AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUŢII CENTRALE

SEC IX- XVIII

Premise
-între sec III (275- retragerea aureliana la S Dunării) si sec XIII (1241-marea invazie a
tătarilor) la N Dunarii au loc mari invazii ale popoarelor migratoare: gotii, hunii, gepizii,
slavii, avarii, ungurii, tătarii
 societatea românească este organizata in formaţiuni prestatale (numite şi autonomii locale):
cnezate, obsti satesti şi voievodate (numite „ţări” , „cobâle” la Est de Carpaţi)
-cnezatele şi obştile sătesti –comunitatea unui/unor sate conduse de un cneaz şi mai marii
locului (maiores terrae) sau „oamenii buni şi bătrâni”
-voievodatele conduse de un voievod – mai multe cnezate şi obşti – unele se aflau sub
vasalitatea unor puteri straine (Bizanţ – Menumorut în interiorul arcului carpatic; Ungaria -
voiev. din S Carpaţilor)

TRANSILVANIA

CUCERIREA TERITORIILOR INTRA - CARPATICE DE CĂTRE UNGARIA

- 1001 regele Ştefan impune creştinismul pt maghiari, cult romanic (catolic); Papa Silvestru II
adesemnat Ungaria ca regat apostolic
- Gesta Hungarorum – scrisă la începutul sec XIII de către Anonymus- descrie luptele
românilor incepute in sec XI, cu ungurii conduşi de regalitatea maghiară  cucerite
voievodatele romaneşti conduse de Menumorut (Biharea) , Gelu (Dăbâca), Glad-Ahtum
(Cuvin)
- sf. sec XIII- Transilvania cucerită deplin de unguri

ORGANIZAREA TRANSILVANIEI
Instituţii centrale
Sec XIII-1541
Voievodatul Transilvaniei – până în 1541 statutul juridic al Transilvaniei a fost acela de
voievodat autonom în cadrul Ungariei
-intentia ungurilor de a organiza Transilvania dupa model occidental (Principat) a esuat
 în 1176 este consemnat „Leustachiu vayvoda”
 voievodul Transilvaniei : - numit de regele Ungariei din rândurle nobilimii
- avea atribuţii administrative, judiciare şi militare
- era ajutat de vicevoievod şi cancelaria voievodală.
- Sec XIII- unii voievozi au reuşit să impună la conducere adevărate dinastii: Roland Borşa
(aflat în conflict cu regele Ladislau IV Cumanul, la asasinarea căruia va contribui în
satul Cheresig în 1290), Ladislau Kan (va duce politică independent faţă de regale
ungariei, având alianţe cu Serbia)etc.
 Congregaţiile (adunările) nobiliare: reprezintă adunările nobililor cu rol legislativ şi
juridic. Nobililor români li s-au limitat treptat dreptul de a participa la congregaţii,
condiţionându-li-se această participare de aparatenenţa la catolicism.
- 1437 – Unio Trium Natiorum (Uniunea celor trei naţiuni) – doar sasii, secuii, ungurii
sunt considerati cu drepturi de natiune

Populaţia Transilvaniei era formată din români, unguri, saşi, secui

- nobilii maghiari, saşi, secui = formau stările privilegiate, congregaţiile nobiliare cu rol
juridic
1
- românii aveau drepturi politice (recunoscuţi ca nobili) doar dacă erau catolici.
- marea masă a populaţiei (ţăranii, mai ales români) nu aveau drepturi politice.
o secuii -populaţie turcică venită ca avangardă a armatelor cuceritoare maghiare; aveau
autonomie , în schimb aveau rol de a apăra graniţele de est ale Transilvaniei

o saşii – chemaţi de regele Andrei II din Germania (Saxonia), prin Diploma Andreanum
(1224) li se asigurau privilegii (autonomie), în schimbul dezvoltării oraşelor, a
meşteşugurilor: au întemeiat Braşov, Sibiu, Sighişoara etc

Organizarea administrativă – Transilvania era împărţită pe criterii etnice

o Districte sau ţări – unităţi administrative locuite de români, conduse de cnezi, juzi sau
voievozi, a căror metode de judecată se bazau pe “legea românească” (jus valahicum). Ex.
Ţara Haţegului, Ţara Maramureşului, Ţara Rodnei.
o Comitatele – erau unităţi administrative specifice maghiarilor şi reprezentau terit. din jurul
unei cetăţi. Comitatele: - regale şi nobiliare ex. Comitatul Bihor, Crasna, Satu-Mare,
Arad etc.(în Vestul Transilvaniei- Partium).
o Scaunele – unităţi administrative specifice saşilor şi secuilor (în Estul şi Sud-Estul Trans.)
Scaunele săseşti (7 cetăţi) formau Universitatea saşilor. Saşii şi secuii aveau autonomie
(se conduceau singuri pe plan local)
Religia
o Catolicismul – religia oficială (receptă): legea lui Ludovic I din 1366: doar cei de religie
catolică au drepturi politice
După reforma religioasă din sec XVI, catolicismul, calvinismul, luteranismul şi unitarianismul
= religiile recepte.
- Ortodoxismul – din 1366 considerată religie tolerată.

