000 25оА 5.000

ý
п
I
:
 Finantele intrenrinderii: anlicatii пrасtiсе si teste srilй
г
l 3.3. Aplicatii practice propuse
l 1. Se ýе dеtеrmiпе amortizarea anual1 pentru un mijloc fix
t cunoscбndu-se urmёtоаrеlе date:
чаlоаrеа rйmаsl actualizatб la ЗI .|2.2004: 200.000 RON;

l durata normall de func{ionare dupl vechiul catalog

durata
DV:60 ani;
de func{ionare сопsumаtй рiпй lаЗ1.12.2004 DC: 30 ani;
поrmаll dе func{ionare dupl noul catalog DN:50 ani.
l
durata

\i
2. S1 se stabileascl fondul anual de amortizare 9i s1 se repartizeze ре

t trimestre cunoscind urmбtоаrеlе date cu privire la mijloacele fiхе:

- valoarea de inventar la data de 1 ianuarie а anului de calcul
Vl: 1.000.000 RON;

i - durata normall de func{ionare este de 20 ani.

in anul de calcul au loc urmёtоаrеlе miqclri de mijloace fixe:
- in luna iunie iпtrй in func{iune noi mijloace fixe, cu о valoare de
intrare Vir : 1 00.000 RON;

:l
- in luna septembrie sunt scoase din funcliune mijloace fixe
у neamortizate integral, cu о valoare de iegire Vi2: 80.000 RON.
',
d
3. Sa se determine amortizarea апuаlй degresivй (varianta AD1)
pentru un mijloc fix cu о valoare recalculat1 lаЗl.|2.2005 de 1.000.000
RON qi durata normall de utilizare rйmаsй de 15 ani.

4. Sa se determine amortizarea anualй degresiv1 (varianta ADl)

t
pentru uп autovehicul Гrх cu о valoare de inventar de 100.000 RON gi durata
поrmаl5 de utilizare rlmаsб de 18 ani.

5. Sй se determine amortizarea апuаlй in regim degresiv cu influen{a

uzurii mоrаlе (AD2) pentru un mijloc fix cu о чаlоаrе de intrare de 800.000
RON qi cu о duratd поrmаlб de utilizare de 12 ani.

l
 6. se stabileascl amortizarea anualё iп rеgim degresiv сu influenla
Sl
-lzurii morale (AD2) pentru un mijloc fix сu о r"aloare de intrare de
:.000.000 RON 9i cu о duratl normall de utilizare de 20 ani,

7. Sй se calculeze fondul anual de amortizare qi sй se repartizeze ре

tгimеstrе cunoscflnd urmltoarele date cu privire la mijloacele fixe:
- valoarea de inventar la data de 1 ianuarie а anului de calcul
Vi:400.000 RON;
- durata поrmаlб de func{ionare este de 8 ani,
ре tn апul de calcul au loc utmйtoarele miýcбri de mijloace fixe:
- in luna iulie iпtra in func{iune noi mijloace Гlхе, cu о чаlоаrе de
intrare Vir: 60.000 RON;
- in luna august sunt scoase din func{iune mijloace ftхе neamortizate
integral, cu о valoare de ieqire Viz: 30.000 RON.

de
8. о
societate соmеrсiаlй а achizilionat о instalalie la un рrе{ de
сumрlrаrе (сопfоrm facturii) de 12.000 RoN. Cheltuielile de transport sunt
in чаlоаrе de 1.000 RoN, iar cheltuielile de montaj de 2.000 RoN. Сопfоrm
_\е

punerea in ý
catalogului, durata поrmаlй de func{ionafe este de 25 ani.
func{iune а instalaliei аrе loc la data de 31.12.2006. Se сеrе sй se determine
)l )
amortizarea anuall dupй metoda degresivi cu influenla uzuTii morale. Ё
о0
;
9. S1 se determine amortizarea апuаli in regim accelerat репtru о
instalalie cu о valoare de intrare de 1.800.000 RoN la 1 ianuarie 200б 9i сu
)1)
о durаtl поrmаlЬ de func{ionare de 10 ani.
ata

10. Sa se calculeze fondul anual de amortizare pentru о instalalie cu

о valoare de intrare de 100.000 RoN, durata normal1 de utilizare de 5 ani,

tr
nIa
folosind urmitоатеlе sisteme de amortizare:
i00 а) sistemul liniar;
Ь) sistemul degresiv;

l
с) sistemul accelerat.

l
l
: Finanfele infrenrinderii: anlicatii Dractice si teste grilй 78
|_

i l1. Sa se calculeze amortizarea mijloacelor fixe de 1а un cod de clasificare

lt iп sistem liniar gi sa se repartizeze ре trimestre cunoscбnd urmltoarele date:
t - чаlоаrеа de intrare la inceputul anului de plan : 40.000 lei;
- in luna aprilie чоr intra in func{iune mijloace fixe iп valoare de 3.000
lei;
t - ?n luna august vor fi scoase din func{iune mijloace fixe in valoare de
12.000 lei, dupi ехрirаrеа duratei de func{ionare;
- durata de func{ionare este 10 ani.

! 3.4. Teste grilй рrорчsе

j

1) Activele imobilizate includ:

а) stocuri qi сrеап{е;
Ь) imobiliz6ri financiare, соrроrаlе qi песоrроrаlе;
с) mijloace fixe qi terenuri;
d) obligaliunile emise de intreprindere pentru finan{area investi{iilor ре
termen lung.

2) Elementele folosite iп determinarea amortizlrii mijloacelor fixe sunt:

а) valoarea de amortizat;
Ь) durata normall de func{ionare;
с) durata ciclului de fabrica{ie;
d) поrmа de amortizare.

3) Din punctul de vedere а1 modului in care influenjeazl mйrimеа

amortizбrii anuale deosebim trei categorii de поrmе:
а) propo(ionale;
,i Ь) tеmрогаlе;

с с) regresive sau accelerate;

d) сrеsсйtоаrе.
ц
т

] l Pornind de la urmбtoarele date: duTata погmаlё de funclionare dup1

i echiul catalog DV:40 ani; durata de funclionare consumatfl pflnl 1а
j1.12.2004 DC:24 ani; durata поrmаl1 de funclionare duрй noul catalog
DN:ЗO ani, durata поrmаli de utilizare rlmаsй este:
з) 14 ani;
'э)
25 ani;
с) 23 ani;
d) 19 ani.

5) pomind de la urmйtоаrеlе date: чаlоаrеа rlmаsй actualizata la

31,12.2004: 100.000 RON; durata normall de func{ionaTe dupfl vechiul

catalog DV:40 ani; durata de funclionare consumata pаna |а З|.|2.2004
DC: 24 ani; durata поrmаla de func{ionare dupa noul catalog DN:30 ani,
fondul anual de amortizare este:
а) 10.000 RON;
Ь) 9.000 RON;
с) l2.000 RON;
RoN. ý

t
d) 8.000

6) Durata de utilizaTe аfеrепtй uzurii morale pentTu саrе nu Se mal

calculeazб amortizarea in varianta ДD2 pentru un mijloc fix cu durata
поrmаll dе utilizare de 1б ani, este:
f
а) 4 ani;
Ь) 5 ani;
с) 7 ani;
d) б ani.

7) tn cadrul sistemului de amortizaTe degresiv utilizat in Rоmбпiа durata

de

amortizare este:
tehnicl de funclionaTe а loT; ý
а) mai mare decAt durata
п
f
Ь) mai micl decAt duTata tehnicб de funclionare а 1or;

I
 с) stabilitl de fiесаrе intreprindere duрй propriile criterii;
t d) mai miсё decAt durata соmеrсiаlй de via!ё а produselor йbricate сч
mijlocul fix respectiv.

8) Nu se amortizeazd activele саrе:

а) au о valoare mai miсб de 2.500 RON;
Ь) constituie goodwill-ul firmei;

l с) terenurile;
d) mijloacele fixe neproductive.

\i
t 9) Utilizand varianta AD2, sё se determine perioada de amortizare liniarЁ,
respectiv degresiv5 pentru uп mijloc fix сu о durat1 поrmаl1 de func{ionare

i
de 20 de ani:
а) 4, respectiv 8;
Ь) 5, respectiv 8;
с) 8, respectiv 4;
d) 7, respectiv 5.

I
10) UtilizAnd varianta AD2, s1 se determine perioada de amortizare liniarй,
{ respectiv degresivй pentru un mijloc fix cu о durat5 поrmаlй de func{ionare
de 15 de ani:
а) 3, respectiv б;
Ь) 5, respectiv 4;
с) 6, respectiv 3;
d) 4, respectiv 5.

11) Amortizarea mijloacelor fixe:

а) se dеtеrmiпй pentru mijloacele fixe cu о чаlоаrе de intrare mai mаrе de
1.800 RON gi о duratб поrmаli de utilizare mai mаrе de un ап;
ь) reprezint1o modalitate de majorare а capitalului social а1 firmеi;
с) аrе rolul de а evidenlia valoric deprecierea mijloacelor fixe qi de
t permite rcpartizarca acesteia ре costuri;
а

a,

l
 Finantele intreprinderii: aplicatii пrасtiсе si teste grilд 81

d) este о resursб а autofinan!6rii.

12) Utilizend varianta AD1, s1 Se dеtеrmiпе perioada de amortizare

degresivй, respectiv liniarй pentru un mijloc fix cu о durаtё поrmаlй de
func{ionare de 8 de ani:
а) 4, respectiv 4;
Ь) 5, Tespectiv 3;
с) 3, respectiv 5;
d) 2, respectiv 6.

13) Durata de utilizare aferent1 uzurii morale pentru саrе nu se mal

calculeazi amortizarea in varianta AD2 pentru un mijloc fix cu durata
поrmаll dе utilizare de 12 ani, este:
а) 4 ani;
Ь) 5 ani;
с) 3 ani;

i
d) б ani.

14) Folosind varianta AD2, sl se determine perioada de аmоrtizаrе liniar1,

respectiv degresivЙ pentru un mijloc Гtх cu о duratl normal1 de func{ionare
de 25 de ani:
а) 5, respectiv 10;
t
;
Ь) 5, respectiv 9;
с) 10, respectiv 5;
d) 9, respectiv 6.

15)Uzura reprezintб un proces complex:

de а) саrе араrе in cazul activeloT circulante;
Ь) care apare in cazul activeloT imobilizate;
с) concretizat in scйderea treptatй а utilitб{ii activelor imobilizate са uппаrе
а folosiTii lоr; ý
d) care constй in reducerea tTeptatl a utilitafii activelor imobilizate chiar са ý

I
п
г
\ riпdеrii:

ý urпаrе nefolosirii lor.

l
а

i 16) Сопfоrm catalogului priviпd clasфcarea si

duratele поrmаlе de
fuпс|iопаrе а mijloacelorfixe, а doua grupa de mijloace fixe este:
а) construclii;
l Ь) instala(ii tehnice, mijloace de trапsроrt, animale 9i plantalii;
с) mobilier, араrаturё de birotic1, echipamente de protec{ie а valorilor

l umane qi materiale gi alte active corporale;

d) terenurile.

i
\
i 17) vаlоаrеа de inventar la care sunt eviden{iate mijloacele fixe poate fi:
а) valoarea de inlocuire;
Ь) valoarea iniliala sau de origine;
i с) cheltuielile de produclie in cazul activelor construite de firmй in regie
рrорriе;
d) valoarea de aport convenitl de pl(i pentru mijloacele fixe intrate са
ulтnare а unei fuziuni.

18) VаlОаrеа actualizatй rйmаsl care se stabileqte cu ocazia reevaluirii

mijloacelor fixe se determinl prin:
а) rароrtаrеа valorii de inventar actualizate la durata consumatй;
ь) rароrtаrеа valorii de inventar acfualizate la suma dintre durata сопsumаtй
qi durata rimаsй;

с) rароrtаrеа valorii de inventar actualizate la durata rlmаsi;

d) sсйdеrеа din valoarea de intrare а amortizйrii recuperate рАпб la data
actualizlrii.

19) Duratele поrmаlе de func{ionare ale mijloacelor fixe:

а) sunt stabilite in mod centralizat gi eviden{iate intr-un catalog;
ь) pot fi prelungite de сйtrе consiliul de Administra{ie al firmei de care
aparfin respectivele mijloace fixe;
l с) coincid сu duratele de amortizare (in ani) аfеrепtе regimului liniar de
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 83

amortizare;
d) sunt mai mаr1 decAt duratele de аmоrtizаrе (in ani) aferente regimului

20) Normele accelerate de amortizare:

а) asigurl рrосurаrеа mai lentб а resurselor Гtпапсiаrе necesare inlocuirii
activelor imobilizate;
Ь) contribuie 1а reducerea pierderilor provocate de uzura mоrаlй;
с) determinй transformarea unei plr{i din beneficiile firmei in amortizare, la
incepuful duratei de funclionare; l

d) nu permit cunoaqterea ?n orice moment а valorii reale а mijloacelor fixe

с
,
datoritl diferen{elor dintre uzurа rеаlб qi mlrimea amortizlrii.
(
21) Utilizand varianta AD2, sl se determine perioada de amortizare liniar6, \
respectiv degresivl pentru un mijloc fix cu о duratl normalб de func{ionare
de 22 de ani:
а) 9, respectiv 4;
s
Ь) 4, respectiv 9;
с) 10, respectiv 5; f,
d) 9, respectiv 6.

22) Calcularea amortizlrii in regim degresiv in {ara noastr1 se face folosind:

Ё
а) поrmе liniare 9i valori de amortizat descrescйtoare;
Ь) поrmе degresive 9i valori constante de amortizat;
с) поrmе degTesive qi valori descrescltoare de amortizat;
d) norme accelerate 9i valori constante.

23) in sistemele tempoTale de amortizat:

а) valoarea de amortizat se recupereazl de intensitatea folosiru

l
Ь) valoarea de amortizat se recupereazdintr-o perioadб de timp;
rdе с) valoarea de amortizat se recupereaz1 func{ie de uzura mоrаlh;
 t

l d) valoarea de amortizat se recupereazб

l funclle de uzura fizicб,.

t 24) Normele progresive:

а) trапsfоrmб la inceput amortizarea in profit;
Ь) trапsfоrmй la sfArqit in аmоrtizаrе;
рrоfitul
с) trапsfоrmй 1а ?nceput profitul ?n amortizare;
d) trапsfоrmй la sfirqit amortizarea in profit.

25) Normele regresive de amortizare:

а) аsigurй рrосurаrеа mai rapidi а rеsursеlоr
financiare;
Ъ) realizeazб о rela(ie bunё сu randamenful
mijloacelor fixe;
с) micgoreazй pierderile datorate uzurii morale;
d) se mai numesc поппе accelerate.

26) Rolul amortizйrii este:

а) de а eviden{ia deprecierea valorii activelor
imobilizate;
Ь) de а asigura constituirea de resurse de
fiпапfаrе;
с) de а asigura о structurб fiпапсiаrй optim1;
d) de а asigura sporirea valorii de
рiа!ё а firmei.

27)Yaloarea de amortizat poate fi:

а) valoarea inilialй;
Ь) valoarea de inlocuire;
с) valoarea de reproduc{ie;
d) valoarea actualizatб,.

28) Uzura mоrаlй este luatй in considerare:

а) de toate metodele de amortizare folosite
de firmе;
Ь) doar de sistemul degresiv;
с) dоаr de sistemul degresiv varianta 2;
d) doar de sistemul accelerat.
l
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 85

29) Activele imobilizate necorporale:

а) sunt fоrmаtе din cheltuieli de сеIсеtаrе dezvoltare, сч рrоgrаmе
informatice, cu publicitatea, cu рrеgйtirеа cadrelor; г
Ь) se amortizeazd ре peTioade stabilite de Consiliul de Administralie al
}
firmei ре feluri de cheltuieli; }
с) se amortizeazd ре perioade centralizat in Catalogul duratelor
поrmаlе de func(ionare;
d) nu se amortizeazl deoarece se rесuреrеаzй рriп includerea lor in totalitate
in costurile anului in саrе sunt efectuate.
}
30) Good will-ul: с
,
а) mai este numit gi fondul de соmеr{;
Ь) este un activ imobilizat песоrроrаl; (
с) este format din calitatea clientului, vadul comercial gi reputalia firmеi;
\
d) este fоrmаt din activele firmеi din sflеrа comercialй рrесum depozite,
magazine qi mijloace de transport.

#
(

ý
h
п
;
 CAPITOLUL 4. PLASAMENTE DE CAPITAL РЕ
TERMEN SCURT

4.1. Breviar teoretic

Determinarea пеvоii de fопd de rulmепt пеt репtrч produc|ia

пеtеrmiпаtd se realizeazб ре fiесаrе sortiment cu ропdеrе insemnati in
totalul produc{iei sau ре gruре de produse omogene, func{ie de urmltorii
l
l
factori:
a valoarea cheltuielilor medii zilnice la nivel de cost de uzinЁ;
о durata ciclului de fаЬriса{iе;
a caracterul procesului de produc{ie;
a evolu{ia cheltuielilor de-a lungul procesului de fabrica(ie.
Rela{ia de calcul а necesarului de fond de rulment net pentru
produc{ia neterminat1 (NFRNpn) este:

ý
NFRNрп -т= L, ОrК , unde

I Р - produc{ia frevйzutб а se realiza exprimatй la cost de uzinй;

D - durata procesului de fаЬriса{iе;
*
К - uп coeficient de соrес{iе.

Atunci cind procesul de produc{ie desйqurat in intreprindere este

organizat ?n mod continuu, coeficientul de corecfie se саlсulеаzб,iп func{ie
de varietatea evolu{iilor chelfuielilor de йbrica{ie.
in cazul in care cheltuielile de fabrica{ie Sporesc in mod uniform ре
durata procesului de рrеluсrаrе, coeficienful de corec{ie se determinй dupй
rеlа{iа:

К ='*С.
2с
unde

с - cheltuielile la inceputul procesului;

С - соstul de uzinй al produsului.
I
a

l
 Dacl cheltuielile de fabrica{ie sporesc печпifоrm ре intreaga duratl
а prelucrlrii, atunci coeflcientul de corec{ie se dеtеrmiпй astfel:

ct х s + cz xdt * Сэ xlt *...* С nХ d'q,

*_ unde
CxD
media cheltuielilor din рrimа fazd,
с1 este

С2, Qз,.., cn sunt diferen{e ale cheltuielilor medii din fazele З,4,
... п
t
l fall de mediile cheltuielilor din fazele 2,З, .., п-Т,
i dt, dz, ...dn_l reprezintl duratele rlmase de la sfffrqitul fazelor |,2,п-
l рбпб 1а tеrmiпаrеа procesului de fabricalie,
С este costul de uzin1,
D este durata total1 а procesului de fabricalie,

Dac[ cheltuielile sporesc печпifоrm, iar lansarea produc{iei se fасе

ре lоturi de fabricalie:
s+ crd, + ...+ cnd -Zv 't '
,
n-,
_сrх , unde
Cxs
vi reprezinta valorile produselor livrate la magazie inainte de
terminarea intregului lot;
t; reprezintl numбrul de zile din momentrrl inceperii finisйrii pAnb la
incheierea procesului pentru intregul lot.

