Você está na página 1de 30

CUPRINS

Argument 2

1. Masina de gaurit 5

2. Masini de gaurit verticala cu coloana 7

3. Prelucrare prin gaurire 10

3.1 Probleme tehnologice specifice gauriri 11

4.Tehnologii generale aplicate 12

4.1.Sisteme de reparatii 12

4.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 15

4.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 15

5.Intretinerea si repararea masinii de gaurit cu coloana 17

5.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 17

5.2.Procesul tehnologic de reparatii 18

5.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit 21

5.4 Tehnologia de reparare a masinii de gaurit cu coloana 23

5.5 Repararea principalelor subansambluri mecanice ale masinii de


gaurit 23
6. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinii
de gaurit 25

6.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin gaurire 25

6.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea


masiniilor de gaurit 26

7.Anexe 29

8.Bibliografie 30

1
ARGUMENT

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe,


deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini
procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile
catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă
cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în
unităţi de competenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat
motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de
Pregătire Profesională( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofereposibilitatea de a dobândi
acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificareau fost concepute astfelîncât să
dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru
asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul
vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au
fost încorporate în abilităţile cheie
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi,
cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue
pregătirea la un nivel superior.
Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene
presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în
cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului
specificnivelul 4 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi
stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a
experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Lucrarea de atestat„MASINI DE GAURIT VERTICAL CU COLOANA.


INTRETINERE SI REPARARE” implica elevul in atingerea Standardelor de
Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen-

2
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-
mensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare
o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii
masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.

Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita


cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
 micsoreaza opririle neproductive ;
 maresc perioada dintre reparatii ;
 reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-
tru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si


instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si
caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor
superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de
deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii
factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.

Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit
in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-
zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte
cauze.

In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se


distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de
rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.

In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:


lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.

Asemenea defecte sunt:


 alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
 alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
 utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
 datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
 alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
3
 rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta
a masinii,utilajului sau instalatiei.

Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc


considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari,
modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..

Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.

In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si


directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele
batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

4
1. MASINI DE GAURIT

Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de


gaurire,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie circa
20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei constructoare de
masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans ,de tranzlatie in lungul
axei sculei,sunt executate de arborele principal. Caracteristica principala tehnologica si
de exploatare a masinilor de gaurit o constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in
milimetrii,care se poate executa in plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de
aschiere intr-un semifabricat din otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile
de gaurit romanesti au aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de
exemplu : G 10 ;G12,5 ;G 13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.
Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de expoatare se mai
caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea mesei,distanta dintre
arborele principal al montantului sau coloana masinii si inaltimea arborelui principal fata de
placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al
domeniilor de utilizare astfel :
 masini de gaurit de masa ( de banc );
 masini de gaurit cu montant;
 masini de gaurit cu coloana;
 masini de gaurit radiale;
 masini de gaurit multiax;
 masini de gaurit cu cap multiax;
 masini de gaurit cu cap revolver;
 masini de gaurit in coordonate;
 masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci ).
Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile cele
mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate si totodata
pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la alta.Din acest
motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna cumasinile multiax si cele
cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit radiale este mai redusa in raport cu
al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si ca atare precizia prelucrarii sub aspectul
dimensiunii gaurii si a directiei acesteia ,este mai mica in cazul in care nu se apeleaza la
dispozitive spaciale de gaurire.
La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si a
rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o
incarcare energetica cat mai mare.

5
Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de aschiere (care
pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor trebui astfel alese incat in
conditiile de mai sus sa se asigure o putere consumata cat mai aproximata de puterea
nominala a motorului masinii.
Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior ,respectiv un
consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii detasate.

