[ascunde]

Vă invităm să participați la concursul Wikimedia CEE Spring .

Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de
wikipediștii din Albania , Ungaria , Erzia .

Peru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search

Republica Peru
República del Perú (spaniolă)

Drapelul Perului[*] Stema Perului[*]

Deviză: Firme y feliz por la unión (spaniolă)

Fermi și fericiți pentru Uniune
Imnul național: Himno Nacional del Perú (spaniolă)
"Imnul Național din Peru"
 Geografie
Suprafață
- totală 1.285.216 km²
Apă (%) 0,41
Cel mai înalt punct Huascarán[*] (6.768 m)
Cel mai jos punct Q5803287[*] (-34 m)
Cel mai mare oraș Lima
Ecuador
Columbia
Bolivia
Vecini
Brazilia
Chile
Columbia Mare
Fus orar UTC−5
Populație
Populație
- Recensământ 2007 28.220.764
Densitate 23 loc/km²
- Estimare 2018 32.553.697 (locul 41)
Limbi oficiale spaniolă1
Limbi regionale/minoritare quechua, aimara
Etnonim Peruan
Guvernare
Sistem politic Republică prezidențială
Președinte Martín Vizcarra
Prim-ministru Salvador del Solar
Congres
Legislativ
Președinte Daniel Salaverry
Capitala Lima
Istorie
 Independență față de Spania
declarată 28 iulie 1821
recunoscută 2 mai 1866
Economie
PIB (PPC) 2017
- Total 479,811 miliarde $[1] (locul 38)
- Pe cap de locuitor 12.638 $[1]
PIB (nominal) 2017
- Total 286,510 miliarde $[1] (locul 42)
- Pe cap de locuitor 6.819 $[1]
Gini (2012) 45,3 ▼[2] (mediu) (locul 35)
IDU (2010) 0.737[3] (ridicat) (locul 82)
Monedă Sol (PEN)
Coduri și identificatori
Cod CIO PER
Cod mobil 716
Prefix telefonic +51
ISO 3166-2 PE
Domeniu Internet .pe
1Aimara, quechua și alte limbi sunt limbi oficiale la nivel regional în Peru.
Modifică date / text

Peru
Machu Picchu

Peru (spaniolă Perú), oficial Republica Peru (spaniolă Republica del Perú), este o țară situată în
vestul Americii de Sud. La nord se învecinează cu Ecuador și Columbia, la est cu Brazilia, la sud-
est cu Bolivia, la sud are hotar cu Chile, iar la vest se află Oceanul Pacific.
Peru este a treia mare națiune a Americii de Sud și poate fi împărțită în trei regiuni geografice,
pornind de la Vest spre Est. Prima dintre ele este coasta, o regiune de depresiuni deșertice lungă și
îngustă, a doua este regiunea muntoasă Sierra, porțiune peruviană a Anziilor, iar ultima este
reprezentată de Montana, câmpiile vaste și dealuri estice, acoperite în principal de pădurile tropicale
ale bazinului fluviului Amazon.
Peru este o țară multietnică, având o bogăție culturală și arheologică deosebită, fiind cunoscută ca
locul de baștină al Imperiului Inca. Sediul Comunității Andine și a Comunității Sud-Americane a
Națiunilor se află în capitala statului peruvian, Lima.

Cuprins
• 1 Etimologie
• 2 Istorie
• 2.1 Precolumbiană
• 2.2 Dominația spaniolă
• 2.3 Independența
• 2.4 Republica Peru
• 3 Geografie
• 3.1 Climă
• 4 Economie
• 5 Demografie
• 5.1 Zone metropolitane
 • 6 Cultură
• 6.1 Literatură
• 6.2 Bucătărie
• 6.3 Muzică
• 6.4 Patrimoniul mondial UNESCO
• 7 Sport
• 8 Politică
• 9 Administrație
• 10 Armată
• 11 Referințe
• 11.1 Note
• 11.2 Bibliografie
• 12 Vezi și
• 13 Legături externe

Etimologie
Cuvântul Peru provine de la numele unui conducător local Birú, care a trăit la începutul secolului al
XVI-lea, în apropierea golfului San Miguel, Panama.[4] Posesiunile sale vizitate de exproratorii
spanioli în 1522, erau limita de sud a Lumii Noi cunoscută europenilor.[5] În consecință, teritoriile
exporate de Francisco Pizarro aflate la sud de Golful San Miguel, au fost numite Birú sau Peru.[6]
Sub dominația spaniolă, țara s-a numit viceregatul Peru cuprinzând vaste teritorii, inclusiv teritoriile
altor state suverane, Sud-Americane. După Războiul de Independență adoptând denumirea oficială
Republica Peru.

