MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘCOALĂ POSTLICEALĂ SANITARĂ ’’OCROTIREA’’

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ANGINA PECTORALĂ

Coordonator științific Absolvent

Conf. Dr. Negrean Vasile Tanțău Virginia Margareta

Coordonator nursing

Prof. Manases Luminița

CLUJ-NAPOCA

-2019-

1
 MOTTO:

„Sănătatea nu este numai o problemă individuală, ci

privește întreaga societate. Sănătatea nu este totul, dar fără
sănătate nu este nimic’’
SCHOPENHAUER

2
CUPRINS

MOTTO ..............................................................................................................pag. 2

I. INTRODUCERE ............................................................................................pag. 4

II. MOTIVAȚIA LUCRĂRII ..........................................................................pag. 5

III. APARATUL CIRCULATOR ....................................................................pag. 6

III.1.Anatomia şi histologia inimii .....................................................................pag. 6

III.2.Configuraţia externă a inimii .....................................................................pag. 6

III.3. Configuraţia internă a inimii ....................................................................pag. 7

III.4.Circulaţia.......................................................................................................pag.8

IV. PREZENTAREA ANGINEI PECTORALE ............................................pag. 11

IV.1. Definiţie ........................................................................................................pag. 11

IV.2.Etiopatogeneză..............................................................................................pag. 11

IV.3Cauze determinante .....................................................................................pag. 11

IV.4 Mecanisme de producere .............................................................................pag. 11

IV.5 Simptome .......................................................................................................pag. 12

IV. 6 Diagnostic .....................................................................................................pag. 12

IV. 7 Examinări paraclinice .................................................................................pag. 13

IV.8 Tratament ......................................................................................................pag. 15

V. Mijloace de comunicare ...................................................................................pag. 18

VI. PREZENTARE DE CAZ ...............................................................................pag. 19

VII. CONCLUZII ...................................................................................................pag. 39

VIII. BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................pag. 40

3
 CAPITOLUL I

INTRODUCERE

. Angina pectorală reprezintă aproximativ 50% din bolile aparatului cardio-vascular .

Această în cele nai multe cazuri este prezentă la persoanele de sex masculin.

Cauzele favorizante sunt: Diabetul zaharat, bolile aparatului digestiv și Hipertensiunea

arterială.

Ca și cauza determinantă avem Ateroscleroza coronariană, aceasta producând îngustarea

lumenului arterial.

În aceste cazuri persoanele care depun efort mare la locul de muncă vor fi îndrumate către alte
manopere unde nu îl solicită în mod excesiv.

În sfera familială sau socială persoanele privesc bolnavul altfel, cu unele rețineri ajutându-l
de multe ori în mod excesiv la unele munci, fie ele casnice sau de altă natură.

4
 CAPITOLUL II

MOTIVAȚIA LUCRĂRII

'Învățăm pentru viață, nu pentru școală'

( SENECA )

Am ales acest subiect pentru că bolile cardio-vasculare ocupă unul dintre primele locuri
printre cauzele de mortalitate din țară noastră. Este știut că hipertensivii reprezintă 10% din
populația generală. În populația de peste 40 de ani, aceștia cuprind 40%, iar în populația de 55-60
de ani numărul lor crește la 50-60%.
Cum stresul este un factor favorizant al instalării HTA, iar astăzi este foarte crescut pentru
întreagă populație.
Am vrut ca abordând acest subiect să învăț cât mai multe despre această afecțiune și despre
importanța unei vieți echilibrate, mai ales să le pot transmite și celorlalți aceste informații, în
special celor predispuși să facă HTA.

5
 III. APARATUL CIRCULATOR

III.1. Anatomia şi histologia inimii

Inima, organul propulsor al sângelui, este situată în cavitatea toracică în mediastinul

inferior, între cei doi plamâni, deasupra difaragmului. Între aceste vertebre si inima se
intrepune cu esofagul şi aorta descendentă.

Aparatul cardiovascular este alcătuit din inima şi arborele circulator. Inima este un organ
muscular, cavitar, situat in mediastin (etajul inferior), între cei doi plamani, deasupra
diafragmului, fiind învelita intr-un sac fibro-seros numit pericard ( fig. 1). Inima are varful
orientat inferior, la stânga, în jos şi înainte, iar baza orientată superior, la dreapta şi înapoi,
prezentând trei feţe numite sterno-costală, pulmonară si diafragmatică.

Forma inimii este cea a unui trunchi de con cu baza sus la dreapta si înapoi, iar vârful
(apexul) îndreptat în jos, la stânga si în afară. Această poziţie în sa este variabilă în raport cu
forma toracelui; astfel când toracele este strâmt, axul longitudinal al inimii - care este dirijat
în mod obişnuit oblic, dinapoi-înainte, de sus în jos şi de la stânga la dreapta spre stânga - se
aproprie de vericală - iar dacă toracele este larg, acest ax se apropie de orizontală.

În medie, la adult, inima cântăreşte 270g la bărbat, şi 260g la femei.

III.2. CONFIGURAŢIA EXTERNĂ A INIMII

Inima prezintă:

- Faţa anterioară sau sterno-costală sau faţa convexă, care este în raport cu plastronul sterno-
costal.

- Faţa inferioară sau caudală sau diafragmatică sau faţa plană a inimii, care este în raport cu
diafragmaul.

- Marginea dreaptă sau marginea ascuţită

- Marginea stângă, rotunjită sau faţa pulmonară

- Baza inimii

- Vârful inimii

6
 Figura 1: Faţa exterioară a inimii

III.3. CONFIGURAŢIA INTERNĂ A INIMII

Inima conţine 4 cavităţi: 2 atrii , 2 ventricule.

Atriile sunt de dimensiuni mai mici decât ventriculii, pereţii lor au o grosime mai redusă
decât cei ventriculari, nu posedă muşchi papilari, conţin multe orificii şi au o formă neregulată
care se apropie totuşi cu oarecare bună voinţă de cea a unui cub.

Ventriculii au pereţii groşi şi o formă priamidală, prezenând de studiat o bază, un varf şi

mai multi pereţi.

Aceste patru cavităţi se împart din punct de vedere funcţional în două: aşa numită inima
stăngă, compusă din atriul stâng şi ventriculul stâng, şi inima dreapă, compusă din atriul drept
şi ventriculul drept. Inima dreapta şi inima stângă sunt separate între ele prin 2 despărţituri sau
septuri (inter-atrial şi inter-ventricular) şi comunică între ele prin 2 orificii: orificiul (ostiul)
atrio-ventricular stâng sau mitral şi orificiul (ostiul) atrio-ventricular drept sau triscupidian.

7
Figura 2: partea interioară a inimii

III. 4. Circulaţia
Sângele este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular, reprezintă cca 8%
din masa corporală.

În alcătuirea arborelui vascular se disting două teritorii de circulație: circulația mare -

sistemică, şi circulația mică - pulmonară. Sistemul arterial coronarian al inimii constituie un
model anatomo-funcţional complex, capabil să furnizeze potenţial energetic pentru activitatea
miocardului. Acesta este constituit din doua reţele distincte, dar nu întru totul disjuncte:

- circulaţia coronariană stângă

- circulaţia coronariană dreaptă.

