UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE – CONTABILITATE

SPECIALIZAREA: Contabilitate și Informatică de Gestiune

PROIECT

„ANALIZA INDICILOR DE CALITATE LA PRODUSUL PASTE

FĂINOASE CU ADAOSURI (SPAGHETE TRICOLORE)”

Coordonator:
Conf.Univ.Dr. ENE SEBASTIAN

Student:
PETRESCU (PĂUN) MARIA

1
 1. NOMINALIZAREA ŞI DEFINIREA PASTELOR FĂINOASE

Paştele făinoase sunt produse obţinute din aluat nedospit,preparat din

faina şi apă,eventual şi alte adaosuri,modelat prin presare sau stanţare în diferite
forme.Dintre ingredientele folosite la fabricarea pastelor făinoase cităm:melanjul
de ouă(deshidratat,congelat,proaspăt),glutenul,cazeina din lapte,concentratele şi
izolatele proteice din soia, şrotul de soia degresat,albumina vegetală,laptele,
,hidrolizatele proteice,extractele de carne,faină de carne,brânzeturile,uleiurile
grăsimile hidrogenate,faină de legume (tomate,rădacinoase,spanac), faină de
fructe..Ingredientele se utilizează pentru corectarea valorii nutritive,
îmbunătăţirea calităţii in ansamblu şi pentru diversificarea sortimentală.
Schema de fabricare a pastelor făinoase este prezentată în figură de mai jos:

2
 FAINA

APA ADAOSURI

DOZARE

FRAMANTAREA ALUATULUI

COMPACTIZAREA SI MODELAREA ALUATULUI

PRESARE VLATUIRE

TAIERE
TAIERE(maca STANTARE(
roane,fidea) figuri)

USCARE

RACIRE

AMBALARE

LIVRARE

Schema fabricării pastelor fainoase

3
 2. Prezentarea sortimentului

Produsul ales: paştele făinoase, fac parte din grupa produse de panificaţie.
Subgrupele care alcătuiesc grupa de produse de panificaţie din care fac parte
paştele făinoase sunt;produse afânate biologic şi produse afânate chimic.
Paştele făinoase fac parte din subgrupa produse de panificaţie afânate
biologic.
Paştele făinoase se pot clasifica după forma în:
o Paste tubulare,macaroane cu suprafaţa exterioară netedă sau gofrată;
o Paste filiforma,fidea si spaghete cu diametre diferite;
o Paste panglica,tăiţei şi lazane(cu lăţime mare);
o Paste figuri:cuburi,scoici,melcişori,steluţe, inelute, forme de
fructe,legume sau animale în miniatură şi altele;
o Paste umplute(cu brânzeturi,faină de carne sau creme deshidratate care
necesită aceleaşi condiţii de reconstituire).
Sortimentul se deosebeşte şi după natura ingredientelor folosite la fabricarea
pastelor,în multe cazuri acestea preluând şi denumirea adaosurilor de bază.

4
 3. Caracteristicile de calitate ale pastelor făinoase

Calitatea pastelor făinoase se determina pe baza proprietăţilor

organoleptice, fizico-chimice şi tehnologico-culinare.
CARACTERISTICI Paste obişnuite Paste extra Paste super
Apă, % max 13,0 13,0 13,0
Aciditate, grade, 3,5 3,2 3,2
max
Creşterea în volum 2,5 ori 4,0 ori 4,0 ori
la fierbere min.
Comportarea la După fierbere După fierbere După fierbere

fierbere trebuie să fie elastice trebuie să fie trebuie să fie

şi să nu se lipească elastice şi să elastice şi să nu se
între ele nu se lipească lipească între ele
între ele
Corpuri străine lipsa lipsa lipsa
Dintre proprietăţile fizico-chimice de mare importanţă este conţinutul de
apă care trebuie să fie 12-13%, în funcţie de sortiment şi de destinaţie. Paştele
făinoase utilizate la fabricarea concentratelor alimentare au o umiditate la
valoarea minimă,pentru a se evita degradarea altor componente mai
hidroscopice,prin absorbţia apei.Aciditatea totală a pastelor făinoase este de
circa 3,5grade de aciditate.Valorile crescute se pot datora utilizării de faina
degradată sau conducerii incorecte a procesului tehnologic.
Dintre proprietăţile tehnologico-culinare prezintă importanţă creşterea în
volum şi greutate şi comportarea la fierbere a pastelor făinoase.
Prin fierbere,paştele făinoase de bună calitate îşi măresc volumul şi greutatea
de cel putin 2,5-4 ori,în funcţie de sortiment şi natura adaosurilor folosite.
După fierbere,paştele făinoase trebuie să fie elastice,să-şi păstreze forma,să
nu se lipească între ele,iar lichidul trebuie să fie limpede şi să nu depună
sediment.
În ţara noastră paştele făinoase se fabrică şi se comercializează în trei clase
de calitate: obişnuite, extra şi super.
5
 4. AMBALAREA ŞI ETICHETAREA PASTELOR FĂINOASE
Ambalarea.Paştele făinoase se ambalează în cutii de carton de de 0,500kg
sau 1,0kg,în pungi de hârtie velină caşerata cu hârtie pergaminata,în pungi de
celofan,polietilena sau pungi de folie complexă:pentru consum colectiv se-
ambalează în saci de hârtie de maxim 10 kg(numai pentru figuri),în lăzi de
lemn,carton ondulat,mucava sau material plastic.
Pe piaţa cele mai des întâlnite ambalaje folosite la paste sunt pungile de
celofan.În pungi paştele nu se umezesc acesta fiind unul din avantaje,
renunţându-se la pungile din hârtie care umezesc paştele şi astfel prindeau
miros.
Etichetarea.Toate ambalajele indiferent de tipul lor trebuie să conţină o
etichetă cu:
o conform STAS 1227/2/A1/1998;
o denumirea întreprinderii producătoare;
o denumirea produsului(tipul şi sortimentul);
o lista ingredientelor folosite;
o masa netă;
o masă brută;
o felul ambalajului de desfacere(ambalare prin învelire,în pungii,în cutii,sub
o formă de plic etc.);
o data fabricaţiei (ziua,luna,anul);
o termen de garanţie;
o numele ambalatorului;
o semnele de avertizare pentru produsele fragile şi pentru produsele care
trebuie ferite de umezeală.
Modul prin care se etichetează de cele mai multe ori produsul(paştele
făinoase)este prin stanţare sau prin lipire.