Istorie
Precolumbiană
Primele dovezi ale prezenței umane în teritoriile peruviene au fost descoperite la Pikimachay, datată
aproximativ la 9000 î.Hr..[7] Cea mai veche societate în Peru e considerată civilizația Norte Chico,
care s-a dezvoltat pe coasta Pacificului între anii 3000 și 1800 î.Hr..[8] Aceasta a fost urmată de
culturile Chavin, Paracas, Mochica, Nazca, Wari, Chimu.
În secolul al XV-lea incașii au consolidat un stat puternic, care timp de un secol s-a dezvoltat,
devenind cel mai mare imperiu din America precolumbiană.[9] Societățile andine se bazau pe
agricultură, utilizând tehnici de irigare și terasare; îmblânzirea camelidelor (lamelor) și pescuitul
erau de asemenea importante. Organizarea socială se baza pe reciprocitate și redistribuire,
neexistând dovezi despre existența pieței sau a banilor.[10]

Dominația spaniolă
În 1532, un grup de conchistadori conduși de Francisco Pizarro l-a învins pe împăratul Atahualpa și
a stabilit dominația spaniolă. Zece ani mai târziu, Coroana Spaniolă fondează viceregatul Peru, cu
jurisdicție aproape asupra tuturor teritoriilor din America de Sud.[11] Cucerirea spaniolă a introdus
utilizarea banilor, catolicismul și limba spaniolă. Viceregele Francisco de Toledo a reorganizat țara
în 1570, principala activitate devenind mineritul argintului, utilizând munca forțată a băștinașilor.
[12] Peru aducea profituri Coroanei Spaniole, alimentând complexa sa rețea comercială extinsă din
Europa până în Filipine.[13]

Independența

Independența proclamată de José de San Martín în 1821.

La începutul secolului al XIX-lea, continentul sudamerican era dominat de mișcările de emancipare
de sub autoritatea spaniolă. În acest context, Peru rămânea un teritoriu loial coroanei spaniole.
Deoarece elitele ezitau, proclamarea independenței nu a fost posibilă decât după campaniile militare
ale lui José de San Martín și Simón Bolívar,[14] proclamare înfăptuită pe 28 iulie 1821. În primii
ani ai republicii, lupta pentru putere, între militari, a dus la o instabilitate politică.[15] În această
perioadă se afirmă identitatea națională. Uniunea cu Bolivia s-a dovedit a fi efemeră.[16] Între anii
1840 și 1860, sub conducerea președintelui Ramón Castilla, țara cunoaște o perioadă de stabilitate,
datorită încasărilor din urma exportului de guano.[17] În 1870 odată cu diminuarea exportului de
guano, s-a accentuat și lupta pentru putere, și respectiv, a început o nouă perioadă de instabilitate
politică.[18]