4.2. Aplicatii practice rezolvate

Aplicatia 1

societatea соmеrсiаlё ,,дроlо" inregistreazй un necesar anual de

consum pentru о materie primб de 8.000 tone. Cheltuielile de aprovizionare
qi plstrare а
se ridicl la чаlоаrеа de 720.000 RoN, iar cheltuielile de stocare
materiei рrimе costй zilnic 200 RoN/ton1. S1 se determine:
а) mйrimеа stocului optim;
Ь) пumйrul optim de reaprovizionйri;
tl

n
с)
l
intervalul optim intre douй reaprovizionari;
d) mйrimеа cheltuielilor de aprovizionare, а cheltuielilor de
; depozitare qi а cheltuielilor totale de gestiune аГеrепtе stocului optim.

RеzоIчаrе

а) Stocul optim de aprovizionat este:

= 400 tone

i
; Ь) Numйrul optim de reaprovizionйri este:
? , 9= 8,000
= 20
=
,S" 400

с) Intervalul optim dintre reaprovizion6ri:

а= 1r- = jlq.400=l8
с 8.000

.d) Cheltuielile de aprovizionare

sunt:

с_-
с с 8.000 __
"s"400
-. - = l4.400.000 RON
-.720.000
Cheltuielile de depozitare чоr fi:

RoN
costul total minim pentru fоrmаrеа acestui stoc este:
С. = Со iCo = 14.400.000+14,400.000RoN

Aplicatia 2

pentru о societate comercialй

se сеrе sй se determine necesarul de
fond de rulment net репtru produc{ia neterminatй pornind de la urmйtоаrеlе
date:
Е

- produc{ia prevбzuti а se rea|iza ехрrimаtё la cost de uzin5 este

de de 250.000 RON
durata ciclului de fabrica{ie este de 2О zi|e,
cheltuielile la inceputul ciclului de fabrica{ie (с) au о valoare de
400 RON gi cresc zilnic cu 250 RON.

Rezolvare

Costul de uzinй al produsului este dat de rela{ia:

С =с+ D, дс = 400 + 20, 250 = 5.400 RON

Coeficienful de соrесliе este egal cu:

Iп: l, _с+С _400+5.400 5.800 (

2с 2.5400 10.800
= 0,53
\
Necesarul de fond de rulment pentru produc{ia neterminati va fi egal
t
NFRNрп = !* D х К=
,т360 "лЧО х20х0,53 = 7.З5l,|1 RON
l
Aplicatia 3

S5 se determine necesarul de fond de rulment net pentru productia

neterminatй pornind de la urmйtоаrеlе date:
- valoarea produc{iei programate репtru anul de calcul este de
3.000,000RoN,
- valoarea materiei prime introduse la incepuful ciclului de
de fabrica{ie este de 20.000 RON,
ele - durata ciclului de fabrica{ie este de 12 zl|e,
- in perioada de fabrica{ie cheltuielile ечоluеаzй astfel:
 I
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste srilй

lt-
Ziua мirimеа cheltuielilor
ll
0 С :20.000
л l 22.000
2 24.000
_) 26.000
4 28.000
5 33.000
6 з6.000
7 39.000
a
8 42.000
:
: 9 45.000
10 48.000
l1 54.000
|2 С:60.000

Rezolvare

Mai ?ntli, trebuie ?mрl(itй durata ciclului de fаЬriса{iе ре faze.

Astfel, ciclul de fabricalie poate fi imрйr{it in urmбtoarele patru faze cu
creqtere uniformй а cheltuielilor de produc{ie: рrimа fazб, cll о duratб de 4
zi|e, caracterizatd printr-o сrеýtеrе а cheltuielilor cu 2.000 RON/zi; а doua
fаzбсlu durata de о zi iп саrе cheltuielile аu crescut сu 5.000 RON; а treia
fаzб cu durata de cinci zile in care cheltuielile au crescut cu 3.000 RON/zi; а
patra fаzб, cu о duratй de 2 zile, caracterizatl рriпtr-о creqtere а cheltuielilor
cu б.000 RON /zi.
in continuare se dеtеrmiпй duratele rйmаsе рiпй la sfirqitul fazelor:
dl:12_4=8zile
l dz:12-(+* |)=7 zile
l
* dз=|0-(ц*1+5)=42i1.
il Media cheltuielilor in prima fazl a fost:
)О Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 91

20.000 + 28.000
L,
,2
--
= 24.000 RоN , in timp се in fazele 2, З qi 4

se inregistreazi urmйtоаrеlе diferenle ale cheltuielilor medii fa1l de fazele

anterioare:

t
г
28.000 + 33.000
Cz=
?-
- 24.000 = б.500 RON
2
33.000 + 48.000
Сз= - (z+.ooo + 6.500)= 10.000 RoN
2
48.000 + 60.000 RoN
С4= - (z+.ooo + 6.500 + 10.000)= 13.500

}
Coeficientul de coreclie se determinl pornind de la rela{ia: ё
,
с, х D l сrх d, + сrх d, +...l Cnx d n_l _
,r= (
_ 24.000х12 + 6.500х 8+ 10.000х 7 +13.500х 4 \
= о,64
60.000 х 12

Necesarul de fond de rulment репtru produclia neterminatl va fi egal s

taze.
ecu
NFuNоп =
L,
т
Dx К -
3'000'000
360
х 10 х 0,64 = 53.3ЗЗ,33 RON r
de4 3
Aplicatia 4
doua ý
treia
sl se calculeze necesarul de fond de rulment net pentru produclia
lz; а
neterminatй pomind de la urmltоаrеlе date:
Blilor
- чаlоаrеа produc{iei programate pentru anul de calcul este de
45.000,000 RoN,
lоr:
- чаlоаrеа mateTiei prime introduse 1а inceputul ciclului de fabricalie
este de 46.000 RON,
- ciclul de fabricalie poate fi implr{it iп urmйtoarele cinci faze cu
сrеgtеrе uniform1 а cheltuielilor de produc{ie: prima fazб cu о duratб de 2

l
zi|e, caracterizatбprintr-o cregtere а cheltuielilor сu 4.000 RON/zi; а doua
 fazб, cu durata de о zi cheltuielile au crescut cu 5.000 RON; а treia
?n саrе
t fаzб, сч durata de trei zile in саrе
chelfuielile au crescut cu 3.000 RON/zi;
а patra fаzб сu о durаtЁ de 2 zile, caructerizatй
рriпtr-о cregtere а
cheltuielilor cu 10.000 RoN /zi qi а cincea
fazб cu о duratб d,e 2 zile,
caracterizatб printr-o cregtere а cheltuielilor
cu l2,000 RON/zi.

Rezolvare

l Durata totalй а procesului de fabrica{ie reprezintё

suma duratelor
i
\t
celor cinci faze cu сrеýtеrе uпifоrmй а chelfuielilor,
adicй:
D:2+1+3+2+2:10 zile.
iп continuare se determinб duratele rйmаsе
рАпй la sйrgitul fazelor:
dl=l0_2=8zi|e
i dz =10-(z,+1)=7 zile
dз=lО-(Z,+1+3)=411.
d4 = 10-(Z+t+ З+2)=2zilе
ýtiind creqterea zilnicd а cheltuielilor in cele l0 zile ale procesului
de fabrica{ie, se poate calcula mйrimеа zilnicй
а acestora:
9

il
мйrimеа cheltuielilor

l C:l02.000

l
Fiпапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 93

Media cheltuielilor in рrimа fazl a fost:

46'000 *11'0Ц9
сr=-2 = 50.000 лоN , in timp се in fazele 2, З,4 qi 5

se inregistreazё urmltoarele diferen{e ale cheltшielilor medii fala de fazele

anterioare:
54.000 + 59.000
- 50.000 = 6.500 RON
2
59.000 + б8.000
Сз= - (so.ooo + 6.500)= 7.000 RoN
2
68.000 + 88.000 RoN
С4= - (so.ooo + 6.500 + 7.000)= 14.500

88.000 + 102.000 RoN

С5= - (so.ooo + 6.500 + 7.000 + 1а.500)= 17.000

Coeficientul de corec{ie se determinб pomind de la rela{ia:

с, х D + с) xd, + сrх d, +...* Cnx dn_l _

-
fr_lLl_

'\ CxD
50.000х10 + 6.500х 8+ 7.000х 7+ 14.500х 4 + 17.000х 2
= 0,67
102.000 х l0

Necesarul de fond de rulment репtru produclia neterminatй va fi egal

NFкNоп L, D х К-
45'000-000
х 10х 0,67 = 837.500 RON
'тзб0
=

Aplicatia 5

S1 se determine durata rota{iei activelor circulante ре Ъаzа cifrei de

afaceri gi nevoia de fiпап!аrе а activelor circulante previzionat[ ре anul
viitor pentru о societate comercialб cunoscAnd urmltoarele date:
_ soldul activelor circulante la sfargitul anului curent este de 100.000

- cifra de аfасеri la sйrqitul curent este 500.000 RON;

l - pentru anul de calcul se
30% fa\6 de anul curent.
о сrе;tеrе а de afaceri cu

Rezolvare

Viteza de rota{ie calculatб func{ie de cifra de afaceri (rata cineticё

anual5) se determinй astfel:

л", =}:o-хз60= lg0'000хз60=

- "" 72zile
сдп 500.000
i
\ Cifra de afaceri in anul de plan va
:
?
СДрt = СДо* 1,30 = б50.000RОN

] Necesarul de fond de rulment anual ча

лpRл/ апuаl р = 650.000х 72 =_ 130.000 RON

, _САо,х n" =
з60 ,*

Aplicatia б

О societate comercialб inregistreazй un disponibil

ре termen scuft in
valoare de 60.000 RON. Pentru а fructifica aceast1 sumй, trezoreria firmеi
аrе la dispozi{ie urm6toarele variante:

- un depozit Ьапсаr cu о dоЬбпdй соmрusй de 5Yо

- uп depozit Ьапсаr cu о dobAndй simpl1 de 5,5О/о.

Care din cele dоuй чаriапtе asigurй о fruсtifiсаrе superioarб а

disponibilului?

Rezolvare
in primul caz, dobAnda соmрusй se va calcula dupl rela(ia:

l С, = C(|+rd)П = 60.000(1 +s%)2 = б0.000 *0.052 = б6.150 RoN

l
ппапtеlе intrenrinderii: anlicatii Dractice si teste grili 95

in al doilea caz, dobinda simpl1 se \,а calcula dup5

rela!ia:
*
С, = С + п* С * rd =60.000+2 * б0.000 5,5ОА= б0.000 + 6.600 = 66.600

RoN

Varianta сеа mai avantajoasб pentru firml este, in acest caz, dobfinda
simpll de 5,5О/о,

4.3. Aplicatii practice propuse

tr
1. Societatea comerciala ,,Apolo" inregistreazй un necesar anual de
ч
consum pentru о materie рrimй de 4.000 tone. Cheltuielile de aprovizionare (
se ridicl la чаlоаrеа de 600.000 RON, iar cheltuielile de stocare qi plstrare а
\
materiei рrimе costl zilnic 300 RON/tonl. S1 se determine mlrimea
stocului optim, пumйrul optim de reaprovizionlri, intervalul optim intre
{i
dou5 rеарrочiziопйri, рrесum gi mirimеа cheltuielilor de aprovizionare, а
cheltuielilor de depozitare gi а cheltuielilor totale de gestiune aferente
stocului optim.
#
2. pentru о societate comerciall se cere sй se determine necesarul de
de rulment net pentru produc{ia пеtеrmiпаtй pornind de la urmйtоаrеlе
t
}
- produc{ia prevlzutй а se realiza exprimatl la cost de uzinй este

de 4.000.000 RON,
- duTata ciclului de fabrica{ie este de 28 zile,
- cheltuielile la inceputul ciclului de fabricalie (с) au о чаlоаrе de
50.000 RON;i cresc zilnic cu 20.000 RON.

3. S1 se calculeze necesarul de fond de rulment net pentru produc{ia

neterminatl pornind de la urmitoarele date:

l
 Fiпапtеlе intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй

n - чаlоаrеа producliei programate pentru anul de calcul este de

t 25.000.000 RoN,

; - valoarea materiei prime introduse la inceputul ciclului de fabrica{ie

este de 60.000 RON,
- ciclul de fabrica{ie poate fi imрйrtit in urmбtоаrеlе cinci faze cu
creqtere uniformб а cheltuielilor de produc{ie: prima fаzй cu о durat5 de 2
zile, caracterizatб printr-o сrеgtеrе а cheltuielilor cu 3.000 RON/zi; а doua
fazё cu durata de 3 zile in саrе cheltuielile au crescut cu 1.000 RON/zi; а
treiafazё, cu durata de о zi in care cheltuielile au crescut cu 5.000 RON; а
patra fazd cu о duratй de 4 zi|e, caracterizatй printr-o creqtere а
cheltuielilor cu 6.000 RoN /zi 9i а cincea fazб сч о duratй de 2 zilte,
caracterizatб printr-o creqtere а cheltuielilor cu 10.000 RON/zi.

4. S1 se determine durata rotatiei activelor circulante ре baza cifrei

de afaceri qi nevoia de fiпап{аrе а activelor circulante previzionatй ре anul
viitor репtru о societate comercialб cunoscAnd urmltoarele date:
- soldul activelor circulante la sfArqitul anului curent este de 150.000 RON;
- cifra de аfасеri la sГбrgitul anului curent este 700.000 RON;
- pentru anul de calcul se estimeazй о scldere а cifrei de afaceri cu l0% fа{й
de anul сurепt.

5. s1 se dеtеrmiпе necesarul de fопd de rulment net pentru produc{ia

neterminatй pornind de la urmйtоаrеlе date:
- valoarea produc{iei programate pentru anul de calcul este de
10.000.000 RoN,
- valoarea materiei prime introduse la incepuful ciclului de
fabrica{ie este de 30.000 RON,
- durata ciclului de ГabTica{ie este de 1З zile,
- in perioada de fabricalie cheltuielile evolueaz1 astfel:

l
Fiпапtеlе intreprinderii: aplicatii рrасfiсе si teste griи 97

Ziua мirimеа cheltuielilor

0 С:30.000
l 32.000
2 34.000
J 37.000
4 40.000
5 43.000
6 46.000
7 51.000
8 57.000
9 63.000
10 67.000
l1 71.000
|2 75.000
lз 80.000

4.4. Teste grila рrорчsе

1) Activele circulante se referl la:

а) stocurile de materii prime, mйrfuri, ambalaje 9i produclie nefinitй;
Ь) mijloacele de transport ale Гrrmеi;
с) сrеап{еlе aýupra clientilor;
d) creditele de trezorerie.

2) Activele circulante se compun din:

а) valorile de exploatare;
Ь) valorile de amortizat;
с) valorile realizabile ре termen scurt;
d) disponibilitl{ile blne9ti ale Гrrmеi.
t Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste qrili

i З) Capitalul circulant este definit са:

l а) totalitatea stocurilor qi а mijloacelor bйne;ti;
; Ь) totalitatea activelor circulante angajate in produclie;
С) expresia ЬЙпеаsсЙ а activelor circulante utilizate de firmй in activitatile
sale economice;
d) expresia Ьlпеаsсй а activelor саrе au о valoare mai micй de 2.500 lei gi о
durata de func(ionare mai micй de un an.

4) Activele circulante la firmele de construc{ii montaj cuprind iп structura

, lor, printre altele:
; а) produc{ia neterminat1;
j
Ь) obiectele de inventar;
с) produsele finite;
d) materialele de baz6,prefabricatele qi detaliile de montat.

5) optimizarea necesarului de fond de rulmепt pentru materii prime qi

materiale рIеsuрuпе combinarea optimй а urmltоаrеlоr cheltuieli:
а) de produc{ie 9i de transport;
Ь) de aprovizionare qi de stocare;
с) de produc(ie qi de desfacere;
d) de transport qi de dеsГасеrе.

6) Pasivele stabile sunt definite са:

а) totalitatea datoriilor firmеi fа[й de te(i;
Ь) datoriile minime ale firmеi fatrl de terli;
с) datoriile firmei aferente exploatйrii;
d) datoriile ?ntreprinderii aferente exploatйrii gi activitalii de investi{ie.

7) Nevoia de fond de rulment reflectб:

а) necesatul de finan{at al exploatйrii;
Ь) capitalul de lucru al firmеi;
{
с) mйrimеа ре care trebuie s1o аiЬй fondul de rulment;
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilд 99

d) totalul activelor circulante care аr trebui delinute de fiгmi.

8) Eliberarea absolut1 se produce afunci cind se consиta:

а) о diferen{l pozitivl intre capitalul circulant din регiоаdа curentl qi cel din
,
perioada trecut6;
}
Ь) о diferentй negativй intre capitalul circulant din perioada curent1 9i
acelagi indicator din perioada precedentй;
с) о diferen!6 negativб intre capitalul circulant din perioada precedent1 9i cel
din perioada curent1;
d) о diferen{1 negativ1 intre capitalul circulant pTogramate qi cel efectiv
realizat. о
,
9) ModiГrcarea vitezei de rota{ie depinde, in principal de: (
а) structura activelor circulante 9i mбrimea cheltuielilor de exploatare;
\
Ь) capitalul circulant qi cifra de afaceri;

i
с) mlrimеа produc{iei qi nevoia de fond de rulment;
d) costul capitalului gi cifra de afaceri.

10) Fondul de rulment este nul, dac6:

а) valoarea activelor circulante este egall cu capitalurile реrmапепtе;
Ь) datoriile ре tеrmеп scurt sunt egale cu чаlоаrеа activelor circulante; с
с) valoarea activelor imobilizate este egalй сu datoriile ре termen scurt;
d) valoarea imobilizбrilor nete este еgаlй cu capitalurile proprii.
f,
11) Fondul de rulment poate fi sporit:
а) prin contractarea de imprumuturi ре termen mijlociu gi lung;
Ь) prin iпсоrроrаrеа rezervelor in capitalul social;
с) prin utilizaTea sistemului liniar de amortizare;
d) prin emisiunea de noi ac{iuni.

l
i2) Сrеqtеrеа stocurilor gi reducerea pasivelor din exploatare determin1:

а) sclderea fondului de rulment;

 t

ý
Ь) cre9terea nevoii de fond de rulment;
t с) sсйdеrеа vitezei de rota[ie а capitalului circulant;
i d) creqterea mlrimii disponibilitl{ilor bйne;ti.

l3) Сrеqtеrеа coeficientului vitezei de rota{ie а capitalului circulant аrе са

efect:
а) cregterea fondului de rulment;
Ь) cregterea gradului de autonomie financiar6;
с) reducerea duratei unei rota{ii;
i
\ d) сrе;tеrеа gradului de uzurl a activelor circulante.
t
j
14) Durata rota{iei activelor circulante calculatб
ре baza cifrei de айсеri
pentru о societate соmеrсiаlй саrе ?nregistreaz1 uп sold al activelor
l circulante la sfArqitul anului curent de l50.000 RON gi о сifrй de afaceri la
sfArqitul anului curent de 600.000 RON este:
а) 90 rota{ii;
Ь) 95 zile;
с) 90 zile;
d) 85 rota{ii.

