Subiectul 1

1)Pregatirea preoperatorie(etapa peeliminara)

2)Punctia rahidiana

1)Etapa preeliminara cuprinde examenul clinic complet, examenul paraclinic, evaluarea

riscului anestezic si operator, pregatirea psihica si inducerea somnului fiziologic in seara
dinaintea operatiei cu un tranchilizant si somnifer. Toate hotararile se iau in echipa-
medicul anestezist, medicul chirurg, cardiolog, nefrolog, neurolog,

2)Definiţie: Puncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac subţire în spaţiul

subarahnoidian, printre vertebre.

Scop:

Explorator:

Măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian.

Recoltarea lichidului pentru examen macroscopic şi de laborator.

Injectarea substanţelor radioopace pentru examenul măduvei.

Anestezic:

Introducerea substanţelor anestezice – rahianestezia.

Terapeutic:

Evacuarea pentru decomprimare în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană.

Administrarea de medicamente.

Indicaţii:

Boli inflamatorii ale sistemului nervos central – meningită, encefalită.

Scleroză multiplă. Hemoragie subarahnoidian, tumori cerebrale.

Intervenţii chirurgicale – cu scop anestezic.

Locul puncţiei:

Puncţia lombară → D12-L1 sau L4-L5.

Puncţie dorsală → D6-D7.

Puncţie suboccipitală.

Materiale necesare:

Muşama şi aleză.

Mănuşi de cauciuc.

Alcool, tinctură de iod.

Tampoane.

Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei.

Trocar şi seringi sterile.

Medicamente – soluţii anestezice.

Manometru Claude.

Materiale necesare pentru recoltări.

Pregătirea bolnavului:

Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.

Se asigură poziţia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu coapsele flectate pe

abdomen, bărbia în piept → poziţia spate de pisică.
Sau poziţie şezând cu bărbia în piept, braţele încrucişate pe umeri, spatele arcuat.

Execuţia puncţiei:

Puncţia se execută de către medic cu ajutorul a 1-2 asistente medicale.

Medicul execută anestezia locală şi puncţia

Se spală şi se dezinfectează mâinile.

Se îmbracă mănuşi de protecţie

Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:

Protejează lenjeria de pat şi de corp.

Asigură poziţia bolnavului. Dezinfectează locul puncţiei.

Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul funcţie de scopul

urmărit.

Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.

Serveşte manometrul Claude.

Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele recoltate.

Aplică un pansament la locul puncţiei.

Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente

şi accidente.

Îngrijiri după tehnică:

Se asigură repaus la pat 24 ore în poziţie decubit dorsal fără pernă 6 ore.

După 6 ore pacientul se poate alimenta şi hidrata la pat.

Se supraveghează funcţiile vitale.

Se informează medicul în cazul apariţiei de vărsături, greţuri, cefalee.

Subiectul 2

1)Etapa de preanestezie propriu-zisa(premedicatie)

2)Recoltarea LCR, transportul, interpretarea

1)Etapa preanestezie/premedicatie se face cu 30-60 min inaintea anesteziei-sedativ-

vagolitic-atropina usoara analgezie si inductor de anestezie(mialgin)

2)Def. LCR este un produs de secreţie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV, cu
rol de protecţie a SNC, cu rol nutritiv şi excretor, care circulă în spaţiul subarahnoidian.

Scop:

- diagnostic

- este o metodă de rutină, care furnizează date esenţiale în diagnosticul neuroinfecţiilor

şi hemoragiilor meningiene, în afecţiuni neurologice şi neurochirurgicale, al stărilor
comatoase

Execuţie

- recoltarea se execută pe nemâncate prin puncţie lombară, suboccipitală sau

ventriculară

- la pacienţii cu stare generală alterată se execută în decubit lateral pentru a evita

lipotimia

- tehnica de puncţionare şi prelevare va fi strict aseptică

- se observă presiunea de scurgere sau se măsoară tensiunea cu manometru Claude

- se extrag 10-20 ml LCR (după scurgerea câtorva picături)