Republica Peru
Peru a fost învins de Chile în Războiul Pacificului (1879-1883), a pierdut provinciile din Provincia
Arica și Tarapacá în tratatele de la Ancon și Lima. Lupte interne de după război, au fost urmate de o
perioadă de stabilitate datorită Partidului Civilista, care a durat până la debutul regimului autoritar
condus de Augusto B. Leguía.[19] Marea criză economică a cauzat prăbușirea lui Leguía,
tulburările politice au reînnoit, și a apărut Alianța Populară American Revoluționară (APRA).[20] În
următoarele trei decenii a urmat rivalitatea organizației și o coaliție între elită și politica militară
Peruviană.[21]
În 1968, Forțele Armate, condusă de generalul Juan Velasco Alvarado, a organizat o lovitură de stat
împotriva președintelui Fernando Belaunde. Noul regim a întreprins reforme radicale menite să
favorizeze dezvoltarea, dar nu a reușit să obțină un sprijin larg.[22] În 1975, generalul Francisco
Morales Bermúdez îl înlocuiește cu forța pe Velasco, paralizând reformele și a supervizat
restabilirea democrației.[23] În anii 1980, Peru s-a confruntat cu o datorie externă considerabilă,
inflație este în continuă creștere, crește traficul de droguri și violențele politice masive.[24] Sub
președinția lui Alberto Fujimori (1990-2000), țara a început să recupereze. În 1992 guvernul lui
Alberto Fujimori a dizolvat conducerea legislativă și un an mai târziu a promulgat o nouă
constituție. Cu toate acestea, acuzații de autoritarism, corupție, și încălcările drepturilor omului au
forțat demisia după controversa alegerilor din 2000.[25] Încă de la sfârșitul regimului Fujimori,
Peru a încercat să lupte împotriva corupției în timp ce susținea o creștere economică;[26] din 2011,
președintele este Ollanta Humala.
Geografie

Vârful Alpamayode din Parcul Național Huascarán.

Peru se întinde pe o suprafață de 1.285.216 km². Se învecinează cu Ecuador și Columbia la nord,
Brazilia la est, Bolivia la sud-est, Chile la sud și Oceanul Pacific la vest. Peru este un stat situat în
America de Sud, pe coasta vestică. Relieful este în special muntos, cu înălțimi de peste 5.000 m.
Din munții Anzi izvorăște fluviul Amazon, cel mai mare ca debit de apă din lume. În partea de sud
a țării se găsește cea mai secetoasă regiune de pe glob, Arica.
Datorită geografiei și climei sale variate, Peru are o biodiversitate ridicată, cu 21.462 de specii de
plante și animale (raportate în 2003), 5.855 dintre ele fiind endemice.[27] Guvernul din Peru a
stabilit mai multe zone protejate pentru conservarea lor.

Climă
Peru, spre deosebire de alte țări din zona ecuatorială, nu are o climă exclusiv tropicală; influența
munților Anzi și curentul Humboldt sunt cauza unei mari diversități climatice în interiorul țării.
Coasta înregistrează temperaturi moderate, precipitații reduse și umiditate ridicată.[28] În munți,
ploaia este frecventă în timpul verii, iar temperatura și umiditatea se diminuează odată cu
altitudinea, până la vârfurile înghețate ale Anzilor.[29] Selva (jungla) este caracterizată de ploi
abundente și temperaturi ridicate, cu excepția extremității sale sudice, unde iernile sunt reci și
precipitațiile, sezoniere.[30]

Economie
Articol principal: Economia Perului.

Portul Callao este principala piață de desfacere a Perului pentru exporturi

Peru este o țară în curs de dezvoltare cu o economie orientată spre piață; pentru anul 2010. venitul
pe cap de locuitor este estimat de FMI la 10.593 de dolari americani,[1] cu un scor al IDU de 0,723
(bazat pe informațiile din 2010).[31]
De-a lungul timpului, performanța economică a țării a fost legată de exporturi, care oferă valută
forte pentru finanțarea importurilor și a plăților datoriei externe.[32] Chiar dacă exporturile au
produs venituri substanțiale, creșterea autosusținută și distribuția uniformă a veniturilor s-au dovedit
evazive.[33]
Potrivit datelor publicate de către instituția elvețiană IMD, în anul 2008, Peru ocupa poziția 35 într-
un clasament mondial al competitivității.[34]
Începând cu anul 2010, economia Perului are o rată considerabilă de creștere, remarcabilă în
comparație cu alte economii din lume și comparabilă cu cea a Chinei.[necesită citare] În 2010,
economia țării a crescut cu 9,84 la sută față de 2007,[35] după 10 ani de creștere continuă, potrivit
Institutului Național de Statistică și de Informare al acestei țări, INEI.
În aprilie 2008, creșterea produsului intern brut a fost de 13,25%, cea mai mare începând cu 1995.
În mod similar, rata sărăciei a scăzut de la 49% în 2006 la 39,3%.[36]