6
 5. TERMENE DE VALABILITATE ŞI CONDIŢIILE DE PĂSTRARE ÎN
UNITĂŢILE COMERCIALE

Păstărea pastelor făinoase se face în depozite,magazii curate,igienizate,

aerisite la o umiditate relativă a aerului de 70-75% şi o temperatură de până la
+200 C.În aceste condiţii paştele îşi menţin calitate între 6 şi 12 luni(termen de
valabilitate)-in funcţie de clasa de calitate şi de adaosuri.
Termenul de valabilitate se găseşte pe etichete sub diferite forme cum ar
fi:”produsul expira la data de”;”data fabricaţiei,data expirării”;”termen de
valabilitate”etc.

6. INDICII DE CALITATE AI PRODUSELOR

Indicii de calitate ai produselor alimentare caracterizează proprietățile

alimentare ale produselor, de bază fiind: valoarea nutritivă, buna calitate,
acțiunea agreabilă asupra organelor senzitive ale omului.
Calitatea bună a produselor alimentare înseamnă ca ele, în primul rând să
nu fie nocive pentru organismul omului, în al doilea rând – calitatea produselor
alimentare se poate asigura prin separarea produselor alterate, sau prin curățirea
și separarea din materia primă sau semifabricate a diverselor impurități. Dacă
investigațiile de laborator au indicat că materia primă sau produsele alimentare
finite conțin substanțe nocive (chimicale, otrăvitoare, microorganisme), atunci
acestea sunt rebutate. În timpul consumului, produsul alimentar exercită acțiune
asupra organelor de simț al omului: miros, pipăit, auz, vedere, care, de
asemenea, pot provoca boli. Produsele alimentare trebuie să fie estetice, adică
să aibă o formă și o culoare frumoasă și atrăgătoare, ambalajul produselor
trebuie să prezinte o informație vastă despre acestea și să promoveze vânzarea
produsului.

7
 Calitățile gustative ale produselor alimentare se determină de proprietățile
organoleptice ale lor: dulceață, prospețime, miros, consistență etc. În timpul
consumului, produsul alimentar provoacă omului următoarele senzații:
delicatețe, durabilitate, suculență etc. Complexul acestor senzații îl impune pe
consumator să accepte sau să refuze produsul alimentar.
Măsurarea nivelului calităţii
Sistemul de indicatori ai calităţii:
1. Indicatori analitici
2. Indicatori sintetici
3. Indicatorul complex (integral)
4. Indicatori ai calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate
5. Indicatorul global al calităţii
Zilnic putem auzi aprecieri de felul următor: “calculatorul meu este
excepţional!”, “am un video “marfă” (cu accepţiunea de calitate) etc. Aceste
calificative: bun, prost, excepţional, slab etc., caracterizează în fond calitatea
produselor la care se referă.
Această apreciere este însă insuficientă, deoarece nu oferă decât o
imagine subiectivă, strict legată de persoana care face aprecierea. De asemenea,
această apreciere poate fi falsă, întrucât prin “bun” de exemplu, nu se specifică
în raport cu ce este “bun” produsul respectiv şi ce înseamnă “bun” pentru un
anume scop[ al utilizării produsului.
Această imprecizie în caracterizarea calităţii unui produs a impus
necesitatea obiectivă direcţionată către aflarea unor metode cantitative de
stabilire a nivelului calităţii. Aceste metode s-au constituit într-un ansamblu
coerent numit astăzi calimetrie, ca ştiinţă a măsurării calităţii*
Principalele obiective ale calimetriei sunt:
 stabilirea terminologiei; definirea principalelor noţiuni ale calităţii produselor

utilizate curent în ştiinţă, tehnologie şi industrie;

 elaborarea nomenclatorului şi a clasificării indicatorilor calitativi pentru
*
Al. Isaic-Maniu, V. Gh. Vodă: Ce este calimetria?; Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984.
8
 produse şi servicii;
 elaborarea metodelor de determinare şi evaluare a diferitelor caracteristici ale

calităţii produselor;
 elaborarea metodelor de optimizare a indicatorilor calitativi.
Măsurarea nivelului calităţii produselor este o activitate complexă atât de
natură tehnică merceologică cât şi de natură statistică-economică, care se
concentrează într-un sistem de indicatori.
În multe cazuri indicatorii de măsurare a nivelului calităţii se utilizează
sub denumirea de “indici ai calităţii”.

Sistemul de indicatori ai calităţii

Indicatorii calităţii produselor constituie expresii cantitative ale

caracteristicilor acestuia.
Dacă un indicator al calităţii se referă la o singură caracteristică el se
numeşte indicator simplu; dacă se referă la mai multe caracteristici sau la întreg
produsul el se numeşte indicator complex, iar dacă serveşte ca bază pentru
aprecierea calităţii prin comparare se numeşte indicator de bază.
În funcţie de sursa de informaţie, indicatorii calităţii produselor pot fi
planificaţi şi efectivi (faptici, realizaţi).
Sistemul de indicatori ai calităţii produselor poate fi constituit sub
diferite variante, ca de exemplu:
 pe faze sau pe etapele de realizare a produsului;
 pe elementele definitorii ale calităţii;
 pe funcţii ale întreprinderii şi atribute ale conducerii;
 pe baza diferitelor clasificări ale caracteristicilor de calitate ale produselor

etc.
Sistemul de indicatori ai calităţii produselor poate fi construit sub formă
de piramidă, pe baza unei anumite sistematizări ierarhice a indicatorilor. Un

9
asemenea sistem agregat de indicatori, structurat piramidal, poate avea trei
trepte:
 treapta I, situată la baza piramidei, cuprinde un număr foarte mare şi
divers de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiţi
indicatori analitici sau simpli ai calităţii;
 treapta a II-a, cuprinde un număr mai mic de indicatori, specifici
grupelor de caracteristici de calitate, respectiv indicatorii sintetici ai
fiecărei grupe de caracteristici;
 treapta a III-a, situată în vârful piramidei, reprezintă indicatorul
complex, integral al nivelului calităţii.