- lichidul se repartizează în mai multe eprubete sterile (pentru diferite examinări) -

aproximativ 4 ml în fiecare eprubetă

- se fac examinări:

- citologice (măsurarea elementelor celulare/mm3: limfocite,

polinucleare, eozinofile, atipii celulare)

- bacteriologice - BK şi alţi germeni

- serologice - sifilisul SNC

- biochimice

LCR = soluţie apoasă, bogat salină, limpede ca apa de stâncă

volum: 100-150 ml; D=1005-1009; pH=7,4-7,5

• tensiunea: 10-20 cm apă în decubit lateral

20-25 cm apă în poziţie şezând

0-suboccipital

0-5 cm apă la sugari

5-15 cm apă la copii

Valori normale ale constituienţilor chimici

albuminorahie = 20-60 mg% azot total = 15-30 mg

glicorahia = 50-60 mg% creatinină = 0,5-1 mg

clororahia = 700-760 mg% acid lactic = 10-25 mg

Transportul probelor

Specimenele se transportă la 20- 35⁰C și se procesează cât mai repede posibil( pentru
N.meningitidis produsul trebuie să ajungă în laborator în maxim 15 min.). Se va evita
expunerea la temperaturi extreme (refrigerare, căldură excesivă), lumina soarelui. În
situația în care probele nu pot fi prelucrate imediat se recomandă incubare la 35- 37⁰C
cu 5% CO2.

Subiectul 3

1)Durerea-def., arcul reflex al durerii

2)Recoltarea sangelui pentru ex. biochimice(glicemie, colesterolemie, transaminaze)

1)Durerea- o perceptie corticala, constienta a unei senzatii de origine periferica ce da o

tripla reactie vegetativa, emotionala, comportamentala.

Arcul reflex al durerii este format din:

-receptorul pentru durere-segmentul 1 format din corpusculii pentru durerea din piele,
mucoase, profunzimea tesuturilor.

-calea de transmitere a influxului nervos-segmentul 2 format din nervii periferici,

plexuri, radacini si cai medulare

-creierul-centru de integrare superioara a durerii-segmentul 3

2)Se efectuează prin puncţie venoasă , dimineaţa, bolnavul fiind „a jeune” ; se

recoltează 5-10ml sânge.

PREGĂTIREA MATERIALELOR

- Tavă medicală / cărucior

- Seringi şi ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu cauciuc

- Tuburi vacuette unele cu gel care ajută la separarea mai rapidă a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate

- Soluţie dezinfectantă (alcool)

- Tampoane de vată

- Mănuşi de unică folosinţă

- Garou, muşama

- Tăviţă renală

- Recipiente speciale pentru colectarea deşeurilor

PREGĂTIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ:

- Informaţi şi explicaţi pacientului procedura

- Obţineţi consimţământul informat

- Încurajaţi şi susţineţi pacientul

b) FIZICĂ:

- Atenţionaţi pacientul să nu mănânce şi să stea în repaus fizic cel puţin 12 ore

- Poziţionaţi pacientul în funcţie de starea sa (şezând sau decubit dorsal) cu mâna

sprijinită ca pentru puncţie venoasă

- Alegeţi vena cea mai turgescentă

EFECTUAREA PROCEDURII:

a) prin metoda clasică

- Spălaţi mâinile cu apă şi săpun

- Dezinfectaţi mâinile

- Îmbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă

- Fixaţi acul la seringă

- Aplicaţi garoul

- Puncţionaţi vena

- Recoltaţi 5 - 7 ml de sânge

- Dezlegaţi garoul

- Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool

- Exercitaţi o presiune moderată asupra tamponului 2 -3' fără ca pacientul să îndoaie

cotul (rugaţi pacientul eventual să fixeze tamponul)

- Repartizaţi sângele în eprubetă conform protocolului de recoltare

- Aşezaţi eprubeta în stativ

b) prin metoda vacuette

- Spălaţi mâinile / dezinfectaţi / îmbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă

- Montaţi acul special la holder prin înşurubare

- Îndepărtaţi cauciucul de pe partea superioară a acului

- Aplicaţi garoul

- Puncţionaţi vena

- Fixaţi tubul vacuette destinat recoltărilor pentru examene biochimice (glicemie,

creatinină, uree, acid uric, calcemie, etc)

