periodic aparut in Cernauti, Bucovina in timpul razboiului sfant impotriva bolsevismului si aliatilor sai. Semneaza Dragos Vitencu, Traian Cantemir, etc.
periodic aparut in Cernauti, Bucovina in timpul razboiului sfant impotriva bolsevismului si aliatilor sai. Semneaza Dragos Vitencu, Traian Cantemir, etc.
periodic aparut in Cernauti, Bucovina in timpul razboiului sfant impotriva bolsevismului si aliatilor sai. Semneaza Dragos Vitencu, Traian Cantemir, etc.
WAZ ’
PR EVI STA
-BUCOVINE!Anul 11, No. 6 Cemiiuti, Iunie 1943
Revista Bucovinei
Proprietar: Societatea pentru cultura si literatura romané in Bucovina
Traian Cantemir
Secretari de redactie: { pravos Vitencu
Inreg. la Trib. C-ti in reg. publ. period. sub No. 1/1942,
Apare lunar in cel putin 48 pagini, Redactia si Administratia: Cernauti,
Piata Unirii 3 (Palatul National), Tel. 1512. Abonamentul: anul 500 le
pe 6 luni 250 lei.
Colaboratorli revistei: George Antonescu, V. Arinaru, Areta Bécu,
Radu Bacn, Silvia Balan-Bratianu, C. Bivolaru, Aurel Bogaci, Apollo
Bolohan, N. 1. Bontas, Tr. Cantemir, 1. Cardei, Adelina Céardei, Tr.
Chelarin, George Drumur, George Fonea, B. Frunte, Oreste Gherasim,
Manole Haivas, Mel, Hayeck, Procopie Jitaru, Teofil Lianu, Constantin
Loghin, Dimitrie Loghin, lon Luja, Petre Luta, Humoreanu Icon, lie
Mandiuc, George Maxim-Burdujanu, Dimitrie Moldovanu, Leca Morariu,
Victor Moraria, lon Negurd, Gheorghe Noveanu, George Patrduceanu,
Viorica Pintilescu, “George Pivin-Leandru, Teodor Plop, Augustin Z, N.
Pop, Sebastian Popovici, Cuchi Lidia Puiu, George Putneanu, Grigore
Ratin, Milan Sesan, George Silver, Tudor P. Stoica, Mircea’ Streinut,
Nicolai Tiutn, Nicolai Tcaciuc-Albu, George Tudoras, George Todoran,
Laurentie Tomoiagd, Aurel Vasitin, “Nic. Viidescu, Dragos Vicol,
Alexandru Vitencu, Dragos Vitencu, George Voevidea, E. Ar. Zaharia si
Emit Zegreanu,
Acest numar cupri Traian Cantemir; Ci:
intemir; Ciprian Porumbescu,
Ciprian Porumbescu: La luni (compozitie ineditii), Leca Morariu: O ine-
Gitk scrisoare a lui C. Porumbescu. D; it
, F '. Dragos Vitencu: ,,Cyi s
Herakles” (Grayment de roman)" an gos Vitencu: Cyprian Sohn des
di Wald dei : Radu Baeu: Warum wiegst
ota Fier {ina din M. Eminescu). Gheorghe Noveanu: Cine a
er: Miviuta (nuvela) fog Caer eaaria: Ciobanii (versuri). A, V. Sa”-
e inceput {versurt ae Cardei: Destin (versuri). Neculai Téutu: Poem
itt Zapis de vingaerte, Nederan: Atheologie (versuri). Alexandru
1, Dragoe Vico pany oe Pe O-1826,.V, Arinaru: La coast
C Em, Zeerean Cinegetic (Versuri). Adelina Cardeit
‘cals (versuri); Pe urmele
Anul Ul, Nr, 6. Cernaufi, Iunie 1943
Revista JBucovinei
Ciprian Porumbescu
(1853—1883)
Daca literatura moderna bucovineana isi inaugureazd pa-
ginile cu figurile de patrtarh a lui Silvestra Morariu Andrievici
st @ lui Iraclie Porumbescu, primul — versificator de duioase
rezonante sufletesti, al doilea — prozator de recunoscute si
trainice realizdri artistice, muzica din Tara Fagilor se desprin-
de de sub tutela semnaturilor strdine abia ceva mai tarziu,
inaripdndu-se sub melodiile de vraja ale lui Stefan Nosievici,
ale lui Isidor Vorobchievici si ale lui Ciprian Porumbeseu-
Din acest trio de inceput, dcela care a ridicat compozitia
muzicald ta, iniltimi nebanuite de inventivitate melodica a fost,
desigur, ultimul. Mladita nobila, inciorchinata de talent multi-
plu si suflet mare, ca un Bardgan in plind amiazd, Ciprian Po-
rumbeseu a rasdrit, in vieata culturala a Bucovinei, cu spon-
taneitatea unui adevarat meteorit. Facdndu-si loc prinire con-
- sitate de apa navalnica, a
temporanii de bastind cu impetuo:
eclipsat pe itoti acei prin dreptul cdrora I-a manat
ea inn il ow ee
: a in urma 0 dard luminoast de tuerdri
ae at nian Porumbesc ra inched rich Cel