7. Implementarea Sistemului de calitate HACCP

Conceptul HACCP se referă la asigurarea calităţii (siguranţei) produselor alimentare

din punct de vedere microbiologic şi fizico-chimic. Metoda permite identificarea şi analiza
pericolelor asociate diferitelor stadii ale proceselor de producţie. Conceptual HACCP se
referă la asigurarea calităţii (siguranţei) bunurilor alimentare, definirea mijloacelor necesare
controlului acestora, asigurarea ca acestea sunt aplicate in mod eficient.
HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points): Sistemul analizei pericolelor in
punctele critice de control reprezintă metoda de abordare sistematică a asigurării inocuităţii

10
alimentelor, bazate pe identificarea, evaluarea şi ţinerea sub control a tuturor riscurilor ce ar
putea interveni in procesul de fabricare, manipulare şi distribuire a acestora.

DEFINIŢII

HACCP - Hazard Analysis and Critical Control Points un sistem care identifică,
evaluează şi controlează riscurile semnificative pentru siguranţa produselor alimentare.

A controla - A efectua toate acţiunile necesare pentru a asigura şi menţine

conformitatea cu criteriile stabilite în planul de HACCP.

Control - Stadiul în care procedurile corecte sunt respectate şi criteriile sunt

îndeplinite.

Măsură de control - Orice acţiune sau activitate care poate fi utilizată pentru
prevenirea sau eliminarea unui pericol sau reducerea lui până la un nivel acceptabil.

Punct critic de control - O fază în care controlul poate fi aplicat şi este esenţial pentru
a preveni sau elimina un pericol pentru siguranţa produsului alimentar sau pentru a-l reduce la
un nivel acceptabil.

Limită critică - un criteriu care separă acceptabilitatea de inacceptabilitate.

Acţiune corectivă - Orice acţiune necesară atunci când monitorizarea punctului critic
de control indică o pierdere a controlului.

Risc - Un agent biologic, chimic, sau fizic care este prezent în alimente sau în
condiţiile căruia există posibilitatea de a cauza un efect advers asupra sănătăţii.

Analiza riscurilor - Este procesul de colectare şi evaluare a informaţiei privind

pericolele şi a condiţiilor care duc la prezenţa lor pentru a decide care sunt semnificative
pentru securitatea alimentară şi ar trebui de aceea să fie tratate în planul de HACCP.

PRINCIPIILE HACCP:
1. Efectuarea analizei pericolelor
Acest principiu cuprinde:
- identificarea riscurilor asociate unui produs alimentar în toate etapele de procesare;
- evaluarea probabilităţilor de apariţie a acestor riscuri;
- identificarea măsurilor preventive necesare ţinerii sub control a acestor riscuri.

11
 2. Determinarea punctelor critice de control(PCC)
Un punct critic de control (CCP) reprezintă o etapă dintr-o tehnologie de procesare, în
care pierderea controlului, asupra riscului identificat, poate pune în pericol sănătatea
consumatorilor.
Determinarea punctelor critice de control se poate face în oricare etapă a tehnologiei
de procesare în care se impune şi este posibilă ţinerea sub control a riscurilor identificate.
Exemple de puncte critice de control: tratamentul termic; răcirea; igienizarea; testarea
produselor în vederea depistării reziduurilor de pesticide, antibiotice, metale grele.
3. Stabilirea limitelor critice care trebuie respectate pentru a ţine sub control
fiecare punct critic de control identificat
În fiecare punct critic de control identificat, pentru parametrii ce pot fi implicaţi în
apariţia unui risc se stabilesc limitele critice ale acestora. Pentru un punct critic de control pot
exista una sau mai multe limite critice. În cazul în care, oricare dintre aceste limite a fost
depăşită se pierde controlul punctului critic respectiv iar inocuitatea produsului finit este în
pericol.
Parametrii folosiţi pentru limitele critice sunt: timpul, temperatura, umiditatea, pH-ul,
aciditatea, conţinutul de sare, conţinutul de nitriţi, vâscozitatea.
4. Stabilirea procedeelor de monitorizare
Prin monitorizare se înţelege urmărirea şi măsurarea limitelor critice la un punct critic
de control în vederea asigurării că limitele critice menţin şi asigură salubritatea produsului.
Prin monitorizare se urmăreşte testarea planificată a eficacităţii unui proces de a ţine sub
control punctele critice de control şi limitele lor. Obligatoriu, monitorizarea trebuie însoţită de
înregistrări precise, care pot fi utilizate la viitoarele verificări.
Este indicat ca monitorizarea să se realizeze prin metode rapide, care să furnizeze
informaţii în timp util.
5. Stabilirea măsurilor corective
Stabilirea de acţiuni corective care trebuie aplicate în cazul în care sistemul de
monitorizare indică apariţia unei deviaţii faţă de limitele critice stabilite (deci când un CCP
este în afara controlului), constituie o necesitate. Aceste măsuri corective trebuie să elimine
riscurile şi să asigure inocuitatea produsului finit.
Toate deviaţiile apărute şi măsurile corective aplicate vor fi înregistrate (constituie
documentaţia planului HACCP) şi păstrate cel puţin până la expirarea termenului de
valabilitate a produsului respectiv.

12
 6. Stabilirea unui sistem eficient de păstrare a documentaţiei
Pentru aplicarea sistemului HACCP stabilirea unui sistem documentar eficient este
esenţială.
Acest principiu necesită întocmirea şi păstrarea documentaţiei descriptive (planul
HACCP) şi operaţionale (rezultate, observaţii, rapoarte, luări de decizii) ale sistemului
HACCP. Aceste documente vor fi puse la dispoziţia organelor de inspecţie, la cererea
acestora.
7. Stabilirea metodelor de verificare a sistemului HACCP
Verificarea implică metode, proceduri sau teste adiţionale pe lângă cele de
monitorizare pentru a vedea dacă sistemul HACCP este compatibil cu planul HACCP sau
dacă acest plan trebuie modificat.
De organizarea şi executarea procedurilor acestui plan de verificare este responsabilă
echipa HACCP.

