Capitolul 1.

Aspecte teoretice privind procesul de asigurare

1.1 Utilitatea asigurarile (de ce au aparut asigurarile, riscurile mai pe scurt)
1.2 Tipuri de asigurari (dar nu enumerarea acestora, ci optimizarea asigurarilor)
Capitolul 2. Evolutia pietei asigurarilor
2.1. Caracteristicile pietei de asigurari din Romania la nivel European
2.2. Tendinta indicatorilor fundamentali: Densitate si grad de penetrare

Inceputrile asigurarilor isi au originea in cele mai vechi timpuri, oamenii de stinta
neavand posbilitatea sa stabileasca decat cu aproximatie perioada aparitiei lor.
Existenta si dezvoltarea societatii omenesti, viata oamenilor nu unt de conceput faa
munca, fara producerea continua a bunurilor material si spiritual. In procesul de productie, omul
se foloseste de uneltele de munca si cu ajutorul lor actioneaza asupra obiectelor muncii, asupra
naturii.
In desfasurarea procesului de productie, activitatea umana poate fi supusa unor primejdii
care perturba capacitateade muca sau distruge bunurile material, afecteaza integritatea corporala,
sanatatea si chiar viata oamenilor.
Progresele remarcabile inregistrate de stiinta si tehnica au ondus la usurarea muncii, la
cresterea productivitatii muncii, la dezvoltarea economico-sociala, la sporirea considerabila a
productiei. In acelasi timpinsa, stiinta si tehnica pot produce unele accidente care sa avarieze sau
sa distruga anumite bunuri si sa afecteze integritatea crporala, sanatatea si in unele cazuri chiar
viata oamenilor. Spre exemplu, daca unele masini si instalatii au defectiuni, acestea pot provoca
incendii, explozii, arsuri, pot sa apara accidente in circulatia rutiera, feroviara, naval aeriana,
utilizarea energiei atomicein timp de razboi, accidentele si avariile in centralele tomice, pot avea
ca effect contaminarea radioactive a oamneilor, a animalelor, a pasarilor, plantelor, apelor,
aerului, etc.
Rezulta ca unele fenomente sunt independente de de vointa oamnenilor, au character
obiectiv, iar unele sunt legate de conduit oamneilor, adica au character subuectiv.
Unele efecte negativepot fi provocate si de anumiti factori economicivsi sociali cu sunt :
crizele economice, inflatia, somanjul, conjuctura international, conflictele dintre state.

1
 In vederea suportarii mai usor a primejdiilor ce pot sa apara,oamenii au inteles ca numai
comunitatea de interese ii poate apara, cunoscut fiind faptul ca unitatea creaza puterea.1
Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protective, a omului si a avutului sau
agonisit cu truda, importiva forteor distructive ale naturii, accidentelor si bolilor, din nevoia
constituirii unr mijloace de existenta in conditiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca in
urma accidentelor, bolilor, sau atingerii unei varste.
Dezvoltarea societatii a insemnat o continua stradanie a omnului in gasirea celor mai
bune solutii de rezolvare a acestor probleme.
In organizarea si apararea vietii lor xa si in procesul de producerii bunurilor material si
desfasurarea altor activitati, oamenii se afla in continua lupta cu unele fenomene ale naturii care
pot impiedica desfasurarea fireasca a activitatii umane.
Diferitele fenomeneimprevizibile si distrctive ale fortelor naturii au avut si mai exercita
inca influiente daunatoare asupra valorilor material si chiar spiritual create de munca oamenilor.
Calimitatile naturii cum sunt: inundatiile, alunecarile de teren, seismele si prabusiriele de
pamant, furtunile( chiar si cele de zapada), uraganele, totnadele, grindina inghetul, vulcanele,
preum si diferitele accidente de munca, de circulatie, bolile pot provca mari prejudicii material
economiei nationele, agentilor economici si cetatenilor. O serie de fenomene naturale sau
accidente pot provoca invaliditate , boli, imbatranire premature, afecteaza flora, pun in pricolo
viata oamenilor, au ca urmare decesul.
Astazii oamenii se gasec nu numai in situatia de victim ale fenomenelor naturii, ci si in
postura de agresori ai mediului ambient, ai echilibrului ecologic, ai naturii, ai semenilor lor.
Legile naturii au character independent de vointa oamenilor. Aceasta nu inseamna ca
oamneii sunt total neputinciosi in fata actiunii legilor naturii I ca fenomenele sale distructive nu
pot fi cunoscute sic a unele sunt de neinlaturat.Dimpotriva cunoscand din ce in ce mai bine
tainele naturii, lef=gile obiective ale acesteia si actiunea lor, oamneii reusesc sa le foleoseasca sis
a le influienteze, reusesc intr-o masura tot mai mare sa stapaneasca fortele naturii, sa le modifice,
sa le adapteze , sa le foloseasca in interesul comnunsi sa le puna in slujba dezvoltarii societatii
omenesti. Pe masura dezvoltarii stinetei si tehnicii, oamenii au luat si continua sa intreprinda o
serie de masurii eficiente pentru prevenirea sau limitarea, actinii fortelor distructive ale naturii,
hiar reusind sa previna dezlantuirea lor sis a combata efectele negative ale acestora. De aemenea