8
Figura 3 Circulaţia coronariană dreaptă:

Trunchiul arterei coronare stângi (T.C.S.) îşi are originea în sinusul coronar stâng al aortei,
având o lungime ce variază între câtiva milimetri până la 1-2 cm şi un diametru cuprins între 3 şi
6 mm. Din ventriculul drept (V.D.), acesta se divide în arteră descendența anterioară (A.D.A.) şi arteră
circumflexă (A.Cx.).

Artera descendentă anterioară (A.D.A.) măsoară la individul adult, in medie, 13 mm,

având un traiect interventricular anterior descendent înspre apexul cardiac şi două ramuri
principale (septale si diagonale).

A.D.A. prezintă trei segmente principale:

- proximal, de la bifurcaţia T.C.S. până la originea primei perforante septale;

- mijlociu, distal de prima perforantă septală si apexul cardiac;

- distal, dincolo de segmentul mijlociu până la apex, pe care uneori îl şi înconjoară.

Artera coronara circumflexă (A.Cx.) începe de la nivelul bifurcaţiei sau trifucaţiei trunchiului
coronarei stângi şi trece prin şanţul atrioventricular stâng. Are o lungime medie de 90 mm şi
un diametru în prima treime de 3 mm.

9
 Circulaţia coronariană dreaptă

Artera coronară dreaptă (A.C.D.) are ostiumul în sinusul coronar drept, deasupra cuspei
aortice coronariene drepte şi urmează un traiect de aproximativ 3 mm în direcţia şanţului
atrioventricular drept. A.C.D. măsoară în traiectul ei aproximativ 110 mm lungime şi un
diametru de 4 mm în treimea superioara. A.C.D. prezintă trei segmente :

- orizontal- proximal, între ostiumul coronarian drept şi jumătatea distanței între ostium şi
marginală cordului;

- vertical- mijlociu, până la marginea acută a cordului;

-orizontal- distal, în şantul atrioventricular drept posterior, de la marginală acută a cordului

până la originea descendenței posterioare.

Irigarea structurilor anatomice ale inimii.

Artera coronară dreaptă asigură vascularizaţia exclusivă a atriului drept şi irigă aproape
integral peretele anterior al ventriculului drept.

Artera coronară stângă irigă atriul stâng atat prin ramurile sale atriale şi prin cele ale
arterei circumflexe, cât şi prin artera coronară dreaptă.

10
 Capitolul IV

ANGINA PECTORALĂ - Noțiuni generale

IV.1 Definiție:

Angina pectorală (AP) este forma de debut și cea mai frecvent întâlnită a cardiopatiei
ischemice. Angina pectorală este un sindrom clinic manifestat prin durere precordială sau
retrosternală sau prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasă, disconfort, tulburări de ritm cardiac,
dureri abdominale, fatigabilitate), care apare la efort fizic și /sau emoții, cu durata de la 2 min
pâna la 15 min maximum și care cedează rapid la repaus sau la administrarea nitroglicerinei.

IV.2 Etiopatogeneza:

 Ateroscleroza reprezintă un factor de risc cardiocascular major în angina pectorală.

 Este rezultatul unor interacțiuni complexe între elemente sanguine și modificări ale
peretelui arterial , incluzând numeroase procese patologice.
 Creștere cu proliferarea celulelor musculare netede , migrarea și sinteza matricei.
 Degenerare cu acumulare de lichide
 Necroză posibil legată de efectul citotoxic al lipidelor oxidate
 Calcificarea / osificarea reprezintă un proces activ distrofic
 Tromboză cu recrutarea trombocitelor și formarea de fibrina

IV. 3 Cauze determinante:

 Ateroscleroza coronariana care duce la îngustarea importantă a lumenului arterial

 Stenoza mitrală
 Stenoza aortică
 Cordul pulmonar
 Coronaritatea reumatismală

IV.4 Cauze favorizante:

 HTA constituie un factor de risc coronarian de prim ordin

 Diabetul zaharat , bolile aparatului digestiv
 Tulburări de ritm
 Administrarea unor medicamente
 Tabagismul

IV. 5 Mecanismele de producere in Angina Pectorala:

 Creșterea nevoilor de oxigen de la nivelul miocardului, în prezența unei stenoze coronare

care impune o limita fixă fluxului coronar de rezervă.
 Scăderea tranzitorie a fluxului coronar că o consecință a vascularizarii coronare.
11
 Variațiile tonusului vasomotor al sistemului coronarian este un fenomen fizilogic cu
variații circadiene.
 Spasmul coronar sever al unei artere epicardice poate produce o ocluzie vasculară aproape
totală și tranzitorie, cu ischemie miocardică regională masivă.
 Angina pectorală produsă exclusiv prin creșterea nevoilor miocardice de O2, în condițiile
unui flux coronarian normal este posibilă, dar foarte rar apare în practică.
 Rolul microvascularizatiei în AP și ischemie este din ce în ce mai mare în contextual
descrierii AP cu coronare normale
.

IV. 6 Simptome:
Angina pectorală este descrisă ca disconfort sau durere prezentă pe o arie variabilă în zona
retrosternală sau precordială, asociată de obicei cu efortul, cu o iradiere variabilă, însoţită
uneori de tulburări vegetative (anxietate, transpiraţii, greaţă etc.)

De obicei localizarea este retrosternală, dar poate fi şi precordială, epigastrică sau, izolat, în
oricare altă zonă în care se poate produce iradierea. Iradierea poate fi descrisă variabil: la
nivelul braţului stâng (mai ales în teritoriul de distribuţie a nervului ulnar stâng), pe braţul
drept sau ambele braţe, în umeri, în mandibulă, epigastric, la nivelul articulaţiei coatelor sau a
pumnului, uni sau bilateral.

Disconfortul toracic apărut în timpul mersului pe jos (pe teren plat sau în pantă), a altor tipuri
de efort, la frig sau după o masă, este sugestiv pentru angină (factori precipitanţi).

Episodul tipic de angină pectorală are debut insidios, atinge intensitatea maximă pe o perioadă
de câteva minute, apoi se ameliorează şi dispare odată cu îndepărtarea factorului precipitant
sau după administrarea de nitroglicerină.

Este neobişnuit ca durerea să atingă intensitate maximă în câteva secunde, iar durata totală a
episodului este de regulă sub 20 minute (mai scurtă dacă se administrează Nitroglicerină
sublingual).

IV. 7 Diagnosticul :
Diagnosticul pozitiv se bazează în primul rând pe interogatoriu, care trebuie să fie precis,
reprezentând timpul esențial al examenului clinic.

În general este vorba de o durere cu apariție bruscă retrosternala arătată de bolnav cu întreagă
mâna sau cu ambele palme , niciodată cu un singur deget , care iradiază către gât, maxilar sau
cele două brațe.

Durata este de 2-3 minute și da impresia de moarte iminentă fiind declanșată de un efort și
dispare rapid după administrarea de Nirtoglicerina și încetarea efortului.

Diagnosticul diferențial în cazul crizelor prelungite se face cu:

· Infarctul de miocard

· Embolia pulmonară

12
 · Pericardita acută.

Dacă se asociază și cu crize digestive, trebuie diferențiate de :

· Ocluzie

· Perforație

· Colică hepatică

· Criză ulceroasă

IV. 8 Examinarile paraclinice:

· ELECTROCARDIOGRAMA– este examinarea complementara de baza a

diagnosticului si evaluare a anginei pectorale
· TEHNICA HOLTER – monitorizarea ambulatorie a EKG-ului pe 24h
· ELECTROCARDIOGRAFIA – in Angina pectorală de efort apar 2 tipuri de modificări
care pot fi detectate:- tulburări ale contractilitatii și alterări ale performantie ventriculare.