8. Etapele implementării sistemului HACCP

Implementarea sistemului HACCP într-o fabrică din industrie alimentară presupune

îndeplinirea unor condiţii preliminare care se refera la urmatoarele aspecte:
Cerinţe privind amplasarea (în teren) şi construcţia întreprinderii
Întreprinderile de industrie alimentară trebuie amplasate pe terenuri salubre, cu apă
freatică la adâncime corespunzătoare, la distanţă de sursele de poluare cu diferiţi agenţi
biologici, fizici sau chimici. Incinta întreprinderii va fi astfel realizată încât să permită o bună
igienizare.
Spaţiile de producţie şi facilităţile trebuie proiectate, amplasate şi construite astfel
încât să corespundă scopului urmărit; să reducă la maximum riscurile de contaminare; să
permită igienizarea eficientă şi să evite contaminarea încrucişată, depunerile de murdărie pe
suprafeţele de lucru şi produsele realizate.
Instalaţiile de alimentare cu apă, de canalizare, de iluminare, de ventilaţie, trebuie
proiectate şi amplasate astfel încât să fie uşor accesibile intervenţiilor şi igienizării.
Cerinţe pentru spaţiile de procesare şi depozitare a alimentelor
Materialele de construcţie a acestor spaţii trebuie să fie impermeabile, neabsorbante şi
netoxice. Suprafeţele trebuie să fie netede, impermeabile şi uşor de igienizat.
Ferestrele şi gurile de aerisire trebuie construite astfel încât să se evite acumularea
murdăriei şi să fie prevăzute cu plase de sârmă contra insectelor.
13
 Uşile vor fi confecţionate din materiale neabsorbante, netoxice şi uşor lavabile, cu
suprafeţele netede, uşor de igienizat.
Spaţiile de depozitare trebuie să fie uşor de igienizat, să aibă capacitate
corespunzătoare şi dotarea necesară asigurării condiţiilor bune de păstrare a produselor
alimentare fabricate.
În spaţiile de prelucrare şi depozitare nu se admite acumularea deşeurilor alimentare.
Acestea vor fi depozitate în containere speciale, (marcate cu eticheta „deşeuri alimentare”)
închise ermetic, uşor de igienizat. Spaţiile de depozitare a deşeurilor alimentare trebuie
amplasate, amenajate şi întreţinute astfel încât să nu devină sursă de contaminare pentru apa
potabilă, echipamente, spaţiile de procesare şi depozitare.
Cerinţe pentru echipamente
Toate utilajele, instalaţiile care vin în contact cu alimentele trebuie să fie confecţionate
din materiale netoxice, să aibă suprafeţele netede, rezistente le coroziune şi uşor de igienizat.
Utilizarea acestora trebuie să excludă poluarea alimentelor cu lubrifianţi, combustibili, apă
contaminată, fragmente metalice.
Cerinţe pentru alimentarea cu apă
Întreprinderile de industrie alimentară trebuie să aibă o sursă de apă potabilă care să
corespundă condiţiilor prevăzute de legislatia in vigoare şi Directiva CCE nr. 83/1998 privind
calitatea apei destinate consumului uman. De asemenea gheaţa utilizată în industria
alimentară trebuie obţinută din apă potabilă; obţinerea, manipularea şi depozitarea acesteia se
va face în condiţii stricte de igienă.
Aburul care intră în contact cu alimentele nu trebuie să conţină agenţi sau substanţe
dăunătoare sănătăţii consumatorului.
Apa utilizată în scopuri nealimentare nu trebuie să se intersecteze cu traseul apei
potabile.
Cerinţe pentru procesul de fabricaţie
Toate operaţiunile privind procesul de fabricaţie se vor executa în condiţii stricte de
igienă.
Recepţia materiilor prime, auxiliare şi a altor materiale (inclusiv cele de ambalare) se
va face pe baza actelor însoţitoare (factură, aviz de expediţie, bon de livrare etc.) din care nu
trebuie să lipsească certificatul de calitate, conformitate şi /sau care atestă salubritatea. Toate
intrările şi ieşirile vor fi înregistrate în formulare tip.
Atât materiile prime cât şi ingredientele sau alte materiale vor fi păstrate în condiţii
stricte de igienă, la temperatură şi umiditate relativă corespunzătoare, care să nu permită
modificarea şi/sau contaminarea acestora.
14
 Tehnologia de procesare, manipularea, ambalarea şi depozitarea trebuie realizate în
condiţii care să reducă la minimum dezvoltarea microorganismelor şi contaminarea
produselor.
Cerinţe pentru transportul produselor alimentare
Recipientele şi/sau containerele utilizate în transportul produselor alimentare vor fi
construite din materiale rezistente şi netoxice; vor avea suprafeţele netede, uşor de igienizat;
se vor închide ermetic pentru a se evita contaminarea produselor prin aer şi/sau diferiţi
vectori. Acestea vor fi utilizate numai pentru transportul alimentelor (fiind în acest sens
marcate corespunzător – „exclusiv alimente”) şi vor fi dotate cu instalaţiile necesare
menţinerii şi monitorizării temperaturilor prescrise.
Cerinţe privind igienizarea
Obţinerea unor produse alimentare de calitate şi salubre se poate realiza numai în
condiţiile aplicării în întreprindere a „procedurilor de lucru standard pentru igienizare”.
Aceste procedee reprezintă reguli şi mijloace prin care se urmăreşte diminuarea riscurilor de
contaminare până la nivele acceptabile.
Elaborarea acestor procedee trebuie făcută pe baza reglementărilor internaţionale în
domeniu.
Într-o întreprindere de industrie alimentară, fiecare fază a procesului de recepţie,
procesare, depozitare, livrare şi comercializare cuprinde unul sau mai multe procedee
specifice de igienizare, care trebuie amănunţit descrise, cunoscute şi aplicate de personalul
implicat în activitatea de igienizare.
Prin aplicarea acestor procedee se realizează igienizarea preoperaţională şi
operaţională.
Igienizarea preoperaţională constă în curăţirea şi dezinfecţia utilajelor, facilităţilor,
instrumentelor şi suprafeţelor înainte de începerea lucrului.
Aceasta cuprinde:
- descrierea amănunţită a modului de executare a procedeelor de igienizare;
- materialul şi substanţele dezinfectante necesare;
- frecvenţa aplicării procedeelor;
- modul de supraveghere, monitorizare şi înregistrare a acestora;
- măsurile corective aplicate operaţiunilor ineficiente;
- frecvenţa recoltării probelor pentru aprecierea, prin examen de laborator, a
eficienţei igienizării.
Igienizarea operaţională constă în procedee de lucru şi măsuri care trebuie să asigure
obţinerea de produse alimentare salubre, care să nu afecteze sănătatea consumatorului.
15
Obţinerea unor asemenea produse presupune respectarea cu stricteţe a normelor de igienă pe
tot fluxul tehnologic de procesare.
Cerinţe privind personalul
Conform prevederilor legal admise, orice persoană, înainte de a se angaja, trebuie să se
supună unui examen medical general şi specific, care să ateste că persoana respectivă este
aptă să lucreze în sectorul alimentar. De asemenea, fiecare întreprindere trebuie să aibă un
program privind frecvenţa examenelor medicale periodice şi o evidenţă strictă a controlului
stării de sănătate a angajaţilor.
Personalul din întreprinderile de industrie alimentară trebuie să respecte cu stricteţe
regulile de igienă personală şi să poarte echipament de protecţie adecvat.
În vederea reducerii la minimum a riscurilor de contaminare prin personal sau prin
activităţile desfăşurate de acesta, conducerea întreprinderii va organiza instruiri periodice
adecvate privind regulile de igienă şi va distribui fiecărui angajat materiale privind bunele
practici de igienă.