15) Determinarea nevoii de fопd de rulment pentru produc[ia neterminatб se

realizeazб funclie de urmltoTii factori:
а) valoarea cheltuielilor medii zilnice la nivel de cost de uzind;
Ь) durata ciclului de fabricalie;
с) caracterul procesului de produc{ie;
d) durata normall de func{ionare.

16) Activele circulante la firmele din domeniul agriculturii cuprind in

struсturа lor:
а) semin{e, material de plantat, furaje, iпgrйgйmiпtе;
Ь) produc{ie neterminat1;
с) piese de schimb;
Finantele intrenrinderii: anlicatii nractice si teste яrrilд l01

d) obiecte de inventar.

17) Ассеlеrаrеа vitezei de rota{ie а capitalului сirсulапt conduce la:

а) о eliberare relativб de capital;
Ь) о imobilizare de capital;
с) о eliberare absolutl de capital;
d) о sporire а profifului intreprinderii.

l8) Imobilizarea absolutй sеmпiГrс1 с1 in perioada curent1 se inregistreazб:

а) un capital mai mаrе са iп perioada precedent6;
Ь) un capital mai mic decit in perioada precedentl;
с) о cifrl de afaceri mai mаrе са iп perioada precedent6;
d) о cifrб de afaceri mai micl decflt in perioada precedent1. (

l9) Plasamentele de trezorerie sunt:

\
achizilia de bonuri de cas1;
а)
,f
ý
Ь) achizilia de actiuni;
с) achizilia de оЬligаЦiuпi;
d) constituirea de depozite la tеrmеп.
А

J
t
20) Indicatorul "active circulante la 1000 lei cifrй de afaceri" este:
а) un indicator al intensitйlii capitalului circulant;
Ь) un indicator al rentabilitatii capitalului circulant;
с) un indicator al vitezei de rota{ie;
d) un indicator al echilibrului financiar.

21) Determinarea nevoii de fond de rulment se realizeazd in func{ie de

urm5torii factoTi:
а) mlrimea valoricй а stocurilor firmei;
Ь) pasivele stabile;

l
с) creditele comerciale tip "clien{i";
d) mlrimea fondului de rulment al Гrrmеi.
d

t
i 22) Fondul de rulment:

t а) este о resursб de finan[are а investiliilor;

Ь) fiпап{еаzй exploatarea;
с) se dеtеrmiпй са diferen{й intre capitalul реrmапепt qi чаlоаrеа activelor
imobilizate;
d) se rеflесt5 in pasiwl bilanфlui.

23) Eficien{a utilizйrii capitalului circulant se rеflесt1:

а) cu ajutorul indicatorilor de lichiditate;
Ь) cu ajutorul indicatorilor vitezei de rota{ie;
с) cu ajutorul indicatorului de rentabilitate а activelor;
rбfi nanciara.
:]_::_:]:j_"_:1indicatorilordestrucfu
---
24) Activel. .,..",;;;;;;;. ;;;;;;;,
а) perioada de rечепirе а lor la forma Ьйпеаsсй;
Ь) componenta materialй а elementelor се fоrmеаzй activele circulante;
с) durata de consumare а lor in produclie;
de activitate а firmei.
:].S:1._,_:-с.:]:::::
-
25) Nevoia de fond ; ;;.;;;;;*;
а) mйrimеа capitalului firmеi necesar pentru finan{area stocurilor;
Ь) necesarul de capital pentru fiпап{аrеа exploatlrii;
с) nevoia de capital pentru constituirea activelor sale;
propri i ale fi rmе i
:] _т:::::_:::::_:1",

26) Fondul о" *,*;;;;;, ;,:----------

";;
а) unei nevoi de fond de rulment excesiv de mаrе;
Ь) al faptului сё valoarea imobilizйrilor depйqeqte mlrimea capitalului
propriu;
с) unui capital permanent inferior valorii activelor imobilizate;
I
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 103

d) unei trezoreTii insuficiente.

27) Activele circulante la Гrrmеlе din domeniul comeцrlui au in structura

1or:
,
а) mйrfuri; }
Ь) ambalaje;
с) mijloace de transport а mlrfurilor;
d) alte active.

28) Structura activelor circulante depinde de:

а) domeniul de activitate al firmei;
J
)
Ь) modul de organizare al exploatlrii;
с) cifra de afaceri а firmеi;
(
d) modul de fiпап{аrе а exploatбrii. \

29) Activele circulante cuprind:

а) valori de exploatare;
Ь) valori realizabile ре tеrmеп scurt;
с) mijloace blne;ti ?n casierie; ý
d) mijloace bбne;ti in cont.
с
30) Durata rotaliei activelor circulante calculatl ре baza cifrei de afaceri ;
репtru о societate соmеrсiаlё саrе inregistreazl un sold al activelor
circulante la sfirgitul anului curent de 100.000 RON qi о cifTl de аfасеri la
sйr9itul anului curent de 300.000 RON este:
а) 120 rotatii;
Ь) 3 zile;
с) 120 zile;
d) 3 rota{ii.

Ё
ь

t
п
 CIRCULANTE

5.1. Вrечiаr teoretic

Fondul de rulment (net) poate fi definit са раrtеа din capitalul

permanent utilizatй pentru finan{area activelor circulante
:

Fопd de rulmепt : capitaluri

реrmапепtе - Active imobilizate

i t
Sau
Fопdul de rulmепt : дсtivе сirсulапtе Datorii
- ре tеrmеп scurt
Fondul de rulment net (F.R.N.) este compus din fond de
rulment
рrорriu (F.R.p.) qi fond de rulment strйin (F.R.s.)a.
F.R.:F.R.p.+F.R.s.
Fondul de rulment propriu (F.R.р.) rерrеziпtй excedenful
de
capitaluri рrорrii fа!й de imobilizйrile nete, excedent
determinat duрй
rерапiliа profitului:
F.R.P.:Cprop.iu-41,
Fondul de rulment strбin rezultЁ са difеrепlё capitalul
permanent gi cel propriu:

F,R.S. : Ср.r. - Cpropriu

Sau са diferen{i intre fondul de rulment qi fondul
de rulment propriu:
F.R.s.:F.R.-F.R.p.
Nесеsаrul de fond de rulment (NFR) se determinб dupй
NFR: Stocuri + Crean{e - Datorii din exploatare
Trezoreria пеtй reprezintй diferen{a dintre fondul de
rulment gi
necesarul de fond de rulment. Dасй fondul de rulment
este mai mаrе decAt
necesarul de fond de rulment, atunci trezoreria пеtй
este pozitivй. iп caz
contrar, trezoreria netl este negativ1.

il D, - Fiпапlеlе iпtrepriпderii,Editura TipoМoldova, Iagi, 2013, рр. 231-

,rr] 'u.U'u-

l
 lm Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste srili 105

Pasivele stabile in cazu| datoriilor fаsа de furпizori репtru

aprovizioпdri cu valori materiale se calculeazi рriп ponderarea valorii
trimestriale а aprovizionйrilor (A.tr.) cu пumбrul mediu de zile de intirziere
а
а pl61ilor (Z), сопfоrm rela[iei:
с
Аrr.
*Е ý
tl.{Ill
"90
р_rr.=

Numlrul mediu de zile de intбrziere а pl61ilor se calculeazб са о

medie statisticl ponderatй intre valoarea aprovizionбrilor realizate intr-un
trimestru (VJ qi diferen{a constatatй la fiесаrе aprovizionare, intre data
recep(iei qi data aprovizionйrii:

гпепI I r""M о
иz ==ft- ,
LVо
Pasivele stabile in cazul iпdеmпizа|iilоr репtru сопсеdii de оdihпа (
lde se determinl prin inmul{irea fondului de salarii trimestrial (F5.tr.) cu
аuрб пumlrul minim de zile din anul dеЪаzб pentru care s-au preliminat sume de
platй а concediilor de odihnй (z6):
F-tr.
Prtr.=LxZO
iиlul
Numбrul minim de zile ,,zg" se calculeaz1 са un Taport intre soldul
minim luпаr al preliminйrilor pentru plata concediilor de odihn1 din anul de
Ьаzй (Pl.ming) la fondul de salarii plltit in anul de bazl (Fs6):

х З60
'о
=Р/. miпб
дrо

Pasivele stabile ре baza preliminlrii cheltuielilor cu repara{iile

пt capitale se calculeaz1 cu ajutorul rela{iei:
9i
з
lecAt Рsд =Лд-l -Е'о -С,), unde
l caz
К: trimestrele (I, II, ШI, IV) pentru саrе se face calculul;
RK-r : pTeliminйrile ?n costuri existente la sйrqitul trimestrului
anterior;
 t
i

t :
i in costuri, de rеgulй
р1 sulпtt luпаrй preliminatё egal5 ре tot
parcursul anului;

l ci : cheltuiala lunar1 рrоgrаmаtё pentru luсrйrilе de reparatii

capitale.
Pasivele stabile pot proveni 9i din obliga{ii cu termene de platй
constante, рrесum plata salariilor, plata utilitatilor, plata impozitelor gi
taxelor, plata asigurlrilor gi protecliei sociale. calculul acestor pasive stabile
se efecfueazб folosind metoda soldurilor zilnice. Aceastl metodб implicб
раrсurgеrеа urmйtоаrеlоr etapes:
i
\ а) se alege trimestrul cu activitatea сеа mai redus1, deoarece acesta
presupune qi angajarea de datorii сбtrе te(i la nivelul cel mai scйzut,
]
comparativ cu celelalte trimestre ale anului, iаr in cadrul acestuia, luna cu
сеа mai redusй activitate;
ь) se determini репtru fiесаrе obligalie de рlаtй, cota medie zilnicё
( С, ) prin rароrtаrеа sumei trimestriale de platl (St,.) la numбrul de zile din
trimestru:

с-z

с) se stabileqte pentru fiecare obliga{ie, rezerya acumulatб pAnl la

incepuful primei zile din lun6, рriп inmultrirea cotei medii zilnice cu пumйrul
de zile de acumulёri;
d) se calculeazй pentru fiecare obliga{ie de рlаtй soldul zilnic,
sclzбndu-se din acumulйrile din Гrесаrе zi plйlile scadente;
е) se adun5 soldurile zilnice aferente fiecбrei obliga{ii de рlаtй,
stabilindu-se astfel pasivele stabile zilnice din luna cu сеа mai scйzut1
activitate din an;
1) se alege dintre pasivele stabile zilnice cel mai mic, acesta fiind
pasivul stabil anual.

il 5
Вuсёtаru D. - Fiпап|еIе tпtrерriпdеrul, Editura TipoMoldova, Iaqi, 20lЗ,
р.229.

l
 Finantele intreprinderii: aDlicatii Dractice ýi teste grilа 107

5.2. ApIicatii practice rezolvate

Aplicatia 1

sа se determine indicatorii fondului de rulment pentru о societate

comercialй ре baza urmltorului bilan! simplificat :

RoN
Activ Pasiv
Active imobilizate 150.000 caoital social 300,000
-:
mоЬ izйri песоrроrаlе 10.000 Rezerve 10.000
- imobilizlri corpoTale l20.000 Datorii ре termen 100.000
mediu si luns
Datorii din exploatare 40.000
imobilizйri financiare 20.000 с
Active circulante 300.000 ,
- stocuri
clienti
200.000
75.000 q
_i - casa si conturi la bincr 25.000
TOTAL ACTIV 450.000 TOTAL PASIV 450.000
iiп

Rezolvare

а) Fondul de rulmепt net (FRN) se determinй dupё relaliile:

FRN: Capital permanent (ср) - дсtiче imobilizate (Дi) sau
la ý
FRN: Active circulante (Ас) - Datorii ре termen scurt (DTS)
rul
3
r:
:- Capitalul permanent (ср): Capital propriu (Ср) + Datorii ре tеrmеп rnediu
LlL-
ý
qi lung (DTML)
Ср: Capital social * Rezerve: 300.000+10.000: 310.000 RON:>
ср : 310.000+100.000 : 410.000 RoN
tta.
;

l
FRN : CP-Ai : 410.000-150.000 : 260.000 RON sau
ц[d

FRN : Aс-DTS : 300.000-40.000 : 260.000 RON.

ind

Ь) Fondul de rulment pTopriu se determinl utilizAnd relalia: с-

FRP: Capital propriu (Ср) - Active imobilizate (Ai)
: з l0.000-150.000 : 160.000 RoN п
ý
Е
_
-
 Finantele intreorinderii: anlicatii пrасtiсе si teste sril5

t с) Fondul de rulment strlin se calculeazй роrпiпd de 1а rela{ia:

]l FRN: FRP + FRS :>
i FRS : FRN - FRР:260.000-160.000: l00.000 RON

d) Necesarul de fond de rulment (NFR):

Stocuri * Сrеап!е -Datorii din exploatare:
200.000 + 75.000 - 40.000:235.000 RoN

е) Тrеzоrеriа netl (TN) : FRN -NFR

:260.000 - 235,000:25.000 RON >0
i
Aplicatia 2

il Se considerl urmltorul bilan{ simplificat pentru о societate

comercial6:
RoN
Activ Pasiv
Active imobilizate 600.000 canital oronriu 450.000
- imobilizlri песоrроrаlе 150.000 Datorii ре tеrmеп 800.000
mediu si luns
- imobilizйri соrроrаlе 300.000 DatoTii din з00.000
exnloatare
- imobilizlri financiare 150.000 credite Ьапсаrе l50.000
Active circulante 1.100.000 ре termen scurt
- stocuri 600.000
- clienti 350.000
- alte creante 50.000
- casa si сопtцri la bбnci l00.000
TOTAL ACTIV 1.700.000 TOTAL PASIV 1.700.000

se сеrе sй se calculeze indicatorii fопdului de rulment.

Rezolvare

а) Fondul de rulment net (FRN) se dеtеrmiпй duрй rela{iile:

Fiпапtеlе intrenrinderii: anlicatii nractice si teste grili l09

FRN: Capital permanent (СР) - Active imobilizate (Ai) sau

FRN: Active circulante (Ас) - Datorii ре tегmеп sсurt (DTS)

Capitalul реrmапепt (СР): Capital рrорriu (Ср) + Datorii ре termen

mediu qi lung (DTML) = 450.000 + 800,000: 1.250.000 RON
t
}

FRN: СР - Ai: RON

1.250.000 - 600.000:650.000 sau

FRN = Aс-DTS =1.100.000-450.000:650.000 RON.

Ь) Fondul de rulment propriu se determinl utilizind rela{ia: )

FRР : Capital рrорriu (ср) - Active imobilizate (Ai) a
:450.000 - 600.000: -150.000 RON ,
(
с) Fondul de rulment strйin se calculeazl pornind de la relalia:
\
FRN: FRР + FRS:>
FRS : FRN - FRP:650.000 - (-150.000):800.000 RoN ,_

d) Necesarul de fond de rulment (NFR):

Stocuri * СrеапJе -Datorii din exploatare:
600.000 + 350.000 + 50.000 - 300.000:700.000 RoN
t
с
е) Trezoreria netl (TN): FRN -NFR
:650.000 - 700.000: -50.000 RON <0
;

Aplicatia 3

S1 se determine pasivele stabile aprovlzronart pentru о Гrrmй

pornind de la urmltoarele date:

t
fi
*r

*
l Nr. Vаlоаrе
I fасtчrй fасtчrб
Data Intervalul Vаlоаrеа
Receptiei Plalii in zile intre facfurii *
(RoN) data zilele de
receptiei gi
intArziere
data plбlii
а olltii
315 250.000 3,I 5.I 2 500.000
,l28
l75.000 3.I 6.I J 525.000
20з l00.000 4.I. 6.I 2 200.000
,7.1
200 l 300.000 5.I 2 600.000
l750 125.000 8.I 9.I l 125.000
з41 lб0.000 8.I 9.I l 160.000
680 240.000 l0.I |2.т 2 480.000
768 l80.000 l з,I I4.1 1 180.000
008
1 з25.000 |,7.I l8.I l з25.000
915 400.000 20.] 24.1 4 1.600.000
1080 250.000 2з.| 26.1 з 750.000
l515 100.000 25.1 26.I 100.000
408 325.000 2,7.1 29.I 2 650.000
815 150.000 29.I 30.I 150.000
Total 3.080.000 6.345.000

Pasivele stabile se determinl cu ajutorul rela{iei:

АJr,rЕ
"90
P.Ir.=

Numйrul mediu de zile de intбrziere а рlйlilоr s-a calculat са о medie

statisticЙ ponderatЙ intre vаlоаrеа aprovizionйrilor rea|izate intr-un trimestru
(V") qi diferenla, constatatб la fiеоаrе aprovizionare, iпtrе data recepliei qi
data plйtrii:

|ro, м
s-_ Ll 6.з45.000
3.080000 :2,06 zlle
т;
pentru totalul aprovizionбrilor, calculul pasivelor stabile
este
urmltorul:
Finantele iпtrепriпdеrii: anlicatii nractice si teste srilд 111

\r.сrt. Explica{ii тгimеstге

I II III Iv а
Valoarea aprovizionйrilor 52.600 8.750 63.800 60.820
l
,
5

la саrе se calculeazй
ý
pasivele stabile (А)
2 Nчmйrul mediu de zile de 2,06 2,06 2,06 2,06

intirziere а pli{ii (dz)

J pasivele stabile 1.203,95 |.з44"l2 1.460,31 1.393,13

J
Aplicatia 4 ,
Sa se calculeze чаlоаrеа pasivelor stabile pentru societatea
(
comercialб Evita S.A. Bucuregti ре baza preliminlrii cheltuielilor cu
reparaliile capitale pornind de la urmбtоаrеlе date:
- valoarea anuall а repara{iilor capitale prevйzute а se realiza:3.600

RON;
- repara{iile capitale sunt prevйzute а se efectua astfel:
#
с].-

F
J
Rezolvare

Se determinl, mai intAi, mlrimеа preliminlrii lunare :

Preliminarea lunarl: З.б00 RON/12 :300 RON

in tabelul urmltor sunt prezentate principalele etape in detetminarea

pasivelor stabile ре Ъаzа preliminlrii repara{iilor capitale :
ý
ý
tr
I
ц
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilд 112

l Реriоаdй рrеlimiпiri ch. Rеzеrче P.S.= rеzеrче

tl rер. constituite constituite -
capitale cheltuieli
t 1 з00 з00 300-0 : 300
2 з00 300+300 :600 -600-0:600
J 300 300 600 + 300:900 900-з0O:б00
Total3 900 300 з00
luni
4 з00 900+з00-300:900 900
5 300 900+з000:1.200 1.200
6 300 1.200+300:1.500 1.500
Тоtаl б 1.800 300 900
luni
i
,7
300 1.500+з00:1.800 1.800
8 300 800 1.800+з00:2. l 00 1.з00
'.'
9 300 1.000 2.100+300_ 600
800:1.600
Total9 2.700 2.100 б00
luni
l0 300 1.600+300- 900
1.000:900
ll з00 1.500 900+з00:1.200 0
l2 300 0 0
Total 12 3.б00 3.б00 Nu exista
luni