Demografie
Peru are o populație de 28.220.764 de locuitori, conform recensământului din 2007, fiind a cincea
țară din America de Sud după populație.[37] Densitatea populației este de 22 de locuitori pe km², iar
rata anuală de creștere este de 1,6%.[38] 54,6% din peruvieni trăiesc în zona de coastă, 32,0% în
sierra (regiuni înalte), iar 13,4% în junglă.[39]
Populația urbană este echivalentă cu 76% din numărul total al locuitorilor, iar populația rurală este
de 24%. Cele mai mari orașe sunt situate în zona costală, printre acestea numărându-se Piura,
Chiclayo, Trujillo, Chimbote, Lima și Ica. În zonele muntoase se găsesc orașele Arequipa,
Cajamarca, Ayacucho, Huancayo și Cuzco. Nu în ultimul rând, Iquitos este cel mai important oraș
în junglă, urmat de Pucallpa, Tarapoto și Moyobamba.
Emigrarea masivă a provincialilor către capitală, în care se concentrează o treime din populație, a
cauzat mari probleme sociale. O mare parte din populația majoritară indigenă din Lima trăiește la
limita sau sub limita subzistenței.
Peru este, alături de Bolivia și Guatemala, una din cele trei țări cu populație majoritar indigenă.
Aproximativ 45% din locuitori sunt descendenți indigeni, aparținând în special populației quechua
(40%) și aymara (5%). 37% din locuitori sunt de origine metisă, 15% sunt de origine europeană și
restul de 3% sunt de origine africană și asiatică.

Zone metropolitane
vizualizare • discuție • modificare
vizualizare • discuție • modificare
Cele mai mari orașe din Peru
conform recensământului din 2007
Numele Numele
Loc Regiune Pop. Loc Regiune Pop.
orașului orașului
251
1 Lima Lima 7 605 742 11 Tacna Tacna
199
2 Arequipa Arequipa 1,834,078 12 Sullana Piura 225
562
 Trujillo, 225
3 La Libertad 1,216,535 13 Juliaca Puno
Peru 146
194
4 Chiclayo Lambayeque 917,024 14 Ica Ica
884
188
5 Piura Piura 772,918 15 Cajamarca Cajamarca
365
Chincha 154
6 Iquitos Loreto 555,035 16 Ica
Alta 561
148
7 Cusco Cusco 484,112 17 Huánuco Huánuco
466
142
8 Huancayo Junín 464,744 18 Tumbes Tumbes
338
140
9 Chimbote Ancash 425,556 19 Ayacucho Ayacucho Trujillo
510
125
Lima 10 Pucallpa Ucayali 306,661 20 Puno Puno
663

Cultură

Pictura Anonymous de Cuzco School, desenată în secolul XVIII

Procesion del Señor de los Milagros în Lima

Cultura populară peruană contemporană este rezultatul unei fuziuni între mai multe culturi, în
principal între cea incașă și cea hispanică. Această încrucișare culturală a fost îmbogățită de-a
lungul istoriei de alte culturi europene nehispanice, africane sau asiatice. Joncțiunile culturale au
favorizat apariția unei culturi foarte bogate și variate la nivel mondial.
Literatură
Literatura peruviană își are rădăcinile în tradițiile orale din civilizațiile precolumbiene. Spaniolii au
introdus scrisul in secolul XVI; expresiile literare coloniale includ letopisețe și literatura religioasă.
După declararea independenței, costumbrismul și romantismul au devenit genurile cele mai
frecvente literare, așa cum este ilustrat în lucrările de Ricardo Palma.[40] La începutul secolului al
douăzecilea, mișcarea Indigenismo produce multe scrieri ale lui Ciro Alegria,[41] José María
Arguedas,[42] și Cesar Vallejo.[43] Literatura peruviană modernă este recunoscută datorită
autorilor, cum ar fi laureat al Premiului Nobel Mario Vargas Llosa, un membru de frunte la Boom
latinoamericano.[44]

Bucătărie
Bucătăria peruviană amestecă bucătăria amerindienilor și bucătăria spaniolă, fiind puternic
influențată de bucătăria din Africa, Arabia, Italia, China și Japonia.[45] Bucatele comune includ
anticuchos, ceviche, și pachamanca. Datorită climei variate în Peru cresc o diversitate de animale și
plante bune pentru gătit.[46] Diversitatea de ingrediente și tehnici de gătit din Peru primește
aprecieri la nivel mondial.[47]

