Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

1.TEMPORIZATOARE

Sunt aparate a căror funcţie este realizarea unei temporizări în cadrul ciclului de funcţionare al
unei instalaţii. Temporizarea se poate face în mai multe moduri: la activare, la dezactivare sau la
ambele momente activare-dezactivare.

Temporizarea la activare durează între momentul to al iniţierii comenzii până în momentul ti al

execuţiei acestei comenzi. În figura 1 este prezentat schematic, iar în fig. 2 este arătat în secţiune un
temporizator de acest tip, compus din următoarele elemente: droselul de cale 1 rezervorul 2 şi
distribuitorul 3/2 monostabil (normal închis sau normal deschis) 3.

Fig. 1 . Simbol temporizator

Modul de funcţionare: Racordul P este alimentat. în momentul to când racordul 12 este alimentat,
prin droselul 1 începe umplerea lentă a rezervorului 2.

Când în rezervor este atinsă presiunea minimă necesară comutării distribuitorului 3, la momentul ti,
acesta comută şi conectează orificiu P la A, după ce orificiul A a fost izolat faţă de R, generând o
comandă în instalaţie. în momentul în care dispare semnalul de comandă, la t2, din racordul 12,
rezervorul se goleşte rapid prin supapa de sens şi distribuitorul comută rapid în poziţia iniţială.

6
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Fig. 2 . Secţiune prin temporizator

În figura 3 este prezentată diagrama de comutare a temporizatorului suprapusă cu

diagrama variaţiei presiunii în rezervorul 2. Reglarea duratei de temporizare se face din
droselul 1, iar mărirea plajei de reglare a temporizatorului se poate face mărind capacitatea
rezervorului.

Fig. 3 . Diagrama de comutare a temporizării şi diagrama de variaţie a presiunii în rezervor

7
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Temporizarea la dezactivare durează între momentul t1 când comanda a fost anulată şi

momentul t2 când temporizatorul generează în sistem semnalul de anulare a comenzii, deci de
încetare a execuţiei acestei comenzi. În fig. 4 este prezentat schematic temporizatorul
de acest tip, iar în fig. 5 diagramele de comutare şi de variaţie a presiunii în rezervorul 2

Fig. 4 . Simbolul de temporizare între momentul t1 si t2

Se observă că diferenţa între cele două temporizatoare constă în modul de conectare a

supapei de sens.

Fig. 5 . Diagramele de comutare şi de variaţie a presiunii în rezervor

Temporizarea la activare-dezactivare, fig. 6, apare atât la momentul to al iniţierii comenzii

(până la momentul t1 al execuţiei ei), cât şi la momentul t2 al încetării comenzii (până la momentul t3
când se produce efectul încetării comenzii).

8
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Fig. 6 . Diagrama de comutare a temporizatorului şi de variaţie a presiunii în rezervor

În fig. 7 este prezentat schematic acest temporizator. Se observă că respectiva schemă de

temporizator se obţine conectând în serie două drosele de cale, cu supapele în opoziţie.

Fig. 7 . Simbolul de temporizator dublu cu temporizări diferite la activare şi dezactivare

Reglarea diferită a celor două drosele permite obţinerea unor durate de temperatură diferite, adică t1
- to  t3 – t2.

9
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

2.INTRERUPATOARELE

Intrerupatorul este dispozitivul care inchide sau deschide un circuit electric sub sarcina sau
asigura declansarea la defect in retea (scurtcircuit,suprasarcini).In acest caz el este prevazut cu
relee speciale de protectie.Acestea aparate electrice de comutatie si protectie realizeaza
functia de inchidere,deschidere a unui cai de curent.

2.1. INTRERUPATORE AUTOMATE

Intrerupatorul automat este un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida ,sa suporte pe o
durata specifica si sa intrerupa curenti in conditii anormale(supra-sarcina,scurtcircuit).

Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automare sunt mentinute in pozitia anclasata

cu ajutorul unui mecanism de zavorire,mecanic sau electro-mecanic,asupra carui actioneaza
relee.Releele care actioneaza la suprasarcina ,de obicei sunt de tipul termobimetalic,iar releele
de protectie la scurtcircuit –electromagnetice.Cand releele actioneaza direct asupra
mecanismului de zavorire,se numeste declansator.

Intrerupatoarele automate pot fi anclasate sau declansate fie manual prin intermediul unei
manete de actionare de pe aparat, fie de la distanta,comanda fiind realizata prin electromagnet
de anclasare,servomotor sau dispozitiv pneumatic.

Electromagnetii de anclasare raman sub tensiune un timp scurt ,dezvoltand o mare forta
pentru a putea intinde arcurile antagoniste si a arma mecanismul de declansare ,deosebindu-se
esential de electromagneti contactoarelor care raman conectati la tensiune timp indelungat.

Intrerupatoarele automate functioneaza in general cu o frecventa de conectare redusa.

Intrerupatoarele automare de joasa tensiune trebuie deci sa indeplineasca doua functii

principale in schemele electrice: sa asigure continuitatea circuitului,exercitand un control
asupra valorilor curentilor nominali din exploatare si sa intrerupa continuare circuitului in
instalatie,in punctul de unde este montat intrerupatorul, a unor curenti care depasesc valori
nominale .

Unele intrerupatoare au rolul de a intrerupe continuarea circuitului in cazul scaderi tensiunii

sub o anumita valoare.

10
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Pentru realizarea functiilor de mai sus intrerupatorul trebuie sa fie compus din urmaroarele
parti:cai de curent,contacte,dispozitive de stingere a arcului electric,mecanism de
actionare,relee de diverse tipuri.

Intrerupatoarele automate se pot clasifica dupa diferite criterii:

Dupa sursa de energie utilizara la actionarea aparatului se deosebesc:

-intrerupatoare cu actionare manuala,la care operatia de inchidere este efectuata exclusive

prin intermerdiul unei energii manuale aplicate direct.Operatia de deschidere poate fi
efectuata tot manual prin intermediul releelor.

-intrerupatoare cu actionare electrica,la care energia necesara pentru inchiderea este data de
un electromagnet sau unu motor electric.

-intrerupatoare cu actionare pneumatica,la care energia necesara pentru inchidere este data de
un dispozitiv pneumatic.

Dupa timpii totali de deschidere la curent scurtcircuit se deosebesc in ordinea marimilor

timpilor de deschidere ,urmatoarele tipuri:

-intrerupatoare limitatoare,la care timpul total de deschidere nu depaseste 5 ms si care

limiteaza astfel valoarea de varf al curentilor de scurtcircuit.Cand intrerupatorul limatator
este echipat cu un declansator special ,se numeste ultrarapid si poate fi utilizat si la
intrerupatoarele curenului continuu.

-intrerupatoare rapide,la care timpului total nu depasesti 10 ms.

-intreruparoare normale,la care timpul total de deschidere este pana la 100 ms.

Dupa felulu curentului ce strabate caile principare de current ,se deosebesc:

-intrerupatoare pentru curent alternative

-intrerupatoate pentru curent continu

-intrerupatoare pentru curent alternativ si continuu.

Dupa tipul releelor sau declansatoarelor cu care sunt echipate se utilizeaza:

-intrerupatoare echipate cu relee sau declansatoare termice pentru declansarea la

suprasarcina

11
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

-intrerupatoare echipate cu relee si declansatoare electromagnetice pentru declansarea la scurt

circuit

-intrerupatoare echipate cu diferite tipuri de relee si declansatoare.

Dupa modul de fixare in instalatie se deosebesc:

-intrerupatoare pentru montare fixa

-intrerupatoare in constructie debransabil.

Clasificare de mai sus epuizeaza posibilitatea de utlizare,echipare ale intrerupatoarelor

automate,existand inca numeroase alte criteri de clasificare(tipul de protectie,mediul de
stingere al aerului,posibilitatea de instalare etc.).

2.1.1 TIPURI DE INTRERUPATOARE AUTOMATE

a) Intrerupatoare automate mici

Intrerupatoarele automate mici sunt destinate pentru protectiei conductoarelor din instalatii
casnice si industriale(circuitele de lumina,circuitele de comanda,circuitul pentru aparatele
electrocasnice)precum si protectiei ,aparatajului din aceste instalatii.Ele sunt utilizate si pentru
protectia instalatiilor care contin motoare de mica putere.Aceste intrerupatoare automate
asigura protectia circuitelor atat impotriva curentilor de suprasarcina,cat si impotriva
curentilor de scurtcircuit.Indiferent de varianta constructive,intrerupatoarele se compun din
urmatoarele elemente:soclu din material izolant termic si electric,mecanisme de
zavorire,contacte fixe si mobile,borne de racord ale conductoarelor,camere de stingere,releu
termic si electromagnetic,capac si buton sau maneta de actionare.Deoarece intrerupatoarele
automate mici se executa,de obicei,in constructie monopolara,ele se numesc pe scurt
intrerupatoare monopolare.

Intrupatoare monopolare cu filet pot fi montate in socluri de sigurante normale,avand un soclu

filetat E 27.Alte constructii permit montarea aparenta sau ingropata a aparatului.

Caracteristicile de declansare ale releelor automate mici depind de felul circuitului pe care
trebuie sa-l protejeze intrerupatorul automat.

12
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

b) Intrerupatoare automate de putere.

Intrerupatoare automate de putere pentru curent alternativ si continuu se folosesc pentru

protectia motoarelor electrice a retelelor de distributie sau a transformatoarelor.Aceste
intrerupatoare asigura protectia in cazul aparitiei curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit si
in cazul scaderii tensiuni sub anumite limite.Caracteristicile de protectie depind de tipurile de
relee sau declansatoare cu care sunt echipate intrerupatoarele automate.

Intrerupatoarele automate de putere se compun din urmatoarele elemente principale:cadrul de

sustinere,mecanismul de zavorire,polii principale cu contactele principale,bornele de racord
ale conductoarelor si camerele de stingere ,polii auxiliari cu contactele auxiliare,dispozitivele
de protectie,organul motor si carcasa.

Poli sunt executati intr-o constructie compacta, ca unitati monopolare independenta :caile de
curent fixate sunt pe un soclu din material izolant avand o mare rezistenta mecanica si
higroscopicitate redusa.

Contactele fixe si mobile sunt realizare fiecare din doua elemente de contacte diferite,care au
urmatoarele functiuni:contactele principale asigura trecerea curentului electric in timpul
functionarii in regim permanent a intrerupatorului ,iar contactele de rupere suporta actiunea
arcului electric care se produce la intreruperea circuitului.Contactele principale se executa din
profile de cupru sau aliaje speciale din argint ,iar contactele de rupere din aliaje rezistente la
actiunea arcului electric.

Contactele de rupere se inchid inaintea contactelor principale si se deschid in urma lor tocmai
in scopul de a le proteja de actiunea arcului.

Tinandu-se seama de functiile pe care trebuie sa le indeplineasca in instaliatiile electrice si de

performantele necesare,se deosebesc doua constructii distincte de intrerupatoare de
putere:intreruparoare in executie deschisa si intrerupatoare capsulate.

Intrerupatoarele fixe se fixeaza pe traverse din otel profilat ,cu suruburi.

13
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Acesti suporti trebuie sa fie rigizi si perfecti coplanari pentru a nu se produce deformari in
intrerupator care sa impiedice buna functionare.Bornele se executa din doua variante:pentru
legaturi in fata si pentru legaturi in spate.

Intrerupatoarele debrosabile sunt prevazute cu un sasiu care poate aluneca pe doua

traverse.Bornele au o constructie bazata pe un principiu priza-fisa care le permite realizare cu
usurinta conexiunilor.Fiecare intrerupator de acest tip trebuie sa fie prevazut cu un blocaj
mecanic care sa impiedice introducerea sau scoaterea lui din montaj in pozitia aclansat(cu
contactele principale inchise).

14
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

2.1.2.Intrerupatoare automate de joasa tensiune

Principiul de functionare

Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automate se caracterizeaza prin faptul ca,

odata inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia „inchis” cu ajutorul unui
zavor mecanic numit „broasca” ; aceasta blocheaza contactele mobile la sfarsitul cursei de
inchidere si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara vreun consum
suplimentar de energie.

Oricare ar fi varianta constructiva, un intrerupator automat este construit din urmatoarele

elemente componente:

Circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere ( bobina de
suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior, realizate din profile
de cupru.

Camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea arcului
electric.

Piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei prin
presare din rasini fenolice.

Mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod special
pentru a face fata uzurilor si solicitarilor.

Cutia aparatului, executata din tabla de otel la aparatele marisi rasini fenolice la aparatele mici
si intrerupatoarele tip „compact”.

Elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice instantanee

sau temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia motoarelor si
declansatoare de tensiune minima.

Elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare.

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni:

15
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis

Sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii , respectiv a unei forte reduse;
In acest scop, cu ajutorul unui sistem de parghii se asigura demultiplicarea necesara a fortei.

Sa asigure declansarea libera, adica la existenta unui ordin de declansare intrerupatorul sa nu

poata fi nici inchis, nici mentinut in pozitie inchis.

Sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor.

Sa asigure la inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza mixima a contactului mobil

Mecanism cu genunchi

Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida, sa

suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale prestabilite si de asemenea, sa inchida pe o
durata specificata si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curentii de scurtcircuit.

Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in urmatoarele situatii:

Ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice.

16
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti.

Ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice
importante.

Principiul mentinerii in „pozitia” a intrerupatoarelor automate prin intermediul unui

mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje:

 Posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari.

 Insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei.

 Economie de energie.

 Posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic.

 Rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice.

Folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind:

 Frecventa de conectare permisa este foarte mica

 Aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si relativ scump.

Tipuri si caracteristici constructive

Intrerupatoarele automate de instalatii sunt dotate cu declansatoare termice si

electromagnetice pentru protectia impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor.Fata de
sigurantele fuzibile, ele prezinta numeroase avantaje :

 Posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpul necesar gasirii

si montarii unui element de inlocuire nou in locul celui ars.

17
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

 Nu mai este necesar un stoc de elemente de rezerva si indeosebi se evita pericolul pe

care il prezinta pentru securitatea locuintelor si a instalatiilor, inlocuirea fuzibuilelor
arse prin fuzibile improvizate din fire groase de cupru.

 Se poate obtine si o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practic irealizabil

cu sigurantele fuzibile rapide.

 Se poate regla la fata locului curentul de declansare a automatului in functie de

curentul real de serviciu al instalatiei , ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si
operativitatea protectiei.

Intrerupatoarele automate tripolare comandate prin buton se executa pentru intensitati

nominale pana la 40A

Intrerupatoare automate in constructie deschisa se construiesc pentru curenti nominali

medii si mari, sunt comandate atat manual, cat si cu electromagneti sau servomotoare si sunt
folosite indeosebi pentru protectia circuitelor principale ale alimentarilor cu energie din
industrie.

Intrerupatorare automate compacte, in carcasa de masa plastica fenolica, se construiesc

pentru curenti nominali de ordinul sutelor de amperi; ele sunt folosite pentru protectia
circuitelor electrice din instalatiile industriale unde se impun dimensiuni reduse ale
panourilor.

Intrerupatoare automate limitatoare se construiesc pentru instalatii de ordinul sutelor de

amperi si capacitati de rupere pana la 100 kA virtuali. Ele limiteaza valoarea curentului de
scurtcircuit aparut in instalatie, reducand mult solicitarile termice si electrodinamice la care
este supusa instalatia. De aici vine si numele de „intrerupatoare limitatoare”.Pot fi actionate
manual sau cu servomotor.

Tipuri de aparate mai deosebite sunt:

 Intrerupatoarele automate rapide de curent continuu, dotate cu relee sensibile la panta

curentului de scurtcircuit, in vederea asigurarii unei protectii cat mai eficiente a
redresoarelor.

18
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

 Intrerupatoarele automate pentru protectia impotriva curentilor de defect care

sesizeaza diferenta intre valorile curentilor de pe conductorul de faza si de nul,
diferenta care dovedeste aparitia unei scurgeri de curent la masa

( curent de defect ) . Producand intreruperea imediata a circuitului atunci cand

curentul de defect a trecut de un anumit nivel, ele protejeaza foarte eficient impotriva
pericolului electrocutarii si incendiilor.

Intrerupatoarele automate difera, de asemenea, prin modul de actionare si prin gradul de

echipare cu dispozitive accesorii, cum sunt: contacte de semnalizare, dispozitive de declansare
de la distanta, declasatoare de tensiune minima, dispozitive de temporizare a declansarii prin
relee.

Practic toate intrerupatoarele automate de joasa tensiune se executa ca aparate de

intrerupere in aer.

Parametrii principali de lucru si criterii de alegere a intrerupatoarelor automate si

contactoarelor.

Caracteristicile intrerupatoarelor automate si contactoarelor in functie de care se face

alegerea pentru utilizarea intr-o anumita instalatii sunt :

- felul curentului ( continuu sau alternativ )

- tensiunea nominala de utilizare Ue si frecventa ;

- serviciul nominal ( de 8 ori, serviciul de durata,

serviciul intermitent;

- curentul nominal tehnic Uth , care poate fi suportat in circuitul principal, fara
ca incalzirea sa depaseasca limitele adminisibile.Acest curent trebuie sa fie mai
mare decat curentul nominal al motorului.

- Curentul de utilizare Ie este curentul din circuitul principal care intervine in

determinarea conditiilor de utilizare a contactorului sau ruptorului.

Categoria de utilizare este determinata de natura sarcinii de curent si este standardizata

conform tabelului de mai sus.

19
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Categoriile de utilizare sunt numerotate in ordinea crescanda a conditiilor mai grele de

lucru. De exemplu, in timp ce categoria AC1 are curentul egal cu curentul de utilizare,
categoria AC4 are curentul de rupere de 6 ori mai mare decat curentul de utilizare.

- Capacitatea nominala de rupere ( kA )

Felul curentului Categoria Utilizari

AC1 Sarcini neinductive sau slab

inductive

CURENT AC2 Pornirea motoarelor cu inele de

contact, franare in plin mers

ALTERNATIV AC3 Pornirea motoarelor cu rotorul

in scurtcircuit, oprirea
motoarelor in plin mers

AC4 Pornirea motoarelor cu rotorul

in scurtcircuit, mers cu socuri,
inversarea sensului de rotatie

CURENT DC1 Sarcini inductive sau slab

inductive

DC2 Pornirea motoarelor derivatie,

oprirea motoarelor derivatie in
plin mers

CONTINUU DC3 Pornirea motoarelor derivatie,

mers cu socuri, inversarea
sensului de rotatie.

DC4 Pornirea motoarelor serie,

oprirea motoarelor serie in plin
mers

20
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

3.Comutatoare
Comutatorul este defapt un intrerupator cu doua contacte,unul ND si unul NI ,la care bornele
legate la elementul mobil (bornele 3 si 1) au fost puse in contact,fiind reprezentate de una
singura ce preia functia ambelor.

3.1 Comutatoare stea-triunghi

Aceste comutatoare servesc pentru comanda pornirii si opriri motoare electrice asincrone cu
rotorul in scurt circuit si au rolul de a reduce valoarea curentului absorbit de motor in timpul
pornirii.

Comutatorul stea-triunghi se poate utiliza numai daca motorul este astfel bobinat incat sa aiba,
in regim de lucru, bobinajul statoric conectat in triunghi.

Deci la o retea de 380 V intre faze poate fi conectat prin comutator stea-triunghi numai un
motor pe a carui eticheta scrie 660/380 V sau A-380V.

Principiu de functionare consta in realizarea porniri in doua etape:

-mai intai se aplica motorului, conectat in stea, tensiunea retelei (tensiunea aplicata fiecarei
faze este deci de 1,73 ori mai mica decat tensiunea retelei);

-inca ce motorul a atins turatia nominala (nu mai devreme nici mult mai tarziu) se modifica
legaturile motorului in triunghi;

-in felul acesta, curentul de pornire absorbit de motor este redus la 1/3 din valoare pe care ar fi
avut-o daca se conecta direct in trunghi.Deoarece si cuplul de pornire scade la 1/3 ,porneste in
gol sau sub sarcina redusa.

Exista solutii alternative la comutatoarele acestea speciale ”cap de scara” si “cruce” si anume
folosirea unor relee electronice “releuruptoare” (arata ca I siguranta automata si se monteaza
intr-un panou electric, pe sina) si pentru comutatoare se pot folosi cele cu revenire (ca de
sonerie).

Un dezavantaj ar fi pretul mai mare al releului, in schimb cablarea este mult mai usoara
(necesita numai doua cabluri intre comutatoare, care se pot pune foarte subtiri, partea de
putere fiind de la releu spre consumator).

21
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Comutatoare speciale

Materiale necesare;

-doua comutatoare”cap de scara”, care se vor monta la capetele instalatiei (de la inceputul si
sfarsitul holului, scarilor etc.);

-unul sau mai multe comutatoare “cruce”, care se vor monta intre cele doua comutatoare”cap
de scara” (se pot pune oricate comutatoare “cruce”,in functie de numarul de locuri din care
doriti sa aprindeti/stingeri lumina);

-cabluri de cupru,cu diametul de 1,5 (pentru consumatori mai mari de 200W ,cablul se alege
mai gros);

-teava de plastic pentru instalatii electice (prin care vor trece cabluri de legatura);

-doze pentru legaturi intre cabluri si doze pentru intrerupatoare;

Si aici avem doua metode de cablare:

Metoda de cablare:

-doua cabluri intre comutatoare (care vor merge de-a lungul retelei de comutatoare, fiind
intrerupte de fiecare comutator”cruce”);

-un singur cablu de la primul comutator la retea (faza);

-un cablu de la ultimul comutator la consumator (bec);

-un cablu de la retea (nul) la consumator (bec).

3.2 Comutatoare cu came

Comutatoarele cu came pentru aplicatii de exemple ca intrerupatoare pentru motoare,
intrerupatoare principale, comutatoare de comanda si comutatoare pentru instrumente.

22
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

Comutatoarele cu came SCHRACK sunt constituite modular, lucreaza cu intrerupere dubla pe

fiecare faza si doua contacte pe fiecare celula de comutare.

3.2.1.Domeniul de aplicare
Produsele “comutatoare cu came”sunt folosite la inchiderea si deschiderea simultana sau
succesiva a unor circuite din instalatiile electrice, la actionarea motoarelor, pentru masurarea
curentului si tensiunii in releele bi si trifazare (cu si fara nul), cu si fara transformator de
masura, la actionarea intrerupatoarelor automate si a separatoarelor.

3.2.2.Clasificare:
a) dupa domeniul de utilizare:

Comutatoare cu came folosite la inchiderea si deschiderea circuitelor electrice si actionarea

motoarelor electrice:

 variante de baza;

 cu elemente cinematice;

 comutatoare voltmetrice si ampermetrice folosite la masurarea tensiuni si curentilor;

 comutatoare stea-triunghi si comutatoare inversoare de sens folosite la pornirea,

oprirea si inversarea sensului de rotatie a motoarelor electrice;

23
 Temporizatoare, întrerupătoare, comutatoare electrice, relee

 chei de comanda folosite la actionarea intrerupatoarelor-automate si a separatoarelor;

b) dupa marirea curentului nominal termic:

 Comutatoare cu came C6-6A

 Comutatoare cu came C10-10A

 Comutatoare cu came C16-16A

 Comutatoare cu came C25-25A

 Comutatoare cu came C40-40A

 Comutatoare cu came C63-63A

 Comutatoare cu came C100-100A

 Comutatoare cu came C200-200A

 Comutatoare cu came C250-250A

3.2.3.Conditia de mediu:
Temperature minima in timpu utilizarii:-25 grade Celsius

Temperature maxima in timpul utilizarii: +40 grade Celsius

Umiditatea relative:maxim 95% la +20 grade Celsius

Altitudinea maxima:2000m

24