1
Bistriceanu, Gh., Asigurari si reasigurari inRomania, Ed. Universitara, Bucruesti, 2006, p. 208

2
oamenii iau masurii pentru prevenirea accidentelor, preintampinarea epidemiilor , a efectelor
batranetii.
Stapanirea fortelor naturii si cunoasterea celorlate cause producatoare de pagube, precum
si a metodelor de prevenire si inlaturare a consecintelor defavorabile ale acestra depend, in buna
masura, atat de nivelul de dezvoltare a ecomoniei cat si de continutul relatiilor de productie.
Oamenii au reusit sa-si organizeze tot mai bine munca lor impotriva fortelor distructive
ale naturii, limitand si localizand efectele daunatoare ale acestor fenomene
Desii oamenii au obtinut mari succese in lupta cu fortele naturii, esunt inca neputincipsi
in fata unor calmitati ale naturii cum sunt: frtunile, uraganele, trasnetele, cutremurele de pamat,
eruptiile vulcanice, alunecarile de teren, ploile torentiale, seceta, grindina, avalansele de zapada,
bolile, etc . Impotriva acestor fenomene stiita nu a gasity inca mijloace tehnice suficiente de
lupta, de aceea, ele inca aduc mari prejudicii societatii.
In aceasta situatie, omului i-a ramans calea solidarizarii si ajutorarii reciproce pentru
suportarea in comnun a efectelor calamitatilor naturii, accidentelor, bolilor, si anume calea
asigurarii, prin care pagubele provocate de un eveniment sunt suportate de mai multe persoane
fizice si juridice cuprindse in asigurare.
Pentru prevenirea, limitarea, combaterea si mai ales pentru compensarea daunelor,
persoanele fizicesi agentii economicii isi pot constitui individual, di resursele lor unelerezerve
material banesti. Marimea acestor reserve trebuei sa fe insa egala cu valoarea bunurilor pe carele
poseda cetatenii si agentii economici respectivi, ceea ce practice este neeconomics si proape
imposibil de realizat pentru feicare persoana fizica sau agent economic. Aceasta cale este putin
eficienta, deoarece daunele pot surveni cu mult timp inainte de constituirea propiilor reserve si
efortul pentru formarea lor este prea mare. Astfel , in vederea ducerii luptei impotriva fortelor
distructive ale naturii, accidentelor bolilor, etc., s-a ivit necesitatea folosirii unei cai mai
convenabile si mai eficiente si anume trecerea riscurilor, in anunite conditii asupra unor
societatii specializate in domeniul asigurarilor.
Ducerea luptei impotriva fortelor distructive ae naturii si accidentelor pentru asigurarea
desfasurarii normale a activitatii economice si socale impune cu necessitate constituirea unor
fonduri de rezerva si de asigurare. Constituirea fondurilor de rezerva si deasigurare este impusa
de cerintele prevederii si inaturarii consecintelor negative ale calamitatilor naturii, accidenteor si
bolilor.

3
 Fondul de asigurare2 contribuie la refacerea bunurilor avaiate sau distruse si intr-o
anumita masura la extinderea activtatii economice. Fondurile de rezerva si de asigurare au putut
fi constituiti atunci cand factorii si relatiilede productie si [productia de marfuri s-au dezvoltat in
asa masura in cat au facut posibila acumularea de reserve.
Asigurarea prsupune existent unei comunitati de risc( pericole)3.Persoanele fizice sau
juridice, amenintate de acelasi pericol, actioneaza pentru apararea intereseor lor
commune.Membri comunitati de risc consimt sacotribuie la suportarea in comun a pagubelor pe
care le va pricinui producerea fenomenelor respective. Impartirea pagubei intre membrii
comunitatii se intemeiaza pe faptul ca posibilitatea producerii riscului vizeaza fiecare membru al
acesteia.
Asigurarea ofera avantajul ca membrii comunitatii afectatii de producerea risculi
asigurat,, primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de indemnizatie (despagubire) de asigurare,
sume care pot intrece de cateva ori cuantumul contributiei acestorala fodul respectiv.
Fara asigurari ar putea fi compromisa stabilitatea economica interna si internationala.