TENHICI SPECIALE
. Scintigrafia miocardică

Alte metode imagistice

· Radiografie cardio pulmonară ( Rx pulmonar)

· Tomografie computerizată (CT)

· Rezonanță magnetică nucleară (RMN)

· Teste de efort

· Coronarografie

· Examinări de laborator

Pe electrocardiograma bolnavilor cu Angina pectorala se intregistrează modificari

morfologice, aritmii şi tulburari de concudere mai mult sau mai puţin exprimte. Interpretarea
ei impune o parcurgere atentă şi o fidelă corelare cu elementele clinice şi biochimice, pentru a
se evita omiterea infarctelor mici, foarte localizate si a formelor atipice din punct de vedere
electric.

13
Figura 4: Explicaţia undelor unui EKG

Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o înregistrare a activității electrice a fibrelor

musculare ale inimii. Fiecare contracție a miocardului este urmarea unei excitații electrice
care provine de la nodulul sinusal și transmis musculaturii inimii. Aceste modificări ale
potențialelor electrice ale inimii se pot măsura la suprafața organismului, fiind prezentate
printr-o imagine repetată a activității cardiace electrice. Cu ajutorul electrocardiogramei se pot
enunța o serie de proprietăți și boli ale inimii. Este utilizată astăzi în lumea întreagă ca o
metodă relativ simplă pentru diagnosticarea bolilor inimii. Activitatea electrică porneşte în
partea superioară a inimii şi se răspândeşte către parte inferioară.

În inimă există celule specializate în producerea electricităţii. Acestea sunt cunoscute

drept celule stimulatoare cardiace. Ele produc electricitate schimbând rapid încărcătura
electrică de la pozitiv la negativ şi invers.

Primă undă electrică dintr-o bâţâie a inimii este initiata în porţiunea superioară a inimii.
Datorită capacităţii celulelei inimii de a-şi “împrăştia” încărcătură electrică la celulele
adiacente ale inimii, această undă iniţială va fi suficientă pentru a determina o reacţie în lanţ.

O curbă ECG are caracteristici diferite, depinzând de localizarea electrodului care o

înregistrează. Atunci când curba coboară sub linia de bază, arată o deviere negativă, iar când
se ridică deasupra liniei bazei, este rezultatul unei devieri pozitive. O deviere negativă indică

14
faptul că unda înregistrată s-a îndepărtat de electrod, iar o deviere pozitivă înseamnă că unda
s-a apropiat de acesta. Celulele îşi modifică încărcătura electrică în termeni de depolarizare şi
repolarizare. Depolarizarea are loc atunci când ionii încărcaţi negativ din interiorul celulei ies
din aceasta prin membrana celulară, iar ionii încărcaţi pozitiv intră în celulă (repolarizare).

Dacă funcţia electrică sau musculară a inimii este tulburată dintr-un anume motiv, aceasta
va afecta felul în care semnalele electrice se răspândesc prin miocard. Un exemplu este
aritmia, o condiţie medicală care constă în bătăi neregulate ale inimii din cauza unui defect al
sistemului de transmitere a electricităţii.

IV. 9 TRATAMENT:

1.TRATAMENT IGIENO - DIETETIC:

 Informarea pacientului
Reducerea factorilor de risc cardiovasculari:

 Fumatul interzis
 HTA tratata corespunzator
 Regim hipolipidic
 Scadere in greutate
 Corectarea valorilor glicemiei dace este cu Diabet zharat (DZ)
 Modificare stilului de viata
 Exercitii fizice regulate

2. TRATAMENT MEDICAL:

a.NITRATII

Se folosesc pentru tratamentul accesului anginos și pentru prevenirea acceselor repetate.

 Preparate cu acțiune imediată Nitriglicerina sublingual, spray sau palsturi.

 Preparate cu acțiune retard Isosorbit dinitrat, mononitrat dinitrat.

Nitriglicerina sublingual, acționează rapid în 1-3 min și are că efect o moderată relaxare a
mușchiului neted vascular cu reducera postsarcinii, urmată de o venodilatatie importantă în
periferie cu reducerea umplerii VS și VD, astfel scad e tensiunea parietala miocardică și
consumul de O2.

b. Toleranța la nitrați

Folosirea preparatelor de nitrați cu acțiune prelungită duce la aparitia fenomenului de

toleranță de aceea în cazul acestiu tip de terapie este indicat să variem dozele terapeutice (de
ex. administrarea a 20 mg 1 - 0- 1 mg sau 1-2-1).

15
 c. BETA-BLOCANTELE- reduce frecvența cardiaca si contractilitatea.
 reducerea TA sistolice
 reducerea eliberarii de AG liberi
 cresc durata diastolei , ameliorează timpul de perfuzie coronară
 reduce constricția coronarelor la efort
Exemple de preparate :
 Metoprolol 50-200 mg
 Atenolol 50-100 mg
 Nadolol 10-80 mg

In terapia cu beta-blocanti aceștia nu se intrerup brusc pentru ca acest lucru conduce la

agravarea anginei cu posibilitatea precipitarii unui Infacrt miocardic acut (IMA).

d. BLOCANTELE CANALELOR DE Ca:

 produc relaxarea celulelor musculare vasculare și variabil scăderea contractilității

miocardice și a conducerii în NAV
 dilatație arterială cu reducerea postsarcinii
 scade frecvența cardiacă (nu și Nifedipina)
 Clase de blocante de Ca: Verapamil , Nifedipina si Diltiazem.

Eficiența drogurilor se apreciază prin scădea frecvenței, duratei și intensității acceselor

anginoase, creșterea pragului ischemic, ameliorarea ischemiei de efort și de repaus.

e. TERAPIA DE REVASCULARIZARE

Indicatii de revascularizare:

 prezența și severitatea problemelor obiective de ischemie miocardică

 absența/prezența disfuncției miocardice
 severitatea bolilor coronariene

Obiectivele revascularizarii:

 reducerea/eradicarea simptomelor
 reducerea/eradicarea ischemiei
 scade posibilitatea apariției altor evenimente coronariene
 prezervarea funcției în VS
 crește speranța de viață

16
4. CHIRURGIA DE BY-PASS CORONAR: consta in anastomoza unui greon venos de
vena safena intre Ao ascendenta cu una sau mai multe coronare stenotice sub nivelul stenozei.

INDICAȚII:

 Angină care împiedică activitatea zilnică

 Stenoza coronariană acută peste 50%

 Stenoza Acută descendeta stg peste 70%
 Boală trivasculara
 Stenoze multivasculare de cel puțin 50%

CONTRAINDICAȚII: peste 75 ani

 Fără angină sau ischemie

 FE<30% sau simptome și semen de IC

 Artere coronare negraftabile

 Necomplianta bolnavului.

5. ANGIOPLASTIA TRANSLUMINAL PERCUTANA CORONARA (ANGIOPLASTA

CORONARA ) - PTCA

Se folosește o sondă ghid (care este plasată la nivelul coronarei care trebuie dilatată) prin
lumenul căreia se introduce o sondă de dilatare cu balon , care este plasată la nivelul
leziunii care urmează să fie dilatată. Dilatarea este un succes dacă diametrul stenozei
scade cu cel puțin 30%.