Aplicatia 5

sa se
determine чаlоаrеа pasivelor stabile pentru societatea
соmеrсiаlй Aurora S.A. Bucure9ti ре baza preliminйrii cheltuielilor cu
reparaliile capitale pornind de la urmйtoarele date:
- valoarea anual1 а repara{iilor capitale prevlzute а se realiza -
]

i
60.000 RON;
- reparafiile capitale sunt prevйzute а se efecfua ре parcursul anului
i

lh
astfel:

fl

fi
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste еrilй 113

Rezolvare

Se dеtеrmiпй, mai intii, mёrimеа preliminйrii luпаrе рriп impl(irea

valorii anuale а repara(iilor capitale la |2:

Preliminarea lunar5: 60.000 RON/12:5.000 RON

Perioada рrеlimiпiri Ch. Rezerve P.S.= rеzеrче

Rep. constituite constituite -
canitale cheltuieli
1 5.000 5.000 5.000-0 : 5.000
2 5л000 5.000+5.000 10.000-0:5.000
:10.000
J 5.000 8.000 l0.000+5.000: 8.000-5.000:з.000
15.000
Total3 15.000 8.000 3.000
lчпi
4 5.000 15.000+5.000- l2.000
8.000:12.000
5 5.000 2.000+5.000: 1 7 17.000
}
1

.000
6 5.000 l5.000 l7.000+5.000:23
.000
8.000
7
Total б
luni
30.000 23.000 8.000
3
3
,7
5.000 10.000 2з.000+5.000_ 3.000
15.000:l3.000
8 5.000 l3.000+5.000_ 8.000
l0.000:8.000
(

l
9 5.000 l 1.000 8.000+5.000: 2.000
1з.000
Total9 45.000 44.000 2.000
luni
l0 5.000 1 з .000+5.000- 7.000
11.000:7.000 ь

l
11 5.000 l6.000 7.000+5.000: *,
}.
l2.000
|2 5.000
Total12 60.000 б0.000
luni ý
tr
_
ц
 т
il
I

Finantele iпtrепriпdеrii: anlicatii nractice si teste srilй ll4

:
t
l Aplicatia 6

t Sй se calculeze чаlоаrеа pasivelor stabile utilizAnd metoda soldurilor

zilnice ре baza urmltоаrеlоr date :
- чаlоаrеа salariilor de platl :90.000 RON, data plllii 12 octombrie
а anului de calcul;
- valoarea impozitelor ре salarii gi а altor contribu{ii :18.000 RON,
data plйlii 15 octombrie а anului de calcul;
_ valoarea impozitului ре profit : 9.000 RON, data platii 25

i octombrie а anului de calcul;

- valoarea ТVА de plat1 : 1З.500 RON, data pll1ii 25 octombrie а
anului de calcul;
- amortizarea mijloacelor fixe : 27.000 RON, data l5
30aluniiacalcul;
- valoarea utilitatilor de рlаtй (energie electric1) : 900 RON, data
platii 20 octombrie а anului de calcul;
- dobAnzi Ьапсаrе in чаlоаrе de 1.800 RON, data 5 octombrie а
anului de calcul.
Fiпяпfеlе intrenrinderii: anlicatii Dractice si teste grilа 115

о\ ь ь л оГl с<. со,

ý г:
cn
й о\ cti ý (.t
з бt a.l c,l с.)

/
,ý9
Ф Ф \о Ф о ссс о о ý
х9 оо ёл |л a.l $ оо о
\о лl d, t ф
N
бl
c.l
.+
a.l c.l
liЁ 1у
л=

._ФG
о о о о о о \
о ёл с{
Ф
d- \о г- сa о
c,l
Ф
б.l
бl
бl
cn
б.l
$
лl
Ф
a,I (..l
ьN ф
a,l
1

5trй }

l
l
l
G
ФL о о Ф о о о о о о о с
о о ý о
?а
с! ч aа о о
Ф
d;
Nq)
Ё а о Ф c.l ф \ dl
ё
?n |.) a.l c,l бl сп d- .f,
N
qi+q)
ч,= х
< tslЕ (
о
о о Ф о о о о о о о о
v")
са
tt1 ln
бl qо
бl ч ч оо б.l
n ý
cj N .,i N
г- oq а
a,i сп
.1
сa
s
F
о о о о о Ф о
п Ф о Ф ь
о ёl ь осо (tl t ю ф
N N
с] .1
(-.l J
ýn

о о Ф
ч
оо оо о
Ф Ф Ф Ф
q с! о
Ф
: ýU) q
ýj: |f)
N ч
Ф
ч ý
Ф Ф
ч оо ч со о о о
:-, 1 оо бi со ..i сп ч- ý ý + ю N <-
+
ts 9rl
с.)
{
88 о о о о о Ф о
al l_.

q о о о о о
q о
Ф Ф
N q q q q q л
Ф * 9r бl
c,l бl N с.] a.l c,]
<f ю
лl
ьN оо
c.l a.l со c,l <. й
:ll
U)
{
за
с)
cn
о о о о о
о с(
ý .f, ь
о
с) Ф
c.,l cn \о г- ф бJ cn
ц
q) N
Е!? 0) iJ
?
q) N
н о (лQ

z ol tn tf, ц
ý
а
t"r-
щ
 l о
ь
v,) tа
г-
со
со
оо
\о
Ф
N
о\
ч
бl
лl
ь о
Ф
+
cl
о
q cn
бl
ý
Ф
(\
(\
ь ь
о
V] ч
ь
Ф
со
со
о\
N
бl со
t
бJ o.i бl бl

о о о о Ф
0о
N aо
cl + \о
aа aа со
оо
aа
Ф
.+
a.l
t
+
.i-
\о со
<i, * a,l ý
ta)

sо о Ф Ф о
о\
N cal o,1 со la) ь со о\ бl

1
i
о о о Ф о о Ф
: ý ч \ q .1 о о
оо
бJ on N со со со
о\
са
ý
+ <-
0о
t

о о
ь о\ о о
бl са v.l Ф
са
о
v-) о
ю ь о
со со aо + -i- .i- -d-

Ф
о о о о Ф Ф о
ч ч ч \ ч
бl an a.) б] a.l (\ а о о
c,i со ý
о \о ь

о о о о о
о о о Ф
о о о о
оо
(\ ч \о оо
c.l
ý s ч ч
c^.1 c..l
\
(\ c.j ч со
с..1

о о о о о о о о о
о
?ь о
Ф Ф
q о
о q о Ф о
оо бi со li- г- со о
o.i

о о о Ф Ф
cd о
N N
бI со
N лI
ý
N c-l
\о
ctl
ьбl оо
N п] со aа

i
:

l
Finantele iпtrепriпdеrii: anlicatii пrасtiсе si teste srili 117

5.3. Aplicatii practice рrорчsе

1.Se considerl urmйtоrul bilan1 simplificat репffu о societate а

comercial6: с
RoN t,
Activ Pasiv
Active imobilizate 1.з00.000 capital social 800.000
- imobilizйri necorporale l50.000 Rezerve 100.000
- imobilizйri соrроrаlе 1.000.000 Datorii ре termen 1.100.000
mediu si luns
- imobilizйri financiare l50.000 Avansuri incasate 300.000 J
Active circulante 1.700.000 Credite Ьапсаrе ре 700.000 ,

- stocuri 1.000.000
termen scurt
q
- clien{i 350.000
- alte creante l50.000
- casa ýi conturi la Ьёпсr 200.000
TOTAL ACTIV з.000.000 TOTAL PASIV 3.000.000

Se сеrе sl se calculeze indicatorii fondului de rulment 9i sй se

ý
interpreteze rezultatele obfinute.
2. Pornind de la urmйtоrul bilan{ а1 S.C. Aurora S.A., s5 se 3
щ_
determine qi sб se interpreteze indicatorii fondului de rulment:
RoN) э

I
Activ Pasiv
Active imobilizate 1.900.000 Capital social 1.500.000

i
- imobilizбri песоюоrаlе 300.000 Rezerve 200.000
- imobilizйri соtроrаlе 1.200,000 Datorii ре termen 2.400.000
mediu si luns
imobilizёri financiare 400.000 Avansuri incasate 400.000
Active circulante 2.800.000 Credite Ьапсаrе ре 200.000
- stосuri tеrmеп scurt Ёr
r
1.450.000

t
- clienti 700.000
- alte creante 250.000
- casa si conturi la bйncl 400.000
TOTAL ACTIV 4.700.000 TOTAL PASTV 4.700.000
ý
tr
]
ц
 Finantele intreprinderii: alrlicatii practice li teste grili 118

3. se se determine valoarea pasivelor stabile pentnr о societate

t соmеrсiаl1 pebaza preliminlrii cheltuielilor cu repara{iile capitale pornind
de la urmEtoarele date:
- valoarea anual1 а rераrа{iilоr capitale prevlzute а se realiza
- 90.000 RON;
- reparaliile capitale sunt prevйzute а se efecfua astfel:

l
i
4. s1 se calculeze valoarea pasivelor stabile utilizAnd metoda

l soldurilor zilnice ре baza urmltoarelor date :

- чаlоаrеа salariilor de рlаtй:180.000 RoN, data plй{ii 12 octombrie
а anului de calcul;
- valoarea impozitelor ре salarii gi а altor contribulii :36.000 RON,
data platrii l5 octombrie а anului de calcul;
i
- valoarea impozitului ре profit : 27.000 RON, data plalii 25
octombrie а anului de calcul;
*
- чаlоаrеа ТVА de plat1 : t8.000 RON, data pll1ii 25 octombrie а
anului de calcul;
- amortizarea mijloacelor fixe : 54.000 RoN, data inregistrlrii 15 9i
30aluniiacalcul;
- чаlоаrеа utilitйlilor de рlаtй (energie electricй) : 1.800 RON, data
plalii 20 octombrie а anului de calcul;
- dobinzi bancare ?п чаlоаrе de 3.600 RON, data pla{ii 5 octombrie а
anului de calcul.
п'iпяпtеlе intrenrinrlerii: an|icatii nractice si teste sriii 119

5.4. Teste grilй рrорчsе

i) Fondul de rulment este nul, dac6:

а) valoarea activelor circulante este egali cu capitalul регmапепt;
Ь) datoriile ре termen scurt sunt egale cu чаlоаrеа activelor circulante;
с) valoarea activelor imobilizate este egalб cu datoriile ре termen scurt;
d) valoarea imobilizйrilor nete este egalй cu capitalul реrmапепt.

2) Fondul de rulment poate fi sporit prin:

а) contractarea de imprumuturi ре termen mijlociu qi lung;
Ь) incorporarea rеzеrчеlоr in capitalul social;
с) amortizarea acceleratб а mijloacelor fixe;
d) creqterea capitalului propriu.

3) in cazul creqterii valorii stocurilor gi al reducerii pasivelor din exploatare:

а) scade fondul de rulment;

Ь) сrеqtе nevoia de fond de rulment;
с) scade yiteza de rotalie а activelor circulante;
d) creqte mйrimea disponibilitйlilor. ý

4) Se qtie сй nevoia de fond de rulment este 130 RON. In utmltoarea с

perioadй compania iqi va modifica politica соmеrсiаlй qi, са urmare, nivelul
сrеап{еlоr аsuрrа clien{ilor va inregistra о cregtere cu 30 RON. Pentru са
I
nevoia de fond de rulment sl rйmАпl сопstапtё, аr trebui са:
а) valoarea stocurilor sl scadб cu 30 RON;
Ь) pasivele din exploatare (datoriile ре tеrmеп scurt) sl scadi cu 30 RON;
с) fondul de rulment sl creascl cu 30 RON;
d) creditul,,clien{i" sl sporeascй cu 60 RON.

5) Sб se determine fondul de rulment la о societate comerciali cunoscAnd

urmltоаrеlе date: capitalul social : 200.000 RON, datorii ре tеrmеп mediu ý
qi lung 80.000 RON, active circulante : 80.000 RON, active totale : ý
ý
i
ц
*
l
400,000 RON, rezerve: 10.000 RON:
а) -110.000 RON;
l Ь) З0.000 RON;
с) 40.000 RON;
d) l10.000 RoN.

6) Activitatea de exploatare aintreprinderii poate fi finan(atй din:

а) fondul de rulment propriu;
ь) sumele repartizate din profitul intreprinderii
репtru асоrdаrеа
dividendelor ре perioada de 1а constituirea acestora
рАпй la plata lor;
с) imprumuturi Ьапсаrе ре tеrmеп scurt;
d) avansuri Ьйпеgti primite de 1а clienli.

7) partea din capitalul propriu rйmаsl dup5 constituirea activelor

imobilizate:
а) se nume9te fond de rulment рrорriu;
Ь) se numegte fond de rulment brut;
с) este cunoscutй sub denumirea de pasive stabile;
finanlarea nevoilor ре tеrmеп scurt ale firmei.
:::::: :'::1Т*m
8) Fondul а. *t-"nr
а) poate fi definit са
раrtеа din totalitatea sursеlоr de finan{are aflate la
dispozi{ia firmei о perioadй indelungatй utilizatй
репtru finanlarea activelor
circulante;
Ь) se calculeazI са difеrеп{а dintre capitalurile permanente qi activele
imobilizate;
с) se determin1 са sumй intre fondul de rulment propriu qi datoriile
ре
termen mediu qi lung ale firmеi;
d) este negativ, atunci cAnd capitalul propriu qi datoriile
ре tetmen mediu qi
lung dерёqеsс, са valoare, activele imobilizate.

9) in cazul unei politici defensive promovate de о firml, fondul sёu

de
F'iпяпtеlе infrenrinrlerii: an|icatii Dractice si teste srild 12l

rulment se constituie comparativ сч nirelul neroii de fопd de rulment

trimestrialй la:
а) cel mai ridicat nivel al nevoii de fond de rulmепt trimеstriаlё; ,
Ь) cel mai scбzut nivel al nevoii trimeastriale de fond de rulment;
,
с) саrе permite asigurarea in permanen{l a unei trеzоrеrii nete pozitive; !,
d) la un nivel mediu fа!6 de nevoile trimestriale de fond de rulment .

10) Sa se determine fondul de rulment propriu la о societate соmеrсiаlй

cunoscind urmltоаrеlе date: capitalul social : 200.000 RON, datorii ре
termen mediu gi lung : 180.000 RON, active circulante : 120.000 RON,
active totale : 600.000 RON, rеzеrче : 20.000 RON: е
,
а) 120.000 RON;
Ь) l l0.000 RON; (
с) 80.000 RON;
d) 60.000 RoN,

l1) Se se determine fопdul de rulment pTopriu la о societate соmеrсiаlй

cunoscind urmйtоаrеlе date: capitalul social : 600.000 RON, datorii ре
termen mediu gi lung : 200.000 RON, active circulante : 350.000 RON, #
:
active totale 850.000 RON, rezerve: 50.000 RON.
а) 120.000 RON;
3
Е[-
Ь) l10.000 RON;
с) 80.000 RON;
F
d) 150.000 RoN. (

12) Sa se determine fondul de rulment рrорriu la о societate соmеrсiаlй

cunoscAnd urmltоаrеlе date: capitalul social : 500.000 RON, datorii ре
termen mediu gi lung : 180.000 RON, active circulante : 120.000 RON,
active totale: 600.000 RON, rеzеrvе :40.000 RON:
i
Ё.
р
.r
а) 120.000 RON;
Ь) 1l0.000 RON; ц
с) 80.000 RON; ý
Е
_
ц
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilд 122

d) 60.000 RoN.

13) Creqterea coeficientului vitezei de rota{ie а activelor circulante аrе са

efect:
а) creqterea fondului de rulment;
Ь) cregterea profitului firmеi;
с) reducerea duratei unei rota{ii;
d) sporirea cifrei de afaceri.

a
tt 14) Fondul de rulment este negativ dасй:
а) valoarea stocurilor este mai miсй decбt mйrimеа creditului furnizori;
;
Ь) necesarul de fопd de rulment este superior trezoreriei;
с) necesarul de fond de rulment este inferior trezoreriei;
d) valoarea activelor imobilizate este superioar1 capitalului permanent.

l5) Fondul de rulment este optim dасй indeplineqte condiliile:

а) asigurй egalitatea iпtrе valoarea activelor imobilizate qi capitalul
,!
реrmапепt;
*
Ь) asigurб echilibrul financiar al intreprinderii;
il с) conduce la сеа mai ridicatй rentabilitate financiar1;
d) presupune cel mai sclzut cost al capitalului.

1б) Pasivele stabile sunt:

I
{,
а) о component6 а nevoii de fопd de rulment;
{'
,fr

Ь) datorii restante fаJё de blnci;

с) datorii minime permanente;
d) soldul disponibilitй{ilor cu caracter stabil.
..l

17) Fondul de rulment se mai numeqte:

il а) capital de lucru;
Ь) necesar de fопd de rulment net;
п с) resurs1 реrmапепtй aferent1 exploatlrii;
iЁ,

t
Finantele intrenrinderii: anlicatii nractice si teýte grila l2з

d) capitalul propriu aferent exploatlrii.

l8) Metodele de calculare а pasivelor stabile sunt:

,
а) directl;
Ь) indirectl;
,
Ф
с) а soldurilor zilnice;
d) ponderбrii fondurilor atrase cu пumйrul de zile de intirziere а platilor.

l9) Criteriile in func(ie de саrе se optimizeazl plasamentele ре tеrmеп scurt

sunt:
а) maximizarea rentabilitйtii;
с
Ь) asigurarea unei bune lichiditlli; )
с) minimizarea riscului;
(
d) minimizarea costului capitalului.

20) Eliberarea absolutй de capital semnific1:

а) о nevoie mai mic1 de capital decбt in perioada trecut1 pentru а realiza
aceeagi cifrй de afaceri;
Ь) posibilitatea de а restitui uп imprumut dacl in finan{area exploatlrii s-a
utilizat creditul Ьапсаr; #
с) in cazul unei autofinan{lri integrale se pot face plasamente de capital
propriu;
сi.:
d) realizarea unei cifre de afaceri mai mаri cu acelagi capital са in perioada
F
I
precedentl.

!
t
*

ý
ý!_

ц
 CAPITOLUL GESTIUNEA REZULTATELOR
б.