! desi a AG
decade de existent pamdnteased, si-a exteriorizat
intro de manuscrise 1Lucrarile datorita edrora Ciprian Porumbescu e mereu
prezent in mijlocul nostru sunt: ,,Crai nou’, opereta, cu mu-
victi de vadita influenta populara, reprezentata pentru intéic
cari pe scena teatrului din Brasov la 1882, arhicunoscuta
Balada” pentru vioard, precum si,Pe-al nostra steag” si ,,Tri-
colorul”. Cele doud din urma se integreazd in ciclul de” cdan-
tece pe baza cdrora compozitorul bucovinean a creat corul
birbitesc, inlocuind cantarea a unison, obisnuita in societatile
stndentilor de pe atunci,
Pe cand isi continua studiile la Viena, indurdnd foame si
instruindu-se avid dela maegtrit Franz Krenn si Louis Schlés
Ser, scoate prima brosara de ,, itece studen{esti”, in care se
cuprinde si ,,Pe-al nostru steag”. De aici inainte lucrarile tui
par tot mai des, unele, din cele editate in capitala Austrici,
avind coperta stilizata de creioanele tui Ep. Bucevschi, Desi
manunchiul tipdriturilor nu se ldrgeste prea tare, caci vieata
restransit @ geniului bucovinean nu ingdduie, sa si le vada
mutltiplicate, compozitiile editate cuceresc tot mai mult glia
roméneasci, facdndu-se tot mai cunoscute, Drumul in Gdmi-
ratia, unanima si lau ‘diat dintr’odata, cum dintr’odaté s'a
imps in ,Roménia June” si imnat depanat pe textul tui A.
Barsecnu. Aldturi de »Trdiasea Regele” al Ini Ed. Hiibsch si
ae Alecsandri si de
atin Rae on petrece atifel, caci Ciprian
Remini si nat din et mat ennai’, nd ae
Hl Aola Pita mice Hat serbe
eg aaa Spine ¢d sub poule de codra' secular,
-Cinrian Porunbesei dana Partor de spadd motdoveand,
torului Grigore Vindirew ft Sinuls vioara din miénite Wau-
’ estes Set intratit intr'o hord batraneascd,
: ae ndnit, veniti sa se 'nchine
Glergat ta tata siu st i-a
sesteele ‘meg z
eda itn,
_ mative si mustind din adevarat we
Mituri de cele ale munteanulai lon Ghica. mare!
Era transfigurat de fericire, ca un copil bilai in strai de sdr-
batoare.
Acesta nu fusese decat un simplu gest din intreaga tui
manifestare, gest ce-a avut, drept consecin{d, numai un ropot
lung de aplauze, izbucnite frenetic. Cu alt pritej insd, ceva
mai tarziu, asemenea aderentd fraternd t-a costat unsprezece
luni de temni{a mucegditd. Era pe atanci conducittorul primet
societati studentesti romdne ,,Arboroasa” si se facuse vinovat
de a fi trimis, cu prilejul ‘certenarului décapitdrii tui Voda
Grigore Ghica, 0 telegraméa de condoleante Primédriei din lasi.
Stapanirea strdind l-a acuzat de inalta trédare si procesul des-
batut, la 1 Februarie 1878, a fost primul proces politte-natio-
nal in Bucovina. Comitetul, impreund ca presedintele societéti
fura achitati, dar germenii bolii, ce se cuibiriseré mai de mult
in fizicul plapand al lui Ciprian Porumbescu, devin tot mai rai
si necrutatori, dérdmindn-i sdndtatea pana ’n temelie.
Patriotismul lui Ciprian Porumbescu nu rezulta numai din
episoadele insirate. El se poate constata din intreaga cores-
pondentd intretinuté din straindtate cu cei de acasd, cores-
pondentd publicata si scoasa in reliet de d. profesor Leca Mo-
rariu. Randurile trimise. sunt impregnate de ganduri mari, de
planuri frumoase si de sentimente inalte, fatd de tot ce-i ro-
ménesc. Pe langa acestea, weleasi randuri constitue si minu-
nate fresce ale mediului in care a trait. Dotat ca un fin spirit
de observatie si cu minunat simt critic, compozitorul-titerat
Ciprian Porumbescu prinde, in splendide caracterizdri, marea
vieutd destasuraté in metropola austriacd, cu toatd varieta-
tea ci de fatete. Din descrierea tor mu lipseste a oe sd- ;
nitos, mostenit dela venerabilul siu parinte, gee nici
te ; x me date infor.
duiosia inlicrimata a artistului 4 3 a
prian Porambescu se plaseazi astfel, fard niciun