Fig.1.1. Fig.1.2.
Fig.1.1. – 1.2.Masini de gaurit cu coloana

Fig.1.3.Masina de gaurit in coordonate

6
2.MASINA DE GAURIT VERTICALA
CU COLOANA
Această maşină este utilizată pentru prelucrarea găurilor de dimensiuni ajungînd
pînă la 40 mm diametru. Cele mai mici maşini de găurit, cum ar fi cele de tipul G 10 şi
G 25 ,au coloana cilindrică. Maşinile mai mari au, în locul coloanei cilindrice, un
montant care asigură o rigiditate mult mai mare. Această soluţie este adoptată în cazul
maşinilor G 25 şi G 40 .
Principalele părţi componente ale maşinii de găurit verticale sînt: placa de bază 6, prin
intermediul căreia maşina se fixează de fundaţie, coloana sau montantul 4 pe care esta
montată masa 5. Pe masa maşinii de găurit se aşază piesele de prelucrat, fie direct, fie într-
un dispozitiv în cazul pieselor mai complicate. Pentru prindere se folosesc menghinele de
maşină. Poziţia mesei 5 poate fi modificată după necesitate prin deplasarea pe verticală cu
ajutorul unui mecanism şurub-piuliţă. Blocarea mesei în poziţia necesară se face cu
ajutorul unei manete. La partea superioară a maşinii se găseşte carcasa 2, în care se află
cutia de viteze şi avansuri. Acţionarea maşinii se face de la motorul 1. Arborele principal
7, în care se fixează scula aşchietoare, execută mişcarea principală de aşehiere n, care este
o mişcare de rotaţie, precum şi mişcarea de avans axial notată cu sa.

Părţi componente:
1.Motor electric
2.Cutia de viteze şi avansuri
3.Pârghie de acţionare
4.Coloana
5.Masa maşinii
6.Placa de bază
7.Arbore principal(axul maşinii)
8.Tablou de comandă

Fig.2.1.Masina de gaurit cu coloana

7
Funcţionarea maşinii de găurit poate fi urmărită pe schema cinematică de principiu
din figura 6.2. Astfel, mişcarea principală de aşchiere, care este rotaţia, n , a arborelui I, se
obţine de la motorul electric M, prin lanţul cinematic 1 — 2 — 3 — cutia de viteze CV —
4
— 5 — 6 — I . Avansul axial al sculei se obţine de la acelaşi motor M, prin lanţul
cinematic 6 — 7 — 8— cutia de avansuri CA — 9 — mecanismul pinion-cremalieră Z1 —
Z2 . Avansul axial f1 al sculei se mai poate obţine şi manual de la roata R prin lanţul
cinematic 13 — 14 — 9 — Z1 — Z2. În funcţie de înălţimea la care este necesară
executarea operaţiei de găurire, păpuşa arborelui principal poate fi ridicată sau coborâtă cu
un mecanism pinion-cremalieră Z3 — Z4, acţionat manual, sau de la motorul M, prin lanţul
cinematic 1 — 2 — 10 — 11 — 12 — Z3 — Z4 .

Fig.2.2.Schema cinematica

8
1. Motor electric.
2. Carcasa.
3. Montant.
4. Cutia de viteze şi avansuri.
5. Arborele principal.
6. Ghidaje.
7. Masa maşinii.
8. Placa de bază.

Fig.2.3Masina de gaurit cu coloana

9
3.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE

DEFINIŢIE:
Găurirea este operaţia tehnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere, cu
ajutorul unor scule aşchietoare numite burghie, pe maşini de găurit.
În construcţia de maşini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai
multe alezaje, care pot fi înfundate sau pătrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau
conice etc.
În comparaţie cu arborii, alezajele se prelucrează în condiţii mai grele. Suprafeţele
interioare sunt mai greu accesibile, nu întotdeauna se poate asigura o rigiditate suficientă
şi o ghidare corectă a sculei aşchietoare. De asemenea, nu în toate cazurile se poate realiza
o răcire corespunzătoare sculei aşchietoare, iar evacuarea aşchiilor este mai dificilă.
Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabileşte ţinând seama de forma constructivă a
piesei, materialul folosit, dimensiunile şi condiţiile de precizie, de formă şi de rugozitate,
precum şi de costul prelucrării.
Alezajele se clasifică în funcţie de forma constructivă, greutate, diametru şi
adâncime în următoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci când l/d ≤ 0,5;
alezaje normale, dacă 0,5 ≤ l/d ≤ 3; alezaje lungi, dacă 3 < l/d ≤ 10; alezaje foarte lungi,
dacă l /d>10.
În general, prelucrarea alezajelor prin aşchiere, ţinând seama de precizia de
prelucrare şi calitatea suprafeţelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de
prelucrare, şi anume: găurire, adâncire, strunjire, broşare, rectificare, strunjire de netezire,
honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire însoţită de ecruisare prin deformare
plastica.

Fig.3.1.

Fig.3.1.Găurirea-a; Alezarea-b; Teşirea-c; Adâncirea-d.

La găurire,forţele de aşchiere acţionează pe cele două tăişuri principale ale sculei,


fiind îndreptate oarecum în spaţiu. Raportând burghiul la un sistem dereferinţă
triortogonal, forţele de aşchiere se pot descompune în următoarelecomponente:

10
 componentele axiale - pe direcţia axei
burghiului, care trebuie învinse demecanismul de
avans al maşinii, pentru a se putea realiza deplasarea
axialăa sculei. Aceste componente îşi însumează
efectul, solicitând burghiul lacompresiune cu forţa
axială Fx:
 componentele tangenţiale - pe direcţia vitezei
principale de aşchiere, caredau naştere momentului de
torsiune Mt, a cărui mărime condiţionează valoarea
puterii necesare operaţiei de burghiere;
 componentele radiale - care, în cazul unei
ascuţiri identice a celor două tăi-şuri, sunt egale şi de
sens contrar şi, ca urmare, se anulează.

Fx - forţa axială de aşchiere.


Fz - forţa tangenţială de aşchiere.
Fy - forţa radială de aşchiere.
Fig. 3.2. Forte de Aschiere

3.1 PROBLEME TEHNOLOGICE SPECIFICE GĂURIRI

În timpul găuririi cu burghiul elicoidal se pot produce abateri caracteristice,care


influenţează negativ precizia de prelucrare.Precizia diametrului găurii prelucrate depinde
de toleranţa la diametrulburghiului şi de erorile care apar datorită supralărgirii găurii.

Supralărgirea semanifestă prin aceea că diametrul găurii rezultă mai mare decât diametrul
burghiului şi se datoreşte ascuţirii defectuoase, nesimetrice, a tăişurilor principale.

Nesimetria tăişurilor face ca componentele radiale P să fie diferite şi să nu se


maiechilibreze reciproc, putând apărea devierea burghiului, mărirea considerabilă afrecării
faţetelor de ghidare pe pereţii găurii şi supralărgirea găurii.

Altă cauză asupralărgirii găurii constă în necoaxialitatea părţii aşchietoare a burghiului


cucoada sa. La găuri cu diametrul până la 50 mm, supralărgirea poate ajunge la va-lori de
(0,2...l,2) mm.

Fig 3.3 Reglarea pozitiei burghiului

11
4.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE
4.1 SISTEME DE REPARATII

Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe


sisteme , principalele fiind urmatoarele :
 Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
 Sistemul de reparatii pe baza de constatari - este sistemul prin care cu ocazia unei
revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele
necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
 Sistemul de reparatii cu planificare rigida - prevede scoaterea obligatorie a masinii
din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade
stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
 Sistemul preventiv de reparatii periodice planifícate - se bazeaza pe determinarea
cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele
masinilor.

Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau element
in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem
prevede lucrari de intretinere si reparatii

4.2 CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII


Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in indus-
tria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executainaintea
unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor
lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Lista de lucrari de reparatii ce
se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
12
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic
potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari
locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau
subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de
marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor
executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II


1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii;

13
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;
23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.

c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa


expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scop readucerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si
preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitaleA.


Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
7.Repararea dispozitivelor de protectie;
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
14.Reconditionarea ghidajelor;
15.Confectionarea de piese noi;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

14
4.3 LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII
DE REPARATII SPECIFICE

15
16
5.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII
DE GAURIT CU COLOANA
5.1 IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI

Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intreprinderi in-


dustriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mij-
loacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice
şi morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere
treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a
satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de
producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recuperarea ei
continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari .
In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii
lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale,
in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de
producţie .
Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să
ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi
componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau
mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzura lor se produce in
mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele,
segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de
uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in
continuare a maşinii.
Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea,
efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura
prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a
eventualelor defecţiuni .
Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate
in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă
oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată, se impune din punct de
vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de producţie
prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condiţii optime
asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie,

17
Conform graficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice .
O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea
funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea
tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei
in cantităţile şi calitatea prevăzute .
Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor
activităţi la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi in-
dustriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază :
a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau
accidental a acestuia din funcţiune ;
c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului
de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării
reparaţiilor ,
d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii, asigurarea
executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ;
e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

5.2 PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII


Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
 proces tehnologic de reparatie individual
 proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de gaurit G40 cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatiePrimirea
utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil,
trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului
de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie

18
se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si
in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a
defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
 studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
 stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai
mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi,
bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare. Batiurile mari
si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul
de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate
pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa
nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia
cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta
tubulare.
Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt
rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai
mic decit diametrul gaurii cuiului.

19
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor
sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubel-nitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele
montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese. Demontarea
rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiar rulmentul.
Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli
inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea
rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La
acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in
mod uniform intre labirint si partile fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Ex-
tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea
presiunii pe inelui exterior.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti
cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment,
in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si
extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea
rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana
la temperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si
arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al ma-
turilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;

20
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se
face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral
fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna
benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in
procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc
in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste
benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la
temperatura de 80°. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se
indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata
din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata
corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu
benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea
rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.

5.3 SORTAREA PIESELOR SI INTOCMIREA FOILOR DE


CONSTATARE

Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura


defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul
exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al
formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O
atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la
accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii
aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In
categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica
a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita
faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie
cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau
neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care sa
cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea
precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se
repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie
reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca
numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.

21
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare,
numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei.

Constatarea defectelor

In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de


desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
 de exploatare;
 de fabricatie;
 de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata
de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie,
precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi
cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau
lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie
rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru
sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale
axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate,
dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele
care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de
0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele
suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea
aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau
urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare,
iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire,
cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care
captuseala nu adera are un zgomot infundat.

22
5.4 TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE GAURIT CU COLOANA

Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :


1.Actul de constatare care cuprinde :
a. determinarea utilajului;
b. numarul de inventar;
c. data efectuarii constatarii;
d. locul;
e. cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
f. beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
a. denumirea utilajului;
b. comanda de executie a reparatiei;
c. denumirea operatiei ce se executa;
d. norma tehnica;
e. manopera in ore;
f. materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;

5.5 REPARAREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI


MECANICE ALE MASINII DE GAURIT

Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a


pieselor.Inmajoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta
cu nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa
burghiele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
 frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
 confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
 montarea placii prin suruburi pe masa uzata
 rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea
pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate
silovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe

23
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare este de
cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla
si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se
raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se
razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea
axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc.
,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de
reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se
reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte
procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la
transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura
lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in
rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la
dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana
a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de
materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu
dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie
de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite
inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu
dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrareala
dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele )se
inlocuiesc cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de
frictiune,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor
de asamblare si reglarea ambreiajelor.

24
6.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA
SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT
6.1 NORME DE TEHNICA SECURITATII
MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN GAURIRE

Fixarea si demontarea sculelor


Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu
chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei
scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau
care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incât aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea
sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce
scula s-a oprit complet.
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se
executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare
atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului port-mandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa
oprirea burghiului.

Fig 6.1.

25
6.2 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA
INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita


carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de
munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si
stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu
ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele
norme specifice reparatiilor:
 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea
unui maistru sau sef de echipa;

 uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante


etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;

 inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau


seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in
miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune
o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”

 la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale


trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;

 dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de


montarea tuturor dispozitivelor de protectie;

 inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au


fost inlaturate de pe masina;

 darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;

 in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este


interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;

 la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor


folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;

 soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;

26
 piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;

 la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor
purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;

 nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii cand nu se lucreaza , baile vor
fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;

 in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea


alimentelor precum si fumatului;

27
7. ANEXE
FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

28
FISA DE CONSTATARE TEHNICA

A masinii, utilajului nr : 15 in vederea reparatiei


Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit
G 40 Nr. de inventar : 327000
Ore de functionare de la darea in exploatare sau
de la ultima reparatie capitala : 30 000

PROPUNERI PENTRU EFECTUAREA REPARATIEI

1. masa masinii : reconditionare prin placare


2. rulment : se inlocuieste
3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin
razuire
4. Comisia de constatare………...
…………………………… ……………
………………………………………….

Fig 5.0

29
8.BIBLIOGRAFIE

1. Moraru; Margineanu; Oghinat Utilajulsi tehnologia meseriei

Constructii de masini, ,manual clasa a XI-a licee industriale cu profil mecanic;


BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA -1998
2.N.Huzum; G.Rantz Masini utilaje si instalatii din industria constructiilor de
masini manual pentru licee industriale clasa a XII-a scoli profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1979

3.A.Albu; Al.Vaida; Tr.aurite; M.Cretu; E.Constantin; L.Deacu; L.Morar; I.Pop;


S.Velicu Exploatarea masinilor unelte BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI
PEDAGOGICA-1983

4.Intretinerea tehnica a utilajelor


Editura CD Press 2013

5.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere


Editura Matrixrom Constantin Buzatu 2016

6.Prelucrari mecanice prin aschiere


Editura Matrixrom Valentin Ditu 2009

7.Imagini
http://www.google.ro/

30