Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
ELECTROENCEFALOGRAFUL - componente:
1. - un sistem de captare reprezentat de electrozi metalici, impolarizabili (Ag clorurat, otel
inoxidabil, Pb ), fixati pe pielea capului cu benzi elastice sau cu o cască, la o distanţă minimă de 2-3
cm..
Electrozii se pun simetric, la distantã egalã în regiunile: prefrontale, frontale, centrale (rolandice),
parietale, occipitale, temporale, precum si pe lobul urechii (electrodul de referintã în derivatiile
monopolare ).
1
Ansamblul de derivatii înregistrate simultan se
numeste montaj. Acestea pot si longitudinale,
transversale, circulare.
Ritmul alfa:
- frecventa: 8 - 13 c/s
- amplitudinea: 25 - 100 µV (în medie 50µV )
- amplitudinea creste si scade periodic, determinând "fusuri"
sau "bufeuri" (frecventa nu se modificã )
- predominã în regiunea occipitalã (indicele de 90% )
- apare la adult în stare de veghe "relaxatã" cu ochii închisi.
- la deschiderea ochilor, undele alfa sunt înlocuite cu unde beta (=reactia de oprire sau de
atenuare sau de desincronizare sau de blocare a ritmului alfa).
Ritmul beta
- frecventa: 14 - 30 c/s (variabilã);
- amplitudinea: 5 - 15 µV (neregulatã);
- este expresia electricã a unui creier în activitate, care
lucrează
- este localizat în regiunile fronto-parietale si temporale, în
starea de veghe cu ochii închisi si pe toate traseele în starea de veghe cu ochii deschisi.
- apare si în regiunea occipitalã, în reactia de oprire;
2
- se înregistrează si în somnul paradoxal (REM)
Ritmul teta
- frecventa: 4 - 7 c/s;
- amplitudinea: 30 - 40 µV
- condiţii fiziologie de apariţie:
în stare de veghe, cu ochii închişi se înregistrează la 15 %
dintre adulti în reg. temporalã si frontalã (dar numai pânã
la 10 % din traseu si cu amplitudinea sub 20 µV);
în unele faze ale somnului;
la copii sub 7 ani este ritmul dominant ;
apariţia acestui ritm în afara circumstanţelor de mai sus este patologică;
patologic: stãri comatoase, leziuni cerebrale, tulburãri psihice.
Ritmul delta
- frecventa: 0,5 - 3,5 ( sub 4 ) c/s
- amplitudinea 50 - 200 µV
- normal: la nou-nãscut, sugar, la adult în
somn profund
- în orice altă circumstanţă este patologic -
semnificã suferintã cerebralã (difuz =
suferintã generalizatã gravã, localizat =
focar lezional evolutiv):
- apre în come profunde, tumori cerebrale, encefalite, HTIC (hipertensiune intracranianã ).
3
Un traseu EEG cuprinde:
- un segment înregistrat in spontan, cu ochii inchişi şi deschişi
- un segment de înregistrare în condiţii de activare: prin hiperventilaţie,
stimulare luminoasă intermitentă (SLI) sau somn.
LECTURĂ FACULTATIVĂ
EEG ÎN SOMN
Somnul: lent ( telencefalic ) şi somnul rapid (rombencefalic) = paradoxal = oniric = REM
(Rapid Eye Mouvements);
Somnul se produce în cicluri de câte 90 de minute ( somn lent + REM ). Somnul lent
reprezintă cca. 80% din somnul total;
Aspectul EEG în somn. Stadiile somnului:
EEG PATOLOGICĂ
În epilepsie:
- complexe vârf - undã:
- complexe polivârf-undã:
- ritm recrutant (în epilepsia grand mal):
Epilepsia este caracterizatã de o activitate excesivã necontrolatã a unei pãrti sau a întregului SNC.
Epilepsia grand mal se caracterizeazã prin descãrcãri neuronale extreme (datoritã
5
hiperexcitabilitãtii ) în toate ariile creierului, descãrcãri care determinã convulsii. Adesea, în
timpul crizei, bolnavul îsi muscã limba si, de obicei, are dificultãti în respiratie. Frecvent, se
produce relaxarea sfincterelor, cu urinare si defecatie. Criza dureazã de la câteva secunde
la 3 - 4 minute, dupã care pacientul rãmâne cu o obosealã extremã timp de câteva ore.
Epilepsia petit mal se caracterizeazã prin perioade de 3 - 30 de secunde de inconstientã,
în care pacientul prezintã câteva contractii scurte, mai ales în zona capului ( adesea clipit ).
În epilepsia focalã, un focar epileptogen descarcã stimuli cu frecventã mare care
recruteazã treptat si zonele învecinate. Când o asemenea undã de excitatie cuprinde
cortexul motor, se poate vedea cum contractiile musculare apãrute la o extremitate ( de
obicei gura ), "merg" progresiv de partea opusã a corpului si spre extramitatea opusã. Un
tip de epilepsie focalã este "criza psihomotorie" caracterizatã de scurte perioade de
amnezie sau un atac de furie anormalã, o anxietate subitã , discomfort sau teamã, sau un
moment de vorbire incoerentã, sau actiunea de a ataca pe cineva, etc.
TEHNICA DE ÎNREGISTRARE
încãperea sã fie izolatã fonic, în semiobscuritate,
pacientul relaxat ( asezat sau culcat ), cu ochii închisi, gura usor întredeschisã.
înaintea înregistrãrii sã nu se consume ceai, cafea, ciocolatã, alcool, sã nu se administreze
medicamente (sedative, vitamine din grupul B, hormoni, hipotensoare ),
pacientul sã nu fie febril, sã nu fie traumatizat fizic sau psihic,
glicemia si calcemia sã fie normale.
Înregistrarea standard dureazã 20 - 30 min. cu mai multe montaje.
Se comandã deschiderea si închiderea ochilor ( pentru a vedea reactivitatea alfa ).
Se pot face înregistrãri cu activare ( pentru cercetarea focarelor epileptice). Metode de
activare: hiperventilatie ( hiperpnee) 3 - 5 minute ( nu la bãtrâni ); fotostimulare ( stimuli
luminosi intermitenti ); stimulare auditivã intermitentã; activare prin somn.
În come se face stimulare auditivã si nociceptivã pentru aprecierea reactivitãtii traseului.
Se pot înregistra artefacte date de: miscãri oculare, masticatie, deglutitie, tremorul
pleoapelor, transpiratie (electrodermograma ), înregistrarea EMG a muschilor frontali, a
ECG, sau date de conditiile tehnice (aparat, retea).