Muzică
Muzica din Peru este andină, spaniolă și are niște rădăcini africane.[48] În timpurile pre-hispanice,
expresiile muzicale au variat mult în fiecare regiune; quena și tinya au fost cele două instrumente
comune.[49] Spaniolii au introdus noi instrumente, cum ar fi chitara și harpa, care au dus la
dezvoltarea instrumentelor încrucișate, cum ar fi charango.[50] Contribuțiile africane pentru muzica
peruviană includ ritmurile sale și Cajon, un instrument de percuție. Dansurile populare din Peru
includ marinera, tondero, zamacueca, și huayno.[51]

Patrimoniul mondial UNESCO

Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 11 obiective din această
țară. Unul dintre aceste obiective este vechiul oraș incaș Machu Picchu din Munții Anzi care este
socotit una din cele 7 minuni ale lumii moderne.

Sport
Națiunea sud-americană este cunoscută de asemenea pentru diferitele sporturi pe care le practică.
[52]
Cele mai căutate sporturi în Peru sunt fotbalul și voleiul, urmate respectiv de o luptă cu tauri, luptă
de cocoși și curse. În prezent, tenisul și baschetul câștigă popularitate pe lângă alte jocuri practicate
în Peru.[53] Surfingul are de asemenea un înalt grad de popularitate.[54]
Datorită sporturilor de mai sus, Peru a reușit să obțină mari premii. În plus, datorită popularității lor,
există multe locuri unde pot fi practicate. Pe plajele din Peru, surferi entuziaști pot găsi locuri ideale
pentru pasiunea lor. Valurile diferitelor plaje ale coastei sunt cunoscute la nivel mondial pentru
înălțimea acestora și pentru provocarea pe care ar prezenta-o celor mai experimentați surferi.[54]
Politică

Congresul se află în Palacio Legislativo din Lima.

Peru este o republică prezidențială cu regimul politic de democrație reprezentativă. În conformitate
cu actuala constituție, președintele este șefulul statului și al guvernului; el sau ea este ales pentru
cinci ani și pot solicita numai re-electorale după permanent în jos pentru cel puțin un mandat
complet.[55] Președintele îl desemnează pe prim-ministru și, cu sfatul lui, restul Consiliului de
Miniștri.[56] Congresul este unicameral cu 130 de membri aleși pentru un mandat de cinci ani.[57]
Proiectele de legi pot fi propuse fie de către putereaexecutivă sau ramura legislativă; ele devin lege
după ce au fost adoptate de Congres și promulgate de președinte.[58] Sistemul judiciar este
independent,[59] deși intervenția politică în sistemul judiciar a fost prezentă de-a lungul istoriei,
fără îndoială, continuă și astăzi.[60]
Guvernul peruan este ales direct, votul fiind obligatoriu pentru toți cetățenii care au o vârstă
cuprinsă între 18 și 70 de ani.[61] Alegerile generale care au avut loc în 2011 s-au încheiat cu o
victorie din cel de-al doilea tur a candidatului la președinție Ollanta Humala din partidul Peru Gana
(51,4% din voturile valabil exprimate) întrecând-o pe Keiko Fujimori din partidul Fuerza 2011
(48,5%).[62] Congresul este în prezent compus din partidele Gana Peru (47 de locuri), Fuerza 2011
(37 de locuri), Parlamentaria Alianza (20 de locuri), Alianza por el Cambio Gran (12 locuri) ,
Solidaridad Nacional (8 locuri) și Concertación Parlamentaria (6 locuri).[63]
Relațiile externe ale peruvienilor au fost dominate de conflictele de frontieră cu țările vecine, cele
mai multe dintre ele fiind soluționate în timpul secolului al XX-lea.[64] În prezent, Peru dipută
limitele sale maritime cu Chile, în Oceanul Pacific.[65] Peru este un membru activ al mai multor
blocuri regionale și unul dintre fondatorii Comunității Andine a Națiunilor. Peru este, de asemenea,
un participant în cadrul organizațiilor internaționale, cum ar fi Organizația Statelor Americane și
Organizația Națiunilor Unite.
Puterea executivă este exercitată de către guvern. Puterea legislativă este executată de guvern și de
Congres. Sistemul judiciar este independent de executiv și legislativ.
Administrație

