1

Când se începe studiul anatomiei, majoritatea desigur memorează denumirile

din imaginile 2D.
Pe măsură ce cunoștințele lor progresează, devine evident că nu se poate
înțelege pe deplin anatomia fără o perspectivă în trei dimensiuni.

*
Una dintre cele mai bune moduri de a începe această (nouă) etapă de gândire
este studierea de imagini în "secțiunii transversale" în corp. Secțiunile
transversale în planurile sagital, frontal și transversal ajută la consolidarea
înțelegerii.
*
În această imagine, avem o vedere a secțiunii transversale a gleznei și a
structurilor asociate. Elementele au fost convenabil etichetate pentru a ajuta la
înțelegere:

În plus, vedeți cavitățile sinoviale și profunzimea structurilor adânci. Această

abilitate de a vizualiza în profunzime este esențială pentru a cunoaște cât mai
bine structurile palpate în practica clinică.

Sursa:
https://www.facebook.com/PhysioOsteoBook/photos/a.624695844533206/84
5911219078333/?type=3&theater
2

„Poziția dorsală a piciorului arată o complexitate uimitoare a țesuturilor.

De multe ori avem în minte o imagine clară și simplistă a structurilor de
anatomie.
Un cadavru disecat sau o carte foarte detaliată, ne arăta însă că "anatomia
reală" este îmbâcsită și complexă.
*
În aceast sens vedem aici fascia dorsală a piciorului (Fascia dorsi pedis) care
acoperă tendoanele din regiune. Fibroza acestei fascii de la deshidratare,
traume sau încălțăminte proastă va duce la frecare între această fascie și
tendoane în timpul mersului (foarte frecvente în cazul alergătorilor la distanță).
Fascia dorsi pedis, atunci când nu este sănătoasă, poate provoca, de asemenea,
frecare pe nervul suural, nervul saphenos, ramurile dorsale cutanoase mediale
și intermediate.

Nervul peroneal, ramurile nervului digital și numeroasele artere și vene.

În cele din urmă, retinacul extensor care acoperă tendoanele extensoare, este
un țesut cu densitate foarte mare de receptor neurologic (vezi Stecco). Acest
țesut, atunci când este deteriorat sau fibrozat, nu mai poate transmite
informații proprioceptive esențiale la nivelul SNC despre funcția piciorului și a
gleznei.
Fascia poate părea împrăștiată și dezorganizată, dar este o LEGĂTURĂ între
toate țesuturile și sistemele din organism.”

Sursa >
https://www.facebook.com/PhysioOsteoBook/photos/a.624695844533206/84
5505455785576/?type=3&theater
3.

„Vederea plantară a piciorului dezvăluie o rețea incredibil de extinsă de vene

din călcâi până la degetele piciorului. Luați în considerare această imagine data
viitoare când țesuturile acestea se „intersectează” cu o minge de golf.

Sistemul venos funcționează cu sistemul limfatic pentru a deplasa deșeurile din

țesuturi. Atunci când există o densitate mare a venelor, există o mare cerere
pentru "gestionarea deșeurilor". .
Deoarece talpa piciorului este cea mai distală față de inimă, este nevoie de o
circulație bună pentru a scăpa țesuturile sale de inflamații și metaboliți. După
cum se poate vedea, acest sistem de vene este delicat și complex.

În cazul alergătorilor la distanță, stresul constant și lovirea picioarelor necesită

recuperare maximă. Dacă sângele și fluxul limfatic sunt restrânse din cauza
lipsei de odihnă sau a încălțămintei improprii, produsele reziduale, cum ar fi
lactatul și agenții inflamatorii, vor rămâne în țesuturi.

Fasciata plantară, tendinita achilică, metatarsalgia, durerile cronice de la picior,

dureri de gleznă și unghii negre sunt toate condiții comune asociate cu
alergarea și lipsa fluxului de sânge corespunzător.

Mișcarea este "respirația" țesuturilor, permițând circulația sângelui și a limfei și

reîmprospătarea țesuturilor. Dacă limităm talpa la un sicriu din materiale
sintetice (pantoful) și o lovim doar pe beton, lucrul acesta nu poate fi
considerat drept mișcare.

Tensiunea există de multe ori în țesuturile slab recuperate și masajul în forță

poate să nu fie eficient.

Cunoașteți anatomia pentru a lua decizii mai bune despre corpul vostru!”
*
Sursa >
https://www.facebook.com/PhysioOsteoBook/photos/a.624695844533206/84
5591625776959/?type=3&theater