FINANCIARE ALE iNTREPRINDERII

6.1. Breviar teoretic

Metoda directй se utilizeazd, in general, afunci сбпd firmа produce

un пumйr restrins de sortimente 9i constl intr-un ansamblu de opera{iuni de

lI
stabilire а beneficiului (profifului) саrе pot fi astfel individualizate:
а) se determinй beneficiul (profitul) brut aferent produc{iei mаrй

i рrечйzutй а se fabrica (Вр.) iп perioada consideratё de plan са diferen{i

intre pre{ul gi cosful de produc{ie а fiecбrui produs (sortiment). Diferen{a se

l inmul{eqte cu volumul flzic al producliei

рrоgrаmаtе, iаr rezultatul ob{inut
reprezintЙ beneficiul potenlial al perioadei considerate;
ь) se calculeaz1 apoi beneficiul aferent stocului de produse finite de
la incepuful perioadei (В51), рrесum qi cel referitor la stocul de produse
finite la sйrgitul perioadei planificate (В51). Aceste operaliuni impun
eviden{ierea celor doul grupe de stocuri atit la
рrе{ de produc{ie (Siep, Sfpp),
сбt qi la cost de produc{ie (Sbp, Sf.o);
t с) in final se stabileqte beneficiul brut aferent exerci{iului (В.ех.):
В.ех. : (Pmpo 1 Siгп- SfrJ - (Рm"о 1 Si.г Stp) : (Pmpp
- -Рm.о) *
+ (Sipp - Si"p) - (S&p - Stp) : Вр. f Bsi - B5i

Metoda raportdrii la perioada de bazd se utilizeazй atunci cAnd,

datoritй numlrului mаrе de sortimente, metoda directd este aplicatй cu
dificultate. Metodologia de calcul presupune cl beneficiul (proГrtul) se poate
stabili numai dac5 produc{ia din anul de plan este comparabilб cu сеа din
anul de Ьаzй.
Metoda raportlrii la perioada de bazб presupune раrсurgеrеа
urmйtоаrеlоr etape de calcul:
r Se determin1 beneficiul (profitul) Во ýi rata rentabilitafli Ro din
I perioada dеЪаzб,;
2

t
П'iпапtе|е intrenrinderii: anlicatii пrасtiсе si terte gгili 125

Rо
j!-rln,,
=
'rрr,
r se calculeazй beneficiul аfеrепt productiei mаrй рrоgтаmаtе а se
fabrica (Вр.о) prin inmul{irea producliei cu rаtа rentabilitllii anului
dеЪаz6;
хЛо
Вр.о =Р'о
l00
iп cazul (се1 mai adesea) modificlrii stйTii de comparabilitate se

cuantificl consecin{ele acelor schimblri urmбпd са in final, s[ Se

influen{eze, cu aceste rezultate, mlrimea beneficiului aferent producliei

mаrй comparabile planificate;
. о influen{1 se poate datora schimblrii structurii sortimentale, iп
sensul с1 unele produse se fabricl iп perioada de plan intr-o altй
pondere decAt in perioada de bazd. Acest fapt poate insemna un sроr
de profit, dacй а crescut ponderea produselor foarte Tentabile in
detrimenful celor mai pujin rentabile (qi invers). iп vederea
cunoaqterii semniГrca{iei .modificlrii structurii sortimentale se
determinй coeficientul mediu al ratei rentabilitйlii din anul de bazd
(7" ) apoi qi pentru anul de plan (7,7, ), avandu-se in чеdеrе suma
produselor dintre ponderile Гrесйrui sortiment atit in anul de bazб,
cAt qi in anul de plan ( Gso ;Gs,, ) 9i rentabilitй{ile individuale ale
fiесбrui sortiment in сеlе dou5 perioade ( r,o ;r,,, ):

;J\ r0 - Io,o ",o

l00

т,r Г1./
_ZGsr,",r,
l00
in cazul Т,., К.. influenla este pozitivй, in sensul сй in perioada
'
de plan se va obline un plus de profit fа{а de situalia соmраrаЬilй, iаr dac1
к,,, < к,о , influenla este negativ1, firmа urmбпd а inregistTa о diminuare а
beneficiului ( в', );
I D _G ,, -T, ,o lP",o

l00
Finantele intreprindetiil aplicatii practice si teste srilй l28

La fiecare 100 de RON cheltuili cu produc{ia, аm ob{inut un

cAqtigДeneficiu de 10 RON.
2) Se calculeazй beneficiul aferent producliei mаrй programatб а se
fabrica prin inmullirea producliei programate сu rata rentabilitatii anului de
Ъаzd:

врm ot= ЛЖЩ 700000Roi/

Ч;& = =

3) iп urmа modificйrii stlrii de comparabilitate, se cuantificl influen{a

йctorilor asupra profitului in anul de plan:
а) influen{a schimbёrii structurii sortimentale:
. se determinй coeficientul mediu al ratei rentabilit6lii din anul de
bazб":

т _IG". 45,10 + 25.8

"'о=ff=ffi=й=10,1оlо
'|,о _30.12 + l0l0

. se determinй coeficientul mediu al ratei rentabilit5lii pentru anul

de plan:

К" =
=ZО:чл^",, _ 35, 12 + 45. l0 + 20. 8
l00 100
= |0,зyо

Dасб Кrоl rkrо, influen{a este pozitiv6 in sensul сб in perioada de

plan se va obline un plus de profit fa!6 de situalia comparabilй:

о _G ,, - К 7000000
i"',= ^)Р,,,=(l0,з - l0,1) 0,2 . 7000000
.

l00 l00 = l00

= 14000

Ь) Se dеtеrmiпб influen{a creqterii costurilor cu produclia:

7000000,1
* в*
mс='-+З- l00 100
= 70000лол

с) Se determinб beneficiul aferent stocurilor qi facturilor la inceputul

anului:
Bsi : 200000-150000 : 50000 RON
 d) Se determin1 beneficiul afeTent stосчгiiог 9i fасruгilоr 1а sfArgitul
anului:
Bsг: 179о00-150000 : 50000 RON 7
с
е) Benef,rciul adus de noul produs: Ф

Bpn: Bpmp-Bsfp :72100Jr2019 :60081 RoN,

врmо : 300000-(47900+ l 80000) : 721 00 RoN

incaslri:600 Ьuс х 500 RON/buc:300000 RON
тVА=''
1о
.300000 = 47900RоN
a
t19 )
Cost:600 buc х 300 RоN/Ъuс: 180000 RON (

Bsb : 50000-(7983+30000) : 12017 RON

incasйri: 100 buc х 500 RоN/Ъuс: 50000 RON
тVд= ''
1о
.50000RоN = 7983доN
119

Cost: 100 buc х 300 RON/buc: З0000 RON #

сD.з
4) se determinl beneficiul pentru anul de plan:> beneficiu aferent
producliei се urmеаzб а se realiza: Е
?

!Вл" l Вrr, +В5 -В5,

В.ь,"". = В
рrrо,
*В
р" =
(
700.000+ 14.000- 70.000+ 60.081+ 50.000- 20,000 = 734,081Rо1/

дрliсаtiа 2

Folosind metoda direct1, sй se determine рrоfitul Ьrut pentru materia

!
о.
priml X, pentru care Se cunosc urmltоаrеlе date:
п
Pm: 50.000 buc; (produo{ia mаrй progTamat6)
ý
Е
l
п
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 130

Si :2.700 Ьuс;
Sf : 1.800 buc;
Pu: 16.800 RОN/Ъuс;
Ср: 12.500 RONДuc.

Metoda direct1 ре produs qi ре total СА se aplicб cind firma

produce un numlr restrбns de sortimente.

l
Etape de саlсчl:
1) se determinй beneficiul (pf) brut aferent producJiei mаrй prevбzutё
*
а se fabrica (Врm) in perioada consideratl de plan:
t Врm: Вmоо-Рm.о

l 2) se calculeazй beneficiul aferent stocului de produse finite de la

inceputul anului:
Bs1 : Sioo-Si"o
3) se calculeaz5 beneficiul aferent stocului de produse finite la
sfArgitul perioadei planifi cate :

BSf : Sfpp-Sf"p
4) Se stabilegte beneficiul brut аfеrепt exerci(iului:
t В.ех.: (Рmрр + Sipp- Sфр)-(Рmср + Sicp- Sfcp): (Рmрр-
Рmср) + (Sipp - Sicp) - (Sфр - Sfcp) : Bpm + BSi - BSf

Rezolvare

Вр : (50.000х l6.800-50.000x 12.500) + (2.700х 1б.800

2,] 00х1 2.500) - ( 1.800х l 6.800 - 1 .800х 1 2.500) : 2 1 8.870.000 RON.

Aplicatia 3
sй se determine valoarea puncfului critic, cunoscind urmйtоаrеlе
date: cheltrrielile totale сu caracter fix : 4.000.000 RoN, pre{ul unitar de
чiпzаrе: 35.000, iаr costul variabil unitar: 34.800 RoN. De asemenea, Se
I
a

t
tr'inantele intrenrinderii: anlicatii пrасtiсе si teste рrш lз1

сеrе sa se determine volumul producliei саrе рrmitе companiei si realizeze

un profit de 400.000 RoN.

Rezolvare

а) Punctul critic se determinl utilizAnd rela{ia:

_сF
Qo = , unde:
р-су
. Qo este produc{ia in unitl{i fizice corespunzitoare punctului critic;
о СF este suma absolutй а cheltuielilor totale cu caracter fix;
о р este pre{ul unitar de vinzare;
7cl
о
. сч este costul variabil unitar. ,
in cazul nostru valoarea puncfului critic este:
CF (
Qo= сч: л_lлЧО99Ол-лл =20.000bucб{i.
р- 35.000 - 34.800
\
Ь) Volumul produc{iei саrе permite intreprinderii oblinerea unui
profit in valoare de 400.000 RON se calculeazl folosind rela{ia: ф
_ СF+Рf
QI =-
p-cv
А
a Q1 este productia in unitlli fizice corespunzЙtoare profitului aqteptat;

d
t
о СF este suma absolutl а chelfuielilor totale cu саrасtеr fix;
о р este prelul unitar de vAnzare;
a cv este costul variabil unitar;
a Pf este suma absolut5 а profitului sperat.

_ СF+Рf 4.000.000 + 400.000

Qt =-= 35.000 _ з4.800
= 22.000bucl{i.
р-сч

l
 Aplicatia 4

S1 se determine indicatorii politicii de dividend pentru о societate

соmеrсiаlб ре ac{iuni, pornind de la urmйtоаrеlе date:
- чаlоаrеа dividendelor de plat1:200.000 RON;
- пumlrul ac[iunilor emise : 1.000.000 ac{iuni ordinare;
- valoarea totalй а profitului net: 300.000 RON;
- valoarea nominalё а ac{iunii : l RON ре ac{iune;
- pre{ul ac{iunii la bursl: 1.5 RON ре ac{iune;
t* - valoare capital propriu ре ac{iune : 1.2 RON.
;
Rezolvare
I pentru а eviden{ia politica de dividend practicatй de
о societate ре
ac{iuni, se utilizeazй urm5tоrul set de indicatori:
Dividend ре acfiune reflect5 dividendul in valoare (sumё) absolutй
care se distribuie pentru о ac{iune de{inutй. valoarea acestui indicator
$
depinde de profitul net repartizat_ pentru distribuirea de dividende, de
ill
4l
gl
politica de autofinan{are promovat1 de firmб sau de sursele adilionale de

t finan{are existente. se dеtеrmiпй raportAnd чаlоаrеа апuаlй а dividendelor

de plat5 la пumlrul ac{iunilor emise.

Volumul anual al dividendebr platite

Dividend ре о actiune=
* Numarul actiunilor emise
*
l
= = 0.2 RONpe actiune
1.000.000

"rччnet ре о actiune
Рrоfit =
Vаlоаrе profit net
Numarul actiunilor emise
300.000
= _ _ _-
1.000.000
= 0.З RON ре actiune

l
:
l
пinantele intrenrinderii: aolicatii nractice si t€ýtc srili 133

Valoaredividendede plaв
Rata distribuirii dividendebr _ * rоо
Vаlоаrеа рrоfihrlчi net
200'000
- * l00 = 66%
300.000
Dividendpe actiune
RentabiliИtea capitalului investit in actiunt = * l00
vаlоаrеа nominala
0'2RoN *100=20%
-
1 RoN

Dividend ре actiune
Randament ре actiune =
* l00
Capital propriu ре actiune

= 9 }_OI *100 = т6,66уо

1.2 RoN
)
а
,
Pretul actiunii la bursa 1.5RON
Coeficientrl de capitalizre bursiera = -5 (
Profit net ре actiune 0.3RON
\
6.3. Aplicatii practice рrорчsе
фtr

l. tn scopul рrоgrаmйrii profitului prin metoda rароrtёrii la perioada

debazd, se cunosc urmltoarele date: 6

beneficiul rea|izatin anul debazdBo= 100.000.000 RON;
d
I
-

- produc{ia realizatб in anul de bazd, exprimat1 in cost de produc{ie

Рср9:500.000.000 RON;

- produc{ia comparabil1 рrоgrаmаtё in anul de plan, exprimatl in

cosfurile de produc{ie ale anului precedent Pmpl:800.000.000 RON;

- in urmа analizelor efectuate, intreprinderea а estimat о cregtere а

costurilor de produclie in anul de plan сu2О/о;

l
 - structura sortimentelor in anul de Ьаzё 9i pentru anul de previziune
este urmбtоаrеа:

Produs ропdеrеа in ропdеrеа in Rentabilitatea ре

producfia апulчi рrоdчсfiе а апului produs R1
de bazi Gsn de пlап Gsл,
А 40 б0 15
в 25 10 20
с 35 з0 5

- valoarea stocurilor de produse 9i а facturilor emise gi neincasate la

inceputul perioadei de plan exprimate in pret de produc{ie era de 200.000

RoN
Sio+pio : 20.000.000 RoN;
- valoarea stocurilor de produse qi а facturilor emise qi neincasate 1а

inceputul perioadei de plan exprimate in cost de producfie:

Si"p+Fi.p : l 8.000.000 RON;

- valoarea stocurilor gi а facturilor programate la sffirgitul anului de
calcul exprimate in рiеЦ de fabricatrie:
S&+F&:35.000.000 RoN
Sfp+Ff,p : 30,000.000 RON;
- in anul de plan se ча fabrica uп поu produs D iпtr-о cantitate
рrоgrаmаtб Pm:4000 bucl{i; Sf : l00 bucй{i; pre{ unitar de livrare: 500
RОN/Ъuсаtй; cost unitar : 300 RON/bucat1.
Se cere sё se determine profitul рriп metoda raportйrii la perioada de
baz6.

2. Folosind metoda directй, s5 se determine profitul brut pentru

materia prim1 Х, pentru care se cunosc urmбtоаrеlе date:
- produclia mаrй programat1 Рm : 100.000 buc;
- soldul ini{ial Si : 30.000 buc;
- soldul final Sf :20.000 buc;
Finantele intrenrinderii: anlicatii nractice si teýte srilй

- pre! unitar de vinzare Pu: 25.000 RO\ Ьuс:

- cost de produc{ie Ср: 15.000 RON,Ъuc.
,
о
3. S1 se determine чаlоаrеа punctului critic 9i volumul produc{iei
саrе permite companiei si realizeze uп profit de 200.000 RON cunoscAnd #
urmltоаrеlе date: cheltuielile totale cu саrасtеr fix : 1.000.000 RON, pre{ul
f
unitar de vinzare : 5.000, iar cosful variabil unitar : 4.500 RON. De
asemenea, se сеrе s1 se determine volumul produc|iei саrе permite
companiei sбrealizeze un profit de 400.000 RON.

4. S1 se determine indicatorii politicii de dividend pentru о societate J

comercialб ре ac[iuni, роrпiпd de la urmйtoarele date: ё
- valoarea dividendelor de plat1: 300.000 RON; (
- пumйrul acliunilor emise:2.000.000 ac{iuni ordinare;
- valoarea totalй а profitului net:400.000 RON;
- valoarea поmiпаlй а ac{iunii: 1 RON ac{iune;
- pre{ul acliunii la Ьursб : 1.4 RON ре ac{iune;
- valoarea capitalului рrорriu ре ac(iune : 1.1 RON.

#
6.4. Teste grilй propuse сЕ:
Е
l-
1) Soldurile intermediare de gestiune cuprind:
а) produc{ia exerciliului, excedenful exploatйrii, profitul inainte de
impozitare, profitul сurепt, profitul net; Е
Ь) valoarea adйugatб, excedentul brut al exploatбrii, profitul de exploatare,
proГrtul curent, profitul net;
с) valoaTea adбugatй, excedentul exploatirii, profitul brut, profitul curent,
Ё

t
profitul net;
*,F.
d) profituI financiar, profitul exceplional, profitul curent, profitul net,
чаlоаrеа adйugat6,
ý
Е
]
щ
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilЁ 13б

*
l* 2) Care din urmltorii factori influenleazй mdrimеа profitului:
а) preful de чАпzаrе al produc{iei саrе influenleazЁ рriп evolu{ia sa in mod
i invers propor|ional mйrimеа profi tului ;
Ь) cosful de produclie care influen{eazй рriп evolulia lui in mod invers
proporlional mlrimea рrоfi tului ;
с) structura sortimentall care determinй о cre;tere а profitului, atunci cAnd
spore9te ponderea produselor сu mult рrоfit gi invers;
d) volumul zilnic al productriei care influen{eazй prin evolu[ia lui iп mod
direct propor[ional mйrimea profitului.

3) Саrе din urmltоаrеlе afirma(ii rеfеritоаrе la punctul critic sunt adevlrate:

а) rерrеziпtй acel volum de produc{ie corespunzбtor сlruiа incaslrile
асореrй cheltuielile de exploatare;
Ь) reprezintl acel чоlum de produc{ie corespunzйtor clruia profitul este nul;
с) se dеtеrmiпй raportAnd cheltuielile variabile la difеrеп!а dintre pre{ul
unitar de vбnzare qi costul vaTiabil unitar;
d) reflectй mйrimеа cifrei de аfасеri cate asigurl un echilibru perfect al
incasёrilor cu costurile totale de exploatare, iar rata rentabilitllii este zero.

4) Metoda direct1:
а) se aplic1, in general, cбnd firma produce un numlr restrAns de sortimente;
Ь) se caracterizeazб, рriп aplicarea ratei rentabilitйlii anului precedent 1а
produc{ia comparabil1 din peTioada de previziune, exprimatй in cosfurile de
produc{ie ale anului precedent;
с) presupune сй profitul se poate stabili пumаi dасй produc{ia din anul de
plan este comparabill cu сеа din anul debaz6;
d) se aplic1 atunci cAnd se urmйrеsс rezultate Гоаrtе precise privind pTofitul
firmеi.

5) Profitul net se repartizeazl pentru:

{
а) dezvoltarea, modernizaTea capacitllilor de produc{ie, deci pentru
reinvestire;
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili

Ь) plata contribu{iilor sociale;

с) plata dividendelor сйtrе proprietari (ac{ionari sau asociali);
d) desйqurarea de activitati sociale sau sportive.

6) Funcliile profitului sunt:

а) indicator al capacit6lii de platl a firmеi;
Ь) resurs1 de autofinan{are;
с) instrument de control;
d) rеsursй а bugetului statului.

7) Vаlоаrеа adlugatй se calculeaz5 astfel: с

а) Produc{ia exercitriului + Marja соmеrсiаlй - Consumuri de la te(i;
,
Ь) Profitul de exploatare - Amortizarea - Rezultatul exceplional; (
с) Profitul net * Impozitul ре profit + Rezultatul exceplional;
d) Profitul de exploatare * Rezultatul excep{ional +ftg7цltаtul financiar.

i
.8)Principalele tipuri de politici de dividende intilnite in practic1 sunt:
а) politica ratei relativ constante;.
Ь) politica permisiv1;
с) politica de stabilitate;
d) politica oportunistl. сr.:

9) Sa se dеtеrmiпе чаlоаrеа punctului critic (pragului de rentabilitate) F

pornind de la urmltoarele date: cheltuielile totale cu саrасtеr fix
RON, pre{ul unitar de vAnzare :
:
20.000, iar cosful variabil unitar
2.000.000
: 16.000
7
RON:
а) 55,55 unitйli;
Ь) 500 unitйli ;

с) 5.000 unitйli;
d) 4.000 unitйtri.