Stent-rile intracoronare au 3 indicații majore:

1. Tratamentul obstrucției coronare acute care urmează angioplastiei pentru a menține patentă
vasului)

2.Prevenția restenozei după PTCA

3.Tratament inițial al stenozei

17
 CAPITOLUL V

Mijloace de comunicare

V.1 Comunicarea.
a. Interviul pacientului se face prin culegerea datelor direct de la pacient.

b. Conversația cu familia și echipa de îngrijire în timpui vizitelor medicale, tratamentului

sau în timpul pregătirii pentru investigații, se efectuează când pacientul nu este conștient
sau nu colaborează.

Prin comunicare se obțin datele fixe și variabile referotoare la identitate, naționalitate, religie,
vârstă, limba, domiciliu, condiții de viață și muncă, alergii, deficite, proteze, spitalizări
anterioare și motivele lor.

La baza realizărilor sarcinilor asistentei medicale stă evaluarea celor 14 nevoi fundamentale,
anamneză completând din punct de vedere științific tabloul unor anumite boli. De asemenea
anamneza relevă capacitatea de adaptare a pacientului la perioada dificilă reprezentată de
starea de boală, precum și direcțiile în care trebuie îndrumat pacientul pentru a parcurge cât
mai ușor cu putință această perioadă. Din acest motiv comunicarea se realizează pe tot
parcursul spitalizării.

V.2 Observația.

Pentru stabilirea diagnosticului și aprecierea evoluției unei boli este necesară cunoașterea
stării fizice, psihice și a reactivității generale a organismului pacientului. Această imprimă
pacientului un comportament cu particularități ce trebuie cunoscute și observate de asistență
medicală.

· Poziția pacientului în pat.

· Expresia fetei bolnavului.
· Somnul bolnavului.
· Durere.
· Colorația tegumentelor și mucoaselor.
· Prezența edemelor, transpirațiilor, varsăturilor, diareei.
· Apetitul bolnavului.
· Funcțiile vitale.

V. 3 Studiul documentelor medicale, foaia de observație cu examinările de

rigoare:
Cand comunicarea cu pacientul sau familia nu se poate realiza , se apelează la dosarul
medical care cuprinde biletele de ieșire din spital și unele examinări de laborator sau
investigări paraclinice.

18
 CAPITOLUL VI

Prezentare de caz
CAZUL I
Culegerea datelor

1. Numele şi prenumele: V. M.
2. Vârsta: 68 ani.
3. Sex: masculin.
4. Stare civilă: căsătorit.
5. Nr copii: 1 copii.
5. Naţionalitate: română.
6. Studii: superioare.
7. Ocupaţia: profesor de geografie.
8. Domiciliu: Cluj-Napoca, într-un apartament cu 2 camere, condiţii bune.
9. Diagnostic de prezentare: Angină pectorală.
10. Obişnuinţa de viaţă şi muncă:
- Consumtor de cafea frecvent: Da
- Consumator de tutun: nefumător
- Consumator de alcool: Ocazional
- Consumator de alte substanţe: Nu
11. Obişnuinţe alimentare:
· A incercat sa aibe o alimentaţie corespunzatoare, cu 3 mese pe zi.
12. Locul de muncă: Şcoala de arte plastice.
13.Comportament faţă de mediu: Bolnavul este orientat-temporo-spaţial. Este
comunicativ şi sociabil.
14. Alergic: Nu se ştie alergic.

Anamneza medicala

Antecedente - heredocolaterale:

tata – HTA

mama-sănătoasă

personale- HTA, gastrită cronică

19
Diagnostic clinic: Angină pectorală

Istoricul bolii:

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani, cu tratament neglijat, cu

antecedente de gastrită cronică. Prezintă în timpul serii, în timpul unui stres emotional, durere
violentă retrosternală cu iradiere în membrul superior stâng prelungită peste 15 minute, care
cedeaza la Nitroglicerina sublingual, asociată cu anxietate, transpiraţii reci, greaţă, vomă,
motiv pentru care solicită serviciul de urgreţă.

Motivele internarii

· -dureri retrosternale cu caracter de apăsare, zdrobire

· -transpiraţii reci
· -dispnee
· -iradierea durerii în membrul superior stâng
· -dificultate în a respira
· -circulaţie deficitara
· -deficit de volum lichidian
· -dificultate în a se odihni
· -alterarea integrităţii fizice şi psihice.

EXAMINARI DE LABORATOR

Examinarea Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h
3,8%,se aspira sânge
până la 2 ml. 7-15mm/h
Leucocite Înţeparea pulpei L=10000mmc L=4200-8000
degetului.Se
Hemoglobina recolteaza 2 ml sânge Hgb=13% Hgb=14-16g%
pe cristale de EDTA.
Trombocite T=21500 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=42% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=180mg% F=200-400mg%
Na3,8% si 4,5 ml
sange
Glicemie 5-10 ml G=130mg% G=80-120mg%
sânge,puncţie
venoasă
Uree 5-10 ml U=80 mg% U=20-40mg%
sânge,puncţie
Creatinina venoasă C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml 260mg 180-280mg%
sânge,puncţie
venoasă

20
Examen sumar de Recipiente sterile,din Normal
urina jetul mijlociu.

TGO=25U/L TGO=2-20U/L
Enzime 5-10 ml,puncţie
venoasă TGP=13,5U/L TGP=2-16U/L

Culegerea datelor pe cele 14 nevoi

1. Nevoia de a respiră și a avea o bună circulație:

Mișcările celor două hemitorace simetrice: respirăția de tip costal inferior cu o frecvența de 17
r / min, repsiratia este grea , prezintă dispnee, sete de aer , T.A= 110/75 mmHg, palpitațîi și
amețeli, mucoasa respiratorie umedă, fără tușe și expectorație, pulsul cu o frecvența de 60 p
/min, ritmic , bine bătut.

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata:

Bolnavul are dentiție completă, apetit păstrat, consum de lichide în funcție de nevoie.

3. Nevoia de elimina:

Micțiuni spontane nedureroase cu o frecvența de 3-4 ori pe zi, prezintă grețuri,transpirațîi reci
generalizate.

4. Nevoia de a se mișcă și a avea o postura adecvată

Aparat locomotor integru mobil ceea ce permite o independența totală, tonus muscular
prezent, în momentul intervenției noastre mobilizarea este restricționată.

5. Nevoia de dormi și a se odihni:

Pacientul afirmă că somnul de noapte este în jur de 7 ore, dimineață se trezește obosită.

6. Nevoia de a se îmbracă și dezbracă:

Vestimentația și-o alege singur în funcție de circumstanțe, se îmbracă și se dezbracă cu

ajutorul nostru datorită restricției mobilizării.

7. Nevoia de a-și menține temperatura corpului în liminte normale:

Pacientul prezintă febra moderată T = 36,6º C, este sensibilă la frig.

21
8. Nevoia de a fi curat și a-și proteja tegumentele
Tegumentele și mucoasele sunt normal coloarte și integre fără leziuni de grataj, își efectuează
singur toaletă corporală.

9. Nevoia de a evita pericolele:

Are un facies crispat, se enervează repede, știe să evite pe cât posibil pericolele.

10. Nevoia de comunica:

Pacientul are o exprimare fluență și este foarte sociabilă datorită și meseriei pe care o are.

11. Nevoia de a acționa după propriile credințe:

La ceremoniile religioase participa frecvent.

12. Nevoia de se recrea:

Este o fire foarte activă, care o casă la țară unde merge de ori are timp și se ocupă de mică
grădina pe care o are.

13. Nevoia de a învață:

Pacientul este interesat de boală lui, ascultă și vizionează emisiunile cu tematică medicală.
Face tratamente naturiste și homeopate uneori.

14. Nevoia de se realiza:

Pacientul este mulțumit de statutul actual.

În urmă culegerii datelor pe cele 14 nevoi am depistat următoarele probleme ale pacientului:

· Dificultate în a respiră datorită durerii şi anxietăţîi manifestată prin dispnee, bradipnee și

hipoventilaţie
· Circulaţie deficitară datorită alterării muşchiului cardiac şi pereţilor arteriali
· manifestat prin bradicardie şi tegumente uşor cianotice
· Deficit de volum lichidian datorită transpiraţiilor reci manifestat prin adinamie, nelinişte.
· Dificultate în a se odihni datorită anxietății, durerii şi dispneei manifestată prin insomnie
· Alterarea integrităţîi fizice şi psihice datorită efectului bolii manifestată prin durere,
limitarea miscărilor, frică.

22
Problemele Obiective Interventii Evaluare
pacientului
1.Dificultate în a Pacientul să prezinte Pentru ca pacientul să In urma interventiilor
respira datorită o respiraţie cu respire liber pe nas pacientul respira mai
durerii şi anxietăţii frecvenţa normală. voi umezi aerul din usor, dispneea se
manifestată prin salon, administrez reduce.
dispnee, bradipnee si oxigen pe masca,
hipoventilaţie. bronhodilatatoare şi
antialgice la indicatia
medicului,asigur
poziţia semişezândă
2.Circulaţie Pacientul să prezinte Măsor şi notez zilnic În urma intervenţiilor
deficitară datorită un ritm cardiac in în foaia de pacientul prezintă un
alterării muşchiului limite normale. temperatură T.A, ritm cardiac normal
cardiac şi pereţilor pulsul, respiraţia, şi tegumente normal
arteriali manifestat temperatura, diureza, colorate.
prin bradicardie şi scaunul. Efectuez
tegumente uşor masaj şi mişcări
cianotice. pasive şi active ale
membrelor.
Administrez
medicaţia indicata de
medic şi urmăresc
efectul acesteia.
3.Deficit de volum Pacientul să fie Supraveghez pulsul, Pacintul este
lichidian datorită echilibrat volemic în T.A, apetitul, echilibrat volemic,
transpiraţiilor reci decurs de 2-3 zile. semnele de nu prezintă semne de
manifestat prin deshidratare, scaunul, deshidratare.
adinamie, nelinişte. greutatatea corporala.
Fac bilanţul zilnic
între lichidele
ingerate si cele
eliminate.
Administrez pe cale
parenterală soluţii
perfuzabile prescrise
de medic.
4.Dificultate în a se Pacientul să aibă un Respect orele de Pacientul prezinta un
odihni datorită somn odihnitor din somn ale bolnavului, somn odihnitor.
anxietatii, durerii şi punct de vedere aerisesc salonul,
dispneei manifestată calitativ si cantitativ asigur o temperatura
prin insomnie. Valorea modificărilor adecvata, administrez
electrocardiografice la indicatia medicului
depinde de tehnica somnifere
înregistrării,
localizarea
topografică a
infarctului, extinderea
anatomică a
infarctului şi de

23
 intestitatea
schimbărilor chimice.
5.Alterarea Pacientul sa-si Voi schimba pozitia Pacientul prezinta o
integrităţii fizice şi recapete independenta bolnavului in pat la stare buna si
psihice datorită de miscare, incredere fiecare 2 ore. colaboreaza activ.
efectului bolii in personalul medical. Efectuez masaj pe Nu prezinta escare
manifestată prin Sa nu prezinte escare regiunile predispuse de decubit, se
durere, limitarea de decubit. la escare. Linistesc deplaseaza fara
miscărilor, frica. bonavul cu privire la ajutor.
starea sa.

Epicriza: pacientul se interneaza in serviciul de cardiologie cu diagnosticul de Angina

pectorala instabila.
In urma tratamentului aplicat, pacienta se simte mai bine si se externeaza cu urmatoarele
recomandari:
· continuarea tratamentului medicamentos recomandat de medic
· regim igieno dietetic
· control periodic prin Ambulatoriul Sectiei de Cardiologie

24
 PREZENTARE DE CAZ
CAZUL II
1. Numele şi prenumele: C. V.
2. Vârsta: 56 ani
3. Sex:feminin
4. Stare civilă: căsătorita
5. Nr copii: 1 copil
5. Naţionalitate: română
6. Studii: superioare
7. Ocupaţia: contabila
8. Domiciliu: Cluj-Napoca, într-un apartament cu 3 camere, condiţii bune.
9. Diagnostic de prezentare: Angina pectorala de efort, Cardiopatie ischemică , HTA gr.IB
10. Obişnuinţa de viaţă şi muncă:
- Consumtor de cafea frecvent: Da
- Consumator de tutun: fumatoare 5 tigari/zi
- Consumator de alcool: Ocazional
- Consumator de alte substanţe: Nu
11. Obişnuinţe alimentare:
- A incercat sa aibe o alimentaţie corespunzatoare, cu 3 mese pe zi si 2 gustari
12. Locul de muncă: SC. PANCARMEL.SRL
13.Comportament faţă de mediu: Bolnava este orientată temporo-spaţial. Este comunicativă
şi sociabilă.

14. Alergic: Nu se ştie alergică.

Antecedente personale:
· patologice: - hepatită B
· heredo-colaterale: - tată- HTA , Diabet zaharat tipII ,
· -mama- HTA , AVC
Motivele internării:

· limitarea marcată a capacității de efort

· palpitații
· durere precordială anterioară la efort
· amețeli
· parestezii ale membrelor superioare

Istoricul bolii: Boala actuală a debutat insiduos acum 1 an cu scăderea progresivă a

toleranței la efort, dispnee la efort, durere precordială, în timpul efortului apar amețeli
și parestezii ale membrelor superioare. Se internează pentru investigații și tratament de
specialitate.
25
Analize de laborator:
Eaxaminari din sange:

VALORI LA
DENUMIREA ANALIZEI VALORI NORMALE
INTERNARE

Uree 36 mg % 20 – 40 mg %
Creatinină 1.07 mg % 0.6 – 1.2 mg %
VSH 14/1h 2 – 13/1h, 12 – 17/2h
Glicemie 82mg % 80 – 120 mg %
Lipide 750 mg % 600 – 800 mg %
Colesterol 173.8 mg % 180 – 200 mg %
LDH 500 u/l 225 – 450 u/l
TGO 60 u/l 2 – 20 u/l
TGP 19u/l 2 - 16 u/l
CPK – MB 30u/l 0 – 25 u/l
APTT 40 ” 40 ”
TQ 15 ” 12 – 14 ”

Examen de urină:
D= 1010; A = negative; P = urme; Z = negativ
Sediment: 10-15 leucocite; 2-3hematii; cristale de oxalati de calciu

Examinari paraclinice:
a. Echo-cord: VD= 22 ; SIV= 10 ; PP= 10 ; Vs= 68/55; Ao= 42; VAo deschidere= 18;
As= 52
b. Test de efort cu medicatie- neconcludent

26
 Culegerea datelor pe cele 14 nevoi

1. NEVOIA DE A RESPIRĂ ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

· Pacienta prezintă dispnee cu tahipnee, are o frecvenţă respiratorie de 28 resp/min,

· Prezintă sonoritate pulmonară
· T.A = 150/90 mmHg
· P= 92puls/min.
· Tegumente palide, reci.

2. NEVIOA DE A BEA ȘI A MÂNCA.

· Prezintă dentiție bună, mucoasa bucală roz umedă apetit prezent

· Programul meselor: 3 mese, 1-2 gustări
· Preferă alimente de origine animală, lactate, dulciuri
· Consumă aproximativ 1500 ml lichide / zi.

3. NEVOIA DE A ELIMINA.

· Pacienta prezintă micțiuni spontane.

· Frecvența: 5-6 micțiuni/zi.
· Diureza 1200/24h.
· Tranzit intestinal normal și regulat, prezintă 1 scaun pe zi.
· Tegumente umede.
· Transpirație în cursul nopții în cantitate mare.

4. NEVOIA DE A SE MIȘCĂ ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURA .

· Bolnava se deplasează singură dar amplitudinea mișcărilor este diminuată datorită bolii
· Preferă să se plimbe câte puțin, dar mai mult stă în pat deoarece se obosește în ortostatism.

5. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI.

· Bolnava are un somn agitat dar când se trezește se simte mai obosită.
· Doarme aprox. 5h/noapte.
· Somnul este superficial și întrerupt din cauza durerii, neliniștii.

27
6. NEVOIA DE A SE ÎMBRACĂ ȘI DEZBRACĂ.

- Se îmbrăca şi dezbrăca singură.

· Are aspect curat şi îngrijit.
· Poartă lenjerie curată adecvată climatului și statutului socio-cultural.
· Poartă lenjerie comodă .

7. NEVOIA DE A PĂSTRA TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE.

· Are temperatura în limite fiziologice ( 36.5 – 36.7ºC ).

· Preferă anotimpurile calde.

8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI

MUCOASELE.

· Bolnavă își face toleta generală zilnic.

· Unghiile sunt curate și tăiate.
· Toaletă părului - o dată /săptămâna.

9.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE.

· Este orientată temporo spațial, prezintă anxietate.

10. NEVOIA DE A COMUNICA.

· Comunică adecvat la nivel senzorial, afectiv şi intelectual
· Este prietenoasă, amabilă şi comunică atât cu echipa de îngrijiri, cât şi cu familia
· Își exprimă clar gândurile și nevoile
· Pacienta este o fire cooperantă , care își respectă prescripțiile medicale.

11. NEVOIA DE A PRACTICĂ RELIGIA

· Pacienta este de religie ortodoxă, merge regulat la slujbele bisericeşti

· Uneori citește cărți legate de religia sa.

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII

· Se consideră realizată din punct de vedere familial şi profesional.

28
13. NEVOIA DE A SE RECREA.

· Pacientul este pensionar

· Se consideră realizat din punct de vedere familial şi profesional
· Urmărește emisiunile TV, ascultă radio , tricotează.

14. NEVOIA DE A ÎNVAȚA CUM SĂ ÎȚI PĂSTREZI SĂNĂTATEA.

· Bolnavă acceptă sfaturile și tratamentul personalului medical.

· Se documentează în legătură cu boala sa.

În urmă culegerii datelor pe cele 14 nevoi am depistat următoarele probleme ale pacientei:

· Dificultate în a respiră datorită durerii şi anxietăţii manifestată prin dispnee, bradipnee și

hipoventilaţie
· Circulaţie deficitară datorită alterării muşchiului cardiac şi pereţilor arteriali manifestata
prin bradicardie şi tegumente uşor cianotice
· Deficit de volum lichidian datorită transpiraţiilor reci manifestat prin adinamie, nelinişte.
· Dificultate în a se odihni datorită anxietății, durerii şi dispneei manifestată prin insomnie.
· Alterarea integrităţii fizice şi psihice datorită efectului bolii manifestată prin durere,
limitarea miscărilor, frică.

29
Problema Obiective Intervențiile EVALUARE
pacientului asistenței
AUTONOME DELEGATE
1.Disconfort Pacienta nu mai -Am efectuat -I-am admin. 1 tb. Durerea cedează
fizic și psihic prezintă durere psihoterapie; de Ng 0.5 mg la 7 min. după
din cauza în următoarele 5 -Am asigurat condiții sublingual la ora administrarea
alterării min. de microclimat în 8.40 tabletei
circulației salon; -I-am recoltat Nitroglicerină
coronariene -Am asigurat sânge pt. sublingual, se
manifestată pacientei o pozitei examinări de atenuează, și
prin: antalgică în pat , care sânge și urină: cedează numai
-durere să amelioreze după
precordială durerea; administrarea
-postura celei de a două
inadecvată tabletă de
Nitroglicerină
2.Circulație Pacienta va Am însoțit pacienta la -La indicația -Durerea a cedat
inadecvată din prezenta un ritm - echo-cord, medicului am total, iar
cauza anginei și o circulație -examen psihiatric și administrat circulația se
pectorale coronariană oftalmologic. tratamentul de îmbunătățește
manifestată adecvată în 4-5 fond treptat
prin: zile -Metoprolol -Puls și tensiune
-puls ușor 2 x 25 mg/zi în limite
tahicardic -Cordi 2 x 20 normale.
92p/min mg/zi
-HTA moderată -Aspirina 1/4 x
140/80mmHg 500 mg/zi
-palpitații

3. Alimentație Pacienta a -Am explicat -Pacienta a

inadecvată dobândit pacientei necesitatea dobândit
cantitativ și cunoștințe respectării regimului cunoștințe
calitativ prin despre regimul alimentar , despre regimul
surplus igienico-dietetic administrarea unei igienico-dietetic
manifestată prin după diete hipocalorice după 4 zile
obezitate 3- 4 zile pentru atingerea
greutății
.corespunzătoare
-Dietă hiposodată pt.
a împiedicăareținerea
de apă în organism
-Cantitatea de lichide
va depăși 1500 ml/zi
-Rația de alimente va
fi repatizata în 4-5
mese, ultima va fi
servit cu 3 ore înainte
de culcare.

30
 -Să facă mișcare în
limita toleranței de
efort si să mănânce
fructe și legume
proaspete
4.Somn Bolnava să -Am asigurat în salon I-am administrat -După prima zi
insuficient beneficieze de condiții de 1tb de Dormicum bolnavă se
calitativ și somn liniștit de microclimat . la nevoie odihnește
cantitativ 7-8 ore/noapte -Am efectuat bine,somnul
datorită durerii, și odihnă psihoterapie. este mai
anxietate , corespunzătoare -Am explicat liniștit,fără
manifestate în următoarele pacientei efectele treziri frecvente.
prin:treziri 2-3 zile. secundare ale terapiei -Din a două
frecvente și cu sedative. seară bolnavă
oboseală. -Am dus de citit cărți încearcă să
și reviste. adoarmă fără
-Am observat sedative.
calitatea somnului, -Prezintă un
gradul de satisfacere somn adecvată
al celorlalte nevoi. calitativ și
cantitativ.
5.Anxietate din Pacienta să-și Am încurajat pacienta Pacienta și-a
cauza exprime să își exprime redobândit
necunoașterii ameliorarea emoțiile, nevoile. starea de bine,
prognosticului anxietăți în -Am furnizat echilibrată
bolii manifestat următoarele 2 pacientei informații psihic și
prin : zile și dispariția despre boală să, încredere în
-neliniște ei în despre îngrijirile forțele proprii.
- insomnie următoarele 5 programate. -Pacienta a ales
zile -Am încurajat că metodă de
pacienta la lectură relaxare lectură
pentru a-și înlătura și ascultarea
starea de anxietate radioului.
-Am pus pacienta în
legătură cu alți
bolnavi cu evoluții
favorabile.

31
 Epicriză: pacienta se internează în serviciul de cardiologie cu diagnosticul de Angină
pectorală instabilă.
· În urmă tratamentului aplicat, pacienta se simte mai bine și se externează cu următoarele
recomandări:
· Continuarea tratamentului medicamentos recomandat
· Metoprolor 2 x 25 mg/zi
· Cordil 2 x 20 mg/zi
· Aspirina 1/4 x 500 mg/zi
· Regim igieno dietetic.
· Control periodic prin Ambulatoriul Secției de Cardiologie

Prezentare de caz
CAZUL III

1. Numele şi prenumele: H. T.
2. Vârsta: 58 ani
3. Sex:feminin
4. Stare civilă: căsătorită
5. Nr copii: 2 copii
5. Naţionalitate: română
6. Studii: superioare
7. Ocupaţia: Inginer constructor
8. Domiciliu: Turda, într-un apartament cu 3 camere, condiţii bune
9. Diagnostic de prezentare: Angina pectorala de efort, Cardiopatie ischemică , HTA gr.IB
10. Obişnuinţa de viaţă şi muncă:

- Consumtor de cafea frecvent: Da

- Consumator de tutun: Nu
- Consumator de alcool: Nu
Consumator de alte substanţe: Nu
11. Obişnuinţe alimentare:
- A incercat sa aibe o alimentaţie corespunzatoare, cu 3 mese pe zi si 2 gustari
12. Locul de muncă: SC. HENDLY CONSTRUCT.SRL
13.Comportament faţă de mediu: Bolnava este orientată temporo-spaţial.
Este comunicativă şi sociabilă
14. Alergic: Nu se ştie alergică
Antecedente personale:
· Personale HTA, Diabet zaharat tip I
· heredo-colaterale: -tata-TBC pulmonar , mama- HTA , AVC

32
Motivele internarii:

· limitarea marcată a capacității de efort

· palpitații
· durere precordială anterioară la efort fizic
· amețeli
· parestezii ale membrelor superioare

Istoricul bolii: boala actuala a debutata insiduos in urma cu 1 an cu scaderea progresiva a

tolerantei la efort , dispnee la efort , durere precordiala. In timpul efortului apar ameteli si
parestezii ale membrelor superioare . Se interneaza pentru investigatii si tratament de
specialitate.

Analize de laborator
Examinari din sange:

VALORI LA
DENUMIREA ANALIZEI VALORI NORMALE
INTERNARE

Uree 38 mg % 20 – 40 mg %
Creatinină 1.07 mg % 0.6 – 1.2 mg %
VSH 15/1h 2 – 13/1h, 12 – 17/2h
Glicemie 80mg % 80 – 120 mg %
Lipide 700 mg % 600 – 800 mg %
Colesterol 190.8 mg % 180 – 200 mg %
LDH 400 u/l 225 – 450 u/l
TGO 60 u/l 2 – 20 u/l
TGP 19u/l 2 - 16 u/l
CPK – MB 30u/l 0 – 25 u/l

33
Examen de urina:
D= 1020; A = negative ; P = urme ;Z = negativ
Sediment:10-15leucocite; 2-3hematii ; cristale de oxalati de calciu

Examinari paraclinice:

a.Echo-cord: VD=22 ;SIV=10 ; PP=10 ;Vs=68/55; Ao=42;

VAo deschidere= 18; As= 52

b.Test de efort cu medicatie- neconcludent

Culegerea datelor pe cele 14 nevoi

1. NEVOIA DE A RESPIRĂ ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

· Pacienta prezintă dispnee cu tahipnee, are o frecvenţă respiratorie de 27 resp/min,

· Torace simetric, nrmal conformat
· T.A = 155/90 mmHg
· P=91puls/min
· Tegumente palide, reci.

2. NEVIOA DE A BEA ȘI A MÂNCA.

· Prezintă dentiție bună , mucoasa bucală roz umedă, apetit prezent

· Programul meselor: 3 mese, 1-2 gustări
· Preferă alimente de origine animală, lactate, dulciuri
· Consumă aproximativ 1600 ml lichide /zi.

3. NEVOIA DE A ELIMINA.

· Pacientul prezintă micțiuni spontane

· Frecvența: 4- micțiuni/zi
· Diureza 1200/24h
· Tranzit intestinal normal și regulat, prezintă 1 scaun /zi.
· Tegumente umede
· Transpirație în cursul nopții în cantitate mare

34
4. NEVOIA DE A SE MIȘCĂ ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURA.

· Pacienta se deplasează singură

· Preferă să se plimbe câte puțîn, dar mai mult stă în pat deoarece se obosește în
ortostatism.

5. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI.

· Pacienta are un somn agitat

· Doarme aprox. 6h/noapte
· Somnul este superficial și întrerupt din cauza durerii, neliniștii.

6. NEVOIA DE A SE ÎMBRACĂ ȘI DEZBRACĂ

· Se îmbrăcă şi dezbrăca singură

· Are aspect curat şi îngrijit
· Poartă lenjerie curată și îngrijită, adecvată climatului și statutului socio-cultural.
· Preferă lenjerie sport și îmbrăcăminte conform climatului.

7. NEVOIA DE A PĂSTRA TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE

· Temperatura corpului este constanța și variază între 36.7 – 36.8ºC

· Preferă anotimpurile calde

8. NEVOIA DE A FI CURAT, ÎNGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE ȘI

MUCOASELE.

· Pacienta își face toaletă generală zilnic.

· Unghiile sunt curate și tăiate scurt .

· Toaletă părului - o dată /săptămâna.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

· Este orientată temporo spațial, prezintă anxietate.

· Pacienta a renunțat la alcool și fumat în urmă cu 6-7 ani
· Pacienta prezintă teamă de moarte subită în timpul crizelor anginoase.

35
10. NEVOIA DE A COMUNICA.

· Este comunicativă cu bolnavii din salon , cu echipa de îngrijiri şi cu familia.

· Pacienta este o fire cooperantă , care respectă prescripțiile medicale privitoare la boală să.
· Își exprimă clar gândurile și nevoile.
· Pacientua prezintă acuitate verbală, senzitivă , gustativă , tactilă și a mișcărilor.

11. NEVOIA DE A PRACTICĂ RELIGIA ȘI DE ACȚIONA CONFORM

PROPRIILOR CONVINGERI ȘI VALORI.

· Pacienta este de religie ortodoxă ,nu merge obișnuiește să meargă la slujbele bisericeşti,
dar respectă fiecare sărbătoare.

12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII.

· Urmărește emisiunile TV și ascultă radio

· Este îngrijorată că nu va mai putea munci la fel de mult la locul de muncă.

13. NEVOIA DE A SE RECREA.

· Urmărește emisiunile TV și ascultă radio

· Este relaxată în cadrul familiei.

14. NEVOIA DE A ÎNVAȚă CUM SĂ ÎȚi PĂSTREZI SĂNĂTATEA.

· Bolnavă acceptă sfaturile și tratamentul personalului medical.
· Se documentează în legătură cu boală să.

În urmă culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am depistat următoarele probleme

ale pacientului:

- Disconfort fizic și psihic din cauza anginei pectorale; durere toracică anterioară la efort;
- Alterarea somnuluidin cauza anxietății și durerii manifestateprin somn superficial ,întrerupt
și agitat.
- Intoleranță la efort legat de crizele anginoade manifestat prin ședere îndelungată la pat.
- Anxietate din cauza crizelor anginoase, manifestate prin teamă de moarte subită.
-Efectuarea îngrijirilor igienice cu dificultate.

36
Problema Obiective Intervențiile EVALUARE
pacientului asistenței
AUTONOME DELEGATE
1.Disconfort Bolnavă nu va -Am efectuat -I-am admin. 1tb.de Durerea
fizic și psihic mai prezintă psihoterapie; Ng 0.5 mg cedează la 5
din cauza durere în -Am asigurat condiții sublingual minute după
anginei următoarele 5 - de microclimat în -I-am recoltat sânge administrarea
pectorale; 10 minute. salon; pt. analize de sânge tabletei Ng
-durere toracică -I-am explicat și urină sublingual.
anterioară la pacientului că este spre -Am administrat
efort; binele lui să stea calm tratament de fond;
și relaxat și durerea va Enap 2 x 50 mg/zi
dispărea în câteva Aspirina 1tb x
minute 75mg/zi Diazepam
1 tb/zi seara

2.Alterarea Pacienta va -Am asigurat un salon -Pacienta a

somnului din prezența un bine aerisit , curat. dormit 8 h
cauza anxietății ritm și o -Am asigurat lenjerie /noapte
și durerii circulație de pat curată. -Somnul a fost
manifestate coronariana -Am efectuat liniștit , iar la
prin somn adecvată în 4-5 psihoterapie. trezire pacienta
superficial zile este odihnită.
,întrerupt și
agitat.

3. Anxietate Pacienta să-și -Am încurajat pacienta -Pacienta după

din cauza exprime să-și exprime emoțiile 2 zile prezintă
crizelor ameliorarea , nevoile. o stare de bine.
anginoase, anxietății. -Am furnizat pacientei
manifestate informații despre boală
prin teamă de să și despre îngrijirile
moarte subită. programate.

4.Intoleranță la Pacienta să -Sfatueiste pacienta să -Pacienta să

efort legat de beneficieze de evite ridicarea înțeleagă ceea
crizele autonomie în greutatior, să-și ce i să
anginoase de îngrijirile pregătească hrană fără recomandă și
manif. igienice și efort. va pune în
-Ședere activitățile -Să folosească aplicare.
îndelungată la fizice cotidiene încălțăminte fără siret
pat , fara - Înainte de a urcă
-Efectuarea declanșarea scările să ia o tb. de
îngrijirilor crizelor Ng
igienice cu anginoase -să nu schimbe brusc
dificultate. temperatura

37
Epicriza: Pacienta se internează în serviciul de cardiologie cu diagnosticul de Angină
pectorală instabilă.
În urmă tratamentului aplicat, pacienta se simte mai bine și se externează cu următoarele
recomandări:
· Continuarea tratamentului medicamentos recomandat
· Enap 2 x 50 mg/zi
· Aspirina 1tb x 75mg/zi
· Diazepam 1 tb/zi seara
· Regim igieno dietetic
· Control periodic prin Ambulatoriul Secției de Cardiologie

38
 VII. CONCLUZII

Nivelul mortalităţii datorate bolile cardiovasculare din ţara noastră a crescut în grupa de
vârstă 45-54 ani, îndeosebi la bărbaţi.

Ponderea cea mai mare în ultimul deceniu au avut-o bolile cardiovasculare, aproximativ

25 – 27% de cardiopatii, 18 – 22% de hipertensiune arteriala.

Pe baza acestor date am concluzionat importanţa prevenirii instalării bolile cardiovasculare,

prin educaţia populatiei privind o conduita de viaţă echilibrată, evitînd stresul, abuzul în
regimul alimentar, efortul fizic excesiv, evitarea fumatului şi a altor noxe.

Hipertensiunea arterială, nivelul crescut de colesterol, fumatul şi sedentarisul sunt factori de

risc importanţi pentru infarctul de miocard. Obezitatea şi diabetul pot de asemenea creşte
riscul de bolile cardiovasculare. Majoritatea acestor factori pot fi, totuşi, moderaţi.

Există însă circa un sfert din cazuri, pacienţi care prezintă angină pectorală fără durere
toracică. În consecinţă, importanta majoră rămâne în domeniul prevenţiei riscului
cardiovascular prin adoptarea măsurilor explicate anterior.

Prevenirea bolile cardiovasculare este cel mai bun lucru care se poate face prin educaţie
sanitară în masă prin mijloacele de informare şi asistenţă are în acest sens un rol foarte
important. Aceasta inseamnă să îndrumăm populaţia să facă controale medicale regulate, şi să
reducă alţi factori de risc coronarieni.

Fumatul şi evitarea mediului de fumatori.

Să urmeze corect tratamentul pentru hipertensiunea arterială şi pentru diabet zaharat, acolo
unde este cazul.

Să cunoască nivelul de colesterol sangiv, precum si tratamentul pe care îl urmează.

În cazul bolnavilor cornarieni, se presupune o activitate susţinută desfăşurată timp de mai

multe luni, iar în cadrul orientării profesionale, societatea, familia, colegii de muncă, fiecare
au un rol bine determinat şi stăpânit profesional.

39
VIII. Bibliografie

1. Corneliu Borundel „Manual de medicină internă”, Editura Bic ALL, București, 2000

2. Lucreția Titircă „Ghid de nursing” Editura viața medicală București , 2008

3. Lucreția Titircă „Îngrijiri speciale acordate pacienților de asistenți medicali ”, Editura

Viața Medicală Românească, 2008

4. Carol Mozes „Tehnica îngrijirii bolnavului” Editura Medicală, București, 2003

5. Simu D,. G. Ro, I. Szilaghi ‘’ Ghidul nutritiei si alimentatie optime ‘’, Editura Dacia,
Cluj-Napoca , 2001

6. Lucretia, Titirca ‘’ Urgente medico-chirurgicale’’ Editura Medicala , Bucuresti 2002

7. Manual de anatomie si fiziologie pentru asistentii medicali.

8. Nicolae, Angelescu: ,, Tratat de patologie chirurgicala”, Editura Medicala, Bucuresti,

2008
9. Lucretia, Titirca: ,, Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali”,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2008

10. Lucretia, Titirca: ,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali”, Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2008

11. Note de curs

12.Salvage J., ‘’Nursing in actiune’’ , Publicatie a biroului european, O :M :S , seria

nr.48,

13. Dale D. ‘’ Interpretare rapida a ECK ‘’, Editura Medicala , 2018

40
41