DIAGRAMA DE FLUX

FAINA APA MAT. AUX

RECEPTIA CANTITATIVA SI CALITATIVA

DEPOZITARE MATERII PRIME SI MATERIALE PCC

CERNERE FAINA PCC

DOZARE

FRAMANTARE

PRELUCRARE

MODELARE
16
 PREUSCARE

USCARE

AMBALARE

DEPOZITARE

LIVRARE

FIŞA ARBORE DE DECIZIE PASTE FAINOASE

Număr întrebare
Nr. Procesul / Pericole potenţiale din arborele PCC
crt. decizional / PA Observaţii
etapa
Q1 Q2 Q3 Q4
1. Făina. B Mucegaiuri Da Nu Nu - PA

C Reziduri de pesticide Da Nu Nu - PA
Micotoxine
Metale grele
F Aschii metalice metal, Da Nu Nu - PA
lemn, pietre, cuie,
cioburi de sticla,
impuritati minerale
Recepţie
materii Colorant B - - - - \ -
prime şi C - - - - \ -
materiale F - - - - \ -
B Incacrcatura Da Nu Nu - PA
microbiana
Apa C
F Rugina, depuneri Da Nu Nu - PA
Ambalaje B Microorganisme Da Nu Nu - PA
Contaminanţi chimici Da Nu Nu - PA
C
F
13. B Mucegaiuri , bacterii Da Nu Da Nu PCC Depozitarea
Depozitare patogene fainii a fost
C Substanţe chimice Da Nu Nu - PA identificată

17
 F Dăunători Da Nu Nu PA ca şi PCC ,
necesitând
operaţii
specifice
pentru
ţinerea sub
control a
pcc-urilor
B - - - - - Cernerea a
- fost
identificată
C - - - - - - ca şi PCC ,
Aşchii metalice, Da Da necesitând
Cernere faina şuruburi, sârmă.
16. PCC operaţii
F Insecte moarte sau în specifice
diferite stadii de pentru
dezvoltare ; rozătoare ţinerea sub
control a
pcc-urilor

19. Dozare materii prime B - - - - - -

si materiale C - - - - - -
-
F Impurităţi de la Da Nu Nu - PA
ustensile sau din mediu
22. B - - - - - -
Framantare C - - - - - -
F Impurităţi provenite de Da Nu Nu - PA -
la malaxor sau din
mediu de lucru

25. Prelucrare – B - - - - - -
modelare – colectare - -
asezare C - - - - - -
F Impurităţi , obiecte Da Nu Nu - PA
personal
28. B Abatere de la Da Nu NU -
Uscare încărcătura microbiană pa
C
F

B
31. C
Ambalare
F Fragmente de folie, Da Nu Nu - PA
inele, agrafe etc -
B Microorganisme Da Nu Nu - PA
34. Depozitare produs C
finit F praf, Infestare Da Nu Nu - PA
daunatori
B Bacterii patogene, Da Nu Nu - PA
mucegaiuri
37. C -
Livrare
F Praf , lemn, sârmă, etc Da Nu Nu - PA
Diverşi dăunători

18
 8. DETERMINAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL

PCC
DEPOZITARE MATERII PRIME SI MATERIALE

PCC 1 – punct critic de control 1

Riscuri microbiologice
- mucegaiuri nr\g, max
Acţiuni corective

Se va asigura continuu parametrii de depozitare prestabiliti. In caz de devieri se

actioneaza manual sistemul de reglare a temperatrurii. Daca parametrii de depozitare au
fost depasiti se va izola lotul de materie prima si se va muta in alta incapere pana ce se
va reveni la normal.. se va asigura un spatiu liber suficient pentru circulatia aerului
printre paletii cu faina.
Personalul va fi instruit cu principiile de buna practica in productie . Se vor verifica
etalonarile aparatelor de masura si control.
Limita critică
TDepozit faina > 250C
Verificări
Verificare mod efectuare depozitare\ lunar\ (sef echipa HACCP).
Verificare DMM/semestrial/ sef echipa HACCP.
Înregistrări
Fișă monitorizare parametrii de depozitare. Raport de neconformitate

PCC2
CERNERE FAINA

PCC2 – punct critic de control 2

Riscuri fizice
Impuritati metalice insecte moarte sau în diferite stadii de dezvoltare ;
Limita critică
Prezenţa
Acţiuni corective
- reparare site, înlocuire site defecte;
- izolare lot defect si repetare cernere;
19
 - instruire personal.
Verificări
Verificarea modului de cernere si mentenanta a cernatorului/ trimestrial/ sef echipa
HACCP.
Înregistrări
Fisa cernator.