Sec XVI-XIX
Principatul Transilvaniei:
I. între 1541-1688 - principat autonom sub suzeranitate otomană
În 1526, în urma bătăliei de la Mohacs, Ungaria este cucerită de turci, partea centrală fiind
transformată în paşalâc turcesc.
Transilvania este transformată în Principat autonom sub suzeranitate turcească (din 1541).
 Principele Transilvaniei era ales de Dietă şi confirmat de sultan
- principii transilvăneni plăteau tribut turcilor dar aveau drept la politică externă propie →
se vor amesteca în Războiul de 30 ani din Europa (1618-1648)
 Dieta Transilvaniei: reprezenta fostele congregaţii nobiliare; avea rol legislativ, fiscal, de a
alege pe principe
II. Între 1688-1867: principat imperial sub stăpânire habsburgică (după 1765- Mare
Principat)
- Organizat pe baza Diplomei Leopodine din 1691
 Guvernatorul – reprezenta pe împăratul habsurgic, deoarece Transilvania era principat
de rang imperial. Guvernatorul avea sediul la Sibiu.
 Cancelaria aulica – instituţia de legătură între autoritatea imperială şi administraţia
internă a Transilvaniei
 Dieta Transilvaniei- reprezentanţii nobililor, care aveau putere legislativă, fiscal.
Pentru români situaţia a rămas la fel de nedreaptă, ei fiind consideraţi toleraţi, fără drepturi
politice.
- 1867 se va forma Austro-Ungaria → anexarea Transilvaniei la Ungaria → transilvania îşi
pierde autonomia.
2
 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
Întemeierea statelor româneşti a fost generată şi de factori externi (dominatia Ung, invazia
tătarilor) cât şi de cei interni (dezvoltare economică şi socială care impune organizarea unui
stat)
Întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei este explicată de tradiţia descălecatului, cât şi de
documentele istorice
Tradiţia descălecatului: legendele istorice explică întemeierea Ţ Româneşti şi a Moldovei ca
un “ descălecat”
o Ţara Românească : aprox 1290, Negru voda, coboară din Mţii Făgaraşului pt a „descăleca
o ţară nouă” , in Câmpulung (Argeş)
Legenda are un sâmbure de adevăr: în 1291- regele Ungariei anulează autonomia
românilor din Ţara Făgăraşului →probabil numeroşi români ardeleni au părăsit
Transilvania pt a trece în Sudul Carpaţilor
o Moldova: Dragoş-voda , voievod român din Maramureş la vânătoare in Estul Carpaţilor a
descoperit o ţară pe care a „descălecat-o”, numind-o Moldova, după numele căţelei lui
→ legendele au un sâmbure de adevăr: arată contribuţia românilor ardeleni la întemeierea
statelor româneşti

Documentele istorice prezintă întemeierea statelor medievale astfel:

ÎNTEMEIEREA ŢĂRII ROMÂNEŞTI

- Ungaria controla în sec XIII aceste teritorii din S Carpaţilor: formaţiunile prestatale
menţionate pt sec. XIII de Dipl Cavalerilor Ioaniţi 1247:Voiev. lui Litovoi, Seneslau,
cnezatele lui Ioan, Farcaş →indică dependenţa lor de Ungaria.
 I et a întemeierii: 1277 Litovoi încearcă să lupte cu Ungaria →este ucis, fratele său Barbat
este luat prizonier la unguri, răscumpărat de oamenii săi
 II et:aceste teritorii au fost unificate intr-un singur stat în jurul anului 1320, probabil de
Basarab I (1310-1352), profitându-se de perioada de slăbire a regalităţii maghiare
(schimbarea dinastiei arpadiene cu cea angevină)
- 1330- certuri cu Ungaria pt Banatul de Severin bătălia de la Posada: regele
Ungariei Carol Robert de Anjou este infrânt de Basarb I (Cronica Pictată de la Viena)
 independenţa politică a Ţ Româneşti
 III et: urmaşii lui Basarab I (Nicolae Alexandru 1352- 1364 şi Vladidlav Vlaicu 1364-
1377) vor consolida statul şi independenţa sa prin întemeierea Mitropoliei (de către
N Alexandru) şi emiterea monedei proprii (Vladislav Vlaicu).