Е
10) Sa se determine volumul produc{iei саrе permite companiet sб"realizeze ý
ý
l
ц
il
un profit de 20.000 RoN, pornind de
l
1а urmйtоаrеlе date: chelfuielile totale
сu саrасtеr fix :
2.000.000 RoN, рrе{ul unitar de чiпzаrе :20.000 RoN,
i iar costul variabil unitar: lб.000 RON:
а) 55,55 unit6li;
Ь) 505 unitili;
с) 5,050 unitйli;
d) 4,100 unitlli.

11) care din urmltorii factori influen{eazй direct proporlional mйrimеа

profitului:
а) prelul de vinzare al produc{iei;
Ь) costul de produclie;
с) mlrimea produc{iei;
d) structura sortimentall atunci cAnd scade ponderea produselor cu mult
рrоfit.

1 2) Рrаgul de rentabilitate:
а) este sinonim cu punctul critic;
Ь) este sinonim cu punctul mоrt;
с) оfеrа о metodй de previzionare а profitului firmei;
d) ехрrimй о stare de echilibru ?ntre venituri 9i cheltuieli.

13) Marja cheltuielilor financiare se determinй astfel:

а) рriп rароrtаrеа cheltuielilor financiare la сifrа de аfасеri;
Ь) prin adunarea cheltuielilor financiare la cifra de аfасеri;
с) рriп raportarea veniturilor financiare la cifra de аfасеri;
d) prin rароftаrеа cheltuielilor financiare la profitul net.

14) Profitul poate fi definit са:

а) diferen{й intre veniturile qi costurile aferente 1оr;
Ь) venit nerezidual се revine intreprindeTilor са uffnare а progreselor
economice 9i tehnice realizate de acestea in actil,itёtile desйqurate;
E'inante|e intrenrinderii: anlicatii nractice si teste srili 1з9

с) rеmuпеrаrеа factorilor de productie pentru еГоrп.r1 depus:

d) venit rezidual се revine iпtrерriпdегilоr са urтпаrе а
рrоgrеsеlоr
economice 9i tehnice rca|izate de acestea in activitйlile desй;uTate.
Z
в
15) Indicatorii randamentului financiar al fiгmеi sunt:
#
а) rata rentabilitllii comerciale;
Ь) rata rentabilitйlii financiare;
с) marj а autofinan{йrii;
d) marja cheltuielilor financiare.

l6) Politica dividendelor yizeazб decizia de: J

а) acumulare; ,
Ь) platй а рrоfitului; (
с) fiпап{аrе а investiliilor;
d) stimulare а viitorilor ac{ionari.

17) Metoda raportirii la perioada debazб se aplicl atunci cind:

а) firmа аrе un пumlr mаrе de sortimente;
Ь) structura sorlimentalй din perioada de plan este comparabilб cu сеа din
perioada debaz6;
$
с) prelurile 9i costurile sunt comparabile in сеlе doul perioade: de plan fа{d сЬ.:
de сеа de Ьаzй;
d) metoda direct1 s-ar dovedi foarte laborioasй.
F
18) Рrоfitul legitim este cel:
(
а) cuvenit firmei;
Ь) oblinut prin respectarea legilor;
с) ?n conditrii поrmаlе de activitate;
d) rбmаs dupl plata impoziteloT qi taxeloT.
l.
19) Profitul este considerat:
а) са un venit rezidual;
t
ý
tr
_
ц
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste srilй |40

l Ь) са о rеmuпеrаrе а efortului depus gi а asumёrii riscului;

с) indicator al eficienlei;
l d) resursl de fiпап!аrе а activitatii firmеi.

20) Vаlоаrеа ad5ugatй este:

а) primul sold intermediar de gestiune;
Ь) sporul de valoare fatrl de factorii consuma{i in exploatare;
с) este resursa de rеmuпеrаrе а muncii qi а capitalului;
d) rezultatul insum6rii excedentului brut al exploatlrii cu sumele
reprezentAnd salariile.
Finantele intreprinderii: aplicatii рrасtiсе si teste grilа l4l

CAPITOLUL 7. ALTE EXE}IPLE TESTE GRILE

,
А. Саdrul de manifestare а fiпапtеlоr intreprinderii ,
в
l) Principalele Гоrmе de organizare а аfасеrilоr in economia de pia{6 sunt:
f
а) afacerea proprietate individualй;
Ь) аfасеrеа in parteneriat;
с) organiza{iile non-profit;
d) соrроrа!iа.

2) Principalele avantaje ale afacerii proprietate individualб sunt: J

а) рrорriеtаtеа se constifuie cu u;uriп{l 9i Йrб mari cheltuieli datoritl ё
faptului сй nu este песеsаr1 stabilirea unui stafut sau а altui act juridic (
similar;
Ь) proprietarul este unicul rlspunzltor pentru rambursarea datoriiloT,
suportAnd singur gi consecinlele riscurilor inerente afacerii;
с) transferul de proprietate se face cu mare greutate;
d) viala afacerii este еgаlй cu durata de via!6 а proprietarului.

#
t
3) Principalele dezavantaje ale afacerii proprietate individualй sunt:
а) proprietatea se constituie cu ugurin{l 9i Йrй mari chelfuieli datoritй
faptului сб nu este necesar1 stabilirea unui statut sau а altui act juridic
similar;
ý
Ь) proprietarul este unicul rlspunzltor pentru rambursarea datoriilor,
suporlAnd singur gi consecin{ele riscurilor inerente afacerii; *
с) transferul de proprietate se face cu mаrе greutate;
d) via{a aГacerii este egall cu durata de viall a proprietarului.
I
t
4) Principalele avantaje ale corpora{iei са fоrmё de оrgапizаrе а afacerilor ,t
€
constau in:
а) аrе о via{l nelimitatй, acest fapt semnificAnd сй poate continua sй existe qi
dupl ce primii proprietari nu mai sunt in via{й; ý
ý
_
цý
*
fi

t Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 142

fr
Ь) prezint1 о rlsрuпdеrе nelimitata;
l с) аrе posibilitatea de а atrage rapid 9i in volum mаrе de capital, uппаrе а
il unei Ьuпе legбturi cu pia{a fiпапсiаrй, fapt саrе creeazб premise favorabile
pentru sporirea valorii intreprinderii;
d) соrроrаliа ате о lichiditate mult superioarl afacerilor in parteneriat,

confeTind асеstоrа о mai bunl bonitate ре pia!1.

5) Organiza{ia есопоmiсй reprezint1 :

а) un grup de pefsoane cu concepJii sau preocuplri comune care аrе un

regulament Sau un statut propriu, constituit iп vederea depunerii unei
f
activitatri organizate;
Ь) о structurl de autoTitate in interiorul firmei sau al unui organism public;
Ii
с) persoana fizicб sau grupul de persoane care pot fi consideTate drept сепtrе
il
de decizie economicl prin care se hotlrlqte comportamentul lor in domeniul
afacerilor;
d) un participant in domeniul afacerilor.

6) Сопfогm criteriului institu{ional, sectoarele de activitate iп саrе sunt

gruраti agenlii economici sunt:

а) societй{ile nefinanciare;
Ь) institu{i ile Гtпапсiаrе;
с) administraliile publice;
d) instituliile йrl scop lucrativ.

7) tntreprinderea poate fi considerat1o organiza{ie есопоmiсй, deoarece:

а) fiесаrе persoanl ale un rol delimitat pentru atingerea obiectivelor
iпtrерriпdеrii;
ь) este un ansamblu delimitat de реrSоапе (proprietari, salaria{i,

*
colaboratori);
tl
t
с) are un rol, scopuri qi obiective definite, legale qi utile;
I
t d) iпtеrас{iопеаzб cu mediul qi il influen\eazб,.

I
 8) Dup1 modul de combinare а паfuгii problemei de геzоlr,аt cu
solulia
aleasй, deciziile se clasificб in:
а) decizii financiare adaptative;
Ь) decizii de investilii;
с) decizii financiare inovative;
d) decizii curente.

9) Decizia de finan{are чizеаzd selectarea metodelor de

рrосurаrе а
capitalurilor, astfel ?псбt sй se satisfacl urmбtoarele cerin{e:
а) un rароrt optim intre capitalul рrорriu qi cel imprumutat, са urmаrе
а
realizйrii celui mai mаrе cost ponderat posibil; с
Ь) premise pentru realizarea echilibrului financiar al intreprinderii prin ,
constituirea de resurse реrmапепtе la nivelul cheltuielilor (
реппапепtе qi de
resurse temporare ?n сопсоrdап!Й cu nevoile tеmроrаrе;
с) protec{ie mахimй а intreprinderii impotriva riscurilor;
d) ob{inerea in timp optim а resurselor.

10) Relaliile prin care Se fоrmеаzЙ fondurile specifice intreprinderii gi

se

fl
аsigurй constituirea fondurilor autoritatilor locale qi centrale:
а) sunt exprimate de funclia de repartifie;
ь) reprezint5 miqcйri valorice in cadrul proceselor circuitelor financiare спцS
рrimаrе;
с) conduc la intensificarea concuren{ei gi modern izarea produselor gi F
serviciilor realizate de intreprindere;
d) optimizeazй fluxurile bйne;ti din economie.
(

l 1) Titrizarea plasamentelor financiare:

а) ingreuneazб accesul companiilor 1а fiпап!аrе, deoarece sunt inйsprite
condiliile de acces ре pia{a de capital;
t
н
Ь) limiteazй diversificarea surselor de constituire а capitalurilor;
*
с) este rezultatul inova{iilor in materie de instrumente financiare;
ý
d) minimizeazй riscul financiar.
ý
ý
-
щ
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 144

12) intreprinderile igi pot asigura о proteclie eficace impotriva riscurilor

financiare:
а) prin opera[iuni swap ýi oontracte de op{iuni;
Ь) prin mаjотаrеа rentabilitllii iniliale а operaliunilor financiare;
с) pTin intermediul funcliei de control а finanlelor intreprinderii;
d) sporirea autofinan!йrii.

13) Fоrmа de finan{are Multi Орtiоп Fасiliф регmitе:

а) urmйrirеа obiectivelor financiare prin raportarea lor la strategia
industrialй;
Ь) disocierea duratei de angajare а imprumutului de durata de utilizare а
acestuia;
с) conversia obliga{iunilor in acliuni, la maturitate;
d) diminuarea riscului financiar al investitorului.

14) Multiplicarea riscurilor iпsеаmпй aparitria si dezvoltarea:

а) riscului fiпапсiаr;
Ь) riscului valutar;
с) riscului de dobAnda;
d) riscului de credit.

15) Riscul de dobAndй inseamn1:

а) volatilitatea dobinzii;
Ь) incapacitatea firmelor de а pllti dobinda;
с) incapacitatea bбncii de а incasa dobAnda;
d) izvorl;te din variantele de stabilire а dob0nzii.

*i 1б) Potrivit teoriei financiare, obiectilul fundamental al gestiunii financiare

ц

t а intrepTinderii este:

i|
а) maximizarea profitului;
Ь) maximizarea difeTen{ei dintre veniturile qi cheltuielile firmei;
 Finantele intrenrinderii: anlicatii practice si teste srili 145

с) maximizarea valorii de рiа{ё а firmеi;

d) minimizarea gradului de indatorare а fiгmеi.

г
l7) Muta{iile mаjоrе din mediul contemporan sunt:
а) criza financiar1 mondialй;
I
ý
Ь) multiplicarea riscurilor;
с) intensif,rcarea concuren{ei;
d) sporirea numlrului de qomeri.

в 18) Libera ini{iativй inseamnй с1:

а) deciziile firmei se iau prin consens cu reprezentanlii statului;
lJ
Ь) statul se manifest1 са agent economic cu rol regulator; ,
с) Гrrmеlе au rol de agent economic, indiferent de mlrime; (
d) fundamentarea deciziilor sе realizeazб doar la marile firmе.
ч
1 9) Gestiunea financiar1 reprezint1:
а) о metodб de organizare 9i de conducere;
Ь) о activitate practic1;
с) uп ansamblu de decizii qi de activitl(i;
Ё
d) о disciplinl de sfudiu.

с
20) DefiniTea gestiunii financiare presupune luarea iп considerare
urmltоаrеlоr elemente: I
а) capitalurile investite, deciziile financiare 9i cadrul organizatoric;
Ь) opera{iunile financiare, capitalurile investite 9i deciziile financiare;
с) capitalurile financiare, deciziile financiare qi cadrul organizatoric;
d) deciziile financiare, cadrul organizatoric 9i operaliunile financiare.

21) Dup1 modul de combinare а problemei de rezolvat cu solu{ia aleasй,

deciziile financiare se impart in:
а) decizii de investi{ii, decizii de finan{are qi decizii de rutinй; п
Ь) decizii de exploatare, decizii de finan{are 9i decizii inovative; ý
d
Е
Finantele intreprinderii: aplicatii nractice si teste grili 14б

с) decizii inovative, decizii adaptive qi decizii de rutini;

d) decizii de finan{are, decizii adaptive qi decizii de rutinl.

22) Аfасеrеа poate fi organizatl in:

а) societate соmеrсiаlй;
Ь) parteneriat;
с) соrроrа{iе;
d) companii.

23) Afacerea proprietate individuall are са avantaje:

а) transferul de proprietate este rapid;
Ь) via{a afacerii este egal1 cu durata de via!1 а proprietarului;
с) iqi constituie uqor capitalurile;
d) propTietarul este unic rlspunzltor al datoriilor.

В. Circuite, fluхuri gi cicluri fiпапсiаrе

24) Care din urmltоатеlе afirma{ii sunt соrесtе:

а) in cadrul circuitelor monetare fluxurile blneqti privesc rea\izarea nevoilor
de finan{aTe sau plasament ре tеrmеп scurt;
Ь) fluxurile financiare de contraparte pot fi autonome sau decalate;
с) teoriile manageriale (directoriale) pornesc de la premisa conflictului
dintre obiectivele managerilor qi cele ale ac{ionarilor;
d) finanlarea intermediar1 presupune sporirea capitalurilor firmеi prin
intermediul pie{ei bursiere.

25) Emisiunea de obligaliuni este о metodl de fiпап{аrе sub forma:

а) fluxurilor financiare autonome;
Ь) incorpor5rii de rеzеrче;
с) finan{lrii directe;
 Finantele intrenrinderii: anlicatii practice si teste grilй |47

d) convertirii crean{elor in ac(iuni.

26) Care dintre urmatoarele fluxuri bёne;ti sunt autonome:

2
а) achizi{ionarea unui mijloc fix йтй а apela 1а surse imprumutate;
#
Ь) sporirea capitalurilor intreprinderii prin emisiunea de acliuni;
i,
с) sumele oblinute ?n urmа contractlrii de credite Ьапсаrе ре termen scurt;
d) achizilia de materii рrimе 9i materiale cu plata aminatй. \\
t

27) Circuitele financiare care yizeaztr finan{lrile intermediare presupun:

а) emiterea de active financiare prin intermediul pielei primare; J
Ь) tranzaclionarea рriп intermediul pielei secundare а activelor financiaTe {
#
emise anterior;
с) implicarea unei companii specializate in gйsirea de[inйtorilor de
a
\
disponibilitйli, dispuqi sй le cedeze investitorului in чеdеrеа valorificбrii;
d) fluxuri de lichiditё{i de 1а deponent cltre institu(iile financiare iп
schimbul uпоr produse financiare, рrесum certificatele de depozit.

28) Рriп fiпап{аrе directЁ fluxul de.lichiditali: 1

о-
а) роrпе9tе de la de{inltorul lor cltre investitor;
7
f
Ь) роrпе9tе de la investitor cltre constructor;
r,-lГ
с) se obline direct de la Ьапсй;
d) privegte folosirea resurselor de la buget.
ý
LЦ1
29) Finan{area indirect1 este reprezentat1 de:
а) fluxul de lichiditй{i de la deponent сйtrе institu{iile financiare; f
Ь) fluxul de lichiditйli dintre institulii financiare qi investitori;
с) ambele fluxuri conexate;
d) vAnzarea de active financiare. ц
tJ
30) Fluxurile reprezintй:
?
а) transferul de bunuri gi servicii intre firmй; ý
Ь) transferuri doar de monedi intre institu{iile financiare; ý
El
fr
_
ц
t
lt

f;
с) atAt transferul de bunuri, cat ýi de moneda iпtrе agenlii economici;
il d) fluxuri rеаlе ýi fluxuri blneqti.
I
З1) iп cadrul proceselor de finan{are indirect1, fumizorii de lichiditlti sunt:

а) bбncile qi societ6lile financiare;

ь) investitorii-antreprenori саrе оfеri active financiare iп schimbul

fondurilor Гtпапсiаrе atrase;

с) firmе specializate in operaliuni de atragere а finanllriloT;
d) bugetrrl statului.
*

32) Fiпап{аrеа direct1 presupune:

а) tTanzac{ionaтea activelor financiare de{inute de cltre investitor ре pia{a de
capital, йrl а apela la companii intermediare;

ь) vinzarea directa de active financiare поu emise cltre de{inйtorii de

disponibiliti{i blneqti;
с) оь{iпеrеа de fonduri pTin contractarea de imprumutuTi direct de la
institulii de credit, Гаrб а apela la pia[a de capital;
d) чбпzаrеа de obliga{iuni ре pielele ехtеrпе,

3З ) Finan{area intermediarй
presupune:

а) oblinerea de fonduTi fiпапсiаrе рriп intermediul pielei de

capital;

Ь) oblinerea Гrnan{lrii cu ajutorul unei companii specializate саrе, in

schimbul unui comision, se aлgajeazhsй gбseasca investitori;
с) obtrinerea de fiпап!аrе de la societlli financiaTe, blnci sau fonduri
juridice;
mutuale, care аu atras lichiditlli de la persoane fizice sau
d) apelul la fonduTi de la Uniunea Еurореап1,

34) Pia{a Гtпапсiаri secundaTi ytzeaz6:

t
l а) tranzac{ionarea de titluri ре tеrmеп scurt, mediu qi lung emise апtеriоr;

} Ь) finanlaTea intermediaT1 sau indirectй а companiilor;

с) tranzac{ionarea, prin intermediul unor societdli specializate, de active
t
financiare nou emise;

t
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste sгili

d) ob{inerea de imprumuturi doar ре tеrmеп sсurт.

35) Fluxurile sunt:

,
а) sumele aflate in conturile qi in casieria firmеi;
Ь) bunuri gi servicii transferate intre firmе;
r
#
с) capitalurile aduse de ac{ionari;
d) totalitatea activelor firmei.

Зб) Ciclul fiпапсiаr este definit са:

а) opera{iuni produse de la momenful transformlrii capitalului din fоrmй
Ьйпеаsсl ?n active materiale рiпй la rечепirеа lui la fоrmа inilial1; a
Ь) un ciclu al exploatlrii;
ё
с) un ciclu al investi{iilor; q
d) totalitatea opera{iunilor gi procedurilor eviden{iate in bilan{ul firmei.

С. Ana_liza fiпапсiаrй а intreprinderii

ё
у
З7) Апаlizа financiarй cu ajutorul ratelor:
а) este о analiz1 dinamic1, deoarece se еfесtuеаzб in termeni de fluxuri сщ
financiare de investilii, exploatare 9i finantrare;
Ь) ехрrim1 starea de egalitate intre venituri gi cheltuieli sau iпсаsйri qi plбtri;
ý
с) este о analizl static6, dеоаrесе datele sunt ob{inute din documentele
(
contabile de sintezб elaborate periodic;
d) este uп instrument al fundamentlrii deciziilor cuтente.

38) Analiza financiar1:

а) se realizeazбpe baza fluxurilor de numerar sau а ratelor;
Ё

t
*.
Ь) are са obiectiv secundar indicarea echilibrului financiar al firmei;
с) este activitatea de diagnosticare а stlrii de реrfоrmап!й а firmеi.
d) este instrumentul principal in fundamentarea deciziilor. ý
tr
!-
ýý
t

Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 150

$
li
39) Indicatorii exprima{i sub fоrmа de rate din cadrul analizei financiare:
t
а) sunt folosili pentru а compara nivelele realizate de firmа respectivб cu
mlrimi norтnate de diferite institu{ii Ьапсаrе sau indicatori realizali de
intreprinderi similare;
t
Ь) se grupeazбinrate de Tentabilitate, rate de gestiune, rate de structurl qi
rate privind echilibrul Гtпапсiаr al firmei;
с) includ rata lichidit6lii generale calculat1 са rароrt intre valoarea activelor
circulante ale firmеi gi datoriile sale ре termen mediu 9i lung;
d) includ rata lichiditllii generale calculatl са raport intre valoaTea
disponibilitllilor qi creanlelor firmei qi datoTiile curente ale acesteia.

40) Ratele de gestiune sunt:

а) sinonimele ratelor de rentabilitate;
Ь) reflectб strucfura capitalului firmеi;
с) sunt iп pTincipal indicatori ai rotaliei capitalului circulant;
d) privesc echilibrul financiar ре termen scurt.

41) Rata lichiditllii generale se mai numeqte:

а) rata trezoreriei;
Ь) rata Tapid1;
с) testul acid;
d) rata structurii financiare.

D.Gestiunea trezoreriei intreprinderii

42) No{iunea de ,,trezorerie а intreprinderii" desemneaz1:

а) incasбrile, lichiditllile 9i disponibilita{ile de care dispune ?пtrерriпdеrеа 1а
uп moment dat sau а fondurilor ре сате le аrе in casierie sau in depozitele
Ьапсаrе ,,la чеdеrе";
Ь) diferen{a dintre fondul de rulment brut qi fondul de rulment strйin;
F'iпдпtеlе intrenrinderii: anlicatii nractice si tegte crilд

с) diferenta dintre fondul de rulment qi nevoia de fond de rulment;

d) diferen{a dintre incaslrile 9i creditele ре tеrmеп sсuЦ dintr-o реriоаdЁ,
ale firmеi.

43 ) Trezoreria intreprinderii vizeazb asigurarea:

а) lichiditйtilor pentru dеrulаrеа tutчrоr tranzac{iilor intreprinderii ;

Ь) efectulrii plё{ilor la scadenJl in conformitate cu obligaliile asumate;

с) analizei diferitelor finan{iri posibile ре termen lung;
d) selectбrii oportrrnit6lilor de plasament ре tеrmеп scurt а excedentelor.

2
I
44) incasбrile generate de activitatea de exploatare includ:
а) sumele ob{inute in urmа comercializlrii bunurilor, luсrйrilоr gi serviciilor
саrе dau conlinut obiecfului de activitate al Гrrmei; (
Ь) sume provenite din subven{ii, ajutoare, sponsorizйri, dona{ii;
livriri viitoare;
с) avansurile ob{inute de la clienli in contul uпоr \
d) contravaloarea titltrrilor de valoare comercializate qi саrе au fost
{1
achizilionate ре tеrmеп mediu sau lung.

45) incaslrile generate de opera{ionalizarea funcJiei de finan{are reprezint1:

а) sumele се reprezintб dobAnzi, chirii, redevenle, onorarii, comisioane,
fl
restituiri de impozite 9i taxe 9i alte venituri de aceastй паtur1;
d
Ь) sumele dobindite in urmа contractlrii uпоr imprumuturi ре tеrmеп scurt,
mediu qi lung, fie de la Ьапс6, fie рriп emisiunea de obligaliuni sau alte t
instrumente de credit;
с) contravaloarea titlurilor de valoare comercializate 9i саrе au fost

d) sumele ob{inute iп urmа emisiunii de noi ac{iuni.

46) Care din urmйtоаrеlе рlй{i sunt generate de activitatea de exploatare:

а) achizilionarea de mijloace fixe 9i activitatea de montare 9i punere in
funcJiune а 1оr;

l
Ь) rlsсumрйrаrеа acjiunilor proprii qi а comisioanelor aferente uпоr
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilЁ 152

t
lе asemenea opera{iuni;
с) avansurile blneqti acordate furпizоrilоr in чеdеrеа uпоr livr5ri се se vоr
t fасе in viitor;
d) sumele reprezentnnd plata obligaliilor referitoare la rеmuпеrаrеа fоr{еi de
munc6.

а7) in cadrul bugetului activitatii de trezoreTie, marja brut1 se calculeazl

astfel:
а) suma dintre rezultatul din exploatare, rezultatul financiaT 9i rezultatul
excep{ional;
Ь) diferenla dintre veniturile din exploatare qi cheltuielile variabile;
с) diferenla dintre cheltuielile variabile 9i cele fixe;
d) suma cheltuielilor variabile qi а cheltuielilor fixe.

48) Plй{ile generate de activitatea de exploatare sunt:

а) plata obligaliilor referitoare la remunerarea fоЦеi de munc1;
Ь) plata ratelor qi dobinzilor aferente creditelor Ьапсаrе ре tеrmеп lung;
с) primele de asigurare plltite сбtrе societetile de asigurlri;
d) ratele plйtite in cazul leasingului financiaT 9i dobinzile afeTente.

49) Excedentul de trezorerie poate provent:

а) dintr-o сifrй de afaceri mlritl ca uттпаIе а creqterii чiпzйrilоr сЙtте clien{i;

Ь) dintr-un fond de rulment supradimensionat;

с) dintr-o nevoie de fond de rulment mai micl decfit сеа previzionatй;

d) са efect al unei rate а lichiditl{ii imediate peste limita miniml.

50) Operaliunile financiare se refeTl la:

а) ac{iuni de procurare qi utilizare а capitalurilor;
Ь) activitl{ile de prospectare 9i emisiune de aclitrni gi obliga{iuni;
с) incheieTea de contracte de credite;
d) pla{i pTivind furпizоrii, bugetul public 9i personalul propriu.
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 153

5l) Pletile ?n пumеrаr сйtrе fumizori пumеrагul incasat de 1а clien{i

reprezintй:
а) fluxuri din activitatea de explo atare;
,
а
Ь) fluхuri din activitatea de investilii; 4
с) fluxuri din activitatea de finan{are;
F
d) fluxuri de creditare.
f-
\
52) Рlйtrilе de dividende in numerar reprezint5 fluxuri de пumеrаr din:

l
}
а) activitatea de exploatarc;
Ь) activitatea de fiпап{аrе;
с) activitlli de reinvestire а profitului ob{inut; {
d) activitйli de remunerale а capitalului propriu. #
(
53) incaslrile din vAnzlri de imobilizйri corporale reprezint1 fluxuri
пumеrаr:
а) din activitй{i de investilii;
Ь) din ореrаliuпi de amortizare а imobilizlrilor corporale;
с) din comercializarea produselor realizate de firmй qi саrе au о duratй t
utilizare mai mаrе de un an qi о valoare mai mаrе de 2500 RON;
d) din manifestarea procesului de dezinvestire.
с
54) Ratele de rentabilitate aratй:
в
}-
а) рrоfitul relativ oblinut de intreprindere;
Ь) eficienla capitalului angajat in activitйli de exploatare;
с) capacitatea de рlаtй а intreprinderii; ý
i.
d) randamentul capitalului.

55) Viteza de rota{ie а capitalului circulant este: ц

и
?
а) ratй de rentabilitate;

Ь)rаtй de gestiune;
c)ratй de structurй; ч
d)rаt6 de echilibru financiar. \
lfi
Jэа
,r-
щ
Finantele intrenrinderii: aplicatii practice si teste grilд

56) Compozitria capitalului intreprinderii este analizatй cu ajutorul:

а) ratelor de structur1;
b)ratelor de echilibru ГtnanciaT;
с) efectului de levier;
d)raportului dintre activele firmеi.

57) Rata lichiditl{ii reduse arut6:

а) de cate ori crean{ele 9i disponibilitй{ile sunt mai mari decAt datoriile
сurепtе;
Ь) de cAte ori capitaluTile proprii sunt mai mаri decAt capitalurile
imprumutate;
с) de cite ori activele circulante sunt mai mari decfft datoriile curente;
d) dimensiunea testului acid sau а testului "Вruпо".

58) Ratele de solvabilitate exprim6:

а)eficienla capitalului angajat in activitatea de investi{ii;
b)capacitatea intreprinderii de a-qi acoperi obligaliile din resursele de care
dispune;
с) dimensiunea participlrii capitalului propriu 9i а capitalului imprumutat in
totalul capitalului investit de firmй;
d)capacitatea activelor de а se transfotma in lichiditй{i.

59) in cadrul рrосеsеlоr de finan{are indirect1, furnizorii de lichiditl{i sunt:

а) bйncile qi societ6{ile financiare;
Ь) investitorii-antreprenori саrе оfеr1 active financiare in schimbul
fondurilor financiaTe atrase;
с) firmе specializate in operaliuni de atragere а finan{lrilor;
d)delinйtorii individuali de lichiditali.

60) Circuitele financiare саrе yizeazб, finanllrile intermediaTe presupun:

а) emiterea de active financiare prin intermediul pielei primare;
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste sri_li 155

Ь)tranzaclionarea рrlп pielei sесuпdаге а activelor financiare

emise апtеriоr;
с) fluxuri de lichiditafi de la deponent c5ffe instituliile financiare ln е
schimbul unor produse Гtпапсiаrе, рrесum certificatele de depozit;
#
d)implicarea unei companii specializate in gisirea de{inйtorilor de
#
disponibilitйli, dispugi sl le cedeze investitorului iп vederea valorificlrii.

бl) Саrе dintre urmбtoarele fluxuri bбnegti sunt autonome:

а) achizilionarea unui mijloc fix йrй а apela la surse imprumutate;

Ь) sporirea capitalurilor intreprinderii prin emisiunea de ac{iuni;

с) sumele oblinute in urmа contractlrii de credite Ьапсаrе ре tеrmеп scurt; {
d)achizilia de materii prime 9i materiale cu plata amAnatё.
ё
q
62) Produsele (activele) financiare sunt generate iп urma manifestбrii: цi:
Ч'..

а) fluxurilor bйnegti dependente decalate;

Ь) fluxurilor Ьйпеgti autonome;
с) fluхurilоr bineqti de contraparte imediate;
d)fluxurilor Ьйпеgti de imprumut.

#
63) Ciclul de exploatare presupune:
а) fоrmаrеа capacitllii de produc{ie, achizi{ia de materii рrimе, prelucrarea сEi. _
lоr qi vAnzarea produselor rezultate;
b)achizi{ia de materii prime qi materiale, prelucrarea , lоr, чбпzаrеа qi
F
?ncasarea produselor fi nite;
с) manifestarea fluxurilor reale, decalate in timp, sau imediate, in *{
contraparte cu fluxurile bёnegti derulate;
d)convertirea capitalului din forml Ьбпеаsсй in active circulante qi аро1
revenirea la forma initriall. п
Fd
64) Саrc din urmйtоаrеlе afirmalii sunt corecte:
а) in саdrul circuitelor monetare fluxurile bбnegti privesc realizarea nevoilor
de finanlare sau plasament ре tеrmеп scurt;
t
а
Еra
ý
t
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 15б
{l

i fluxurile financiare de contraparte pot fi autonome sau decalate;

Ь)
]l
с) teoriile manageriale (directoriale) рогпеsс de 1а premisa conflictului
; dintre obiectivele managerilor gi cele ale aclionarilor;
d) Гrпап{аrеа intermediar1 presupune spoTiTea capitalurilor firmei prin
intermediul pie{ei bursiere.
*

65) Emisiunea de obligaliuni este о metodб de finanlare sub fbrma:

а) fluxurilor Гtпапсiаrе autonome;
b)finan{йrii directe;
с) incorpoTlrii de rеzеrче;
d) convertirii сrеап!еlоr in ac{iuni.

66) Piata capitalurilor include:

а) piala Ьursiеrй 9i pia{a extrabursier1;
Ь) piala mопеtаrl 9i piala financiar1;
с) pia{a de finanlare directй, intermediari gi indirect1;
d) pia{a primar1 qi сеа secundarй.

67) Totalitatea operaliunilor qi procedurilor care se produc intre momentul

transformlrii banilor in bunuTi 9i рбпl lа momentul in care acestea revin sub
fоrmб Ьйпеаsсй:
а) reprezinti fluxuri fiпапсiаrе iп cadrul intreprinderii;
Ь)реrmit fоrmulаrеа de opinii cu privire la calitatea activitatii desЙqurate de
firm1 intr-o perioadl trecut6;
с) reprezintl ciclul financiar al intreprinderii;
d)permit evaluarea eficien{ei capitalului angajat in activitatea Гrrmеi.

68) Diferen{a dintre fondul de rulment qi nevoia de fond de rulment

reprezintй:
а) datoriile ре tеrmеп scurt ale intreprinderii;
Ь) trezoTeria intTepTinderii ;
с) alocбrile ciclice аlе intrepTinderii;
пinonfplд infrpnrindprii: япliсяfii nractice si teste crili 157

d) capitalul de lucru al intreprinderii.

69) Avansurile oblinute de la clienli in conful чпоr liчйri viitoare sunt

incasбri generate de:
а) activitatea de exploatare;
Ь) activitatea de investitie;
с) activitatea de finan{are;
d) valorificarea cltre terli а unor stocuri се deplgesc nevoile reale.

70) Activitatea de investi{ie genercazбincasбri din:

а)achizilia de terenuri, mijloace fixe qi eventuale imobilizбri песоrроrаlе;
b)vinzarea titlurilor de valoare care au fost achizi{ionate ре termen mediu qi

lung;
с) sumele ob{inute in urmа emisiunii de noi ac{iuni;
d) exploatarea activelor imobilizate.

71) in cadrul bugetului activitafii de trezorerie, mаrjа brutб se calculeazl

astfel:
diferenla dintre veniturile din exploatare qi cheltuielile variabile;
а)
ý
b)suma dintre rezultatul din exploatare, rezultatul Гtnanciar 9i rezultaful
exceplional;
с) suma cheltuielilor variabile 9i а cheltuielilor fixe;
t
э
d)diferen{a dintre valoarea adйugata 9i cheltuielile cu salariile.

72) Pla{ile generate de activitatea de exploatare sunt:

а) plata obliga{iilor referitoare la remunerarea for[ei de munc6;
b)plata rаtеlоr qi а dobAnzilor aferente creditelor bancare ре tеrmеп lung;
с) ratele plltite iп cazul leasingului financiar qi dobAnzile aferente;
н
d)primele de asiguTare plйtite cйtre societй{ile de asigurlri.
-
7З) Excedentul de trezorerie poate provent: ý
а) dintr-un fond de rulment supradimensionat; ж

Е
ы
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 158

t
l b)dintr-o nevoie de fond de rulment mai miсй decAt сеа previzionatй;
с) dintr-o cifrб de аfасеri mйritй са urтпаrе а cre;terii vAnz5rilor сбtrе clien{i;
t d)ca еfесt al unei rate а lichiditё{ii imediate peste limita miпimй.

74) Se qtie с1 soldul mediu al стеап{еlоr аsuрrа clienlilor este de 100 RON,
iar totalul сrеап{еlоr firmei este 1.000 RON. Durata medie de incasare а
creantelor este:
а)37 zile;
Ь)3.650 RON / zi;
*
с) 10 zile;
d)900 RON / zi.

75) Dасй veniturile din exploatare ale intreprinderii reprezinta 1 1.000 RON
qi marja Ьrutй reprezintб 4.000 RON, atunci:
а) veniturile totale reprezintl 15.000 RON;
b)fluxul de disponibilitati din activitatea de exploatare reprezint1 7.000
RON;
с) cheltuielile variabile reprezintI 7.000 RON;
d)cifra de afaceri este egall cu 7.000 RON.

76) Dac1 о ?ntreprindere аrе un fond de rulment de 900 RON 9i о nevoie de

fond de rulment de 1.000 RON, atunci:
а) trezoTeria intreprinderii este negativ1;
b)trezoreria ?ntTeprinderii este pozitivй;
с) ?ntreprinderea аrе disponibilitйli in cont de 100 RON;
d)intreprinderea trebuie s1 contracteze un credit ре tеrmеп scurt de 100
RoN.

77) Se 9tie сй soldul mediu al obliga{iilor de platб ale intreprinderii este de

2.000 RON, iar totalul obliga{iilor de platё (datoriilor) este 10.000 RON.
Atunci:
а) durata medie de efecfuare а plёtrilor este de 7З de zl|e;
tr'inantele intreprinderii: aplicatii practice si teste crili t59

b)pentru а asigura echilibrul financiar al tпtгергiпdегii, aceasи va plбti

obliga{iile iп 5 rate egale de сбtе 2.000 RON;
c)rata de lichiditate imediat1 este 5;
d)intreprinderea trebuie sб mai incaseze 8.000 RON de la pentru a-gi
putea опоrа integral datoriile.
#
78) Principalele riscuri се apar in plasarea excedentului de trezorerie sunt: t
а) riscul valutar;
Ь) riscul de neplatl;
с) riscul de rаt1 а dobinzii;
d) riscul de lichiditate. а
,
79) Fluxurile de incasйri con{in dupё sursa de provenien!1: (
а) incasбri din activitatea de exploatare;
ч,
Ь) incasбri din activitatea de investi{ii;
с) incasбri din opera{iuni de finan{are;
d) fluхuri de creditare

80) Fluxurile de
а)
pll{i se imраrt duрб func{ia intreprinderii iп:
pll{i pentru activitatea de exploatare;
r
Ь) pla{i pentru activitatea de investi{ie;
Е
с) plйli се privesc fiпап{аrеа;
d) toate imрrеuпl. I
8 1 ) Back-offi ce-ul чizеаzd:
а) administrarea surplusului de lichiditбtri;
Ь) stabilirea bugetului trezoreriei;
с) desйqurarea opera{iunilor ре pia{a financiarй;
d) intocmirea planului zilnic de incasйri 9i plati.

82) Front office-ul ytzeazi:

а) administrarea surplusului de lichiditlli; п
g
fi'

Ё
il
n Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 1б0

t
Ь) рrосurаrеа de lichiditatri pentru печоi tеmроrаrе;
t с) intocmirea bugefului trezoreriei;
I d) stabilirea planului zilnic de ?ncas6ri 9i plali.

8З) Dасй о intreprindere are uп fond de rulment de 1.200 RON 9i о nevoie

de fond de rulment de 900 RON, afunci:
а) trezoreria intreprinderii este negativ1;
b)trezoreria intreprinderii este pozitivй;
с) intreprinderea аrе disponibilitl{i in cont de 1.200 RON;
d)intreprinderea trebuie sй contracteze un credit ре tetmen scur1 de 300
RoN.

84) Se qtie сй soldul mediu al crean{elor asupra clien{ilor este de 400 RON,
iar totalul сrеап{еlоr firTnei este 2.000 RON. Durata medie de incasare а
сrеап{еlоr este:
а)7З zile;'
Ь)800.000 RON / zi;
с) 5 zile;
d) 1.000 RON / zi.

85) Sa se determine necesaTul de fond de rulment la о societate comerciali

cunoscбnd urmЁtоаrеlе date: stocuri : 200.000 RON, crean{e : 150.000
RON, datorii din exploatare:250.000 RON:
а) 100.000 RON;
Ь) 50.000 RON;
с) -50.000 RON;
d) -100.000 RoN.
Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grili 1б1

g,ЕЕЁ,sЕ
j
(a}

; Е 89 Е ý о
ý
ЕД'я, эЕ'Е I ф сa c.l + (a) d (о (al

о =ё sн о
о
ЕЁ
ý
ЕЁ
О ar

#
я ý,Е о
ооЕ,=
9 о.:
,r,t, ЧО ь a{ со aо c.l со чf -ir la) ý (n (п

о
ь(d о
о

€ -(€2 g,s ч
о
н_N,й
'ыоЁ 9 о \о N со c.l со
9оOо
I

?
la)
*tr0)
д аЕ (,)

,
L
д: Во .'ý ч (
- ý ё,-
Еъ,= а
*.Е.р к.Е ь а ra с! с.) ý |a) cn \t + п rr) г- ь оо
лig,ЁЕь9.я \
I

л Ф б о Ё.! |

-NL:
Е о

_ a) бr
щ
tа
9,=.! Е Е
.N : Ё Е',=
d_)d9N
cf)
ЕфdЁЁ.;Ё -_:
о
ч о t ý ý
#
Ф;ФО(dФбJ c.l сtl са aп со cn -+ tn ra) lr-)

о; Т Е Е € € !F.F
х Б .^ О )сd

I
#
ць9

)б ,a)
Ф б.l
_чо
!
бi
N
_оо
\ ь
ta)
!
о
5с) (о чt ctt c'l
йgх
о(d
са
ь
ta)
ta)
гt
сп сп cn
са 0о (п c.I
o.1 с'l c.l сti
сч
(\ с! Ф\
Ф kN о
,,Е
)(t *о о
э
(Ё
Ф
=Ф ý,ý
.Е
Ф
о са ь со la) cn г-.
ы€ Е.Е >< о бI са (a) \о -t б] о\ оо ь
со c.l бt
о рч
о '.a)
о. сd

lr a)
н
ýЕ н Е у*
о Ё s.ýq: Ф.d o,1 со ý ta) ю ь оо о\ бl cn
ý
* F,E
л
а 5 лб U',
-.Y,Е
е
t_.
ýi-
g
Ё
t

Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilд 1б2

-
t
I
t
i ю ю ю г* гt оо оо оо о\ о\ с! o,] aa с.) !+ la) ra) и)

ю ю ь гt оо оо оо о\ о\ о\ c..1 бi бi са cn \t t la) цо ta)

с! са ý aа t aа t rr) -t (о ю (п \о и) ю ta) ю ь г- ь \о г- \о ь оо

оо о\ бl са со ý ta) ta) ю \о ь г- оо о\ о\
a{ a{ ..i c..l
(\
бi
cn
c.i

ю \о ю ь ь оо оо оо о\ о\ о\ с! c.t с..l сa с.) t <f, (a) la) la)

г- ь ь г- бl п ь (a)
г- с] б] г- ь (a)
ý и)
с..1 ta) с.l ta)
ь ь ююю
o.1
г- \о (r) $ со бl бI о; о\ о\ оо оо оо г* г-

ь cn О\ \о с.) о оо и) cn оо г- ю сa о\ о\ \ N\ \о
s
-d-
п
o.1 с.,1
г- \о ю и) la) ta) + ýf t \r са aп с.) aа aп са сп on c.f (tl бi

ý ta) ю ь оо
с.l c.,l
бi
(t.l
са ý (a) ю г-
с{ с{ a{ c,l с\ с.l
оо
N с/,) сa a.)
(\ aa sf, ta)
a7) сa ci
ю ьcn оо
сп

..1
 \п \о ь гt ь 0о оо о\ Ф\
cl о] ý ь ф г- ь ý
э
гt с?) a7)
с.l бl c.t бl c.l сa cn со с.) со

ё
4
э
(п \о г* ь ь оо оо о\ о\ \t оо ь
со са г- г*
#
o.1
-t
гt
бl с.| б] N бl б] са со со с.) са

о\ г* ь 0о о\ о\ о\ о\ c.,l tt са + о\ ю }
сtl ol {.
-
р
q
* c.l
t ь ь
s ьlt
-t
!т \о оо 0о Ф\ о\ са
оо с{ о.| cn оо
с..l on б]
'.a} с.l
с.l ol с! a,l aQ o.1 со aп са са =t la) la) (п \о ?,.
1.ч{

ta) \о ь ь ь г- оо оо о\ о\ c,l t ь оо сa со ь А
сtl бl бI бl
o,1 бl cn со cn со aп
гt

=f,
у
3
Ец5

F
ra) с..i ь г* ln (a) c.i c,l rr) бl ь и) a.l г* ь (a)
\о ю \о \о lл ,..) la-) |-al (п ta) и) la) t ý са cn со aб cn o{ cj cj
ý

ý
.'.I
ta)
(\
ý t са сa c.l бl
б] с{ a,l (\ c-l бi бl N cn
оо г- и) t с\ бi
F
t
c-,l

о c,l cf) <. rn \о

ý ý г-
* о\ о
-t оо
ь ь
(a) ta) (a) (a) (a)
aа -f, -il- чj- \г -+ -{- (a) ra) \о ю оо оо о\ ы
ý
*r
Еý
 Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 1б4

l
l BIBLIOGRAFIE
I l. Adochilei М. - Fiпап|еIе tпtrepriпderii, Editura Sylvi, Bucuregti,

2000
*
Aftalion F., ý.а. - Тhёоriе Jiпапсiёrе de l'eпtreprise, Р.U.F., Paris,

|974

3. Ansoff L * Strategie da dёvеlорреmепt de l'eпtreprjse, les ёditions

*
d'organisations, Paris, 1 989

4. Anton S.G. - Gеstiапеа riscurilor Jiпапсiаrе. АЬоrddri teoretice si

studii de caz, Editura Universitl{ii ,,Al. I. Cuza",Iaqi, 2009.

5. Bйcescu М. - Compedia de mасrоесопоmiе, Editura Economicй,

Bucureqti, 1997

6. Berk J., DeMarzo Р., Corporate Fiпапсе. Editura Реаrsоп Education,

Boston,2007

1. Bistriceanu Gh., 9.а. - Fiпап|еlе ageпlilor есопоmiсi, E.D.P.-R.A.,

Bucureqti, 1995

8. Вrап Р. - Decizia fiпапсiаrd tп uпitаtеа есопоmiсd, Editura

ýtiin{ificй ;i Enciclopedicй, Bucure;ti, 1980

9. Bucйtaru D. - Capitalurilelirmei, Editura Sedcom Libris, Iaqi, 1999

10. Вuсltаru D. - Gestianea Jiпапсiаrd а tпtrерriпdеrц Editura Sedcom

Libris, Iaqi, раrtеа 1,2002

 Bucйtaru D. Gеstiuпеа Jiпапсiоrd а iпtrepriпderii,
Junimea,Iagi, 2006

Bucitaru D. - Еvаlшdri tп есопоmiа de pia|d, Editura TipoMoldova,

Е
Iagi, 2011 р
13. Bucбtaru D. - Fiпап|еlе tпtrерriпdеrul, Editura TipoMoldova, Iagi, ý
201з

Саsраr Р., Afriat

14.
С, - L'iпчеstissеmепt iпtеllесtuаl. Essai sur fl
l'есопоmiе de lrimmаtёriеl,Есопоmiса-СРЕ, ?
Paris, 1 988. р
15. Charreaux Gёrаrd - Gеstiопliпапсiёrе,Litес, Paris, 1996 (
1б. Charreton J.B., Raffegeau J.
- Fiпапсеmепt des eпtreprises. Editions
ъ-

Frапсеs Lefebvre, Paris, 1992

|,l, Сосrig V., Igan У. - Есопоmiа фасеrilоr, Editura Graphix, Ia'i,

1995
#
l8, Colasse В. - Gеstiопfiпапсiёrе de l'епtrерrulsе, Р.U.F., Paris, 1993
#
19,
20,
Conso Р. - La gestioп jiпапсiёrе de l'eпtreprise,

Depallens G. - GеstiопJiпапсiёrе de l'entreprrbe,

Dunod, Paris, l989
I
Syrey, Paris, l980
2l, Dragotй V., ý.а. - дЬоrddri practice tп Jiпап!еlе
lirmei, Editura
Irecson, Bucuregti, 2005

22. Filip Gh. (сооrd.) - Fiпап|е,Еditurа Junimea, Iaqi, 2002

2з. Filip Gh. - Viabilitatea fiпапсiаrй а iпtrepriпderii, in

Dimensiunea
н
ж
ý
Iil
ýlE
ф
]

Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 1бб

t fiпапсiаrй а intreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iaqi, 1995

lt
i 24. Fоrеsсu С., MAlcomete Р., Рор N., Dic|ioпar explicativ, Editura

]
Economicl, Bucure9ti, 2003.

25. Fоrrеstеr J. - Priпcipiile sistemelor, Editura Теhпiсй, Bucuregti, 1979

l
l 26. Fried М. - L'еmеrgепсе d'uпе поаvеllе iпtеrmеdiаtiоп tiпапсiеrе,
;
Buletin trimestrial de Credit National, пr. 6211988.

21. Georgescu Roegen N. - Legea епtrорiеi qi procesul есопоmiс,

Editura Politic1, Bucureqti, 1979

28. Giurgiu I.A. - Месапismаl fiпапсiаr al iпtrepriпderii, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 1995

29. Giurgiu I.A. * Fiпап|еlе Jirmei, Presa Universitarй Clujean1, Cluj-

Napoca. 2000

30. Grldinariu М., Bucltaш D., Mihai С. - Еvаluаrеа iпtrepriпderii tп

есопоmiа de рiа|d, Editura Junimea, Iaqi, 1997

З l. Griffiths S., Degos J.G. Gеstiоп Jiпапсiёrе, Editions

d'Organisation, Paris, 1999

28. Halpern Р., Weston F., Brigham Е. - Fiпап|е mапаgеriаlе, Editura

Есопоmiсё, Bucureqti, 1998.

З2, Hoanll N. - Gеsliипеа liпап|еlоr firmei, Editor TTibuna Есопоmiсй,

Bucuregti, 1999

l
f,
{,!
 зз- НоапtЁ N, - Fiпап|еlе firmei, Editor Economicd. Bucureýti, 2003

з4. Kaplan м. - Ёчоlаtiоп de Ia паturе de l'iпyestissemeпt, Сrёdit

National, mai 1988

35, Маssё Р. - Le choix des iпvestissmeпts,Dunod, Paris, 19б8

з6. Neagoe l. - Fiпап|еlе iпtrерriпdеrii,Еdiпrа Апkаrоm, Iaqi, l997

з7. Neagoe I., опоfrеi м. - Fiпап|еlе si gestiaпea fiпапсiаrd а

iпlrepriпderii. Aplica|ii si sladii de cax,,Editura Ankarom, Iagi, 1998

38. Negoescu Gh. - ДlЬс pi iпcertitadiпe iп есопоmiа сопtеmроrапd,

Edifura Alter Ego Cristian, Gala{i, l995

з9. Nita с., Popescu м. - Dic|ioпar de mаrkеtiпg si de фасеru, Editura

Есопоmiсй, Bucureqti, l999

40. Onofrei М.- Fiпап|еlе tпtrepriпderii, Editura Есопоmiсё, Bucureýti, ё

j*

aY

2004
у
4|. М., Sichigea N., Drбсеа м.
Opritrescu
- Gеstiапеа fiпапсiаrd а
#
iпtrepriпderii, Editura Dova, Craiova, 199б &
Б
42. Opri{escu М., Sichigea N., Drйсеа М., Hortopan J. - Fiпап|е si
*
со пt а Ь i I it а t е, Е ditur а Univers itari а, Craiova, | 99 9

4з. Philippe de la Chapelle - L'ечаlааtiоп des eпtreprises. Economica,

Paris,2002
ж
,fiý
44. Pinches G.E.- Fiпапсiаl Мапаgеmеиl, Наrреr Collins Publichers,
w
ж
&
#
жзrя
ж
т

Finantele intreprinderii: aplicatii practice si teste grilй 1б8

ш
1990
lt
i 45. Portefield J. - Cortt du capital et choix des iпvеstissеmепts, Dunod,

Paris, 1969

46. Richard J, L'audit des реrfоrmапсеs de l'eпtreprise, La

l
* Villequerin editions, Раris, 1989
ý

il 4,7. RomAnu I., Vasilescu I. - Мапаgеmепtul iпvesti|iilor, Editura

Мirglritаr, Bucureqti, 1 997

48. Roqca Т. - Cresterea еfiсiеп|еi mijloacelor circalaпte, Editura

Academiei, Bucureqti, 1983

49. Roux D. - Дпаlуsе ёсопоmiqае et gestioп de l'eпtreprjse, Dunod,

Раris, l988

50. Sichigea N. - Amortizarea capitalului fix, Editura Amicul casei,

Craiova, l997

51. Smith А. - Дvа|iа па|iопаld, Editura Academiei, Bucureqti, 19б2

52. Spltaru L. Aпaliza есопоmiсо-Jiпапсiаrd: iпstrumепt al

mапаgеmепtului iпtrepriпderilor, Bditura Economicl, Bucuregti,

2004.

53. Stancu I. Gеstiuпеа fiпапсiаrd а tпtrepriпderii, Editura

Economic6, Bucureqti, 1994

54. Stancu L - Fiпап|е, EdituTa Economicй, Edilia а 4-а, Bucureqti, 2007

 55. Stroe R., ВйrЬu!6-Мi9u N. - Fiпап|аrеа si gestiuпea Jiпапсiоrd

tпtrepiпderii: aplica|ii si studii de сах,, Editura Didacticй

Pedagogicй, Bucuregti, 2008.

56. Ternisien М. - Соmрrепdrе I'entreprise par les flax, La Villquerin #

Editions, Paris, l998 &,
57. Tofan А., Вuсйtаru D., Mihai с. Gеstiuпеа iпvestiliilor ffi
ffi,
agroalimeпtare, Editlxa Junimea, Iagi, 1 997
fl
fl.-
58. Тоmа М., Alexandru F. _ Fiпап|е si gestitlпe liпапсiаrй de ч
iпtrepriпdere, Edilia а2-а, Editura Есопоmiсй, Bucureqti, 2003.
ý
59, Тrепса I. - Мапаgеmепtаl fiпапсiаr al iпtrepriпderii, Editura ъ
Mesagerul, Cluj -Napoc а, !997

60. Vегпimеп Р. - Fiпапсе d'eпtreprise,Dalloz. Paris, 1990

б1. Voinea Gh., Вuсёtаru D. - Viteza de rota|ie - iпdicator sintetic de

apreciere а eJicieп|ei atilizdrii mijloacelor сirсulапtе, Analele

ýtiin{ifice ale Univ.,,A1.I.Cuza'', Iaqi, 198l

Voinea Gh. - Ааtопоmiа fiпапсiаrd si ааtоfiпап|аrеа, Revista

,,Finanfe. Credit. Contabilitat е'' rlt.5 l \992

бз. VrАпсеапu R., Guyot м, - Bazele miсrоесопоmiеi iпtrepriпderii,

Editura Polirom, Iagi, 2004

 р
х

б{э _
"*& Dumitru Вuсйtаru €-}*ё>_,
s
f-"r''
.
Absolvent al Facultagii de ýtiinle Есопоmiсе Ia;i, spccializarca Finanle, рrоmо{iа
l
q75.
Doctor in Econornie. specializaгea Fiпап{е-Аsigurйri. , ,

РrtlГсsог in cadrul Departarnentului Fiпапlе. Мопеdб 9i АdmiпisГгаliе РuЬ|iсД.

Facultatca de Econolnic 5i Аdmiпistгагса Аlасегilоr. Unlvcrsitatea,,Al. l. Cuza" la;i.
А publicat peste 80 de studii 9i сеrсеtбri in rcviste 9i volumc cditate in 1ай Ei iп , _

strainitate, uп пшп5r dc 1l сё4i gi cursuri universitare, са аutоr unic, 9i 10 in

соlаЬоrаrе. .
А paгticlpat la rеаlizагеа unui пutпДг de 20 dc сопtгасlс 9i рrоgrаmс de сегссtаге.
]

А cfcctuat stagii de fоrmаrе 9i реrfссtriопаrе 1а UniversitaЦi dln Paris, Lуgц,.В9.!оgпа

9i Pcrugia, рrссum 9i un stagiu practic 1а Credit Mutuel, din Езiпll suц,О,.8ýl,,.l,.:,:.,
,

ь.
:{ :;
?э 7--- н
l]

'"."... ]l-{]

; L.:

sorin cabricl Апtоп

Absolvent al Facult5lli de Economie 9i Administrarea Аlасеrilоr, Universitatca ,,А1. l. Cuza"

laqi, specializarea FiпапJе-Аsiguriri, promo{ia 2002.
Dосtог iп Economic, spccializarea Finan{e.

ъI
Lcctor doctor in саdrul Departamentului Finanle, Monedi ;i Administralie РuЬliсё.
Facultatca de Economie 9i Administrarca Аfасеrilоr, Universitatea ,,Al. I. Cuza" Ia;i.
Domenii de iпtеrеs: fiпапjеlе iпtrсрriпdеrii, fiпап{с, pie{e dc capital qi finan{e iпtеrпаliопаlе.
",}
--.J
i;
l
А publicat in calitatc dc аutоr sau coautor, 4 cir{i qi pestc 25 articole 9i sГudii in rer-istc qi
volume editate in 1аrа 9i in strёiпёtаtс.
Ее
а
.j:j " А participat la rсаlizаrса uпui пumir de 5 dc contracte qi programe de сеrсеtаrе, inclusiv in ъt=
calitatc dc diгесtог.

,,а
.."1ё..

,т-ýa

шш||шш|J ý
tsв ý6 ?ац] оц ý
t1:
l 1*iý,ý[ýýý*r.
-{ra,} а.a"аi