9. FIŞA DE ANALIZĂ A RISCURILOR POTENŢIALE

Produs: PASTE FAINOASE

Etapa Riscul Sursa/Cauza/Comentarii G F Cls Măsuri de

risc prevenire

20
 B Făina Mucegaiuri Nerespectarea condiţiilor 3 1 3 Control
igienice optime în timpul organoleptic la
prelucrării grâului, depozitării receptie. Analize
făinii la furnizor, in timpul microbiologice
transportului conform
programului de
autocontrol.
Selecţie furnizori
şi verificare
Recepţie
documente
calitativă însoţitoare la
şi receptie
Instruire personal
cantitativă
cu modul de
realizare a
controlului la
receptie
Colorant - - - - - -
Apa Incărcătura Nemenţinere stare de igienă a 2 1 2 Solicitare buletine
microbiană instalaţiei de apă de analiză de la
furnizori
Menţinere stare de
igienă a instalaţiei
de apă ( filtru)
Ambalaje Microorganisme Suprafaţa ambalajelor poate fi 1 1 1 Control vizual al
contaminată cu
igienei
microorganisme datorită
manipulării acestora în condiţii materialelor de
insalubre
ambalare
C Făina Reziduri de Faina mucegaita, conditii de 3 1 3 Selectare furnizor
pesticide transport improprii, tratare grau şi verificare
Micotoxine necorespunzator in perioada de documente de
Metale grele cultivare însoţire . contol
organoleptic
( miros strain)
Analize periodice
conform
programului de
autocontrol
Colorant - - - - - -
Apa - - - - - -

21
 Ambalaje contaminanţi Coloranţi, materialul din care 1 1 1 Selectare furnizor
chimici sunt confecţionate şi verificare
(Pb, Sn, documente de
polimeri, însoţire şi a
plastifianţi) avizului
Ministerului
Sănătăţii.
Observare vizuala
lot
F Făina Bucăţi de metal, Prezenţa acestor obiecte pot 3 1 3 Inspecţia vizuală.
afecta calitativ produsul finit.
lemn, pietre Intocmire
Incărcare şi descărcare
Impuritati defectuasă, prin tărâre 1 1 1 procedura pentru
minerale 1 1 1 selectarea si
Infestare cu evaluarea
insecte moarte furnizorului
sau in diferite
stadii de
dezvoltare si
rozatoare
Colorant - - - - - -
Apa Rugină, Depuneri pe instalaţia de apă 1 1 1 Filtrarea apei
depuneri înainte de
utilizare.asigurarea
stării de igienă şi
efectuare periodică
curăţare instalaţie
Ambalaje
Depozitare B Mucegaiuri Nerespectarea condiţiilor 3 1 3 Igiena mediului,
igienice de depozitare, precum precum şi a
Materii
şi a temperaturilor şi umidităţii condiţiilor de
prime si
din depozit depozitare.
materiale Instrucţiuni de
depozitare.
Scurtarea duratei
de depozitare.
Monitorizare
temperatura si
umiditate de
depozitare

22
 C Micotoxine Depozitare necorespunzătoare 2 1 2 Respectare
Substanţe utilizării în ordinea
chimice vechimii.
Detergenti Supravegherea
tratamentelor care
implică utilizarea
substanţelor
chimice
F Dăunători, Igienizare şi controlul 1 1 1 Igienizare
tencuială dăunătorilor defectuoasă corespunzătoare,
respectare
instrucţiuni de
depozitare,
controlul
dăunătorilor
Cernere B - - - - - -
C - - - - - -
faina
F Aşchii metalice, Starea tehnică a utilajelor 3 1 3 Verificare stare
şuruburi,sârmă
defectuasă, personal neinstruit tehnică site de
Insecte moarte
Igienizare , dezinsecţie şi 1 1 1 cernere. Instruire
sau în diferite
deratizare defectuasă şi testare personal
stadii de
în ceea ce priveşte
dezvoltare ;
activitatea de
rozătoare
cernere.
Asigurarea unui
spaţiu de activitate
igienic
Respectarea
traseului de
eliminare
impurităţi.
Dozare B - - - - - -

Materii C
F Impurităţi de la Prezenţa acestor impuritati pot 1 1 1 Verificare stare
prime si
ustensile sau din afecta calitativ produsul finit igiena depozit.
materiale mediu Respectare
program de
igienizare.
Instruire personal
cu normele GMP
Framantare - - - - - -
B

23
 C - - - - - -

F Impurităţi Nerespectarea normelor interne 1 1 1 Instruire personal

provenite de la de lucru privind
malaxor sau din comportamentul.
mediu de lucru Verificare stare
tehnică a
malaxorului
Prelucrare B - - - - - -
modelare C - - - - - -
colectare F Impurităţi Stare tehnică şi igienă 1 1 1 Asigurare
Obiecte necorespunzătoare a curăţenie în
asezare
personal dispozitivului de modelat spaţiile de
Personal neglijent producţie.
Verificarea
integrităţii, stării
tehnice şi igienă a
utilajului de presat
– modelat., cutit
rotativ, matrite
Elaborare
instructiuni de
lucru privind
igienizarea
matritelor
Instruire personal
cu normele GMP
Uscare B încărcătura Nerespectarea timpilor şi a 3 1 3 Verificarea
microbiană temperaturilor specifice respectării
sortimentului, ce vor asigura parametrilor de
umidittea de maxim 14 % a uscare
produsului Efectuarea in mod
planificat a
activitatilor de
intretinere
Instruire personal
C - - - - - -

F
Ambalare B
C
F Fragmente de Rupere ambalaje in timpul 1 1 1 Inspecţie vizuală
folie, inele, ambalării, neutilizarea Instruire personal,
agrafe etc echipamentului de protecţie utilizarea
permanentă a
echipamentului de
protecţie.
Verificarea
integrităţii şi stării
fizice a
ustensilelor
folosite la
ambalare
Depozitare B Microorganisme Nerespectare condiţii de 3 1 3 Respectare condiţii
depozitare ( temp. şi umid.) de depozitare
Nerespectare condiţii de igienă
C Subtanţe Igienizare defectuasă 1 1 1 Control periodic a
chimice stării de igienă

24
 F praf, Infestare Spaţiu de depozitare defectuos 1 1 1 Proceduri de
daunatori întreţinere şi
igienizare spaţiu
de depozitare
Asigurarea unui
plan de deratizare
şi dezinsecţie
Transport B Bacterii Contaminare de la personal 1 1 1 Instruire personal
-Livrare patogene, Contaminare de la mijlocul de 1 1 1 privind principiile
mucegaiuri transport GMP
Verificare şi
menţinere stare de
igienă a
mijloacelor de
transport
C
F Praf , lemn, Mijloace de transport 1 1 1 Verificare stare de
sârmă, etc întreţinute necorespunzător igienă şi curăţenie
a mijloacelor de
Diverşi
transport
dăunători
Refuzarea
încărcării în
mijloace de
transport
necorespunzătoare.