Ama
zonas
Ancash
Apurímac
Arequipa
Ayacucho
Caja
marca
Cusco
Huánuco
Huanca
velica
Ica
Junín
La Libertad
Lamba
yeque
Lima
Provincia
Lima
Callao
Loreto
Madre de Dios
Moquegua
Pasco
 Piura
Puno
Tacna
Tumbes
San
Martín
Ucayali

Peru este împărțită în 25 de regiuni și provincia Lima. Fiecare regiune are un guvern ales pentru un
mandat de patru ani, compus dintr-un președinte și un consiliu.[66] Proiectele acestor regiuni sunt
de dezvoltare regională, executare de proiecte de investiții publice, promovarea activității
economice și de gestionare proprietății publice.[67] Provincia Lima este administrat de un consiliu
orașenesc.[68]

Regiuni:
• Amazonas
• Lambayeque
• Ancash
• Lima
• Apurímac
• Loreto
• Arequipa
• Madre de Dios
• Ayacucho
• Moquegua
• Cajamarca
• Pasco
• Callao
• Piura
• Cuzco
• Puno
• Huancavelica
• San Martín
• Huánuco
• Tacna
• Ica
• Tumbes
• Junín
• Ucayali
• La Libertad

Provincii:
• Lima

Armată
Din punct de vedere militar, Peru are o armată, o flotă și o forță de aer; principala sa misiune este de
a proteja independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării.[69] Forțele armate sunt
subordonate de Ministerului Apărării, precum și președintelui în calitate de comandant-șef.
Serviciul militar obligatoriu a fost abolit în 1999 și înlocuit printr-un serviciu militar de voluntariat.
[70]

