Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet, o societate sau
membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate renuntarii la propriile convingeri.
Raspuns:
10. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet, o societate sau
membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de familiarism.
Raspuns:
11. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a
intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/2005
ati identificat aspecte care nu afecteaza opinia auditorului, redactati un raport de audit
modificat respectand continutul acestuia conform ISA701 (Modificari ale raportului de audit ).
Raspuns:
Raspuns:
Raspuns:
14. In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salarile pentru un nr de 3
salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul realizat 3.500 lei, grupa
speciala si Popescu salariul realizat 5.900 lei, grupa deosebita. Care este inregistrarea
pentru luna respectiva aferenta contributiei CAS care este suportata de asigurati?
Raspuns:
421
=
4312
760 (8000 * 9.5%)
421
=
4312
333 (3500 * 9.5%)
421
=
4312
561 (5900 * 9.5%)
181. Prezentati cel putin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc
de auditul contractual.
- sa verifice casa
182. Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit
statutar ?
- obiectivitatea
- confidentialitatea
- conduita profesionala
- standardele tehnice
- revizuirile
- misiunile de compilare
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa în
raportul de audit, de baza.
1. - titlul;
2. - destinatarul;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semnatura auditorului.
Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor
rubrici din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), în cadrul misiunii
de audit de baza sau într-o misiune distincta.
Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare
care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa
asupra informatiilor în legatura cu care i s-a cerut opinia.
- titlul;
- destinatarul;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor
semnificative mentionate în anexe fata de referentialul contabil utilizat;
196. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?
1. Integritatea si obiectivitatea;
3. Confidentialitate;
4. Profesionalism;
- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte
din nivelul de asigurare al angajamentului;
- eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, când are
participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa
independentei.
- avertisment
211. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din
România?
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si
profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a
unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale
entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In
orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
sa incalce regulile si standardele profesiei;
b.
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care
actioneaza ca auditori in numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic
denatureaza faptele.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un
conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte
posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa
expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate
exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare
legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze
asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile
si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute
servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea
lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau
experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in
mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a
tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera
adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.
215. Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al
profesionistilor contabili din România.
. Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta*
profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit
standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa
aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.
Introducere
8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii
echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este
cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de
audit si servicii conexe.
8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste
credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta
ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale
importante.
Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind
exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de
audit.
8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de
urmatoarele elemente:
Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate
clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de
catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume
precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.
8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu
de certitudine (asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:
· - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare
anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)
8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:
· - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice,
indicatori de performanta);
8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru
identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa
independentei.
Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si
servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru
a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor
amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este
necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile
necesare cele mai indicate.
Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune,
neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa
independentei.
In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in
audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa
identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile
acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.
. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile
fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de
liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.
1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul
obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de
interese.
1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze
obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza
servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii
financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in diferite functii financiare de
conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si
instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili
trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate de
obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:
a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua
obiectivitatea.
b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile
presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea
profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce
obiectivitatea.
Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi
considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra
acelora cu care negociaza.
2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte
de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema
relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este
posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea
aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta
constient de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de
interese. Trebuie notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist
contabil si o alta parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si
imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie din partea celor interesati.
2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand
responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele
interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:
2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa
se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite
anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor.
2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca
membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de
consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica
profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina.
Asocierea
2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale
sau asociatii profesionale, potrivit prevederilor legale.
Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de
asociatii, conform legislatiei in vigoare.
2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au
obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o
luna de la data constituirii:
De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun,
nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa
gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si aplicare.
2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga
sa stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie, care nu
sunt profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii acestora sa isi
mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea Standardelor internationale
de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente.
Competenta profesionala
3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sau experienta
pe care nu le poseda.
3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.
(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusiv
reglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari
statutare si cerinte relevante.
(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in
indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international.
Sectiunea 4. Confidentialitatea
Confidentialitatea
4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul activitatilor
profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si
dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron.
4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fost
autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de
a dezvalui asemenea informatii.
4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care le
furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.
4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, ca un
profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nu
foloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.
4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau ale
angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie
demn de incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei
astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei
si reglementarilor in vigoare.
4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate si
sa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi
permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele
profesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de
misiune.
4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si deci
cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu.
4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fi dezvaluita
informatia confidentiala:
a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvalui o
informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese
ar putea fi afectate.
b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prin
lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt:
i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei sectiuni;
ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare;
iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale unui organism cu
atributii de reglementare
4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita trebuie avute in vedere
urmatoarele cerinte:
· daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest
lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional
pentru a determina tipul de evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul;
· ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil trebuie sa fie
convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa
actioneze referitor la aceasta;
· daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a facut o dezvaluire si
consecintele ce decurg din aceasta.
In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta un consilier juridic
si/sau o organizatie profesionala.
- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
Unele informatii si documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale
misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie
cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent,
permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii în fiecare an a unor lucrari si
transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a
intreprinderii.
Dosarul exercitiului este bine sa fie împartit pe sectiuni (parti) pentru a usura
utilizarea sa. În general se foloseste o împartire în 10 sectiuni (parti) simbolizate
de la A la J, astfel:
223. Elementele de baza ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar.
“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, caci noi am
fost desemnati auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura
documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte
proceduri.
“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexata, nu s-au constatat amortismente
în situatiile financiare. Aceasta practica nu este, în opinia noastra, în acord cu
Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear si al unei cote de …. pentru cladiri si
…. pentru utilaje, trebuie sa se ridice la suma de …. pentru exercitiul încheiat la
31 decembrie 200… . În consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se
ridice la …. mil. lei, iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la …. mil.
lei.
“Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta în
mod sincer, în toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a
societatii la 31 decembrie 200… precum si rezultatelor acestor operatii si
fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul închis la aceasta data, în conformitate
cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate”.
Acest tip de opinie se formuleaza atunci când apar elemente care însa nu
afecteaza opinia auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula,
dupa paragraful de opinie.
De fiecare data când auditorul emite un raport, altul decât un raport fara
rezerva, el trebuie sa includa în raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor
care justifica decizia sa si, de fiecare data când poate, sa cifreze (sa estimeze)
incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie
date, de preferinta într-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care
cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de
asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.
- stocuri supraevaluate sau subevaluate datorita unor erori în calculul costurilor
productiei sau în determinarea marimii stocului (cantitatilor)
- o referire la foaia de lucru în care punctul retinut ca important este dezvoltat;
-întinderea lucrarilor;
- raportarile;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de
la conducatori, recunoscute cum se cuvine si confirmate de ei.
Daca conducatorii refuza sa ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmatiile pe
care auditorul le considera necesare, acest refuz va constitui o limitare a
întinderii lucrarilor sale.
Când auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal
trebuie sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit.
- obtinerea de elemente probante care dovedesc ca lucrarile acelui alt auditor
raspund obiectivelor auditorului principal în cadrul misiunii sale de audit.
Auditorul intern, facând parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele
sale examenul, evaluarea si controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor
contabile si de control intern; anumite aspecte ale lucrarilor sale pot fi utile
auditorului extern.
Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot
mentiona:
- evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri, zacaminte, resurse
petroliere sau stabilirea duratei de viata ramasa a unor active corporale;
- evaluarea stadiului de avansare în realizarea fizica a unor produse sau lucrari
de constructii;
Când are în vedere sa foloseasca lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa tina
cont de:
- evenimente care furnizeaza informatii în legatura cu fapte care existau la data
închiderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare
a circumstantelor existente la data închiderii;
- evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data
închiderii exercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute
dupa data închiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru
auditor de a lua în considerare incidentele evenimentelor posterioare închiderii
exercitiului, atât asupra situatiilor financiare cât si asupra raportului sau,
distingându-se trei etape:
- fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar înaintea publicarii
situatiilor financiare;
noi actiuni sau obligatiuni emise sau prevazute a fi emise, proiecte de
fuziune, sau alte cai de restructurari;
active care fac obiectul unor pretentii de proprietate, distruse din diferite
cauze (incendii, inundatii etc.);
Când un subgrup, filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui
auditor, auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la
evenimentele posterioare, precum si necesitatea de a-l informa de data
prevazuta pentru semnarea propriului sau raport de audit.
245. Fapte descoperite dupa data raportului de audit dar înaintea publicarii
situatiilor financiare.
Când auditorul a luat la cunostinta, dupa data raportului sau dar înaintea
publicarii situatiilor financiare, de evenimente care risca sa aiba o incidenta
semnificativa asupra acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa
ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute aspectele în cauza cu
conducerea intreprinderii pentru a stabili masurile care se impun.
- soldurile de închidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, în
cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;
Daca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu privire la
soldurile de deschidere, auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a
emite o opinie.
- stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si
ale sectorului de activitate;
- comparatiile între datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare,
posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea în procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul
de profit si pierdere.
Reguli generale:
- imobilizari;
- operatii a caror existenta nu pare justificata prin nici o motivatie logica;
- volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau
furnizori, în raport cu altii;
- controalele detaliate asupra unor operatii, tranzactii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunarilor generale ale actionarilor si ale
consiliului de administratie;
- examenul operatiilor de cumparari sau vânzari pe parti ale unei societati în
participatie;
- pierderea unor piete importante, a unor licente importante sau furnizori
principali;
- proceduri judiciare în curs care, daca sunt pierdute, pot avea consecinte
financiare grave;
- schimbari legislative sau politici guvernamentale care risca sa aiba efecte
nefavorabile asupra intreprinderii.
- cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte
intreprinderea.
Este o procedura care consta în a cere unui tert având legaturi de afacere cu
intreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind
existenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina
conditiile si întinderea acestei proceduri.
- împrumuturi de la terti;
Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui
activ, însa ea nu aduce decât o parte din elementele probante necesare si anume
numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea
asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
- aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfacator; aceasta faza consta
în verificarea faptului ca persoanele însarcinate cu inventarierea aplica în mod
corect procedurile si se situeaza în timpul inventarierii propriu-zise;
Oricare ar fi însa tipul de sondaj, este important sa fie respectate câteva reguli
riguroase privind decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etape
obligatorii.
Contro
lul
întregii
mase
sau
multim
i
N
u N Sondaj
u e
asupra
ansam
blului
multim
ii
Definirea obiectelor si → Este D Multi D Verificare Da Contro
alegerea multimii (masei) sufici a mea a a → lul
ent → contin → elementel tuturor
un e or cheie elemen
contr eleme este telor
ol nte suficienta cheie
prin cheie? ?
sonda
j?
Nu Contro
lul
tuturor
elemen
telor
cheie
plus
sondaj
ele
asupra
restulu
i
multim
ii
de evaluare: înregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoarea
lor de inventar;
Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci când elementele
probante adunate, de origine si de natura diferite, sunt concordante. În acest caz,
auditorul poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care îl
obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci când
elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante între ele,
poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare în scopul rezolvarii
contradictiei.
Trebuie sa existe un raport rezonabil între costul pentru obtinerea unor elemente
probante si utilitatea informatiei obtinute. Cu toate acestea, dificultatile si
costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil,
prin ele însele, omisiunea unei proceduri.
Atunci când auditorul are dubii legitime cu privire la o informatie care prezinta
o importanta semnificativa, el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente
probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Daca nu este în masura sa
obtina aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie sa formuleze o opinie
fara rezerva.
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, având în
vedere ca, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta
coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce
permite urmarirea cronologica a lucrarilor;
Program de control
Dosar Ref:
- controlul imobilizarilor - Pag:
Viza responsabilului:
Data actualizarii:
Facut de ……… Referinta Probleme
Marimea
Controale de efectuat
esantionului la data de ……. (Foaia de lucru) întâlnite
Ionescu
Verificarea achizitiilor Sume mai mari A6 Nimic
exercitiului pe baza de de 75.000 mii lei 16/03/95
comenzi, facturi si
receptii
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi
conducerii societatii;
- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care
detaliaza problema);
- o parte poate fi avuta în vedere pentru sfaturi mai putin importante;
- o parte separata poate fi destinata punctelor care pot avea o incidenta asupra
certificarii (însa atentie ca aceasta parte sa nu infirme opinia emisa asupra
situatiilor financiare în raportul general);
- sfaturile date în cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora
nu li s-a dat curs.
- care sunt procedurile efective, în functiune, care au ca obiectiv realizarea unui
control intern eficient?
- în ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si
deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
- organizarea lucrarilor de audit astfel încât sa fie atins obiectivul de a certifica
situatiile financiare în mod rational, cu maxim de eficacitate si în cadrul
termenelor convenite cu clientul.
PLANUL DE MISIUNE
- continut tip -
- Denumirea
- Înregistrare
VII. Planificarea:
Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare
ale unei entitati pot fi grupate în trei faze si zece etape care, în succesiunea lor logica si practica, asa cum se pot
identifica în Standardele Internationale de Audit, se prezinta astfel:
Faze Etape
- acceptarea mandatului si contractarea
Faza initiala lucrarilor de audit
- orientarea si planificarea auditului
Faza executarii - aprecierea controlului intern
lucrarilor
- controlul conturilor
- forma oricarui raport sau alte comunicari în legatura cu rezultatele misiunii de
audit;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese
justificative sau alte informatii solicitate.
În auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de
norme de referinta: norme contabile si norme de audit.
NORME DE
REFERINŢĂ ÎN AUDIT
• obtinerea
elementelor
probante
•
documentarea
lucrarilor
• etc.
NORME CONTABILE
Sunt comune la toti cei care: II. Norme
de raportare
• opinii fara
rezerve
• opinii cu
conturil rezerve
• stabilesc
e • opinie
defavorabila
• controleaza
•
• utilizeaza imposibilitatea
exprimarii unei
opinii
Tertilor Auditorulu
i
III. Norme De a avea Definirea
genera asigurare scopurilor
le de a ca de
comport
ament
profesional
• independenta opinia va atins prin
fi
• competenta emisa în punerea în
• secret functie de lucru a
profesional
• calitatea criterii de tehnicilor
muncii
• acceptarea si calitate potrivite
respectarea
misiunilor
• etc. omogene
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc,
controleaza si utilizeaza situatiile financiare. Entitatile care au obligatia de a
stabili situatii financiare sunt cele prevazute la art. 1 din Legea Contabilitatii.
Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cenzori)
si au ca referinta în activitatea lor normele contabile.
Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora
din referintele urmatoare:
RA = Ri x RC x RN
- factori influentând sectorul din care face parte intreprinderea: conditii
economice si concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile
contabile;
- situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continând ajustari
privind exercitiile anterioare sau estimari;
Exista anumite relatii între cele trei componente ale riscului de audit.
Importanta relativa se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau
inexactitati figurand in informatia financiara (inclusiv o omisiune), care, singura sau adaugata
altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar avea probabil drept consecinta influentarea
rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie.
Prin iregularitati se inteleg toate actiunile omisiunile care incalca:
• fie legea sau reglementarile aplicabile soc com
• fie disp statutare
• fie hot AGA
• fie deciziile CA
Prin inexatitati se inteleg prelucrarile si interpretarile contabile sau juridice ale unui fapt, in
neconcordanta cu realitatea cum ar fi:
• calcule eronate
• erori de inregistrare
• cifre inexacte
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari
care examineaza si certifica în totalitatea lor situatiile financiare, potrivit
normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate,
în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor
comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din
partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra
unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale
unei entitati poate fi calificata ca “audit financiar”.
Din cele prezentate rezulta ca sintagma “audit financiar” este mult mai
cuprinzatoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeana
(Directiva a VIII-a) si reglementarile nationale se refera numai la auditul statutar,
adica auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii. Din acest punct de vedere,
consideram ca folosirea sintagmei “audit financiar” în legislatia româneasca în
vigoare în locul celei de “audit statutar” folosita în legislatia europeana este de
natura a crea confuzii.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari
care examineaza si certifica în totalitatea lor situatiile financiare, potrivit
normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate,
în virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor
comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din
partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
– comisioane:
– reparatii:
(din care TVA 43.120.000 lei)
90 mil. lei
83 mil. lei
21X = % 655.064.000
404 500.000.000
446 155.064.000
Care sunt:
Rezolvare:
Lucrari de efectuat:
• De procurat lista imobilizarilor indicand valoarea bruta si totalul cumulat al
amortizarilor si de detrminat daca ea corespunde cu soldul conturilor din balanta
• De informat despre politica de amortizari aplicata pentru calculul cheltuielii anuale cu
amortizarea
• De determinat daca imibilizarile au suportat o pierdere de valoare semnificativa si
durabila
• De discutat cu conducerea despre achizitie si retragerile efectuate in conturile de de
imobilizari si despre inregistrarile castigurilor si pierderilor cu ocazia cesiunilor sau a
trecerii pe rebuturi
• De cercetat daca numite imobilizari au fost ipotecate
• De disutat despre permanenta metodelor si a ratelor de amortizare si de comparat
cheltuiala cu amortizarea cu cea din anii precedeti
• De determinat daca contractele de inchiriere au fost corect luate in cont in situatiile
financiare
De verificat daca pentru pierderile de valoare care nu sunt datorate uzurii s-au
constituit provizioane
Lucrari de efectuat:
• De obtinut lista portofoliului – titluri la data bilantului si de determinat daca ea
corespunde cu soldul contului in balanta generala
• De verificat evidentierea analitica si sintetica
• De informat despre metoda de evaluare a titlurilor aplicata portofoliilor – titluri
la inchiderea conturilor
• De intebat conducerea despre valoarea contabila a titlurilor
• De intrebat conducerea despre diferenta dintre valoarea contabila si valoarea
de tranzactionare
• De revazut eventualele probleme ale valorii de realizare
• De determinat daca castigurile, pierderile si veniturile din plasamente au fost
corect inregistrate
• De informat despre clasificarea titlurilor de participare si despre titlurile de
plasament
De analizat tranzactiile intra-grup pt. a vedea daca s-au eliminat operatiunile reciproce cand
societatea este membra a unui grup
Lucrari de efectuat:
• De procurat listele de inventar si de detrminat daca totalul
corespunde cu soldul balantei generale si daca listele de inventar sunt
bazate pe inventarierea fizica a stocurilor
• De informat despre metoda de inventariere fizica
• De verificat daca este utilizat un sistem de inventar permanent si
daca periodic se fac comparatii la cantitatile fizice
• De discutat despre ajustarile efectuate la iesirea ultimului inventar
fizic al stocurilor
• De informat despre metodele de evaluare pentru fiecare categorie
de stocuri si in special de eliminare a profiturilor intre societati
• De discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor
tinand seama de toate componentele
• De comparat rotatia stocurilor cu cea a exercitiilor precedente
• De informat despre metoda utilizata pentru identificarea stocurilor
cu rotatie lenta si uzate moral
- se realizeaza de firme de specialitate sau prin persoane fizice sau juridice
stabilite de actionari
- asigura credibilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare ale
entitatii
-
297. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?
298. Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati?
Separarea functiilor, daca ele sunt mai mult sau mai putin numeroase, în functie
de marimea intreprinderii, trebuie sa asigure întotdeauna separarea a trei functii
care, de regula, se regasesc în mai toate intreprinderile, respectiv cele privind:
Auditul de sistem
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, având în
vedere ca, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta
coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control, ceea ce
permite urmarirea cronologica a lucrarilor;
Program de control
Ref:
Dosar - controlul imobilizarilor -
Pag:
Exercitiu Auditor: Data:
Data crearii:
Viza responsabilului:
Data actualizarii:
Facut de Referinta Probleme
Marimea ………
Controale de esantionului (Foaia de întâlnite
efectuat la data de lucru)
…….
Ionescu
Verificarea Sume mai A6 Nimic
achizitiilor mari de 16/03/95
exercitiului pe baza 75.000 mii lei
de comenzi, facturi
si receptii
2. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata
constanta pe o perioada nedeterminata (infinita) de timp?
Raspuns :
Inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta
pe o perioada nedeterminata (infinita) in timp este:
=
−
+
1
)
1
(
n
aa
factorul fondului de reducere.
3. Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri
20.000; creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din
reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; rata de
remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiara exprimata prin
profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%.
Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani.
Raspuns:
t = 15%
i = 12%
n = 5 ani
an = anuitati
ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din evaluare = 50.000 - 1.000 = 49.000
950
.
2
%)
12
000
.
49
5
000
.
1
(
35
,
3
)
(
)
1
(
1
1
)
(
−
=
×
−
×
×
=
=
×
−
×
+
−
=
×
−
×
=
i
ANC
CB
t
t
i
ANC
CB
an
V
n
1. Societatea „X” nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in faliment avand la
baza cererea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori. Situatia patrimoniului conform
bilantului contabil de incepere a lichidarii se prezinta astfel:
Echipamente tehnologice 30.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
Marfuri 900 lei
Ajustari pentru deprecierea marfurilor 100 lei
Conturi la banci in lei 2.000 lei
Cheltuieli in avans 1.000 lei
Furnizori 12.000 lei
Venituri in avans 1.250 lei
Capital subscris varsat 2.500 lei
Rezerve legale 200 lei
Alte rezerve 4.000 lei
Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului de societate se prezinta dupa
cum urmeaza:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operatiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vanzarea echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vanzarea marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) Incasarea chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de
furnizori;
f) Achitarea datoriei fata de furnizori.
Se cere:
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj.
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati.
Raspuns :
a) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de lichidare.
- vanzarea echipamentului:
7000 x 19% = 1330 TVA
7000 + 1330 = 8330
461
=
%
8330
7583
7000
4427
1330
- scoaterea din evidenta a echipamentului:
%
= 213
30000
2813
15000
6583
15000
- incasarea contravalorii echipamentului:
5121
= 461
8330
- inchiderea contului 7583:
7583
= 121
7000
- inchiderea contului 6583:
121
= 6583
15000
- vanzarea marfurilor:
411
=
%
1428
707
1200
4427
228
- incasarea contravalorii marfurilor:
5121
=
411
1428
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute:
607
=
371
800
378
=
371
100
- inchiderea contului 707:
707
=
121
1200
- inchiderea contului 607:
121
=
607
800
- incasarea chiriei platite in avans:
5121
=
471
1000
- restituirea chiriei incasate anticipat:
472
=
5121
1250
- inregistrarea TVA si achitarea acestuia:
4427
=
4423
1558 ( 1330 lei-228 lei)
4423
=
5121
1558
D
121
____C
D_______5121__________C
15000
2000
800
7000
8330
1250
1200
1428
1558
________________________
1000____________________
15800
8200
12758
2808
Sold D – 7600
Sold D – 9950
Datorii furnizori
12000
Disponibilitati
9950
Diferenta de acoperit de asociati
2050
Din care,
Asociatul A (70%)
1435
Asociatul B (30%)
615
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj :
Elemente
Sold
B. Active circulante
Casa si conturi la banci
Active circulante total
9950
9950
D. Datorii ce trebuie platite pana la un an
12000
E. Active circulante nete
- 2050
F. Total active minus datorii
- 2050
J. Capital
- Capital subscris varsat
- rezerve (ct. 1061 + 1068)
- rezultatul exercitiului ct. 121
Sold D, din care
- din exercitiul curent
- din lichidare
Total capitaluri proprii
Total capitaluri
2500
4200
1150
7600
- 2050
- 2050
- Determinarea capitalului propriu ( activul net)
CP (AN) = 9950 – 12000 = - 2050
Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu
( activul net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la
procedura de executare silita impotriva asociatilor.
In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe
dividende:
- Decontarea rezervelor legale:
1061
=
456
200
- Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
456
=
441
32
441
= 5121
32
- Decontarea altor rezerve:
1068
=
456
4000
- Impozitul pe dividende: (4000 + 200 – 32 = 4168) x 10% = 417
456
=
446
417
446
=
5121
417
- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:
Capitalul propriu (activul net) repartizat , Pierderi si furnizori
0
Asociatul A
(70%)
Asociatul B
(30%)
Total
Capital social
1
1750
750
2500
Rezerve legale
2
140
60
200
Alte rezerve
3
2800
1200
4000
Total rd (1+2+3)
4
4690
2010
6700
Pierderi din
exercitiul curent
5
805
345
1150
Pierderi din
lichidare
6
5320
2280
7600
Furnizori
7
8400
3600
12000
Total rd (5+6+7)
8
14525
6225
20750
Diferente rd (8-4)
9
9835
4215
14050
c) Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati:
Inregistrari privind partajul capitalului propriu ( activul net) si a sumelor depuse de asociati
pentru plata furnizorilor:
- capitalul social de restituit asociatilor:
1012
=
456
2500
- pierderea curenta si pierderea din lichidare:
456
=
121
8750
- depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct. 456 (D-C): 9199
– 6700 = 2499
5121
=
456
2499
Asociatul A (70%)
1749
Asociatul B (30%)
750
- achitarea furnizorilor:
401
=
5121
12000
D
456
____C
D_______5121__________C
32
200
9950
32
417
4000
2499
417
8750
2500
12000
____________________2499
________________________
9199
9199
12449
12449
Sold Ø
Sold Ø
2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta
comitetului creditorilor?
Raspuns:
Conform art.117 alin.3 din Legea nr.85 / 2006 privind procedura insolventei: “Lichidatorul va
convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data
sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii
raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.”
3. Rolul administratorului special si atributiile sale.
Raspuns:
Conform art.18 din Legea nr. 85/ 2006 privind procedura insolventei:
“ (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului,
persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau
juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa
participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare,
debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea
comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele
actionarilor/asociatilor. (2) Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu
art. 33 alin. (2);
b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79
si 80;
c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa
confirmarea planului;
f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si
bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si
aprobarea raportului;
g) primeste notificarea inchiderii procedurii. “
4. Care sunt cazurile cand judecatorul sindic va decide prin sentinta intrarea in faliment?
Raspuns:
Conform art.107 din Legea nr. 85/ 2006 privind procedura insolventei:
“ (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art.
32,
intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:
A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de
deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost
respinsa de judecatorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de
reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost
acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori
planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin
planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce
pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea
debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3). “
VII. Studii de fezabilitate (8 intrebari)
1.Din punct de vedere strategic, ce presupune o investitie de modernizare?
Raspuns:
2.Prin prisma strategica, ce presupune o investitie de inlocuire?
Raspuns:
3.Potrivit legislatiei autohtone, care sunt principalele parti ale unui studiu de fezabilitate, piese
scrise?
Raspuns:
Partile scrise sunt reprezentate de:
•
finantarea investitiei
•