10. LEGISLAȚIE ÎN DOMENIU

Cod
Denumire Document Data Institutie
Document.
SR EN ISO Sisteme de management al calităţii. Cerinţe Dec ASRO
9001:2001 2000
SR EN ISO Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale 2006 ASRO
9000:2006 şi notiuni
SR EN ISO Sistemul de Management al Siguranţei Alimentare. Cerinţe 2002 ASRO
22000:2005 pentru organizaţiile din domeniul alimentar
SR EN ISO Sisteme de management de Mediu. Cerinţe cu ghid de 2005 ASRO
14001:2005 Utilizare
Codex Alimentarius
HG. Nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor 2002 GUVERNUL
ROMANIEI
HG. Nr. 1198/2002, privind aprobarea Normelor de Igienă 2002 GUVERNUL
a produselor alimentare ROMANIEI
Directiva 178/2002 privind igiena produselor alimentare
Hotarirea de Guvern nr. 1196/2002 privind controlul oficial 2002 GUVERNUL
al alimentelor. ROMANIEI
Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1956/1995 privind 1995 MINISTERUL
normele pentru introducerea HACCP in industria SANATATII
alimentara
25
Reglementarea 852/2004 privind igiena alimentelor 2004 GUVERNUL
ROMANIEI
Reglementarea 853/2004 privind reguli specifice de igiena 2004 GUVERNUL
pentru alimente de origine animala ROMANIEI
Reglementarea 882/2004 privind controlul oficial al 2004 GUVERNUL
nutreturilor si alimentelor. ROMANIEI
O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor GUVERNUL
(aprobată prin L.11/1994) cu modificările şi completările ROMANIEI
ulterioare
HG 831 pentru aprobarea Normelor privind limitele 2004 GUVERNUL
admisibile de perisabilitate la mãrfuri în procesul de ROMANIEI
comercializare
HG 924 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena 2004 GUVERNUL
Produselor alimentare ROMANIEI
Normă 31/0 MINISTERUL
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 198 din 1/20 AGRICULTURII,
02/03/2006 06 ALIMENTATIEI SI
PADURILOR
Normă sanitară veterinară referitoare la controlul privind
Salmonella şi alţi agenţi zoonotici specificaţi ce se transmit
prin alimente

Normă 05/0 MINISTERUL

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 bis din 8/20 AGRICULTURII,
29/09/2003 03 ALIMENTATIEI SI
PADURILOR
Normă sanitară veterinară privind circulaţia şi utilizarea
materiilor prime furajere
Lege nr. 296 28/0 GUVERNUL
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 593 din 6/20 ROMANIEI
01/07/2004 04

privind Codul consumului

Lege nr. 178 09/0 GUVERNUL
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 din 5/20 ROMANIEI
19/05/2003 03

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 104/1999

pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie
Lege nr. 458 08/0 GUVERNUL
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 552 din 7/20 ROMANIEI
29/07/2002 02

privind calitatea apei potabile

Ordonanţă nr. 99 29/0 GUVERNUL
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 424 din 8/20 ROMANIEI
01/09/2000 00
privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă

26
Ordonanţa de Guvern, nr.87/2000, privind răspunderea GUVERNUL
producătorilor pentru pagubele generate de produsele ROMANIEI
defectuoase
Ordonanţa de urgenţă nr.97/2001, privind reglementarea GUVERNUL
producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor ROMANIEI
Legea nr 60/1974 cu modificările ulterioare (legea GUVERNUL
75/1991) privind asistenţa sanitar-veterinară ROMANIEI
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea GUVERNUL
contravenienţilor la nomele de igienă şi sănătate publică, ROMANIEI
modificată prin Ordonanţa nr. 108/1999
HG. Nr. 1197/2002 pentru aprobarea Normelor privind GUVERNUL
materialele şi obiectele care vin în contact cu produsele ROMANIEI
alimentare
Ord. MSF/MAAP nr. 438/295/2002 pentru aprobarea MINISTERUL
Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în AGRICULTURII,
produsele alimentare pentru consum uman, completat cu ALIMENTATIEI SI
Ord. 62/103/2004 PADURILOR
Ord. MSF/MAAP nr. 84/91/2002 pentru aprobarea MINISTERUL
Normelor privind contaminanţii din alimente, completat cu AGRICULTURII,
Ord. Nr. 1201/106/2004 (metale grele) şi Ord. ALIMENTATIEI SI
1215/117/2004 (dioxina, ohratoxina), modificat şi PADURILOR
completat cu Ord. MS/MAAP nr. 231/2004

ORDIN nr. 103 din 4 mai 2004 pentru aprobarea AUTORITATEA

NATIONALA
normelor privind alimentele si ingredientele alimentare
PENTRU
noi EMITENT:AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA
CONSUMATORIL
PROTECTIA CONSUMATORILOR
OR
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 27
august 2004
LEGE nr. 240 din 7 iunie 2004 GUVERNUL
privind raspunderea producatorilor pentru pagubele ROMANIE
generate de produsele cu defecte
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 552 din 22
iunie 2004
Lege nr. 412 din 18/10/2004 - Emitent: Parlamentul GUVERNUL
României Intrare în vigoare: 30/10/2004 Publicaţie: MOF ROMANIE
nr. 990/2004
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 150/2004
privind siguranţa alimentelor
Ordin nr. 240 din 06/10/2006 - Emitent: Autoritatea
Naţională Sanitară Veterinară şi pt Siguranţa Alimentelor Autoritatea
Intrare în vigoare: 18/10/2006 Publicaţie: MOF nr. Naţională Sanitară
855/2006 Veterinară şi pt
pentru abrogarea anumitor ordine privind igiena Siguranţa
alimentelor şi condiţiile de sănătate pentru producerea şi Alimentelor
punerea pe piaţă a anumitor produse de origine animală
destinate consumului uman