Referințe
Note
1. ^ a b c d e en „Peru”. Fondul Monetar Internațional. Accesat în 6 mai 2011.
2. ^ en „Indexul Gini”. Banca Mondială. Accesat în 2 martie 2011.
3. ^ en „Human Development Report 2010” (PDF). Organizația Națiunilor Unite. 2010.
Accesat în 5 noiembrie 2010.
4. ^ Raúl Porras Barrenechea, El nombre del Perú, p. 83.
5. ^ Raúl Porras Barrenechea, El nombre del Perú, p. 84.
6. ^ Raúl Porras Barrenechea, El nombre del Perú, p. 87.
7. ^ Tom Dillehay, The first settlers, p. 20.
8. ^ Jonathan Haas, Dating the Late Archaic occupation of the Norte Chico region in Peru, p.
1021.
9. ^ Terence D'Altroy, The Incas, pp. 2–3.
10.^ Enrique Mayer, The articulated peasant, pp. 47–68.
11.^ Recopilación de leyes de los Reynos de las Indias, vol. II, pp. 12–13.
12.^ Peter Bakewell, Miners of the Red Mountain, p. 181.
13.^ Margarita Suárez, Desafíos transatlánticos, pp. 252–253.
14.^ Timothy Anna, The fall of the royal government in Peru, pp. 237–238.
15.^ Charles Walker, Smoldering ashes, pp. 124–125.
16.^ Paul Gootenberg, Between silver and guano, p. 12.
17.^ Paul Gootenberg, Imagining development, pp. 5–6.
18.^ Paul Gootenberg, Imagining development, p. 9.
19.^ Ulrich Mücke, Political culture in nineteenth-century Peru, pp. 193–194.
20.^ Peter Klarén, Peru, pp. 262–276.
21.^ David Palmer, Peru: the authoritarian tradition, p. 93.
22.^ George Philip, The rise and fall of the Peruvian military radicals, pp. 163–165.
23.^ Daniel Schydlowsky și Juan Julio Wicht, Anatomy of an economic failure, pp. 106–107.
24.^ Peter Klarén, Peru, pp. 406–407.
25.^ en BBC News, Fujimori: Decline and fall. Accesat la 21 iulie 2007.
26.^ en The Economist, Peru. Accesat la 18 iulie 2007.
27.^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Perú: Compendio Estadístico 2005, p. 50.
28.^ Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú, El Perú y sus recursos: Atlas
geográfico y económico, pp. 24–25.
29.^ Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú, El Perú y sus recursos: Atlas
geográfico y económico, pp. 25–26.
30.^ Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú, El Perú y sus recursos: Atlas
geográfico y económico, pp. 26–27.
31.^ en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Human Development Report 2010.
Accesat la 5 noiembrie 2010.
32.^ Rosemary Thorp și Geoffrey Bertram, Peru 1890–1977, p. 4.
33.^ Rosemary Thorp și Geoffrey Bertram, Peru 1890–1977, p. 321.
34.^ es „Perú en el puesto 35 de competitividad en el mundo” (15 mai 2008). El Comercio.
Accesat la 27 septembrie 2011.
35.^ es Instituto Nacional de Estadísticas del Perú da a conocer el crecimiento del Perú en
2008: 9.84 %.
36.^ es „El Alumno aventajado viene de los Andes” (17 august 2008). El País. Accesat la 27
septembrie 2011.
37.^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales 2007: XI de Población
y VI de Vivienda, Primeros Resultados, pp. 7–9.
 38.^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales 2007: XI de Población
y VI de Vivienda, Primeros Resultados, pp. 8–9.
39.^ Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales 2007: XI de Población
y VI de Vivienda, Primeros Resultados, p. 13.
40.^ Gerald Martin, Literature, music and the visual arts, c. 1820–1870, pp. 37–39.
41.^ Gerald Martin, Narrative since c. 1920, pp. 151–152.
42.^ Gerald Martin, Narrative since c. 1920, pp. 178–179.
43.^ Jaime Concha, Poetry, c. 1920–1950, pp. 250–253.
44.^ Gerald Martin, Narrative since c. 1920, pp. 186–188.
45.^ Tony Custer, The Art of Peruvian Cuisine, pp. 17–22.
46.^ Tony Custer, The Art of Peruvian Cuisine, pp. 25–38.
47.^ en Embassy of Peru in the United States, The Peruvian Gastronomy. 27 decembrie,
2010.
48.^ Raúl Romero, Andean Peru, p. 385–386.
49.^ Dale Olsen, Music of El Dorado, pp. 17–22.
50.^ Thomas Turino, Charango, p. 340.
51.^ Raúl Romero, La música tradicional y popular, pp. 263–265.
52.^ en „Sports in Peru”. travour.com. Accesat la 6 ianuarie 2012.
53.^ en „Peru Sports”. mapsofworld.com. Accesat la 6 ianuarie 2012.
54.^ a b en Sports in Peru. justperu.org. Accesat la 7 ianuarie 2012.
55.^ Constitución Política del Perú, Article N° 112.
56.^ Constitución Política del Perú, Article N° 122.
57.^ Constitución Política del Perú, Article N° 90.
58.^ Constitución Política del Perú, Articles N° 107–108.
59.^ Constitución Política del Perú, Articles N° 146.
60.^ en Jeffrey Clark, Building on quicksand. Preluat 24 iulie, 2007.
61.^ Constitución Política del Perú, Article N° 31.
62.^ es Oficina Nacional de Procesos Electorales, Elecciones Generales 2011 Segunda
Elección Presidencial. Preluat 28 iulie, 2011.
63.^ es Congreso de la República del Perú, Grupos Parlamentarios. Preluat 27 august, 2011.
64.^ Ronald Bruce St John, The foreign policy of Peru, pp. 223–224.
65.^ en BBC News, Peru–Chile border row escalates. Preluat 16 mai, 2007.
66.^ Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales, Articolul nr. 11.
67.^ Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales, Articolul nr 10.
68.^ Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales, Articolul nr. 66.
69.^ Ministerio de Defensa, Libro Blanco de la Defensa Nacional, p. 90.
70.^ Ley N° 27178, Ley del Servicio Militar, Articolul nr 29, 42 și 45.

