8

Dezvoltarea faringelui

 reprezinta un organ musculocavitar situat la intersectia cailor respiratorii si digestiva

Limite

 superioara: procesul bazilar al occipitalului

 inferior: C4 la copii si C5 – C6 la adulti

 avand in vedere comunicarile pe care le stabileste, faringele va fi impartit in 3 segmente:

1. nazofaringe/rinofaringe/epifaringe
 comunica anterior cu fosele
nazale prin choane
 posterior corespunde procesului
bazilar al occipitalului si
membrane atlantooccipitale
 inferior se va intinde pana in
dreptul valului palatin
 pe peretele lateral se gaseste
ostiul tubei auditive, marginit
superior si inferior de cate o
proeminenta numita torus tubar
(superior), determinata de
partea cartilaginoasa a tubei
auditive si respectiv torusul
levatorului (inferior), determinata de m ridicator al valului palatin
 in jurul orificiului tesutul limfoid de la nivelul faringelui va forma tonsila/amigdala tubara
 de la nivelul ostiului pornesc doua plici mucoase:
o plica salpingo1-palatina (anterior)
o plica salpingo-faringiana (posterior)
 posterior de plica salpingo-faringiana se delimiteaza o depresiune numita reces faringian
 la nivelul nazofaringelui, pe tavanul acestuia, tesutul limfoid va forma tonsila/amigdala
faringiana
2. bucofaringe/orofaringe/mezofaringe
 anterior va comunica cu cavitatea bucala prin istmus faucium, iar posterior corespunde C 1 –
C3
 in partea anterioara, de la baza luetei, pornesc 2 plici catre baza limbii:
o arcul palatoglos
o arcul palatofaringian, iar intre
 intre cele 2 se delimiteaza fosa tonsilei palatine, ocupata de tonsila palatina superior de care
ramane foseta supratonsilara

1
salpinga=tuba

1
3. laringofaringe/hipofaringe
 anterior comunica cu laringele prin aditusul laringian
 posterior corespunde C4 – C6
 in partea anterosuperioara a aditusului laringian se gaseste epiglota ce va fi legata de baza
limbii prin 3 plici mucoase gloso-epiglotice
o mediana
o 2 plici laterale
 intre cele trei plici se delimiteaza cele 2 valecule S, D
 pe peretele lateral se formeaza o mica depresiune, numita reces piriform, ce va prezenta o
plica mucoasa (singura plica din organism ridicata de un nerv – n laringeu superior)

 tesutul limfoid este present in cantitate mare la nivelul peretelui faringian, organul fiind o
poarta de intrare pentru o serie de agenti patogeni
 inflamarea si hipertrofierea tonsiilor faringiana si tubara poarta denumirea de vegetatii
adenoide
o prezenta acestor vegetatii determina tulburari respiratorii, fonatorii si eventual
auditive (puroi prin trompa in urechea medie)
 aparitia otitei medii este mai frecventa la copii, deoarece au tuba auditiva mai scurta, mai
groasa si mai orizontala

Structura faringelui

 prezinta 3 tunici
o mucoasa
 este de tip respirator la nivelul nazofaringelui si de tip digestive la nivelul
buco- si laringofaringelui
 foliculii limfatici prezenti la nivelul mucoasei se dispun compact/diseminat in
aceasta ultima situatie, formand tonsilele
o submucoasa
 are structura fibroasa, la nivelul ei inserandu-se mm faringelui, purtand si
denumirea de aponevroza intrafaringiana
 in portiunea superioara a faringelui este mai groasa, formand membrana
faringobazilara
o musculara
 este formata din 2 categorii de muschi
 constrictori ai faringelui cu fibrele dispuse semicircular
o sunt in numar de 3
 superior
I. pterigofaringiana (lama mediala a proc
pterigoid – rafeul faringian)
II. bucofaringiana (rafeul pterigomandibular –
rafeul faringian)
III. glosofaringiana (limba – rafeu)
IV. milofaringiana (linia miohioidiana – rafeu)
 mijlociu
V. condroaringiana (coarnele mici ale hioidului
– rafeu )
VI. ceratofaringiana (coarnele mari – rafeu)

2
  inferior
VII. tirofaringiana (cartilajul tiroid – rafeu)
VIII. cricofaringiana (cartilajul cricoid – rafeu)
o asezati unul peste celalalt ca trei pahare unul peste altul
 dilatatori ai faringelui cu fibrele dispuse vertical
o stilofaringian
o palatofaringian
o salpingofaringian

Valul palatin

 participa la delimitarea nazo- respectiv bucofaringelui, avand in repaus pozitie vertical, iar in
deglutitie devenind orizontal
 muschii valului palatin
o tensorul valului palatin
 O la nivelul fosei scafoide
 are directive descendenta,
schimbandu-si-o in unghi de 90
 devine orizontal
 capata aspect aponevrotic
 se termina la baza luetei
o ridicatorul valului palatin
 are O pe exobaza in apropierea
orificiului extern al canalului
carotic
 se insera pe portiunea
aponevrotica a tensorului
valului palatin
o muschiul uvulei din grosimea uvulei
o mm palatoglos si palatofaringian – in grosimea celor doua arcuri (palatoglos,
palatofaringian)

Raporturile faringelui

 posterior: coloana vertebrala, intre ei delimitandu-se spatiul retrofaringian la nivelul caruia

se gasesc
o tesut conjunctiv adipos
o plexuri venoase

o acest spatiu permite migrarea unui proces patologic din mediastin spre faringe si
invers
 lateral: nazo si bucofaringele delimiteaza impreuna cu ramula mandibulei spatiu
laterofaringian
o spatiul va fi impartit de diafragma stiliana in 2 compartimente
 retrostilian – contine:
 a carotida interna
 vena juulara interna
 ggl S cervical superior

3
  nn IX, X, XI, XII
 prestilian – contine:
 a carotida externa
 a faciala (r din carotida externa)
 a faringiana asc
 a palatina asc
 n coarda timpanului
o diafragma stiliana este formata din
 muschi
 stilofaringian
 stiloglos
 stilohioidian
 pantecele posterior al digasticului
 ligament
 stilomandibular
 stilohioidian
o la nivelul spatiului laterofaringian pot migra tumorile parotidiene catre peretele
faringelui sau tumori faringiene catre parotid
o bucofaringele stabileste raporturi stranse cu elementele spatiului prestilian, tonsila
palatina avand astfel raporturi apropiate cu a carotida externa si a faringiana asc – in
cazul unei amigdalectomii se risca belirea carotidei externe
 lateral: laringofaringe
o trigonul carotic
 3 aa carotid comuna, externa, interna
 v jugulara interna
 n vag