27
Lege nr. 296 din 28/06/2004 - Emitent: Parlamentul Parlamentul
României Intrare în vigoare: 01/01/2007 Publicaţie: MOF României
nr. 593/2004
privind Codul consumului
Ordin nr. 568 din 14/05/2004 - Emitent: Ministerul Ministerul Sănătăţii
Sănătăţii Intrare în vigoare: 26/05/2004 Publicaţie: MOF
nr. 472/2004
pentru aprobarea Ghidului privind conţinutul tematic al
modulelor de pregătire a personalului care participă la
cursurile de instruire profesională privind însuşirea
noţiunilor fundamentale de igienă
Ministerul Muncii,
Ordin nr. 755 din 16/10/2006 - Emitent: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale
Solidarităţii Sociale şi Familiei Intrare în vigoare: şi Familie
01/10/2006 Publicaţie: MOF nr. 887/2006
pentru aprobarea Formularului pentru înregistrarea
accidentului de muncă - FIAM şi a instrucţiunilor de
completare a acestuia
Hotărâre nr. 984 din 25/08/2005 - Emitent: Guvernul Guvernul României
României Intrare în vigoare: 18/09/2005 Publicaţie: MOF
nr. 814/2005
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele
sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor
Normativ din 26/11/2004 - Emitent: Ministerul Mediului şi Ministerul Mediului
Gospodăririi Apelor Intrare în vigoare: 26/01/2005 şi Gospodăririi
Publicaţie: MOF nr. 86(bis)/2005 Apelor
- tehnic privind incinerarea deşeurilor

Normă din 15/06/2004 - Emitent: Guvernul României Guvernul României

Intrare în vigoare: 26/07/2004 Publicaţie: MOF nr.
669/2004
de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a
calităţii apei potabile
Regulament din 26/05/2003 - Emitent: Ministerul Ministerul
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor Intrare în vigoare: Agriculturii,
10/07/2003 Publicaţie: MOF nr. 404/2003 Alimentaţiei şi
cu privire la acordarea, suspendarea şi retragerea (anularea) Pădurilor
licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară
activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare
Normă din 31/03/2003 - Emitent: Ministerul Agriculturii, Ministerul
Alimentaţiei şi Pădurilor Intrare în vigoare: 28/05/2003 Agriculturii,
Publicaţie: MOF nr. 362(bis)/2003 Alimentaţiei şi
privind parametrii de calitate şi salubritate pentru Pădurilor
producerea, importul, controlul calităţii, comercializarea şi
utilizarea nutreţurilor concentrate simple, combinate,
aditivilor furajeri, premixurilor, substanţelor energetice,
substanţelor minerale şi a nutreţurilor speciale

28
Ordonanţă de urgenţă nr. 62 din 06/09/2006 - Emitent: Guvernul României
Guvernul României Intrare în vigoare: 18/09/2006
Publicaţie: MOF nr. 787/2006
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare
ecologice
Ministerul Sănătăţii
Ordin nr. 286 din 24/03/2006 - Emitent: Ministerul
Sănătăţii Intrare în vigoare: 17/06/2006 Publicaţie: MOF
nr. 430/2006
privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de
pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de
origine vegetală

Hotărâre nr. 264 din 22/02/2006 - Emitent: Guvernul Guvernul României

României Intrare în vigoare: 29/03/2006 Publicaţie: MOF
nr. 282/2006
privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de
punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare
Ordonanţă de urgenţă nr. 195 din 22/12/2005 - Emitent: Guvernul României
Guvernul României Intrare în vigoare: 29/01/2006
Publicaţie: MOF nr. 1196/2005
privind protecţia mediului
Normă din 15/09/2006 - Emitent: Autoritatea Naţională Autoritatea
Sanitară Veterinară şi pt Siguranţa Alimentelor Intrare în Naţională Sanitară
vigoare: 21/09/2006 Publicaţie: MOF nr. 798/2006 Veterinară şi pt
- sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de Siguranţa
stabilire şi implementare a cerinţelor privind igiena hranei Alimentelor
pentru animale
Hotărâre nr. 1393 din 04/10/2006 - Emitent: Guvernul Guvernul României
României Intrare în vigoare: 01/01/2007 Publicaţie: MOF
nr. 858/2006
privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 1.197/2002 pentru aprobarea Normelor privind
materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele

Hotararea nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea
de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de muncăPublicat in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din
23/08/2006

Ordin nr. 147 din 23/12/2005

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 13 din
06/01/2006privind aprobarea Programului de
supraveghere şi control în domeniul siguranţei
alimentelor pentru anul 2006

29
 Lege nr. 225 din 07/06/2006
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din
09/06/2006

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a
pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din
cereale

BIBLIOGRAFIE

1. Al. Isaic-Maniu, V. Gh. Vodă: “Ce este calimetria?” Ed. Tehnică,

Bucureşti, 1984
2. Al. Isaic-Maniu, ş.a.: Statistica pentru managementul afacerilor; Ed.
Tehnică, Bucureşţi, 1999
3. Mihali, C., Oprea, G.: Tehnologii generale in industria alimentara. Editura
Risoprint, Cluj-Napoca 2003;
4. T. Baron, Al. Isaic-Maniu, L. Tovissi ş.a.: “Calitate şi fiabilitate”; vol. I,
Ed. Tehnică, Bucureşti, 1988
5. http://www.anamob.ro/standarde_ma.shtml;
6. http://www.anpc.gov.ro/anpc/index.php;
7. http://www.medicina-naturista.ro/alimentatie/pastele-fainoase-intre-mit-
si-adevar.

30