- Umpleţi până la semn recipientul cu sânge (5 - 7 ml)

- Retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool şi exercitaţi presiune asupra

acestuia 2-3'

Glicemie

Pentru o persoană sănătoasă, care nu este bolnavă de diabet, glicemia normală este de
70-100 mg/dl, măsurată dimineaţa, pe stomacul gol.
Valorile normale ale colesterolului LDL :

Sub 130mg/dL pentru majoritatea persoanelor

Sub 100 daca prezentati risc de a dezvolta o boala de inima

Sub 70 daca riscul de a dezvolta o boala de inima este foarte ridicat

Ghidul general pentru rezultatele colesterolului total:

Mai putin de 200 mg /dL: Rezultat optim

200-239: Destul de mare

Peste 240: Mare

Valori normale:TGO – 5-40 unități/litru;TGP – 7-56 unități/l.

Subiectul 4

1)Clasificarea anesteziei(anestezia locala)

2)Recoltarea sputei pentru BK

1)Anestezia locala actioneaza pe segmentul 1-din piele, mucoase, profunzimea

tesuturilor

Este de 2 feluri:

-de contact:-aplicarea pe piele sau mucoase

-prin infiltratia plan cu plan

2)Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile

respiratorii prin tuse

Scop – explorator

pentru examinari macroscopice,citologice,bacteriologice, parazitologice,in vederea

stabilirii diagnosticuluiSint necesare 3 probe de sputa pentru pacientii suspecti de
tuberculoza si 2 probe de sputa pentru pacientii aflati sub tratament antituberculos
pentru urmarirea rezultatelor chimioterapiei;Probele de sputa se vor recolta fie ``pe
loc``(produs extemporaneu), fie dimineata devreme(produs matinal);

Materiale necesare:

-sterile: cutie Petri, recipiente din plastic transparent(3-4 cm diametru, 5-6 cm inaltime
si 30-50ml capacitate) cu capac cu filet-

nesterile: pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare

Pregatirea pacientului:

Psihica:- se anunta si i se explica necesitatea recoltarii- se instruieste sa nu inghita

sputa, sa nu o imprastie- sa expectoreze numai in recipientul special- sa nu introduca in
recipient si saliva

fizica:-pacientul este sfatuit sa-si clateasca gura cu apa pentru a indeparta

resturilealimentare; i se arata cum ce deschide recipientul, sa realizeze cateva inspiratii
profunde urmate de cateva secunde de apnee pentru o buna mobilizare a secretiilor
traheo-bronsice si inducerea tusei

Colectarea propriu-zisa

-Asistenta inmaneaza pacientului recipientul-Pacientul este condus in camera de

recoltare ,cand camera de recoltare nu exista ,afara( in aer liber), unde este
supravegheat prin vizor /geam sau direct de catre un cadrusanitar

-La intoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifica cantitatea si

calitateasputei(3-5 ml sputa purulenta); daca aceasta nu corespunde se repeta manevra
derecoltare;

-Pacientul este informat cand sa aduca urmatorul esantion( conform PNCT,pacientul da

unesantion la prezentarea la medic ,recoltat sub supraveghere, al doilea a doua zi
dimineta,sputa matinala auto-recoltata si al 3-lea cand se prezinta cu al 2-lea, recoltat
tot subsupraveghere);

-Dupa ce colecteaza al 3-lea esantion, apcientul este informat cand sa se prezinte

pentrurezultat.-Depozitarea esantioanelor recoltate se va face in frigiderul ( + 4 grade)
din camera derecoltare, dupa verificarea inchidereii capacelor recipientelor

-Transportul probelor de sputa la laboratorul din incinta sau din alta locatie se va face
fieimediat, fie in maxim o saptamina de la recoltare;

-Probele se vor transporta intr-o cutie de transport prevazuta cu despartituri pentru

fixareasi separarea flacoanelor de sputa, impreuna cu formularul de examinare a sputei;

La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau inghit

expectoratia(copii,femei)se vor aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a
sputei:-Aerosoli expectoranti cu cu solutie de NaCl 10%

-Lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril

-Tubajul gastric folosind sonde Nelaton sau Einhorn

-Aspiratul bronsic sau lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie .

Subiectul 5

1)Anestezia de conducere

2)Urocultura

1)Anestezia de conducere-substanta anestezica blocheaza influxul dureros in segmentul

2-nervi, radacini, cai medulare

Este de 3 feluri:

-tronculara=blocheaza nervii periferici

-plexala=blocheaza plexurile nervoase

-spinala=blocheaza radacini si cai medulare de la nivelul maduvei spinarii

Sunt 2 tehnici:

-rahianestezia

-peridurala

2)Urocultura este metoda prin care se permite, prin cultivarea si analiza probelor de
urina, identificarea agentilor patogeni care produc infectii ale tractului urinar. Testul de
urocultura este utilizat in laboratoarele de microbiologie clinica, fiind recomandat de
medicul specialist pentru a stabili existenta unei infectii a cailor urinare.

Proba de urina folosita pentru urocultura poate fi prelevata in unitatea medicala sau la
domiciliul pacientului daca se respecta instructiunile de recoltare.

Recoltarea se face intr-un recipient special - urocultor - de unica folosinta, steril, cu

capac etans, pentru a preveni contaminarea probei.

Volumul de urina necesar unui test uzual este de 10 - 15 ml.

Recomandari pentru recoltarea probei de urina pentru urocultura :

-pentru adulti :

se recomanda recoltarea din prima urina de dimineata sau se accepta un esantion de

urina obtinut dupa cca 4 ore de staza vezicala (lipsa mictiunii)

se face toaleta riguroasa a regiunii urogenitale cu apa si sapun (nu se utilizeaza

substante sau solutii dezinfectante) si se sterge regiunea cu un prosop curat sau
compresa sterila; la barbati se recomanda ca toaleta locala sa se efectueze cu
decalotarea glandului

la femei, in cazul in care este prezenta o secretie genitala abundenta, alaturi de toaleta
riguroasa se va introduce in vagin un tampon steril

se recolteaza o cantitate de cca 20 ml de urina din jetul mijlociu direct in recipientul

steril (primul jet se lasa sa curga in toaleta)

nu se vor atinge peretii interiori ai urocultorului; la sfarsitul recoltarii, capacul se

infileteaza strans pe urocultor pentru evitarea scurgerii urinei si contaminarii acesteia

Subiectul 6

1)Anestezia generala

2)Dezinfectia pielii(I,II,III)

1)Anestezia generala-substanta actioneaza pe segmentul 3-creier.

Realizeaza:-analgezia(inlatura durerea si reactiile)

-hipnoza(relaxarea musculara)

-stabilitate neuroendocrina si echilibru functiilor totale prin controlul anesteziei

Se obtine pe 3 cai:

-prin cale inhalatorie

-intravenoasa

-combinata(inhalatorie+IV)
2)Dezinfectia pielii=etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum
injectii,punctii,interventii chirurgicale

Dezinfectie Tip 1-risc redus de infectie

Dezinfectie Tip 2- risc mediu de infectie

Dezinfectie Tip 3- risc mare de infectie

Dezinfectie Tip 1-risc redus de infectie in recoltari ,injectii id,sc,iv=se aplica pe piele
dezinfectantul cu un tampon imbibat ,durata de actiune 30 sec pana se evapora
dezinfectantul

Dezinfectie Tip 2- risc mediu de infectie in injectia IM,cateterizarea venelor pentru

perfuzia continua,hemocultura= se curate pielea cu un tampon imbibat in dezinfectant
apoi cu un tampon steril se aplica inca o data dezinfectantul pe piele dezinfectantul si se
sterge pielea cu un tampon steril; ,durata de actiune 30 sec

Dezinfectie Tip 3- risc mare de infectie operatii,punctii pleurale,articulare,osoase

Se curate pielea cu apa si sapun;se epileaza;se degreseaza; se aplica de 2 ori

dezinfectantul in interval de 2min si 30sec(actiune totala =5 min)persoana care face
dezinfectia poarta manusi sterile

Subiectul 7

1)Anestezia locala prin infiltratie-incidente, accidente

2)Spalarea mainilor

1)Incidente:echimoze, risc sa nu apara anestezia, flegmoane postanestezice

Accidente:ruperea acului, infectarea plagii, ischemie, lezarea unor trunchiuri nervoase

2)Spalarea mainilor

-se indeparteaza bijuteriile de pe maini si antebrate

-daca halatul este cu maneci lungi, acestea se vor plia pe cel putin 2/3 din lungimea
antebratului

-se inmoaie mainile si zona articulatiei pumnului

-se aplica 1 doza de sapun

-se spala tegumentele cu fermitate, insistand pe zona articulatiei pumnului, periunghial,

spatiile interdigitale si extremitatile degetelor timp de 30-60 de secunde

-urmeaza clatirea abundenta cu apa, care se va efectua in sens unic de la mana spre
antebrat

-dupa clatire, mainile se sterg cu 1 sau mai multe segmente de hartie prosop

-se inchide robinetul fara a fi atins cu mana

-se arunca hartia prosop utilizata in recipientul cu sacul pentru deseuri menajere

Subiectul 8

1)Care sunt masurile care se impun pentru evitarea unor accidente grave in
administrarea anestezicului

2)Recoltarea exudatului faringian

1)Se impun urmatoarele masuri:

-indicatia corecta a anesteziei si respectarea tehnicii=raspundere medicului

-testarea obligatorie la substanta anestezica=raspunderea asistentului

-preanestezia buna=raspunderea medicului si asistentei

-supravegherea bolnavului=raspunderea asistentei

2)Exudatul faringian este un lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.

Recomandări

Recoltarea se face nu numai în angine , ci şi în alte boli care pot fi declanşate de o

infecţie faringiană (nefrite, RAA).

OBIECTIVELE PROCEDURII

- Identificarea agenţilor patogeni la purtători sănătoşi şi bolnavi

- Efectuarea antibiogramei

PREGĂTIREA MATERIALELOR

- Tavă medicală/cărucior;

- Spatulă linguală sterilă;

- Eprubetă cu tampon faringian steril;

- Mănuşi de unică folosinţă;

- Mască de protecţie;

- 1-2 tăviţe renale

PREGĂTIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ:

- Informaţi şi explicaţi procedura pacientului/aparţinătorului (dacă este copil)

- Obţineţi consimţământul informat

- Încurajaţi şi susţineţi pacientul

b) FIZICĂ:

- Atenţionaţi pacientul sau aparţinătorul să nu înceapă nici un fel de tratament; să nu

mănânce, să nu bea apă, să nu facă gargară, să nu se spele pe dinţi, să nu-şi instileze
picături în nas în dimineaţa recoltării

- Aşezaţi pacientul pe scaun sau în pat în poziţie şezândă

- Avertizaţi aparţinătorul că va trebui să-şi susţină copilul în braţe pentru recoltare

EFECTUAREA PROCEDURII:

- Verificaţi dacă pacientul a respectat recomandările privind procedura

- Spălaţi mâinile cu apă şi săpun

- Îmbrăcaţi mănuşi de unică folosinţă

- Folosiţi masca de protecţie

- Invitaţi pacientul să deschidă larg gura

- Deschideţi eprubeta; scoateţi tamponul faringian

- Apăsaţi limba cu spatula linguală sterilă

- Ştergeţi depozitul faringian şi amigdalian (dacă este cazul dezlipiţi şi o porţiune din
falsa membrană)

- Retrageţi tamponul faringian fară a atinge: dinţii, limba, obrajii

- introduceti aplicatoarele în tuburile cu medii de cultură

- Închideţi repede eprubeta cu dopul

- Realizaţi un frotiu folosind alt tampon conform recomandării medicului)

- Aşezaţi pacientul în poziţie comodă

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

- Nu necesita îngrijiri speciale legate de procedură.

Dacă are senzaţie de greţă şi vomă nu mănâncă şi nu bea imediat după recoltare

NOTAREA PROCEDURII

- Notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire;

- Data şi ora recoltării;

- Notaţi reacţia pacientului, aspectul local

PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR

- Etichetaţi recipientul în care s-a făcut recoltarea

- Completaţi fişa de laborator

- Transportaţi imediat produsul la laborator

- Comunicaţi laboratorului dacă pacientul a luat medicamente şi care sunt acelea

Subiectul 9

1)Anestezia spinala prin rahi

2)ID

1)Necesita preanestezie.
Locul punctiei: in spatiile lobare 2-3(cu xilina 2%). Injectarea se face lenta fara presiune
inainte sau dupa efectuarea punctiei se monteaza o perfuzie cu ser fiziologic, se
administreaza oxigen

2)Scop

-terapeutic- anestezie locala;

-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn

-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Locul injectiei

-regiuni lipsite de foliculi pilosi :

-fata anterioara a antebratului ;

-fata externa a bratului si a coapsei ;

-orice regiune in scop de anestezie

Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica

Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:

-se verifica data de

expirare a medicatiei

-se spala mainile

-se alege zona de injectare

-se verifica medicatia

-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu,
in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului,
pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)

Administrare

-se confirma identitatea pacientului

-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare

-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala
expusa

-se pun manusile

-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme,
echimoze

-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare

-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea

-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15
grade fata de antebrat

-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent

-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de

portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm

-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se
va relua tehnica de la inceput

-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se
maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului

-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se
modifica marginile semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi
citit

-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de

substanta injectata

-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice

Ingrijiri ulterioare:

-este recomandat sa nu se spele pe antebrat

-sa nu comprime locul injectiei

-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit

Subiectul 10

1)Incidente/accidente la rahianestezie-tratamentul de urgenta

2)IV

1)Incidente-scurgere de sange prin ac, inteparea unei radacini rahidiene

Accidente-hipotensiune, hipoventilatie(mai sus de L2-L3), hipoxie cerebrala(varsaturi)

Tratamentul de urgenta-administrarea de oxigen, perfuzie, efedrina 10-20mg, asistare

respiratorie prin intubatie orotraheala(IOT)

2)Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau

hipertonice in circulatia venoasa.
Scop

-terapeutic

-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic

Solutii administrate

- sol izotone;

-sol hipertone.

Resorbtia este instantanee.

-calea intravenoasa este aleasa atunci cand

trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot
provoca distructii tisulare;

Loc de electie

-pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si

pentru corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta
deosebita in cadrul diverselor conduite terapeutice;

-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;

abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai
de catre medic;

alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:

- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;

- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;

- cantitatea de administrat, durata tratamentului.

-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate
ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;

-evitam regiunile care prezinta ;

-procese recuperative;

-piadermite;

-eczeme;

-nevralgii;

-traumatism,etc.

-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:

-plica cotului;

- antebrat;

- fata dorsala a mainilor;

- vena maleolara interna;

- venele epicraniene la sugari si copii;

-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand
nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.

Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor

-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de
mai multe ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;

-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;

-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;

-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in
apa calda;

-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;

Utilizarea garoului

-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica

cotului la nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;

-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam
pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a
bratului prin comprimarea arterei;

Efectuarea injectiei

injectia intravenoasa consta in

-punctia venoasa si

-injectarea medicamentului;

-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.

-se confirma identitatea pacientului

-se explica procedura pacientului

-se spala mainile, se pun manusile

-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;

-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si
aplicam garoul;

-alegem locul punctiei si il dezinfectam;

-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;

-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;

-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin

cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub
locul punctiei, exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor
vecine;

-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;

-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare

pentru a verifica pozitia acului;

-desfacem garoul cu mana stanga.

Injectarea substantei medicamentoase

-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii,

iar cu policele apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la
nevoie cateterizarea corecta a venei prin aspirare;

-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat

-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool

Subiectul 11

1)Anestezia spinala prin tehnica peridurala

2)IM

1)Anestezia peridurala se realizeaza prin blocarea nervilor spinali administrandu-se un

anestezic local in spatiul peridural.