ÎNTEMEIEREA MOLDOVEI
- Existenţa formaţiunilor prestatatle este menţionată de cronica turcă Oguzname, de
cronicarul rus Nestorie, de cronici germane şi poloneze. Aceste documente
mneţionează aceste formaţiuni prestatale : Ţara Bolohovenilor, Ţara Berladnicilor,
Câmpul lui Neag etc
- 1241= marea invazie a tătarilor provoacă mari pierderi în S-E Europei. Atacurile
tătarilor asupra Ungariei şi Poloniei au continuat şin la încep sec XIV→Ungaria va lua
măsuri pt apărare
 I et. a întemeierii Moldovei 1352 – în Estul Carpaţilor regele Ungariei Ludovic I
organizează o marcă de graniţă condusă de Dragoş (capitala Baia), în scopul de a se
apăra de tătari

3
 II et. -1359 - urmaşii lui Dragoş (Sas, Balc) sunt înlăturaţi de Bogdan I , voiev. din
Maramureş , ajutat şi de localnicii moldoveni- Cronica lui Ioan de Târnave
 independenta Moldovei se va intari prin urmaşii luii Bogdan (Petru I 1375-1391, Roman I
1391-1394) care vor întemeia Mitropolie (Petru I Muşat) şi vor extinde teritoriul până
la M Neagră (Roman I se intitula „domn de la munte până la mare”)
DOBROGEA
- 1357 –docum bizantine menţioneaza pe Dobrotici cu funcţia de strateg si despot in
„Ţara Cavarnei” Dobrogea dependentă de bizantini
- 1388 condusă de despotul Ivanco, atact de turci ;Mircea cel Bătrân intervine şi
cucereşte Dobrogea, se intituleza despot al ţării lui Dobrotici
1417-1420- Dobrogea cucerită de turci

În documentele medievale denumiri pt Ţara Românească: Valahia, Muntenia, Ungrovlahia

(Valahia de lângă Ungaria)
Moldova: denumită şi Rusovlahia sau turcii o numeau Bogdania sau Cara-Bogdan (Bogdania
neagră)
- denumirea statelor medivale în documente:

 Ţara Românească: Ungrovlahia, Valahia Mare

 Moldova: Moldovlahia, Ruso-Vlahia, Bogdan –ili (ţara lui Bogdan-tc)
 Transilvania: Vlahia interioară(unele docum.maghiare)

ASEMĂNĂRI – DEOSEBIRI ÎNTRE PROCESUL DE ÎNTEMEIERE

AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI ŞI MOLDOVEI:
ASEMĂNĂRI:

 atât populaţia din sudul Carpaţilor cât şi cea din estul Carpaţilor s-a organizat în
formaţiuni prestatale:- voievodate, cnezate – la S Carpatilor, si ţări, câmpuri, ocoale -
la Estul Carpaţilor ,
 Tradiţia descălecatului descrie prin legende întemeierea ambelor state. Aceste legende
dovedesc indirect contribuţia românilor ardeleni la întemeierea Ţ Româneşti şi a
Moldovei
 Ungaria a fost un factor extern care a contribuit indirect (prin dominaţia politică
şi militară) la întemeierea ambelor state
 Marile invazii ale tătarilor, cumanilor = factori externi care au contribuit indirect la
întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei
 Ambele state se vor întări (consolida) prin extinderea teritorială, emiterea
monedei proprii şi prin întemeierea Mitropoliei
DEOSEBIRI:

 Negru-vodă, descălecătorul legendar al Ţării Româneşti nu este un personaj atestat

documentar, pe când Dragoş-vodă este şi personaj legendar dar şi un personaj atestat de
documente
 Formaţiunile prestatale din estul Carpaţilor nu au fost controlate direct de Ungaria, (nu
reiese acest fapt din documente istorice), pe când formaţiunile din sudul Carpaţilor,
conform Diplomei Cavalerilor Ioaniţi (1247) erau sub control maghiar
4
INSTITUŢII CENTRALE ÎN MOLDOVA ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ
până în sec XVII - statele româneşti au fost similare monarhiilor occidentale , însă păstrează
anumite trăsături specific româneşti. Instituţiile centrale ale statelor medievale: domnia, sfatul
domnesc, biserica, armata etc.

SEC XIV-XVI

 Domnia, instituţia centrală deţinută de domnitor

- Cauza care a dus la întemeierea instituţiei domniei: domnia a fost necesară pentru a
asigura buna funcţionare şi administrare a statului, pentru a organiza apărarea
graniţelor, pentru a asigura linişte şi pace cu statele vecine, pentru a asigura ordinea şi
securitatea în interiorul ţării
- Titulatura domnească (ex Mircea cel Bătrân) „Eu, întru Hristos Dumnezeu
binecredincios şi binecinstitor şi de Hristos iubitor şi autocrat, Io Mircea mare
voievod şi domn din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi
domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei ...”
Autocrat- stăpân deplin, cu puteri depline
Io – lat Ioannes desemnează „cel ales de Dumnezeu”
Voievod – conducătorul suprem al armatei
Domn – lat: Dominus- stăpân , domnitor
- La tron au drept de moştenire oricare din băieţii domnitorului; pt a evita conflictele pt
moştenirea tronului, unii domnitori îşi asociau la domnie pe acel fiu pe care îl doreau
ca urmaş la tron
- Prerogativele domneşti ..., vezi tabelul de mai jos
 Sfatul domnesc – format din boierii cu dregătorii, rolul lor era de a-l consilia pe domnitor
... vezi tabelul de mai jos ....
Cauza care a dus la formarea Sfatului domnesc:era nevoie ca în conducerea statului
domnitorul să fie ajutat de cei cu experienţă, în care domnitorul avea încredere→
aceştia primeau dregătorii în funcţie de capacităţile lor (logofăt, comis postelnic etc),
pt credinţa cu care îşi slujeau domnitorul primeau moşii devenind astfel boieri mari
boieri
 Biserica – Mitropolitul este desemnat pe viaţă de domnitor dintre episcopi
- Cauza întemeierii mitropoliei: erau necesare pentru a consolida statul şi autoritatea
domnitorului: Mitropolitul va unge cu mir pe domnitor la ceremonia de înscăunare a
acestuia→puterea domnitorului vine de la Dzeu
- Mitropolitul are rol de a conduce ţara în caz de vacanţă a tronului (tronul este vacant,
liber, până la alegerea unui domnitor)
 Adunarea ţării - formată din boieri, orăşeni şi ţăranii liberi – convocaţi f rar: în cazul
stingerii unei dinastii şi alegerea unei alte familii domnitoare, în caz de război etc
 Armata: - mică= oamenii domnitorului + steagurile boiereşti
- Mare – toţi bărbaţii în stare să poarte arme
- În caz de inferioritate numerică se apela la tactica pământului pârjolit, sau retragerea
populatiei în zone izolate sau în cetăţile fortificate(Cet Neamţului, Sucevei etc) În
scopul apărării, numeroase biserici, mănăstiri au fost fortificate pt că turcii nu vor
aceepta să construim cetăţi sau castele fortificate

5
SEC XVI
– Imp Otoman va ajunge la maxima expansiune teritorială în timpul lui Soliman Magnificul
(1520-1566) –cucerind Ungaria(1526 - bătălia de la Mohacs)
→1541 Ungaria împărţită între : - Austria (anexează V Ungariei),
- Imp Otoman (impune paşalâcul de la Buda în partea centrală a
Ungariei), Transilvania devenind principat autonom sub suzeranitate otomană (1541-1688)
Ţara Românească, Moldova – regimul tributar (plăteau doar tribut) va fi înlocuit cu regimul
vasalic:
-vor creşte tot mai mult obligaţiile lor faţă de turci: - tributul în creştere în fiecare an
- domnitorul este desemnat de către sultan dintre boierii cei mai supuşi
- prerogativele domnitorului sunt limitate de sultan
- diferite cadouri făcute sultanului (peşcheşuri)+obligaţii în muncă, +produse
SEC XVII – XVIII
1683- Imp Otoman este învins în asediul de la Viena → începe Criza orientală: decăderea
Imperiului otoman în favoarea Austriei şi Rusiei, imperii ce se vor extinde în fostele stăpâniri
ale turcilor

MOLDOVA ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ

- Datorită neîncrederii sultanului în domnitorii români care se aliau frecvent cu statele
creştine împotriva turcilor (Austria, Rusia), se instaurează regimul fanariot:
1711- Moldova – după înlăturarea lui D Cantemir
1716- Tara Românească: la 2 ani după înlăturarea lui Ctin Brâncoveanu
- Domnitorul- era numit de sultan dintre grecii bogaţi ai cartierului Fanar din
Constantinopole
- Domnul nu mai avea puterea politică a celor din sec XIV -XVI→ el este considerat un
funcţionar al Porţii, controlat şi mazilit (destituit) după bunul plac al sultanului
- Politica externă interzisă
- Desfiinţată armata ţării, doar garda de corp a domnitorului se mai păstra
- Obligaţiile faţă de sultan: tributul, mucarerul (taxă pt reînnoirea domniei), peşcheşuri
(cadouri), monopolul asupra comerţului
- + unii domnitori fanarioţi vor avea încercări de reformare şi modernizare a ţării
- Sfatul domnesc: format în mare parte din boierii greci veniţi cu domnitorul grec
→cresc taxele în favoarea lor , are rol redus în administrarea ţării
- Plan extern: ţările române sunt teatru de război între turci , ruşi , austrieci, (datorită
Crizei Orientale)
- Înfrângerile turcilor= pierderi teritoriale româneşti în favoarea Austriei (Transilvania,
Bucovina) şi Rusiei (Basarbia)

6
7