Tipuri de asigurarii- optimizarea asigurarilor

Optimizarea reprezintă activitatea de selectare, din multitudinea soluțiilor posibile unei

probleme, a acelei soluții care este cea mai bună în raport cu un criteriu predefinit
Asigurarile constituie un dmeniu foarte vast care acopera toate sferele activitatii umane,
ele se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume dupa ramura de asigurare; dupa felul
obiectelor asigurate, dupa riscurile cuprinse in asigurare, dupa tipul si natura riscurilor asigurate,
sfera de intindere in profil territorial, modl de infaptuire a asigurarii dupa felul raporturilor
stabilite intre asigurat si asigurator.
Optimizarea asigurarilor consta in alegerea cele mai potrivite asigurari in functie de
destinatia lor in procesul activitatii economice. Pentru a clasifica asigurarile in functie de
optimizare trebuie sa avem in vedere categoria din care fac parte asigurarile : de personae, de
bunuri, de raspundere civila, reasigurarile, asigurarile externe in valuta.

2
Bistriceanu, Gh., Asigurari si reasigurari inRomania, Ed. Universitara, Bucruesti, 2006, p. 211
3
Vacarel, I., Bercea, F., Asigurari si reasigurari, ED. Expert, ucuresti, 1998, p,59

4
 Spre exemplu anumite companii de asigurări au achiziţionat soft-uri performante pentru
calculul direct al valorii reale a autovehiculului pe baza datelor din cartea de identitate a acestuia,
in acest caz existand nu doar o optimizare a timpului asigurătorului, dar şi oferirea valorii juste a
asigurării.
In ceea ce priveşte suma asigurată, indiferent de care dintre companiile de asigurări
optimizarea subscrierilor asigurărilor de răspundere civilă a autovehiculelor tine şi de schimbarea
canalelor de distribuţie, deoarece se vehiculează tot mai mult ideea că varianta optimă este legată
de apelarea la canale directe şi call center. In realitate nu este vorba neapărat de fidelizarea
asiguraţilor sau a potenţialilor asiguraţi, cat mai curand de un control mai bun al cheltuielilor şi o
colectare mai elaborată a datelor necesare pentru evaluarea riscului.

5
 Capitolul 2. Evolutia pietei asigurarilor
2.1. Caracteristicile pietei de asigurari din Romania la nivel European

Formele incipiente de asigurarii(asociatii de inmormantare, ajutoare in caz de deces, incendiu) au

existat pe teritoriul Romaniei inca din secolele XVII-XVIII, atat in cadrul breslelor, cat si al
obstilor satesti. Astfel, hopsa a fost o forma initala, rudimentarade asigurare a animalelor
incazuri de accidente, practicata in tara noastra cu mult timp inainte de secolul al XIX-lea, prin
care locuitorii unei commune se intrajutorau reciproc.Daca o vita se accidenta, aceasta era
sacrificata si carnea ei era distribuita intre locuitorii comunei, fiecare platind o suma de bani
pentru partea cei revene. In acest fel , proprietarul animalului sacrificat isi acoperea, partial sau
total, dauna suferita.

Cele dintai organizatii, care au avut si character de mutualitate si intrajutorare au fost breslele din
transilvania care s-au infiintat in secolul al XVI-lea. Breslele au constituit inceputul activitatii de
asigurari de personae si in statutele lor se prevedeau , intre altele cafiecare membru era obligat
sa plateasca o taxa de inscriere si apoi cotizatii periodice, iardin sumele incasate se suportau
cheltuielile de inmormantare in caz de deces a membrilor breslei; daca vaduva si copiii
mesterului decedat ramaneau fara mijloace de trai, li se acordau ajutoare din “Lada Breslei”.

Breslele aveau cate o cutie numita” a mileor” in care se aduna un fond alimentat din
cotizatii, amenzi si din caritate publica.

Daca in Muntenia si Moldova exista “cutia milelor”, in Transilvania si Banat pentru

intreprinderiile forestiere, miniere sa metalurgice existau “lazile fratesti” sau lazile miniere” care
nu erau altceva decat case de ajutor ce au existat pana in anul 1919.

Mai tarziu s-au constituit si s-au dezvoltat asociatii pentru stingerea incendiilor care erau
organizate intre mai multe commune vecine. In anul 1744 la Brasov s-a infiintat o “casa de
incendii” prin fuzionarea mai multor asociatii invecinate si care a functionat pana in anul 1763.
Membri plateau trimestial “casei” o suma anumita de bani, iar in caz de dauna primeau
depagubiri.

6
 Asigurarile in Romania in perioada !871-1948

O data cu dezvoltarea relatiilor capitalize in economie (aparitia capitalului commercial,

dezvoltarea intreprindrilor de tip capitalist, a transporturilor, etc si a participarii Roamaniei la
circuitul economic mondial a devenit necesara instituirea unor forme de organizare pentru
prevenirea riscurilor si compensarea pagubelor provocate de diferite fenomene (calamitatii ale
naturii, accidente, furt, etc.).

A doua juatate a secolului al XIX- lea , pana la inceputul primului razboi mondial, a fost
o perioada de proliferare a societatlor autohtone de asigurari pe teritoriul tarii noastre. Dintre cele
mai representative