Se contraindica la persoanele obeze, persoanele anxioase, si la cele cu deformari ale

coloanei

2)Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a

unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.

Scop –terapeutic

Solutii administrate:

-sol izotone;

-sol uleioase

-sol coloidale cu densitate mare.

Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase

Locul injectiei

- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :

-reg supero-externa a fesei ;

-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;

-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.

Locul injectei il constituie

muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar

putea provoca accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece
prin marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu
alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale

-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul

Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul
Barthelmy este situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii
care uneste splina iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)

-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea
fesiera,deasupraliniei de sprijin;

Pregatirea echipamentului

-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect

-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze

-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza

indicata, scotand aerul din seringa.

-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara

-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de

cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba
acul cu cel pentru injectia intramusculara

-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza

capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea
cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul
din flacon si se introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu
cantitatea necesara

-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.

Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului

-se explica procedura pacientului

-se asigura intimitate

-se spala mainile, se pun manusile

-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent
injectii intramusculare

-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare
uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei

-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare

-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.

-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare

-se lasa pielea sa se usuce

-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.

-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa

simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul

-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu

acul montata la seringa.

-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine
sange.

-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica

-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite

muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia

-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub
care a fost introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat,
cum ar fi la administrarea de fier)

-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa

eventualele sangerari sau reactii locale

-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze

-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora

administrarii

-nu se va recapa acul

-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Subiectul 12

1)Anestezia generala-definitie(anestezia pe cale inhalatorie)

2)Administrarea de oxigen prin sonda nazala

1)Anestezia generala este o intoxicatie dozata, reglabila, progresiva, temporara,

reversibila fara sechele in siguranta biologica si fiziologica care duce la blocarea
centrilor corticali

Inhalatorie-pacientul este ventilat cu un amestec gazos(O2+substante anestezice ->gaze

comprimate livrate sub presiune:protoxitul de azot, ciclopropan)

2)-asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil: pozitie

semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara)
-asamblarea echipamentului

-dezobstruarea cailor respiratorii

-masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus

-umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii

mucoasei

-introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast.

Incidente şi accidente

-daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui poate fi impins de

oxigen in caile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l

-in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la presiuni ridicate,
pot aparea:

-iritare locala a mucoasei

-congestie si edemui alveolar

-hemoragie intraalveolara

-atelectazie

-patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala

Subiectul 13

1)Anestezia generala pe cale iv

2)Determinarea grupelor de sange prin metoda Bethvicent

1)Intravenoasa=hipnotice, analgezice, miorelaxante

Analgezice=morfina, mialgin, fentanyl

Miorelaxante=miorelaxin, flaxedie, tubocuralin.

Decuralizante, miostiu, neostigenina.

2)Metoda Beth-Vincent cu ser anti-A anti-B

Anticorpii monoclonali ANTI A si ANTI B sunt de tip IgM si produc aglutinarea directa, pe
lama, la temperatura camerei, a antigenelor omoloage A, respectiv B. Reactivii au fost
testati prin mai multe metode, sunt specifici, au o aviditate mult mai mare decat cele de
sursa umana.

Metoda de lucru:

Se foloseste sange venos 3-4 ml.

Pe o lama cu godeuri, se picura cate o picatura de ser ANTI A respectiv ANTI B; alaturi,
in dreptul fiecarei picaturi de ser, se adauga cate o picatura de eritrocite de determinat
(picatura de 10 ori mai mica decat picatura de ser); picaturile de ser se omogenizeaza
cu cele de eritrocite, cu coltul unei lame sau cu bagheta de sticla; dupa 3-4 secunde,
apar primele semne de aglutinare, iar reactia este completa dupa un minut.

1. Daca aglutinarea nu se produce, inseamna ca sangele cercetat nu are aglutinogenul.

Apartine grupei 0I.

2. Daca aglutinarea se produce in serul ANTI A, inseamna ca sangele cercetat are

aglutinogen A. Sangele apartine grupei AII.

3. Daca aglutinarea se produce in serul ANTI, B, inseamna ca sangele de cercetat are

aglutinogen B. Sange/e apartine grupei B III.
4. Daca aglutinarea se produce in ambele seruri-test, inseamna ca sangele contine atat
aglutinogen A, cat si aglutinogen B ; Face parte, deci, din grupa AB IV.

Subiectul 14

1)Anestezia generala combinata

2)Clasificarea plagilor dupa natura agentului traumatic

1)Combinata=intubatie IOT(intubatie orotraheala) este o metoda care debuteaza ca o

anestezie pe cale iv. Dupa curalizare se face sub controlul laringoscopului. Traheea este
strabatuta de o sonda sub control laringoscopic. Se asigura ventilatie artificiala
concomitenta cu administrarea substantei anestezice inhalatorii.

2)Dupa tipul de actiune a agentului vulnerant:

-mecanice:

1.Prin taiere

2.Prin intepare, arme albe, insecte etc

3.Prin contuzii, prin lovire

4.Prin strivire

5.Prin arme de foc

6.Prin muscatura de animale salbatice, de animaledomestice

7.Prin muscatura de sarpe, vipera

-termice: caldura, frig, electricitate

-Agenti ionizanti : radiatii

-Acizi chimici : acizi, baze, saruri

Subiectul 15

1)Preanestezia propriu-zisa(etata preeliminara)

2)Clasificare plagilor dupa circumstante de producere

1)Etapa preeliminara cuprinde examenul clinic complet, examenul paraclinic, evaluarea

riscului anestezic si operator, pregatirea psihica si inducerea somnului fiziologic in seara
dinaintea operatiei cu un tranchilizant si somnifer. Toate hotararile se iau in echipa-
medicul anestezist, medicul chirurg, cardiolog, nefrolog, neurolog,

2)După circumstanţe de producere

– accidentale: de muncă, de circulaţie, casnice, de sport

– intenţionate: suicid, agresiuni

– iatrogene: intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii

Subiectul 16

1)Durerea-definitie, arcul reflex

2)Clasificare plagilor dupa adancime,numar, regiunea anatomica

1)Durerea- o perceptie corticala, constienta a unei senzatii de origine periferica ce da o
tripla reactie vegetativa, emotionala, comportamentala.

Arcul reflex al durerii este format din:

-receptorul pentru durere-segmentul 1 format din corpusculii pentru durerea din piele,
mucoase, profunzimea tesuturilor.

-calea de transmitere a influxului nervos-segmentul 2 format din nervii periferici,

plexuri, radacini si cai medulare

-creierul-centru de integrare superioara a durerii-segmentul 3

2) După profunzime

– superficiale

– profunde

După structurile anatomice interesate (cavităţi naturale)

– interesarea seroaselor: penetrante, nepenetrante

– interesarea viscerelor cavitare: perforante, neperforante

Dupa numar

-unice

-multiple
Subiectul 17

1)Anestezia de conducere

2)Evolutia plagilor, complicatii

1)Anestezia de conducere-substanta anestezica blocheaza influxul dureros in segmentul

2-nervi, radacini, cai medulare

Este de 3 feluri:

-tronculara=blocheaza nervii periferici

-plexala=blocheaza plexurile nervoase

-spinala=blocheaza radacini si cai medulare de la nivelul maduvei spinarii

Sunt 2 tehnici:

-rahianestezia

-peridurala

2)Imediate:

-Soc traumatic

-Hematom (infectie, inchistare)

-Infectia precoce

-Dehiscenta ( evisceratie, peritonite, fistule externe, necrozed alezonelor invecinate)

Tardive:

-Cicatrizare patologica:
a.Cicatrizare hipertrofica: rosie, voluminoasa, pruriginoasa, dureroasace poate ceda
spontan

b.Cicatrice cheloida: cicatrice hipertrofica definitiva, ce infiltreaza si

tegumentul sanatos

c.Cicatrice retractila: aspect de coarda groasa

d.Cicatrice dureroasa

•Malignizarea plagii