Bibliografie
• es Porras Barrenechea, Raúl. El nombre del Perú. Lima: Talleres Gráficos P.L. Villanueva,
1968.
• en Haas, Jonathan, Winifred Creamer și Alvaro Ruiz. „Dating the Late Archaic occupation
of the Norte Chico region in Peru”. Nature 432: 1020–1023 (23 decembrie 2004).
 • en Thorp, Rosemary și Geoffrey Bertram. Peru 1890–1977: growth and policy in an open
economy. New York: Columbia University Press, 1978.
• es Ley N° 27867, Ley Orgánica de Gobiernos Regionales. 16 noiembrie 2002.
• es Instituto Nacional de Estadística e Informática. Perú: Compendio Estadístico
2005PDF (8,31 Mo). Lima: INEI, 2005.
• es Instituto de Estudios Histórico–Marítimos del Perú. El Perú y sus recursos: Atlas
geográfico y económico. Lima: Auge, 1996.
• es Instituto Nacional de Estadística e Informática, Censos Nacionales 2007: XI de
Población y VI de Vivienda, Primeros Resultados. Lima: INEI, 2008.
• Mărculeț I. (coord. și coautor) (2015), Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie, ISBN
978-973-0-18226-2, București, 63 pag.

Vezi și
• Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Legături externe

Puteți găsi mai multe informații despre Peru prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei,
grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”:
Definiții și traduceri în Wikționar

Imagini și media la Commons

Citate la Wikicitat

Texte sursă la Wikisursă

Manuale la Wikimanuale

Resurse de studiu la Wikiversitate

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Peru

• en Profilul țării la BBC News

• en Peru de la Encyclopædia Britannica
• en Peru la UCB Libraries GovPubs
• en PeruLinks director web
• es Web portal de la Governul Peruvian
• Peru la The World Factbook
• Peru pe DMOZ
• Peru – misterele civilizatiilor apuse, 20 mai 2008, Andrada Fiscutean, Descoperă
• Ziua Națională a Republicii Peru, 28 iulie 2010, Amos News
 • Atlasul Wikimedia pentru Peru

[arată]
v•d•m
Peru — Peruani — Limba spaniolă
[arată]
v•d•m
Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane din America de Sud
[arată]
v•d•m
Uniunea Națiunilor Sud-Americane
[arată]
v•d•m
Membrii Uniunii Latine după limbă

• BNF: cb11865316b (data)

Informații bibliotecare
• GND: 4045312-1
• HDS: 3398
• ISNI: 0000 0001 2290 392X
• LCCN: n79055130
• MusicBrainz: 719f6082-95c7-3dd5-9503-e143010a6cc1
• NARA: 10035732
• NDL: 00569096
• NKC: ge130394
• SUDOC: 026398206
• VIAF: 135584753
• WorldCat Identities (via VIAF): 135584753

Categorii:
• Articole bune
• Peru
• Foste colonii spaniole
• Comunitatea Sud-Americană a Națiunilor
• Națiunile G15
• Țări bordând Oceanul Pacific
• State membre ale Organizației Națiunilor Unite

Meniu de navigare

• Nu sunteți autentificat
• Discuții
 • Contribuții
• Creare cont
• Autentificare

• Articol
• Discuție

• Lectură
• Modificare
• Modificare sursă
• Istoric

Căutare

• Pagina principală
• Schimbări recente
• Cafenea
• Articol aleatoriu
• Facebook

Participare
• Cum încep pe Wikipedia
• Ajutor
• Portaluri tematice
• Articole cerute
• Donații

În alte proiecte
• Wikimedia Commons
• Wikinews
• Wikivoyage

Tipărire/exportare
• Creare carte
• Descarcă PDF
• Descarcă PDF
• Versiune de tipărit
Trusa de unelte
• Ce trimite aici
• Modificări corelate
• Trimite fișier
• Pagini speciale
• Navigare în istoric
• Informații despre pagină
• Element Wikidata
• Citează acest articol

În alte limbi
• Български
• Deutsch
• Ελληνικά
• English
• Español
• Français
• Magyar
• Српски / srpski
• Türkçe

Modifică legăturile
• Ultima editare a paginii a fost efectuată la 13 mai 2019, ora 15:22.
• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții
identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
• Politica de confidențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă